Bruxelles, 7.6.2019

COM(2019) 274 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind situația actuală a politicii comune în domeniul pescuitului și consultarea referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2020

{SWD(2019) 205 final}


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind situația actuală a politicii comune în domeniul pescuitului și consultarea referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2020

1.Introducere

Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu a situației actuale a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și include principalele orientări pentru elaborarea propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit pentru 2020.

Obiectivul principal al gestionării pescuitului în cadrul PCP este acela de a asigura pe termen lung un nivel înalt al producției (Fmsy) pentru toate stocurile cel târziu până în 2020. Atingerea acestui obiectiv va contribui, de asemenea, la obținerea unei stări ecologice bune a mărilor europene până în 2020 1 și la reducerea la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine.

2.Progrese înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a PCP

2.1.Progrese către realizarea Fmsy

În Atlanticul de Nord și în zonele adiacente presiunea asupra stocurilor de pește (F/Fmsy) indică o tendință generală de scădere în perioada 2003 – 2017, mediana mortalității prin pescuit stabilizându-se în jurul valorii de 1,0. Indicatorul F/Fmsy pentru Marea Mediterană și Marea Neagră a rămas la 2,2, indicând că exploatarea rămâne cu mult peste obiectivul Fmsy.

TAC-urile reprezintă unul dintre principalele instrumente de gestionare a pescuitului. În Atlanticul de Nord și zonele adiacente, Comisia a propus TAC-uri în conformitate cu nivelul Fmsy pentru 2019 sau ușor sub acest nivel, în cazul tuturor celor 76 de TAC-uri pentru care erau disponibile avize referitoare la Fmsy. Acest lucru nu a fost posibil în cazul a 5 TAC-uri pentru care Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) nu a dat niciun aviz referitor la TAC, deoarece acest lucru ar fi condus la situații de blocaj cu consecințe socioeconomice grave, decizându-se menținerea la un nivel mic a TAC-urilor aferente capturilor accidentale. Consiliul a stabilit 59 de TAC-uri în conformitate cu Fmsy, corespunzând unui număr de 3 TAC-uri în plus față de 2018.

Din volumul debarcărilor preconizate în Marea Baltică, 95 % provin din TAC-uri stabilite în conformitate cu Fmsy, iar 4 % din TAC-uri stabilite în conformitate cu avizele preventive. Din volumul debarcărilor preconizate (pentru stocurile evaluate din perspectiva Fmsy gestionate exclusiv de UE) în Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, 99,7 % provin din TAC-uri stabilite în conformitate cu Fmsy; în apele de nord-vest și sud-vest, această cifră este de 94 % și, respectiv, 90 %.

Pentru stocurile de specii de adâncime, posibilitățile de pescuit au fost stabilite în noiembrie 2018 pentru 2019 și 2020. Ele reprezintă mai puțin de 1 % din totalul debarcărilor din UE. Pentru toate stocurile de adâncime evaluările sunt limitate. Comparativ cu anii precedenți, deciziile relevante ale Consiliului privind posibilitățile de pescuit de adâncime se fondează în prezent mai mult pe avizele științifice.

În ceea ce privește stocurile care fac obiectul consultărilor cu statele costiere 2 , numai TAC-ul de putasu pentru 2019 a fost în conformitate cu strategia de gestionare pe termen lung pentru acest stoc și cu avizele ICES din perspectiva Fmsy. Negocierile dintre UE și Norvegia au condus la un rezultat mai puțin ambițios în ceea ce privește conservarea, deoarece numai 9 din 17 TAC-uri au fost stabilite în conformitate cu Fmsy – mai puține decât pentru 2018.

În 2017, în Marea Mediterană, 35 din cele 40 de stocuri evaluate au fost exploatate peste nivelurile sustenabile, capturile fiind, în medie, de aproximativ 2,2 ori mai mari decât FMSY pentru respectivele specii. Date recente sugerează că a existat o tendință descrescătoare a ratei medii F/Fmsy începând din 2011. Acest lucru ar putea indica o ușoară îmbunătățire a exploatării 3 . În Marea Neagră, 6 dintre cele 8 stocuri comune evaluate sunt în continuare supraexploatate, cu excepția șprotului și a melcului de mare.

