COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.7.2019

COM(2019) 324 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2018

{SWD(2019) 292 final}

CUPRINS

1    Introducere    

2    Operațiuni de asistență macrofinanciară în 2018    

2.1    Prezentare generală    

2.2    Operațiuni AMF individuale în țările beneficiare în anul 2018    

2.2.1    Georgia    

2.2.2    Iordania    

2.2.3    Moldova    

2.2.4    Tunisia    

2.2.5    Ucraina    

2.3    Prezentare generală a reformelor susținute prin operațiunile AMF    

3    Asigurarea utilizării adecvate a fondurilor din cadrul asistenței macrofinanciare: evaluări operaționale, evaluări ex post și audituri    

3.1    Evaluări operaționale    

3.2    Evaluări ex-post    

3.2.1    AMF I și AMF II Ucraina    

3.2.2    AMF I Iordania    

3.2.3    AMF Republica Kârgâzstan    

4    Evoluții generale legate de instrumentul AMF    

4.1    Funcționarea instrumentului AMF    

4.2    Evoluții viitoare: AMF în următorul cadru financiar multianual    

5    Noi solicitări de asistență și propuneri viitoare ale Comisiei — situația bugetară    

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2018

1Introducere

Asistența macrofinanciară sau AMF este un instrument financiar 1 al UE destinat să răspundă unor nevoi excepționale de finanțare externă ale țărilor apropiate de UE din punct de vedere geografic, economic și politic. Obiectivul principal al acestui instrument constă în reinstaurarea stabilității macroeconomice și financiare în țările candidate și potențial candidate, precum și în țări din vecinătatea europeană, încurajând în același timp ajustarea macroeconomică și reformele structurale. Instrumentul poate lua fie forma unor credite, pentru care Comisia împrumută fondurile necesare de pe piețele de capital și le oferă ulterior cu titlu de împrumut țării beneficiare, fie forma unor granturi finanțate de la bugetul UE, în anumite circumstanțe.

AMF vine în completarea unui program de ajustare și reformă convenit cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și este în același timp condiționată de existența unui astfel de program. AMF este, de asemenea, condiționată de respectarea drepturilor omului și de existența unor mecanisme democratice eficace în țara beneficiară. Asistența macrofinanciară se acordă în tranșe, condiționate în mod strict de implementarea cu succes a unor măsuri solide de reformă care vizează plasarea economiei țării beneficiare pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung. În acest mod, AMF vine în completarea asistenței de cooperare obișnuite a UE și contribuie la obiectivul mai amplu de menținere a stabilității și de promovare a prosperității în afara UE. Într-un context de instabilitate macroeconomică și politică persistentă în vecinătatea UE, AMF a fost recunoscută pe scară largă ca un instrument eficace de reacție la situațiile de criză, ea permițând UE să intervină într-o manieră vizibilă și flexibilă și cu un efect considerabil pe plan politic 2 .

Volumele AMF puse la dispoziția țărilor din afara UE au crescut de la 1,2 miliarde EUR în perioada 2000-2008 la 6,3 miliarde EUR în perioada 2009-2018. Tulburările politice și economice din țările partenere arabe mediteraneene au condus la o creștere a cererii de asistență macrofinanciară începând din 2012, cu operațiuni puse în aplicare în Iordania și Tunisia. În 2014, conflictul din estul Ucrainei, precum și deteriorarea considerabilă a situației economice și financiare a țării au declanșat sprijinul prin AMF la un nivel fără precedent. În perioada 2014-2018, în cadrul a patru operațiuni AMF, Ucrainei i-au fost alocate în total 4,4 miliarde EUR, cel mai mare cuantum al asistenței macrofinanciare din partea UE care a fost acordat vreodată unei țări din afara UE într-o perioadă atât de scurtă.

Pentru a răspunde instabilității geopolitice și economice persistente din regiune, volumul maxim pentru împrumuturile AMF a fost majorat de la 0,5 miliarde EUR la 2 miliarde EUR pe an pentru restul
cadrului financiar multianual 2014-2020. Comisia a propus ca, pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, să se mențină volumul pentru împrumuturi de 2 miliarde EUR pe an.

Prezentul raport anual este pregătit în conformitate cu obligațiile Comisiei în materie de informare, prevăzute în diversele decizii ale Consiliului și în diferitele decizii comune ale Parlamentului European și ale Consiliului privind operațiunile de asistență macrofinanciară. Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă o analiză mai detaliată a contextului macroeconomic și a implementării operațiunilor individuale de asistență macrofinanciară.

2Operațiuni de asistență macrofinanciară în 2018

2.1Prezentare generală

În 2018, au fost adoptate decizii de acordare de asistență macrofinanciară suplimentară Georgiei și Ucrainei, iar Comisia a plătit primele tranșe pentru ambele programe până la sfârșitul anului. De asemenea, s-au înregistrat progrese în punerea în aplicare a programelor AMF în curs de desfășurare în Iordania și Tunisia (aprobate în 2016) și în Moldova (aprobate în 2017). Cu toate acestea, plățile efectuate în cadrul acestor programe de asistență macrofinanciară au fost întârziate, din motive independente de voința UE.

La sfârșitul anului 2018, situația implementării programelor AMF a fost următoarea:

-AMF II Tunisia: La 6 iulie 2016, UE a aprobat acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei (AMF II), în valoare de până la 500 de milioane EUR, sub formă de împrumuturi 3 , care urma să fie plătită în trei tranșe. Memorandumul de înțelegere (MoU) și acordul privind un plan de împrumut (LFA) au intrat în vigoare în august 2017. Prima tranșă de 200 de milioane EUR a programului AMF II a fost plătită la 25 octombrie 2017, a doua tranșă de 150 de milioane EUR a fost plătită la 24 iunie 2019, iar ultima tranșă se preconizează că va fi pusă la dispoziție până la sfârșitul anului 2019, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică rămase și a derulării în continuare a programului FMI.

