—

având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (a patra DCSB) (2), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (a cincea DCSB) (3),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului (4), Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor (5) și Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 (6),

—

având în vedere Pachetul privind combaterea spălării banilor elaborat de Comisie și adoptat la 24 iulie 2019, care include o comunicare politică intitulată „Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului” (COM(2019)0360), raportul privind evaluarea unor presupuse cazuri recente de spălare de bani care implică instituții de credit din UE („post-mortem”) (COM(2019)0373), raportul privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere (COM(2019)0370) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD(2019)0650), precum și raportul privind interconectarea mecanismelor centralizate automatizate naționale (registre centrale sau sisteme centrale electronice de extragere a datelor) ale statelor membre în materie de conturi bancare (COM(2019)0372),

—

având în vedere avizul Autorității Bancare Europene privind comunicările către entitățile supravegheate în ceea ce privește riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în cadrul supravegherii prudențiale, publicat la 24 iulie 2019,

—

având în vedere foaia de parcurs a Comisiei intitulată „Către o nouă metodologie de evaluarea de către UE a țărilor terțe cu grad înalt de risc în temeiul Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”,

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 iunie 2018 intitulat „Metodologie pentru identificarea țărilor terțe cu grad înalt de risc în temeiul Directivei (UE) 2015/849” (SWD(2018)0362),

—

având în vedere cele patru regulamente delegate adoptate de Comisie – (UE) 2016/1675, (UE) 2018/105, (UE) 2018/212 și (UE) 2018/1467 – de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prin identificarea țărilor terțe cu grad înalt de risc care au deficiențe strategice,

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la caracterul urgent al întocmirii unei liste negre a UE cuprinzând țări terțe în conformitate cu Directiva privind combaterea spălării banilor (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (8),

—

având în vedere schimbul de opinii din 5 septembrie 2019 din cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului cu reprezentanți ai Comisiei și ai Autorității Bancare Europene,

—

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât cadrul Uniunii pentru combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului (CSB/CFT) a fost consolidat în mod progresiv prin adoptarea celei de-a patra DCSB în mai 2015 și celei de-a cincea DCSB în aprilie 2018 și prin transpunerea corespunzătoare a acestora în dreptul intern al statelor membre până în iunie 2017 și, respectiv, ianuarie 2020, precum și prin alte acte legislative și acțiuni complementare;

B.

întrucât, potrivit Europol, între 0,7 și 1,28 % din produsul intern brut anual al Uniunii este „identificat ca fiind implicat în activități financiare suspecte” (9), cum ar fi spălarea de bani legată de corupție, traficul de arme și de ființe umane, combaterea drogurilor, evaziunea fiscală și frauda, finanțarea terorismului sau alte activități ilicite care afectează cetățenii UE în viața lor de zi cu zi;

C.

întrucât, în temeiul articolul 9 din cea de-a patra DCSB, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a identifica țările terțe cu un grad ridicat de risc, ținând seama de deficiențele strategice din mai multe domenii; întrucât Parlamentul sprijină stabilirea de către Comisie a unei noi metodologii care să nu se bazeze numai pe surse de informații externe pentru a identifica țările terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care reprezintă o amenințare pentru sistemul financiar al UE și pentru care sunt necesare măsuri sporite de precauție privind clientela la nivelul entităților obligate din UE în temeiul celei de-a patra DCSB și celei de-a cincea DCSB;

D.

întrucât cea de-a treia DCSB, care a intrat în vigoare la 15 decembrie 2007, a fost abrogată prin adoptarea celei de-a patra DCSB; întrucât punerea în aplicare a mai multor dispoziții din cea de-a treia DCSB, inclusiv privind existența competențelor și a personalul necesare la nivelul autorităților naționale responsabile, nu a fost verificată în mod corespunzător în trecut și ar trebui să fie considerată o prioritate pentru verificările în curs privind integralitatea și corectitudinea și pentru procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor efectuate de Comisie în contextul punerii în aplicare a celei de-a patra DCSB;

E.

întrucât Consiliul și Parlamentul au respins trei propuneri de regulamente delegate de modificare (10) fie pentru că propunerile nu au fost stabilite într-un proces transparent și rezilient, care să stimuleze în mod activ țările afectate să ia măsuri ferme, respectând, totodată, dreptul acestora de a fi audiate, fie pentru că procesul Comisiei de identificare a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc nu a fost suficient de autonom;

F.

întrucât Comisia Europeană a adoptat la 13 februarie 2019, în conformitate cu noua metodologie, o nouă listă de 23 de țări terțe cu deficiențe strategice în cadrele lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, și anume Afganistan, Arabia Saudită, Bahamas, Botswana, Etiopia, Ghana, Guam, Insulele Virgine Americane Irak, Iran, Libia, Nigeria, Pakistan, Panama, Puerto Rico, Republica Populară Democrată Coreeană, Samoa, Samoa Americană, Siria, Sri Lanka, Trinidad și Tobago, Tunisia și Yemen; întrucât la 7 martie 2019 Consiliul a respins acest act delegat în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne;

G.

întrucât Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor membre pentru că nu au transpus în mod cuvenit cea de-a patra DCSB în dreptul intern;

H.

întrucât, la 24 iulie 2019, Comisia a adoptat un pachet privind combaterea spălării banilor, informând Parlamentul și Consiliul despre realizările actuale și lacunele restante ale cadrului Uniunii privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, și, în acest fel, a creat premisele necesare pentru noi îmbunătățiri ale modului de punere în aplicare și de asigurare a respectării legislației în vigoare, precum și pentru eventuale reforme legislative și instituționale;

I.

întrucât, în timpul schimbului de opinii care a avut loc la 5 septembrie 2019 între Comisie și Autoritatea Bancară Europeană (ABE) în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, președintele ABE, José Manuel Campa, a afirmat că ABE nu este o autoritate de supraveghere în domeniul combaterii spălării banilor, ci, mai degrabă, o autoritate căreia i-a fost atribuită sarcina de a furniza orientări pentru a stimula colaborarea și coordonarea și de a evalua punerea în aplicare a legislației din domeniul combaterii spălării banilor; întrucât acesta a subliniat, de asemenea, că principala responsabilitate în ceea ce privește punerea în aplicare le revine autorităților naționale;

J.

întrucât, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 24 iulie 2019 intitulată „Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului”, ar putea fi luată în considerare o mai bună armonizare a normelor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, de exemplu prin transformarea Directivei privind combaterea spălării banilor într-un regulament, care ar putea stabili un cadru de reglementare al Uniunii armonizat și direct aplicabil în materie de combatere a spălării banilor;

K.

întrucât, potrivit comunicării Comisiei menționate mai sus, evaluările realizate indică necesitatea unui mecanism mai puternic pentru coordonarea și sprijinirea cooperării și analizei transfrontaliere efectuate de unitățile de informații financiare,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.