2.2.Tendințele biomasei

În Atlanticul de Nord și în zonele adiacente, numărul stocurilor aflate în cadrul limitelor biologice de siguranță aproape s-a dublat de la 15 în 2003 la 29 în 2017 (o creștere de 2 % față de 2016), cea mai mare creștere înregistrându-se în Golful Biscaya și în apele iberice – de la 2 la 8 stocuri aflate în cadrul limitelor biologice de siguranță. Volumul global al biomasei a continuat să se dezvolte în mod pozitiv, crescând cu aproximativ 36 %.

În Marea Mediterană și în Marea Neagră, biomasa stocului de reproducere din 2016 nu a înregistrat o creștere semnificativă în comparație cu 2003. Stocul de calcan din Marea Neagră indică o tendință de creștere a biomasei și o scădere a pescuitului excesiv.

2.3.Situația flotei UE

Capacitatea flotei UE a continuat să scadă. În decembrie 2018, registrul flotei UE (inclusiv din regiunile ultraperiferice) conținea 81 644 de nave cu o capacitate totală de 1 533 180 măsurată în tonaj brut (GT) și de 6 075 634 măsurată în kilowați (kW). Aceasta reprezintă o scădere cu 1,32 % față de anul precedent în ceea ce privește numărul de nave, GT (2,46 %) și kW 2,61 %. Cu toate acestea, un număr semnificativ de segmente de flotă (190 dintre cele 255 segmente evaluate) continuă să nu fie în echilibru cu posibilitățile lor de pescuit.

Acestea fiind spuse, performanța economică a flotei UE a continuat să înregistreze profituri nete record, de 1,3 miliarde EUR în 2017. Îmbunătățirile continue sunt, în principal, rezultatul prețurilor medii mari la pește (încasări mai mari pentru mai puțini pești debarcați) în contextul menținerii unor prețuri mici la carburanți. Îmbunătățirea anumitor stocuri importante, împreună cu progresele tehnologice, au contribuit și ele la îmbunătățirea performanței. Deși încă nu sunt disponibile cifrele pentru 2018 și 2019, se preconizează rezultate similare, în pofida unei ușoare creșteri a prețurilor la carburanți.

Se observă o tendință economică pozitivă la mai multe flote care vizează stocurile exploatate în mod sustenabil (de exemplu, eglefin, cardină albă și cambulă de Baltica în Marea Irlandei; hering, merluciu nordic și limbă-de-mare în estul și vestul Canalului Mânecii; pește-pescar în Golful Biscaya), care tind să își îmbunătățească rentabilitatea și salariile. Dimpotrivă, flotele care vizează stocuri supraexploatate tind să înregistreze o performanță economică mai slabă.

Totalul ocupării forței de muncă în cadrul flotei UE în echivalent normă întreagă (ENI) a scăzut, în medie, cu 1,3 % pe an începând din 2008, parțial din cauza scăderii capacității flotei. Cu toate acestea, salariul mediu per ENI 4 a crescut în medie cu 2,7 % pe an. Salariul mediu anual per ENI este de 24 800 EUR. Pentru o serie de flote din Marea Nordului și din Oceanul Atlantic, spre deosebire de alte regiuni, creșterea ocupării forței de muncă este o tendință care în prezent pare să se consolideze.

Un pas important în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de lucru în cadrul flotei UE a fost realizat prin implementarea în legislația UE a Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) C188 privind munca în domeniul pescuitului 5 , astfel cum a fost convenit de către partenerii sociali din UE. Statele membre trebuie să se conformeze noilor norme până la 15 noiembrie 2019. Recent, Comisia a invitat din nou statele membre să ratifice Convenția internațională a Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit (ratificată până în prezent numai de 10 state membre) 6 .

2.4.Progresele înregistrate în ceea ce privește gestionarea descentralizată a pescuitului

2.4.1.Planuri multianuale

Planurile multianuale (MAP) sunt acte adoptate prin codecizie care prevăd, printre alte aspecte, calendarul pentru implementarea obiectivului MSY și o serie de instrumente de flexibilitate pentru gestionarea activităților de pescuit.

Adoptarea recentă a PMA pentru stocurile demersale din apele occidentale este o evoluție esențială în punerea în aplicare a PCP ca instrument central pentru gestionarea activităților de pescuit. El va contribui la asigurarea unui pescuit sustenabil și va completa seria de planuri multianuale pentru Marea Nordului și Marea Baltică. În acest an, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a planului multianual pentru Marea Baltică.