-AMF II Iordania: La 14 decembrie 2016, colegiuitorii au adoptat o decizie 4 de acordare a unei noi asistențe macrofinanciare pentru Iordania (AMF II) în valoare de până la 200 de milioane EUR, în întregime sub formă de împrumuturi, ca o continuare a operațiunii de 180 de milioane EUR finalizată în 2015. Memorandumul de înțelegere încheiat între UE și Iordania a fost semnat la 19 septembrie 2017. Asistența a fost plătită în două tranșe de 100 de milioane EUR, în octombrie 2017 și, respectiv, iunie 2019.

-AMF Moldova: La 13 septembrie 2017, colegiuitorii au adoptat o decizie de acordare a unei asistențe macrofinanciare Republicii Moldova în valoare de până la 100 de milioane EUR, din care până la 40 de milioane EUR vor fi acordate sub formă de granturi și până la 60 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. Memorandumul de înțelegere, acordul privind planul de împrumut și acordul de grant între UE și Moldova au intrat în vigoare în ianuarie 2018. Asistența va fi plătită în trei tranșe. În 2018, plata primei tranșe de 30 de milioane EUR a fost suspendată, deoarece condițiile prealabile de ordin politic nu au fost îndeplinite. Acest lucru s-a petrecut ca urmare a unei serii de evoluții îngrijorătoare, inclusiv a invalidării rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar la Chișinău, fapt care a evidențiat un regres grav în ceea ce privește democrația în Moldova. În prezent, se preconizează că plățile vor fi efectuate pe parcursul anilor 2019 și 2020, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică prealabile și a condițiilor de politică rămase și a derulării în continuare a programului FMI.

-AMF III Georgia: La 18 aprilie 2018, colegiuitorii au adoptat o decizie de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei (AMF III) în valoare de până la 45 de milioane EUR, din care 35 de milioane EUR vor fi acordate sub formă de împrumuturi și 10 milioane EUR sub formă de granturi. AMF a intrat în vigoare în noiembrie 2018 ca urmare a ratificării documentelor juridice de către parlamentul georgian. Prima tranșă de 20 de milioane EUR a fost plătită în decembrie 2018, iar plata celei de a doua tranșe de 25 de milioane EUR (20 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și 5 milioane EUR sub formă de granturi) este planificată pentru jumătatea anului 2019, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică rămase și a derulării în continuare a programului FMI.

-AMF IV Ucraina: La 9 martie 2018, Comisia a înaintat o propunere de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei, în valoare de 1 miliard EUR, sub formă de împrumuturi, care urma să fie plătită în două tranșe în perioada 2018-2019. Colegiuitorii au adoptat decizia la 4 iulie 2018, iar AMF a intrat în vigoare ca urmare a ratificării memorandumului de înțelegere și a acordului privind planul de împrumut de către parlamentul ucrainean în noiembrie 2018. Prima tranșă de 500 de milioane EUR a fost plătită în decembrie 2018, iar plata celei de a doua este prevăzută pentru prima jumătate a anului 2019, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politică rămase și a derulării în continuare a programului FMI.

În 2018, a fost aprobat un total de 1 045 de milioane EUR pentru noi operațiuni AMF și au fost plătite 520 de milioane EUR. Anexele 1A și 1B furnizează mai multe detalii cu privire la starea plăților efective pe țări și pe regiuni la sfârșitul anului 2018.

2.2Operațiuni AMF individuale în țările beneficiare în anul 2018

2.2.1Georgia

Georgia a înregistrat o redresare solidă după încetinirea din perioada 2015-2016. Vulnerabilitățile externe se mențin, totuși, în special un deficit mare de cont curent și o datorie externă ridicată. Aceste vulnerabilități sunt și mai mult amplificate de factori regionali și globali, cum ar fi riscurile asociate unei încetiniri economice globale.

În 2018, potrivit estimărilor, PIB-ul real al Georgiei a crescut cu 4,8 %, ca urmare a cererii interne și externe deopotrivă. Se estimează că deficitul public a fost redus de la 3,9 % din PIB în 2017 la 3,3 % din PIB în 2018, pe fondul creșterii economice și al eforturilor de consolidare. Acest lucru a permis, de asemenea, Georgiei să își reducă ușor datoria publică la 43 % din PIB în 2018, de la 45 % din PIB în 2017. Balanța de plăți a Georgiei rămâne, totuși, vulnerabilă, din cauza deficitului de cont curent care, deși este în scădere, este încă ridicat (6,7 % din PIB în primele trei trimestre ale anului 2018, în scădere de la 7,5 % din PIB în aceeași perioadă a anului 2017) și din cauza datoriei externe ridicate (109 % din PIB în 2018, în scădere de la 113 % din PIB în 2017). Rezervele internaționale ale Georgiei au crescut în ultimii ani, totalizând 3,3 miliarde USD la sfârșitul anului 2018 (3,4 luni de acoperire a importurilor). Nevoile de rezerve au crescut, de asemenea, rezervele situându-se în prezent sub nivelul considerat de FMI ca fiind adecvat.

În acest context, în aprilie 2017, Georgia și FMI au convenit asupra unui acord extins pe trei ani (2017-2020), de 285 de milioane USD, în cadrul mecanismului de finanțare extinsă (EFF). Programul EFF se află pe drumul cel bun. Primele trei evaluări ale programelor au fost finalizate, conform planificării, în decembrie 2017, în iunie 2018 și în decembrie 2018. Georgia a atins toate țintele pentru aceste evaluări. FMI și autoritățile georgiene au încheiat un acord la nivel tehnic privind cea de a patra evaluare a programului în mai 2019. Finalizarea evaluării va genera disponibilitatea unei sume de aproximativ 41,6 milioane USD pentru Georgia. 

Georgia a solicitat asistență macrofinanciară suplimentară din partea UE 5 în iunie 2017. În septembrie 2017, Comisia a înaintat colegiuitorilor UE o propunere de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei de până la 45 de milioane EUR (10 milioane EUR sub formă de granturi și 35 de milioane EUR sub formă de împrumuturi). Parlamentul European și Consiliul au adoptat decizia în aprilie 2018. Memorandumul de înțelegere, acordul de grant și acordul privind planul de împrumut legat de operațiunea AMF actuală au fost semnate prin schimb de scrisori în august 2018.

După intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere și a acordurilor de însoțire în noiembrie 2018, prima tranșă de 20 de milioane EUR (5 milioane EUR sub formă de granturi și 15 milioane EUR sub formă de împrumuturi) a fost plătită Georgiei în decembrie 2018. Următorul pas în implementarea programului AMF va consta în plata celei de-a doua tranșe, care este și ultima, de 25 de milioane EUR (5 milioane EUR sub formă de granturi și 20 milioane EUR sub formă de împrumuturi), planificată pentru jumătatea anului 2019. În plus față de condițiile prealabile de ordin politic și progresele promițătoare înregistrate în cadrul programului FMI, a doua tranșă va face, de asemenea, obiectul îndeplinirii unor condiții specifice de politică convenite între Georgia și UE în cadrul memorandumului de înțelegere. Aceste condiții de politică urmăresc să consolideze economia georgiană în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, sectorul financiar, politicile sociale și cele referitoare la piața forței de muncă și mediul de afaceri.

2.2.2Iordania

Criza siriană a continuat să afecteze economia Iordaniei și să influențeze situația externă și bugetară a acesteia. S-a înregistrat o creștere modestă a PIB-ului real, cu o valoare estimată de 2,1 % în 2018, practic cu aceeași rată cu care a crescut din 2016. Creșterea economică a fost în continuare insuficientă pentru a limita șomajul, care a crescut ușor la 18,7 % în trimestrul al patrulea din 2018, de la 18,5 % în trimestrul al patrulea din 2017 și 15,3 % în 2016. Deficitul bugetar general (inclusiv granturile) s-a redus la 2,4 % din PIB în 2018, cu ajutorul măsurilor fiscale luate de autorități la începutul anului. Situația bugetară rămâne în continuare dependentă de granturile provenite din străinătate, care s-au ridicat la 3 % din PIB în 2018. Datoria publică brută totală a fost ușor redusă, la 94 % din PIB de la 94,3 % la sfârșitul anului 2017. Având în vedere creșterea scăzută și condițiile externe nefavorabile, Iordania trebuie să atragă un sprijin mai puternic din partea comunității internaționale și regionale de donatori, pentru a menține datoria publică pe o pantă descendentă. În mod similar, în ciuda ajustării din ultimii ani, deficitul de cont curent rămâne foarte mare (aproximativ 10,2 % din PIB în primele nouă luni din 2018, cu excepția granturilor provenite din străinătate).

La 24 august 2016, Consiliul Director al FMI a aprobat un program EFF pe o perioadă de trei ani, pentru suma de 723 de milioane USD (150 % din cotă). Prima evaluare a programului FMI a fost aprobată de Consiliul Director al FMI în luna iunie 2017. Ca urmare a întârzierilor în punerea în aplicare a reformelor fiscale convenite, cea de-a doua evaluare a programului a durat mai mult decât se prevăzuse și a fost aprobată, în cele din urmă, la 6 mai 2019 de Consiliul Director al FMI.

La 14 decembrie 2016, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie cu privire la un al doilea program de asistență macrofinanciară (AMF-II) în valoare de 200 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. Programul AMF-II, care se adaugă sumei de 180 de milioane EUR din cadrul programului AMF-I, care a fost plătită în anul 2015, are scopul de a ajuta Iordania să răspundă nevoilor sporite de finanțare externă și bugetară, care sunt legate, în parte, de instabilitatea regională, inclusiv de prezența unui număr mare de refugiați sirieni în Iordania.

Memorandumul de înțelegere și acordul privind planul de împrumut din cadrul programului AMF-II au fost semnate la 19 septembrie 2017. Memorandumul de înțelegere stabilește un program ambițios de reforme legate de fiecare dintre cele două tranșe care urmează să fie plătite în cadrul AMF. Condițiile includ reforme pentru (i) sporirea transparenței sistemului fiscal și creșterea colectării impozitelor, (ii) consolidarea gestionării finanțelor publice, a plasei de siguranță socială și a pieței forței de muncă, (iii) facilitarea investițiilor și a comerțului și (iv) îmbunătățirea performanței sectorului apei.

Comisia a plătit prima tranșă de 100 de milioane EUR la 25 octombrie 2017. A doua și ultima tranșă de 100 de milioane EUR a fost plătită în iunie 2019.

2.2.3Moldova

Moldova a cunoscut o perioadă de stabilitate relativă în ultimii ani, având în vedere că continuat să se redreseze după criza bancară din perioada 2014-2015. Creșterea economică, susținută de o redresare a investițiilor și de creșterea puternică a comerțului intern, a industriei și a construcțiilor, a fost de 4,0 % în 2018 (în scădere de la 4,7 % în 2017). Se preconizează că performanța economică va rămâne solidă pe termen mediu, cu o creștere constantă, o inflație moderată și o situație bugetară solidă.

În anul 2018, inflația anuală a fost de numai 0,9 % (sub intervalul-țintă de 5 % ± 1,5 puncte procentuale), datorită efectului combinat al prețurilor reglementate și al aprecierii puternice a monedei. Pe termen mediu, este de așteptat ca inflația să se îndrepte spre limita inferioară a intervalului-țintă. Situația bugetară s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Deficitul bugetar de 0,9 % din PIB pentru 2018 a fost semnificativ mai mic decât ținta de 2,9 % din PIB, ca urmare a rezultatelor peste așteptări în materie de venituri și a întârzierilor în ceea ce privește cheltuielile.

Deficitul de cont curent a continuat să crească în 2018, ajungând la 10,5 % din PIB, din cauza creșterii importurilor de produse fără impact energetic, ca urmare a redresării cererii interne. Exporturile, în special către UE, după introducerea acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, cunosc, de asemenea, o creștere puternică. Transferurile de fonduri au crescut în ultimii ani, dar rămân sub nivelurile din 2014.