O altă realizare este adoptarea, în 2019, a primului PMA aplicabil în Marea Mediterană. Acesta se aplică activităților de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane, stabilește o reducere obligatorie de 10 % a efortului de pescuit, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2020, și prevede atingerea Fmsy în zonă cel târziu până în 2025. În schimb, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește PMA pentru speciile de pești pelagici mici din Marea Adriatică.

2.4.2.Acte delegate adoptate în contextul regionalizării

Grupurile regionale au jucat un rol important în introducerea progresivă a obligației de debarcare, prezentând Comisiei recomandări comune. Pe baza acestor recomandări, Comisia a adoptat 4 (noi) planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare, înainte de sfârșitul anului 2018.

Actele delegate de transpunere a recomandărilor comune privind măsurile de conservare pentru siturile Natura 2000 și alte zone protejate în temeiul articolului 11 din Regulamentul 1380/2013 au necesitat mai mult timp pentru a fi materializate și vizează numai anumite zone din Marea Nordului și din Marea Baltică. Anul acesta sunt așteptate noi recomandări comune, însă sunt necesare progrese suplimentare.

2.4.3.Implicarea părților interesate

Consiliile consultative (CC), în calitate de principale organizații ale părților interesate instituite în temeiul PCP, joacă un rol mai important în procesul de regionalizare. În 2018, cele 10 CC existente au transmis Comisiei 73 de recomandări, în comparație cu 64 în 2017. În documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare există exemple privind modul în care recomandările lor și-au adus contribuția.

2.5.Obligația de debarcare

La 1 ianuarie 2019, obligația de debarcare a intrat pe deplin în vigoare. Comisia a primit rapoarte de la 18 state membre, de la Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, precum și scrisori de la 5 consilii consultative privind punerea în aplicare a obligației de debarcare în 2018. Din rapoarte rezultă că părțile interesate recunosc importanța asigurării respectării de către toți a normelor, astfel încât punerea în aplicare a obligației de debarcare să fie corespunzătoare. Cu toate acestea, raportarea cu privire la capturile aruncate înapoi în mare este insuficientă, generând o discrepanță între estimările privind capturile aruncate înapoi în mare. Comisia își menține pe deplin angajamentul de a lucra la soluționarea acestor deficiențe împreună cu statele membre și cu consiliile consultative.

În 2018, toate grupurile regionale au analizat modalitățile de abordare a potențialelor situații de blocaj. Statele membre, Comisia și alte părți interesate au colaborat pentru a găsi soluții posibile, care vor fi testate în 2019. Ca exemple se pot menționa angajamentele anumitor state membre de a face schimb de anumite cote sau acordurile cu privire la TAC-uri limitate doar la capturile accidentale însoțite de măsuri de reducere a capturilor accidentale. Comisia va solicita CSTEP să evalueze măsurile propuse de statele membre pentru a reduce și mai mult capturile care se aruncă înapoi în mare și va monitoriza aceste cazuri din perspectiva controlului.

În general, numărul proiectelor finanțate din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) a crescut. Statele membre au cheltuit 40 de milioane EUR din sprijinul FEPAM (din suma totală de 89 de milioane EUR angajată, o creștere față de angajamentul potențial preconizat de 49 de milioane EUR 7 ) pentru proiecte legate de punerea în aplicare a obligației de debarcare 8 . Cu toate acestea, sprijinul total rămâne mic, cu 89 de milioane EUR angajate în comparație cu 1,5 miliarde EUR disponibile în cadrul priorității 1 a Uniunii 9 .

În ceea ce privește piețele de desfacere pentru capturile nedorite, operatorii au raportat că utilizările industriale (de exemplu cele nealimentare) nu reprezintă opțiuni de comercializare adecvate pentru peștii subdimensionați. Cantitățile mici debarcate și imprevizibilitatea lor nu corespund modelului economic al industriilor nealimentare, în contextul costurilor logistice disproporționate pentru colectare. Orice creare a unor puncte de desfacere alternative pentru alimente nu poate fi avută în vedere decât cu condiția ca ele să nu creeze un stimulent de piață sau beneficii pentru operatorii din lanțul de aprovizionare. Se au în vedere în continuare diverse puncte de desfacere alternative, printre care donațiile către băncile de alimente reprezintă o posibilitate.

În ceea ce privește controlul și asigurarea punerii în aplicare, respectarea obligației de debarcare rămâne la un nivel redus. Statele membre au responsabilitatea de a asigura controlul, punerea în aplicare și inspecția tuturor activităților aferente PCP, inclusiv a obligației de debarcare. Auditurile Comisiei și alte inițiative ale EFCA indică o lipsă generală de conformitate, la care se adaugă unele dificultăți în ceea ce privește controlul eficace al conformității prin mijloace convenționale. Instrumentele inovatoare de control bazate pe sisteme de monitorizare electronică la distanță (REM) ar putea contribui la remedierea acestei deficiențe, astfel cum se prevede în propunerea Comisiei pentru un nou sistem de control al activităților de pescuit 10 . În plus, în ianuarie 2019 au intrat în vigoare noi programe specifice de control și inspecție 11 , care includ toate activitățile de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare. Comisia va continua să examineze îndeaproape aplicarea și asigurarea respectării în mod corespunzător a obligației de debarcare de către statele membre și să promoveze utilizarea sistemelor REM 12 .

2.6.Eforturi specifice pentru remedierea situației din Marea Mediterană și Marea Neagră

UE, individual și împreună cu partenerii ei internaționali, a depus eforturi considerabile pentru a îmbunătăți situația stocurilor din Marea Mediterană și din Marea Neagră.

La nivelul UE, este de așteptat ca în 2019 să se înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a PMA pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane și revizuirea de către CSTEP a planurilor naționale de gestionare existente, pentru a se asigura conformitatea cu obiectivele PCP.

La nivel internațional, ținând seama de natura comună a majorității stocurilor de pește, UE a depus eforturi susținute pentru a promova cooperarea multilaterală în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente, în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) și al Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT). Prin adoptarea declarației MedFish4Ever (martie 2017) 13 și a declarației de la Sofia (iunie 2018), se pune la dispoziție un plan de lucru detaliat de recuperare a stocurilor de pește din Marea Mediterană, în strânsă colaborare cu Convenția de la Barcelona, și a stocurilor de pește din Marea Neagră, pentru a proteja bogăția ecologică și economică a regiunii și pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în următorii 10 ani. La acestea se adaugă planul regional de acțiune pentru pescuitul sustenabil la scară mică (septembrie 2018) 14 .

În 2018, CGPM a adoptat 11 recomandări 15 propuse de UE. Vor fi necesare demersuri suplimentare în 2019 pentru consolidarea acestor acțiuni. Conferința la nivel înalt din Maroc, din iunie, care va evalua progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Declarației MedFise4Ever, va da un impuls acestui proces.

ICCAT a aprobat planul coordonat de UE pentru gestionarea tonului roșu, stocurile acestuia fiind în prezent recuperate datorită celor 10 ani de aplicare a măsurilor de recuperare. Planul facilitează accesul navelor de coastă (excluse de mai bine de un deceniu de la pescuit) și consolidează măsurile de control pentru a asigura în continuare o mai bună trasabilitate, în special a tonului roșu viu de crescătorie. Dată fiind situația alarmantă a stocurilor, la cererea UE, ICCAT a adoptat un plan de recuperare a stocurilor de pește-spadă din Marea Mediterană, care se aplică până în 2031.

2.7.Guvernanța internațională a oceanelor

De la adoptarea, în 2016, a agendei privind guvernanța oceanelor 16 , cele 50 de acțiuni care compun respectiva agendă au început să fie puse în aplicare, 17 unele dintre ele fiind deja finalizate.

Printre principalele realizări ale îmbunătățirii cadrului internațional de guvernanță a oceanelor se numără aprobarea Orientărilor voluntare ale FAO privind marcarea uneltelor de pescuit (iulie 2018) 18 și semnarea Acordului de prevenire a pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic (octombrie 2018) 19 . UE și-a asumat un rol de lider în cadrul acestor procese.