Ca urmare a efectelor crizei din 2014, Republica Moldova a solicitat sprijin din partea FMI, iar acordul ECF/EFF pe trei ani de 183 de milioane USD a fost aprobat de FMI în noiembrie 2016. După finalizarea celei de-a treia evaluări a programului în iulie 2018, FMI a confirmat că programul se află, în linii mari, pe calea cea bună. Cu toate acestea, în urma introducerii unui pachet de reforme ale politicii fiscale în iulie 2018, au fost exprimate preocupări, în special în ceea ce privește amnistia fiscală și a capitalului. FMI consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a răspunde preocupărilor privind guvernanța și fiscalitatea generate de această lege. A patra evaluare a programului a fost amânată în așteptarea formării noului guvern.

În septembrie 2017, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie de a acorda asistență macrofinanciară Republicii Moldova. Un memorandum de înțelegere cu autoritățile din Moldova, care stabilește un set de condiții de politică economică, a fost semnat la Bruxelles în noiembrie 2017 și a intrat în vigoare în ianuarie 2018. Memorandumul de înțelegere cuprinde 28 de condiții de politică, care se axează pe cinci domenii de reformă: guvernanța sectorului public, guvernanța și supravegherea sectorului financiar, combaterea corupției și a spălării banilor, reforme vizând sectorul energetic și îmbunătățirea mediului de afaceri, precum și punerea în aplicare a DCFTA.

În iunie 2018, plata primei tranșe dintre cele trei din AMF în valoare de 30 de milioane EUR (din care 20 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și 10 milioane EUR sub formă de granturi) a fost suspendată. Acest lucru a fost determinat de faptul că nu au fost îndeplinite condițiile prealabile de ordin politic, ca urmare a mai multor evoluții îngrijorătoare, inclusiv a invalidării rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar la Chișinău, fapt care a evidențiat un regres grav în ceea ce privește democrația în Moldova. Din același motiv, plățile către Moldova în cadrul instrumentului de sprijin bugetar au fost, de asemenea, suspendate în 2018. UE a solicitat ca alegerile parlamentare din februarie 2019 să se desfășoare într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă, precum și instituirea unui program și constituirea unui nou guvern care să fie reprezentativ pentru rezultatele alegerilor. Plata primei tranșe AMF va continua să fie suspendată până când se vor considera îndeplinite condițiile prealabile de ordin politic. UE se angajează să colaboreze cu cei din Republica Moldova care susțin procesul de reformă, care se află în centrul acordului nostru de asociere, în special în ceea ce privește combaterea corupției, asigurarea independenței sistemului judiciar și depolitizarea instituțiilor statului.

2.2.4Tunisia

Tunisia s-a confruntat în ultimii opt ani cu o încetinire prelungită a creșterii economice, cauzată de tranziția politică și economică complexă care a avut loc în urma revoluției din 2011 și a schimbării regimului. De asemenea, țara este afectată de instabilitate și de conflictele din regiune (în special din Libia). O serie de atacuri teroriste în 2015 au paralizat temporar sectorul turistic al țării.

Economia Tunisiei a înregistrat o ușoară îmbunătățire în 2018, cu o creștere a PIB-ului estimată la 2,5 % în total, după o creștere de 1,9 % în 2017 și o creștere aproape nulă în 2015 și 2016. Șomajul este stabil la aproximativ 15,5 %, iar inflația a atins un nivel record al deceniului de 7,8 % în iunie 2018, ajungând până la sfârșitul anului la 7,5 %. Redresarea turismului și buna performanță la export au fost neutralizate complet de creșterea prețurilor la petrol și de deprecierea dinarului tunisian, ceea ce a făcut ca deficitul de cont curent să ajungă la 11,2 % din PIB la sfârșitul anului 2018 (în comparație cu 10,2 % la sfârșitul anului 2017 ). Se estimează că datoria externă totală a atins aproximativ 85 % în anul 2018. Rezervele internaționale au atins un nivel minim record de 69 de zile de importuri în luna septembrie, pentru a crește ușor până la aproximativ 80 de zile de importuri mai târziu în același an, în urma emiterii de obligațiuni internaționale și a acordării de împrumuturi de către instituții financiare internaționale. Deficitul bugetar în 2018 a fost estimat la aproximativ 5,3 %, depășind ținta inițială anticipată de autorități, de 4,9 %, în timp ce se estimează că datoria publică a ajuns la aproximativ 72 % din PIB.

Tunisia a încheiat prima dată un acord stand-by cu FMI pentru un cuantum de 1,75 miliarde USD, în iunie 2013. Acordul a încetat în decembrie 2015. În mai 2016, Consiliul Director al FMI a aprobat un program EFF pentru Tunisia, pe o perioadă de 48 de luni, pentru suma de 2,9 miliarde USD (375 % din cotă), pentru a sprijini programul de reformă economică și financiară a țării. Până în prezent, în urma aprobării programului (iunie 2016) și a primelor patru evaluări ale programului (iunie 2017, martie 2018, iulie 2018 și septembrie 2018) s-au plătit aproximativ 1,5 miliarde USD. FMI și autoritățile tunisiene au încheiat un acord la nivel tehnic privind cea de-a cincea evaluare a programului în aprilie 2019. Tunisia va beneficia de o a șasea plată de 247 de milioane USD ca urmare a aprobării de către Consiliul Director al FMI la 12 iunie 2019.

UE a acordat Tunisiei o primă operațiune de asistență macrofinanciară (AMF I) în valoare de 300 de milioane EUR sub formă de împrumuturi între 2014 și 2017. În august 2015, autoritățile tunisiene au solicitat o a doua operațiune de asistență macrofinanciară (AMF II), aprobată de colegiuitori în iulie 2016 și lansată în octombrie 2017, prima plată fiind în valoare de 200 de milioane EUR (din 500 de milioane EUR în total sub formă de împrumuturi). A doua și a treia tranșă (fiecare în valoare de 150 de milioane EUR) sunt condiționate de punerea în aplicare a unei serii de măsuri de politică economică și socială care să vizeze îmbunătățirea eficienței și a caracterului echitabil al sistemului fiscal, consolidarea sistemului de securitate socială al țării, stimularea ocupării forței de muncă și încurajarea investițiilor private. Ulterior, a doua tranșă a fost plătită în iunie 2019, iar a treia tranșă se preconizează că va fi plătită până la sfârșitul anului 2019.