UE promovează principiile PCP în activitățile pe care le desfășoară cu țările partenere și cu ORGP-urile. A semnat/a ajuns la un acord privind parteneriatele oceanice cu China (iunie 2018) 20 și cu Canada 21 . În temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, flotele UE au acces la zone de pescuit externe din 11 țări partenere, în condiții controlate și sustenabile. Sprijinul structural acordat în temeiul acestor acorduri consolidează guvernanța în domeniul pescuitului în țările respective, inclusiv prin sprijinirea capacităților științifice și de control, precum și a sectorului pescuitului artizanal. UE continuă să joace un rol proeminent în cadrul ORGP-urilor 22 , care sunt instrumente esențiale de guvernanță, create pentru a promova sustenabilitatea stocurilor și abordarea bazată pe ecosistem, a susține consultanța științifică solidă, a promova adoptarea măsurilor relevante de monitorizare, control și supraveghere (MCS), a sprijini evaluările periodice ale performanțelor și a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN). În acest context, Comisia va propune și va apăra pozițiile UE, pentru a asigura faptul că gestionarea stocurilor relevante corespunde obiectivului Fmsy.

Comisia și-a retras „cartonașul galben INN” în ianuarie 2019 pentru Thailanda, deoarece aceasta și-a îmbunătățit guvernanța în domeniul pescuitului în conformitate cu angajamentele sale internaționale. În mai 2019 a fost lansat sistemul informatic (CATCH) creat pentru a sprijini punerea în aplicare eficace a sistemului UE de certificare a capturilor INN.

Pentru a aborda problema deșeurilor marine, UE a adoptat Directiva privind materialele plastice de unică folosință, precum și noua Directivă privind instalațiile portuare de preluare. În acest context, propunerea Comisiei privind un nou sistem de control al pescuitului are în vedere instituirea unui sistem de raportare digitală obligatoriu la nivelul UE, care să contribuie la recuperarea uneltelor pierdute.

3.Propuneri referitoare la posibilități de pescuit pentru 2020

Anul 2020 va fi primul an în care toate stocurile ar trebui să fie gestionate în conformitate cu obiectivul privind producția maximă sustenabilă, astfel cum se prevede în regulamentul de bază 23 . De asemenea, va fi prima oară când majoritatea stocurilor vizate de Regulamentul privind posibilitățile de pescuit intră sub incidența unui PMA. Dacă Regatul Unit părăsește UE fără acord la 31 octombrie 2019, sau înainte, astfel cum s-a convenit la nivelul Consiliului European 24 , UE și Regatul Unit vor trebui să se consulte reciproc cu privire la gestionarea comună a stocurilor pe care le partajează.

3.1.Obiectivele generale ale propunerilor privind posibilitățile de pescuit pentru 2020

Obiectivul principal al propunerilor Comisiei va fi realizarea Fmsy pentru toate stocurile de stocuri evaluate din perspectiva Fmsy până în 2020. De asemenea, propunerile vor continua să analizeze modalitățile de facilitare a punerii în aplicare eficace a obligației de debarcare.

Deși starea precară a anumitor stocuri este determinată și de anumiți factori de mediu (precum poluarea și degradarea calității apei), care trebuie abordați separat, este în continuare necesar să se limiteze și presiunea exercitată de pescuit asupra acestor stocuri.

3.2.Etape esențiale în stabilirea următoarelor posibilități de pescuit

Baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit vor fi avizele științifice ale ICES, emise în mai multe părți. Comisia intenționează să vizeze cât mai multe stocuri posibile în propunerile sale inițiale. Cu toate acestea, deoarece ICES emite avizele sale în ultima parte a anului, din octombrie până în decembrie, propunerea privind Marea Nordului și Oceanul Atlantic va continua să conțină posibilități de pescuit pro memoria (pm) pentru stocurile pentru care avizele se emit târziu.

Comisia invită statele membre și părțile interesate să își înceapă activitatea devreme, pe baza avizelor științifice disponibile public, în loc să aștepte propunerile Comisiei. Părțile interesate vor avea, de asemenea, posibilitatea de a formula recomandări privind posibilitățile de pescuit prin intermediul consiliilor lor consultative și al statelor membre.

Ținând cont de consultările menționate mai sus, Comisia va elabora 3 propuneri: 1 pentru Marea Baltică (august), 1 pentru Marea Mediterană și Marea Neagră (septembrie) și 1 pentru Oceanul Atlantic și Marea Nordului (octombrie). Ele vor fi discutate în cadrul unor reuniuni separate ale Consiliului – Consiliul din octombrie pentru Marea Baltică și Consiliul din decembrie pentru celelalte 2 propuneri.

Consecințele retragerii Regatului Unit asupra stabilirii posibilităților de pescuit vor fi revizuite în lumina ultimelor evoluții.

3.3. Stabilirea posibilităților de pescuit pentru diferite bazine maritime

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile din Marea Baltică, Marea Nordului și apele occidentale vor fi stabilite pe baza planurilor multianuale relevante, care definesc intervalele Fmsy de mortalitate și, prin urmare, oferă un anumit grad de flexibilitate, în anumite condiții. Se solicită ICES să ofere consultanță care să permită evaluarea necesității și a posibilității de a utiliza această flexibilitate. Intervalul superior de valori ale Fmsy poate fi utilizat pentru a propune TAC-uri numai dacă, pe baza avizelor științifice, stabilirea posibilităților de pescuit în conformitate cu intervalele Fmsy ar fi necesară fie pentru realizarea obiectivelor stabilite în planul multianual relevant în cazul activităților de pescuit mixte, fie pentru a se evita prejudicierea gravă a unui stoc, cauzată de dinamica intra- sau interspecii a stocurilor, fie pentru a limita fluctuațiile mari dintre ani.

În contextul punerii în aplicare integrale a obligației de debarcare, Comisia intenționează să propună posibilitățile de pescuit pentru Marea Baltică, apele occidentale și Marea Nordului, în conformitate cu avizul ICES privind capturile, deducând, dacă este cazul, cotele de minimis sau pentru capacitatea de supraviețuire înaltă.

Pentru a facilita în continuare punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare, este important să se utilizeze toate instrumentele disponibile de atenuare, inclusiv orice aviz ICES privind abordarea referitore la pescuitul mixt, după caz. În acest context, vor fi evaluate progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește măsurile de reducere a capturilor accidentale (angajament asumat de statele membre relevante în contextul soluțiilor pentru 2019 pentru cele 5 stocuri pentru care se recomandă TAC 0).

Pentru stocurile evaluate din perspectiva Fmsy care fac obiectul consultărilor cu țări din afara UE, Comisia va urmări încheierea unui acord în conformitate cu strategiile de gestionare pe termen lung și cu avizele privind Fmsy.

În ceea ce privește stocurile gestionate de ORGP-uri, Comisia va stabili posibilități de pescuit pe baza deciziilor ORGP-urilor.

Conform recent adoptatului plan multianual pentru vestul Mării Mediterane, Consiliul stabilește pentru 2020 un efort de pescuit maxim admisibil corespunzător unei reduceri cu 10 % în comparație cu scenariul de referință, pe baza datelor pe care trebuie să le furnizeze statele membre. Pe baza avizelor științifice disponibile, posibilitățile de pescuit pentru Marea Mediterană vor include, de asemenea, măsuri CGPM deja în vigoare (specii pelagice de talie mică și anghilă), precum și alte măsuri care urmează să fie adoptate în cadrul sesiunilor anuale din 2019.

Rezultatul negocierilor privind instituirea unui sistem regional de alocare permanentă a cotelor (CGPM) pentru calcanul de Marea Neagră va fi transpus în posibilitățile de pescuit. În cazul șprotului, Comisia va propune din nou cote autonome.

4.Concluzie

Progresele continuă în ceea ce privește punerea în aplicare a PCP, presiunea exercitată de pescuit în Atlanticul de Nord și zonele adiacente continuând să scadă, iar numărul TAC-urilor stabilite în conformitate cu Fmsy fiind în creștere. Stocurile sănătoase au condus la performanțe economice mai bune ale flotei UE, înregistrându-se profituri record în 2017.

Multe stocuri sunt în continuare supraexploatate și/sau în afara limitelor de siguranță biologică și este clar că eforturile depuse de toți actorii vor trebui să fie intensificate pentru a îndeplini obiectivele PCP, având în vedere mai ales faptul că 2020 este primul an în care toate stocurile cu o evaluare Fmsy ar trebui să fie gestionate în conformitate cu Fmsy.

Situația din Marea Mediterană și din Marea Neagră rămâne îngrijorătoare. Sunt necesare mai multe eforturi concertate în vederea atingerii obiectivului Fmsy 2020 în contextul Strategiei CGPM și al Declarației ministeriale de la Sofia din 2018. Comisia va colabora îndeaproape cu toate părțile interesate pentru punerea promptă în aplicare a programului multianual pentru vestul Mediteranei.