2.2.5Ucraina

Economia Ucrainei și-a reluat creșterea după recesiunea profundă din perioada 2014-2015. Creșterea PIB-ului real este estimată la 3,2-3,3 % în 2018. Inflația a scăzut de la 13,7 % în decembrie 2017 la 9,8 % în decembrie 2018, în principal ca urmare a politicii monetare restrictive a băncii centrale. Balanța contului curent a Ucrainei a crescut în anul 2018 la 3,6 % din PIB, stimulată de creșterea rapidă a importurilor și de plata dividendelor, contrabalansate parțial de creșterea transferurilor de fonduri efectuate de ucrainenii care lucrează în străinătate. Finanțele publice au fost consolidate în ultimii ani: deficitul public general în 2018 a fost de 2 % din PIB, iar ponderea datoriei publice a scăzut la 61 % din PIB la sfârșitul anului. Cu toate acestea, rambursarea datoriei publice rămâne principala provocare pe termen scurt a economiei ucrainene.

În perioada 2014-2017, UE a plătit un total de 2,8 miliarde EUR prin intermediul a trei programe AMF consecutive pentru Ucraina sub formă de împrumuturi cu dobândă mică. Ultima tranșă a celui de-al treilea program AMF a fost anulată în ianuarie 2018, deoarece Ucraina nu îndeplinise toate condițiile înainte de expirarea acestui program. În urma unei noi solicitări din partea autorităților ucrainene, Comisia a propus un al patrulea program AMF de până la 1 miliard EUR în martie 2018, deoarece Ucraina a îndeplinit criteriile economice și politice necesare pentru a beneficia de un program de asistență macrofinanciară, inclusiv în ceea ce privește existența unui deficit de finanțare externă și a unei provocări legate de rambursarea datoriei publice. De asemenea, a fost luat în considerare faptul că un nou program AMF ar stimula Ucraina să își mențină ritmul reformelor, plățile fiind legate de punerea în aplicare a reformelor.

Parlamentul European și Consiliul au adoptat această propunere în iulie 2018. Comisia și Ucraina au semnat memorandumul de înțelegere care stabilește condiții specifice de politică pentru programul AMF și pentru acordul privind planul de împrumut în septembrie 2018. Prima plată de 500 de milioane EUR a fost efectuată în decembrie 2018, după ce Ucraina a îndeplinit condițiile de politică vizând combaterea corupției, gestionarea finanțelor publice, guvernanța întreprinderilor deținute de stat și privatizarea întreprinderilor mici. Se preconizează că a doua tranșă (încă 500 de milioane EUR) va fi plătită în 2019, dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile.

Sprijinul acordat de UE Ucrainei face parte integrantă din pachetul financiar internațional. În paralel cu noul program AMF al UE, FMI a negociat, iar la sfârșitul anului 2018 a și semnat, un nou program (un acord stand-by pe 14 luni) de 3,9 miliarde USD pentru Ucraina, sub rezerva îndeplinirii unei serii de condiții. Prima plată de 1,4 miliarde USD a fost efectuată în decembrie 2018. În același timp, Banca Mondială a aprobat o garanție bazată pe politici ce va permite Ucrainei să împrumute până la 1 miliard USD de pe piețele internaționale. Din această sumă, Ucraina a ridicat 400 de milioane USD în decembrie 2018.

2.3Prezentare generală a reformelor susținute prin operațiunile AMF

Criteriile de reformă structurală din memorandumurile de înțelegere descriu măsurile pe care țara beneficiară trebuie să le adopte pentru a-și consolida stabilitatea macroeconomică și financiară și pentru a spori sustenabilitatea balanței sale de plăți.

În ceea ce privește programele AMF implementate în 2018, condițiile convenite au fost diferite ca număr și tip în țările din vecinătatea estică și din vecinătatea sudică. În vecinătatea estică, cele mai frecvente condiții au vizat îmbunătățirea guvernanței sectorului public, combaterea corupției și a spălării banilor și îmbunătățirea mediului de afaceri. Condițiile prevăzute în memorandumurile de înțelegere pentru țările din vecinătatea sudică au fost mai puține și s-au concentrat în special asupra guvernanței sectorului public și asupra protecției sociale și a plasei de siguranță socială, precum și asupra pieței forței de muncă. Tabelul 1 prezintă mai multe detalii.

Tabelul 1: Prezentare generală a reformelor sprijinite prin operațiunile AMF în curs de desfășurare (cifrele se referă la numărul de condiții)

	Guvernanța sectorului public	Combaterea corupției și a spălării banilor	Sectorul energetic	Mediul de afaceri	Sectorul financiar	Plasa de siguranță socială și piața forței de muncă	Altele
Tunisia II	5	0	0	2	1	6	1
Iordania II	6	0	0	0	0	4	1
Moldova	5	6	5	7	5	0	0
Georgia III	3	0	0	3	2	3	0
Ucraina IV	4	6	1	2	2	3	0
Vecinătatea sudică	11	0	0	2	1	10	2
Vecinătatea estică	12	12	6	12	9	6	0

3Asigurarea utilizării adecvate a fondurilor din cadrul asistenței macrofinanciare: evaluări operaționale, evaluări ex post și audituri

3.1Evaluări operaționale

În conformitate cu cerințele din Regulamentul financiar al UE, Comisia, cu ajutorul consultanților externi, realizează evaluări operaționale pentru a obține garanții rezonabile cu privire la buna funcționare a procedurilor administrative și a circuitelor financiare în țările beneficiare.