Controlul și punerea în aplicare eficace a obligației de debarcare au o importanță capitală. Pentru a completa eforturile depuse de statele membre, Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu colegiuitorii pentru a ajunge cât mai rapid la un acord privind propunerea pentru un nou sistem de control al pescuitului.



Calendarul de lucru planificat 25  

Când

Ce

Mai/iunie/octombrie

Avizul ICES privind stocurile

Iunie – septembrie

Consultare publică privind comunicarea

Sfârșitul lunii august

Adoptarea de către Comisie a propunerilor privind posibilitățile de pescuit pentru Marea Baltică

Jumătatea lunii septembrie

Adoptarea de către Comisie a propunerii privind posibilitățile de pescuit pentru Marea Mediterană și Marea Neagră

Octombrie

Reuniune a Consiliului pe tema posibilităților de pescuit pentru Marea Baltică

Sfârșitul lunii octombrie

Adoptarea de către Comisie a propunerii privind posibilitățile de pescuit pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului

Decembrie

Reuniune a Consiliului pe tema propunerii privind posibilitățile de pescuit pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului

Reuniune a Consiliului pe tema propunerii privind posibilitățile de pescuit pentru Marea Mediterană și Marea Neagră

   

(1) Directiva 2008/56/CE, JO L 164, 25.6.2008, p. 19-40.
(2) Norvegia, Islanda și Insulele Feroe.
(3) Acest rezultat este preliminar și face obiectul unei monitorizări științifice suplimentare în anii următori (sursa: CSTEP-Adhoc-19-01).
(4) Salariul brut (adică remunerația totală înainte de impozitare și alte deduceri).
(5)  Directiva (UE) 2017/159 a Consiliului din 19 decembrie 2016 de punere în aplicare a Acordului referitor la punerea în aplicare a Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii.
(6) COM/2019/157 final.
(7) „FAME Support Unit, AT01.2 ad-hoc consultancy Landing Obligation Final Report (AT1.2 5/5)”, versiunea 1.0, februarie 2018.
(8) Baza de date FEPAM Infosys. Perioada de referință 1.1.2015 până la 31.12.2018.
(9) Prioritatea 1 a Uniunii: Promovarea pescuitului sustenabil din punct de vedere al mediului, eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoaștere.
(10) COM/2018/368 final.
(11) Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2018/1986 a Comisiei, JO L 317, 14.12.2018, p. 29.
(12) Technical guidelines and specifications for the implementation of REM in EU fisheries” (Orientări și specificații tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului REM în sectorul pescuitului din UE), EFCA, 2019, https://www.efca.europa.eu/sites/default/files/Technical%20guidelines%20and%20specifications%20for%20the%20implementation%20of%20Remote%20Electronic%20Monitoring%20%28REM%29%20in%20EU%20fisheries.pdf .
(13) https://www.actu-environnement.com/media/pdf/news-28756-declaration-malte-surpeche-mediterranee.pdf  
(14)   www.fao.org/gfcm/meetings/ssf2018/rpoassf/en/  
(15) Ele vizează noi măsuri de urgență privind speciile de pești pelagici de talie mică din Marea Adriatică, un plan multianual pentru anghilă, două planuri multianuale pentru crevetele de adâncime din Marea Ionică și Marea Levantului și alte planuri comune de control și inspecție care vor viza în întregime Marea Mediterană și Marea Neagră.
(16) Comunicarea comună „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”, SWD (2016) 352 final.
(17) Raportul comun „Îmbunătățirea guvernanței internaționale a oceanelor – doi ani de progrese”, JOIN/2019/4 final.
(18)   www.fao.org/3/MX136EN/mx136en.pdf  
(19) https://ec.europa.eu/fisheries/eu-and-arctic-partners-enter-historic-agreement-prevent-unregulated-fishing-high-seas-–-frequently_en  
(20) Include, de asemenea, cooperarea în domeniul pescuitului INN.
(21) Se preconizează că va fi semnat în cursul anului 2019.
(22) UE, reprezentată de Comisie, joacă un rol activ în 6 organizații de pescuit ton și în 11 de organizații care nu desfășoară activități de pescuit ton, în toate oceanele.
(23) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(24) Pentru stocurile gestionate prin ORGP în apele UE și în anumite ape din afara UE, posibilitățile de pescuit sunt adoptate după reuniunea anuală a ORGP prin revizuiri periodice ale regulamentului Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele UE și, pentru navele de pescuit ale UE, în anumite ape din afara UE.