Evaluările operaționale se concentrează asupra sistemelor de gestionare a finanțelor publice, în special asupra modului în care sunt organizate ministerele de finanțe și băncile centrale și asupra procedurilor pe care le implementează și, mai exact, asupra modului în care sunt gestionate conturile care primesc fonduri UE. Se acordă, de asemenea, o atenție specială modului de funcționare a instituțiilor de audit extern, independenței, programelor de lucru și eficacității controalelor acestora. Sunt analizate, de asemenea, procedurile de achiziții publice la nivel central.

În 2018, Comisia a efectuat o evaluare operațională a Ucrainei, în cadrul pregătirii noii operațiuni de asistență macrofinanciară. Evaluarea a fost finalizată în septembrie 2018 și a concluzionat că procedurile din Ucraina oferă garanții suficiente pentru a permite continuarea operațiunii AMF planificate. Evaluarea operațională care a precedat noua operațiune AMF în Georgia, efectuată în septembrie 2017, a concluzionat că, deși mai există câteva deficiențe, situația actuală a circuitelor administrative și financiare georgiene este adecvată pentru gestionarea unei operațiuni AMF.

3.2Evaluări ex-post

În conformitate cu Regulamentul financiar al UE și cu deciziile corespunzătoare referitoare la AMF, Comisia realizează 6 evaluări ex post după finalizarea programelor de asistență macrofinanciară, pentru a evalua impactul acestora. Principalele obiective ale acestor evaluări sunt:

I.analiza impactului asupra economiei țării beneficiare, îndeosebi asupra sustenabilității poziției sale externe;

II.evaluarea valorii adăugate a acțiunii UE.

Documentele de lucru referitoare la evaluările ex post ale operațiunilor AMF I și AMF II pentru Ucraina și ale operațiunii AMF I pentru Iordania au fost finalizate și publicate în august 2018. În 2018, Comisia a inițiat, de asemenea, evaluarea ex post a operațiunii AMF pentru Republica Kârgâzstan în perioada 2015-2016. Raportul contractanților externi a fost finalizat în februarie 2019, iar documentul de lucru de însoțire, elaborat de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, va fi finalizat și publicat până la mijlocul anului 2019.

În fine, în 2018, Comisia a inițiat, de asemenea, evaluările ex post ale operațiunilor AMF II pentru Georgia și ale operațiunii AMF I pentru Tunisia. Se preconizează că rapoartele contractanților externi referitoare la aceste evaluări ex post și documentele de lucru de însoțire vor fi finalizate și publicate în cursul anului 2019.

3.2.1AMF I și AMF II Ucraina 

Concluzia evaluării ex post a operațiunilor 7 AMF I și AMF II pentru Ucraina a fost că principala valoare adăugată a celor două programe a fost mobilizarea unei asistențe financiare semnificative, de care țara avea nevoie de urgență, cu o rapiditate și la o scară care nu puteau fi egalate de statele membre la nivel individual.

Asistența macrofinanciară s-a dovedit esențială pentru prevenirea unei recesiuni mai profunde și, în cele din urmă, a pregătit calea pentru stabilizarea economică a Ucrainei, inclusiv prin promovarea unor reforme structurale importante în domeniul gestionării finanțelor publice, al combaterii corupției, al politicii energetice, al restructurării sectorului financiar și al politicii sociale. Programele AMF au adăugat valoare și prin faptul că ele constituie un semnal pentru populație și pentru societatea civilă, precum și prin efectul lor de stimulare a încrederii în sectorul privat. Operațiunile au contribuit atât în mod direct, cât și în mod indirect la o îmbunătățire a sustenabilității datoriei publice a Ucrainei, datorată scadențelor mai îndelungate și ratelor mai scăzute ale dobânzilor ale AMF. Operațiunile au reprezentat un catalizator pentru sprijinul bilateral suplimentar acordat de donatori și au sporit încrederea investitorilor. AMF a avut, de asemenea, un impact social pozitiv în Ucraina prin consolidarea plasei de siguranță socială și, în mod mai general, prin limitarea crizei și astfel prin prevenirea unei creșteri mai mari a șomajului și a mai multor pierderi pentru veniturile gospodăriilor.

În general, s-a constatat că această operațiune AMF este în întregime în concordanță cu principiile-cheie și cu măsurile luate în cadrul acțiunilor externe ale UE vizând Ucraina. Potrivit evaluării, ar putea fi îmbunătățite vizibilitatea publică și acțiunile de sensibilizare cu privire la condițiile specifice legate de programele AMF.

3.2.2AMF I Iordania 

Concluzia evaluării 8  ex post a fost că programul a fost relevant pentru provocările economice cu care se confruntă Iordania și în concordanță cu prioritățile UE. Programul a ajutat țara să răspundă necesităților imediate de finanțare externă și bugetară și a contribuit la susținerea stabilității economice prin abordarea deficiențelor structurale. De asemenea, a arătat că AMF I și-a dovedit eficacitatea în atingerea obiectivelor sale: la finalizarea programului, deficitul de cont curent și cel bugetar au fost semnificativ mai mici, în timp ce rezervele valutare au fost refăcute, ceea ce a contribuit la stabilizarea situației externe și bugetare a Iordaniei. Cu toate acestea, în pofida rezultatelor de mai sus, în 2016 țara a solicitat noi programe FMI și AMF și a recurs și la alți creditori pentru a-și acoperi nevoile de finanțare externă, care au crescut în urma intensificării, în 2016, a conflictelor în Siria și în Irak și a persistenței crizei refugiaților.

Operațiunea AMF I a fost implementată în mod eficient și în strânsă coordonare cu autoritățile iordaniene, cu FMI și cu Banca Mondială, ceea ce a permis UE să recurgă la expertiza instituțiilor partenere. De asemenea, s-a constatat că operațiunea a fost conformă cu alte politici sau instrumente ale UE, în special cu instrumentul de sprijin bugetar. Operațiunea a adus valoare adăugată pentru UE, deoarece a permis unei țări din vecinătate, a cărei importanță geopolitică este din ce în ce mai mare, să se ocupe în mod metodic de probleme economice și sociale presante, cum ar fi fluxurile de refugiați. Datorită scadențelor mai îndelungate și ratelor mai scăzute ale dobânzilor, AMF I a contribuit în mod clar la sustenabilitatea datoriei publice a Iordaniei și a consolidat încrederea în economia țării.

Evaluarea a indicat faptul că programul AMF I a avut un impact social pozitiv. Acesta a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și a sprijinit moneda iordaniană și cursul de schimb fix al acesteia în raport cu dolarul american, protejând astfel nivelul de trai al iordanienilor. De asemenea, programul a consolidat plasa de siguranță socială și a protejat persoanele cele mai vulnerabile de impactul eliminării subvențiilor pentru energie.

Evaluarea a subliniat, de asemenea, necesitatea unei cooperări mai strânse cu autoritățile și a unor orientări suplimentare privind aspectele operaționale în vederea eliminării riscului de producere a unor întârzieri. În acest context și dacă țara solicită acest lucru, ar fi de dorit să se furnizeze asistență tehnică pentru a se facilita și a se orienta cu mai multă eficacitate implementarea reformelor. În sfârșit, vizibilitatea și percepția publică asupra acestei intervenții a UE ar putea fi îmbunătățite prin eforturi proactive de a comunica cu un public mai larg cu privire la beneficiile posibile ale reformelor specifice sprijinite prin programul AMF.

3.2.3AMF Republica Kârgâzstan

Concluzia evaluării ex post, efectuate de contractanți externi, a asistenței macrofinanciare cu caracter excepțional acordată de UE Republicii Kârgâzstan în perioada 2015-2016 a fost că punerea în aplicare a AMF din partea UE a fost, în general, implementată în mod relevant, coerent, eficace și eficient.

Valoarea adăugată a UE s-a evidențiat în ceea ce privește promovarea mai puternică a reformelor structurale în mai multe domenii prioritare. Condițiile AMF au completat, în general, numeroasele acțiuni întreprinse deja de donatori internaționali esențiali, cum ar fi FMI, care au consolidat justificarea anumitor măsuri de ajustare și necesitatea de a face ca reformele să avanseze rapid în sectoarele vizate. De asemenea, s-a constatat că operațiunea AMF este în concordanță cu alte acțiuni externe ale UE care vizează Republica Kârgâzstan, inclusiv cu programele de sprijin bugetar. Aceasta a servit, de asemenea, unor obiective politice importante în contextul din Republica Kârgâzstan, iar plata efectivă a AMF a avut probabil un impact pozitiv semnificativ asupra relațiilor politice bilaterale. Raportul concluzionează că dimensiunea și forma asistenței au fost adecvate. Un atribut important al AMF a UE în raport cu sursele alternative de finanțare a constat în termenii săi extrem de avantajoși, care au implicat o componentă de grant și împrumuturi cu scadență îndelungată și cu rate foarte scăzute ale dobânzilor. În sfârșit, în raport se admite că, deși operațiunea AMF nu a fost concepută pentru a promova în mod direct reforma socială, aceasta a oferit UE un efect de pârghie (adăugat) pentru a împiedica adoptarea a mai multor legi contestate, în special a legilor împotriva LGBTI și a „agenților străini”.

În același timp, raportul susține că procesul de negociere prelungit caracteristic acestui instrument de asistență macrofinanciară 9 a dus la întârzierea plăților și la reducerea într-o oarecare măsură a valorii adăugate a UE. S-a considerat că aceste întârzieri au avut un impact negativ asupra gradului de sensibilizare cu privire la operațiune/asupra vizibilității acesteia. Cu toate acestea, calendarul plăților a rămas adecvat în perioada cuprinsă între iunie 2015 și aprilie 2016, având în vedere dificultățile economice cu care s-a confruntat Republica Kârgâzstan în perioada de după criza din Rusia.

4Evoluții generale legate de instrumentul AMF

4.1Funcționarea instrumentului AMF

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului din 2013 cu privire la asistența macrofinanciară 10 definește asistența ca fiind de natură macroeconomică și financiară și menționează în mod clar că scopul său este „să urmărească restabilirea unei situații de finanțare externă durabile pentru țările și teritoriile eligibile care se confruntă cu dificultăți financiare externe și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri solide de ajustare și reformă structurală menite să îmbunătățească poziția balanței de plăți, în special pe perioada programului, și să consolideze punerea în aplicare a acordurilor și programelor relevante cu ajutorul Uniunii”.

În conformitate cu principiul 6 (a) din aceeași declarație comună, „o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență macrofinanciară ar trebui să fie ca țara sau teritoriul eligibil să respecte mecanismele democratice reale, inclusiv sistemele parlamentare pluripartite și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”. Pe tot parcursul ciclului de viață al operațiunii de asistență macrofinanciară, Comisia, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile de ordin politic, fiecare plată fiind condiționată de îndeplinirea acestora.

În 2018, în cadrul procesului legislativ legat de noile propuneri pentru AMF III Georgia și pentru AMF IV Ucraina (și pe durata procesului de aprobare a propunerii pentru Moldova în 2017), Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET) a propus o serie de modificări la propunerea Comisiei care au condus la un proces decizional mai îndelungat atât în cazul Georgiei, cât și în cazul Ucrainei. Această tendință de a introduce modificări ale modelului convenit în Declarația comună din 2013 ar putea pune în pericol obiectivul principal al AMF de a acorda sprijin balanței de plăți într-o situație de criză atunci când este cea mai mare nevoie de aceasta [aspect care a fost, de asemenea, enunțat și în raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) privind asistența UE acordată Tunisiei în 2016].

În urma constatărilor CCE, Comisia a continuat să colaboreze cu colegiuitorii, la fel ca în anii precedenți, pentru a identifica modalități prin care procesul decizional actual să devină mai eficace și mai eficient.

Comisia consideră că este important ca toate instituțiile să respecte în continuare principiile și textele juridice stabilite în baza Declarației comune a Parlamentului European și a Consiliului din 2013 cu privire la asistența macrofinanciară.

În 2018, Comisia și-a menținut angajamentul deplin de a pune în mod concret în aplicare principiul egalității de tratament în cazul Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu articolul 9 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, făcând schimb de informații privind AMF cu Comisia pentru comerț internațional (Comisia INTA), în temeiul acordului din 2017 privind schimbul de informații dintre INTA și DG ECFIN.

4.2Evoluții viitoare: AMF în următorul cadru financiar multianual

Având în vedere că țările din vecinătatea UE continuă să se confrunte cu instabilitate geopolitică și economică, nevoia de asistență macrofinanciară din partea UE va rămâne probabil ridicată în anii următori. Astfel, în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020, Comisia a propus consolidarea AMF ca instrument de sprijin macrofinanciar și, prin urmare, creșterea capacității anuale de împrumut a AMF de la 500 de milioane EUR la 2 000 de milioane EUR. Propunerea a fost aprobată de colegiuitori.

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat o Comunicare privind cadrul financiar multianual (CFM) după 2020. Pentru acțiunea externă a UE există planuri de eficientizare semnificativă a instrumentelor existente pentru a comunica mai bine ceea ce face UE, pentru a evita suprapunerile, pentru a face procesele mai puțin greoaie și pentru a spori eficiența și complementaritatea, demonstrând totodată mai bine valoarea adăugată a UE. Se propune integrarea mai multor instrumente ale cadrului financiar multianual 2014-2020 în noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI). Cu toate acestea, operațiunile specifice AMF vor continua să fie activate pe baza unor decizii ad-hoc separate, după cum este necesar, deoarece se recunoaște faptul că procesul decizional legat de operațiunile AMF trebuie să rămână distinct. AMF va continua astfel să fie guvernată de procedura legislativă ordinară, care necesită aprobarea Parlamentului European și a Consiliului pentru fiecare operațiune specifică.

În același timp, acordarea de garanții pentru împrumuturile AMF va fi acoperită de noua Garanție pentru acțiuni externe care urmează să fie creată în cadrul NDICI, care va include actualul Fond de garantare pentru acțiuni externe. Comisia a propus ca volumul total al operațiunilor din cadrul Garanției pentru acțiuni externe să ajungă până la 60 miliarde EUR, dintre care 14 miliarde EUR sunt alocate pentru provizionarea împrumuturilor AMF la o rată de 9 %, astfel cum se întâmplă în prezent. Acest lucru este în concordanță cu volumul anual de 2 miliarde EUR pentru împrumuturile AMF, convenit în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020, confirmând valoarea adăugată europeană puternică și efectul de pârghie semnificativ al instrumentului. În plus, granturile AMF vor continua să fie acordate țărilor eligibile cu vulnerabilități foarte mari.

5Noi solicitări de asistență și propuneri viitoare ale Comisiei — situația bugetară

Anul 2019 va fi caracterizat de implementarea operațiunilor AMF aflate în curs de desfășurare, astfel cum s-a descris mai sus. Acestea includ plata ultimelor tranșe pentru AMF II Iordania, AMF II Tunisia, AMF III Georgia și AMF IV Ucraina, precum și începerea plății aferente operațiunii din Moldova, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare.

Se estimează că plățile totale ale împrumuturilor AMF vor ajunge la 960 de milioane EUR în 2019, de la 515 milioane EUR în 2018. Tabelul 2 oferă o prezentare generală a angajamentelor și a plăților aferente granturilor de asistență macrofinanciară pentru 2017, 2018 și (cu titlu provizoriu) 2019. Previziunea pentru 2019 are un caracter preliminar și include numai operațiunile de asistență macrofinanciară pentru care există o decizie adoptată de colegiuitori.

În fine, în conformitate cu angajamentele anterioare, în 2019, Comisia va analiza în continuare nevoile de finanțare ale țărilor eligibile care beneficiază în prezent de un program al FMI (în special Iordania, Tunisia și Ucraina) și va propune, dacă este cazul, operațiuni AMF suplimentare pentru aceste țări.

(1)

Temeiul juridic pentru asistența macrofinanciară acordată țărilor terțe, altele decât țările în curs de dezvoltare, este articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

De asemenea, AMF vine în completarea altor acțiuni sau instrumente externe ale UE destinate țărilor din vecinătate, inclusiv a sprijinului bugetar. Raportul pe 2018 privind sprijinul bugetar este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/budget_support_-_trends_results_2018_final_1.pdf

(3)

Decizia (UE) 2016/1112 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei (JO L 186, 9.7.2016, p. 1).

(4)

Decizia (UE) 2016/2371 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 de acordare a unei noi asistențe macrofinanciare pentru Regatul Hașemit al Iordaniei (JO L 352, 23.12.2016, p. 18).

(5)

Prima și cea de a doua operațiune AMF pentru Georgia au fost promise la Conferința internațională a donatorilor de la Bruxelles, în octombrie 2008. Aceste operațiuni, în valoare de 46 de milioane EUR fiecare, au fost implementate în perioadele 2009-2010 și 2015-2017.

(6)

Toate evaluările ex post sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei: https://ec.europa.eu/info/evaluation-reports-economic-and-financial-affairs-policies-and-spending-activities_en

(7)

  https://ec.europa.eu/info/evaluation-reports-economic-and-financial-affairs-policies-and-spending-activities/ex-post-evaluation-mfa-operations-ukraine_en

(8)

  https://ec.europa.eu/info/evaluation-reports-economic-and-financial-affairs-policies-and-spending-activities/ex-post-evaluation-mfa-operations-jordan_en

(9)

Comisia a adoptat propunerea în decembrie 2011, dar aprobarea acesteia de către colegiuitori a fost amânată până în octombrie 2013. Operațiunea a fost plătită integral, în două tranșe, abia în 2015 și 2016, din cauza unor întârzieri care au fost, în mare măsură, independente de voința UE.

(10)

Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului adoptată împreună cu decizia de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei [Decizia (UE) nr. 778/2013 din 12 august 2013]. Disponibilă la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013D0778&from=EN