Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

COMUNICARE A COMISIEI

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

1.Introducere

La 25 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de termenul-limită, și anume 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungit de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a crescut semnificativ. Scopul prezentei comunicări este acela de a face un bilanț al pregătirilor intense pentru un astfel de scenariu, care se desfășoară începând din 2017.

Comisia a atras în mod repetat atenția tuturor părților interesate, inclusiv în cele trei comunicări privind pregătirea pentru Brexit din 19 iulie 2018 2 , 13 noiembrie 2018 3 și 19 decembrie 2018 4 , cu privire la faptul că un scenariu fără acord (scenariul no deal) ar crea perturbări semnificative. Această opinie nu s-a schimbat. În cazul în care nu se ajunge la un acord, nu va fi posibilă efectuarea tranziției ordonate prevăzute în acordul de retragere.

Prin urmare, instituțiile UE, administrațiile statelor membre de la toate nivelurile și toate părțile interesate au colaborat pentru a atenua impactul unui scenariu fără acord. Astăzi, ca urmare a acestui efort colectiv, UE este pregătită pentru o retragere dezordonată.

Măsurile de contingență care au fost adoptate la nivel european și național se întemeiază pe principiile generale stabilite în comunicarea din 13 noiembrie 2018. Măsurile de contingență nu reproduc beneficiile apartenenței la Uniune și nici condițiile unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Acestea au un caracter temporar și au fost adoptate unilateral de către Uniunea Europeană în scopuri legate de urmărirea intereselor sale. Aceste măsuri respectă pe deplin repartizarea competențelor stabilită prin tratate, precum și principiul subsidiarității.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, aceste măsuri de contingență temporare îi oferă Regatului Unit o marjă pentru a aborda cele trei aspecte principale legate de separare, care reprezintă o condiție prealabilă pentru discuțiile referitoare la calea de urmat cu Regatul Unit. Astfel cum a afirmat președintele Juncker în fața Parlamentului European la 3 aprilie 2019 5 , aspectele în cauză se referă la faptul (i) că drepturile cetățenilor UE-27 și ale cetățenilor Regatului Unit care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de data retragerii ar trebui menținute și protejate în continuare, (ii) că Regatul Unit ar trebui să își onoreze în continuare angajamentele financiare asumate în calitate de stat membru și (iii) că ar trebui să se găsească totuși o soluție pentru menținerea păcii pe insula Irlanda și a integrității pieței interne. Regatul Unit trebuie să respecte pe deplin litera și spiritul Acordului din Vinerea Mare.

2.Pregătirile în materie de contingență au fost încheiate

Pregătirea pentru retragerea Regatului Unit a reprezentat un efort comun al instituțiilor și organismelor UE, al autorităților naționale, regionale și locale, precum și al operatorilor economici. Tuturor acestor actori li s-a solicitat să își asume responsabilitățile care le revin pentru a se pregăti pentru o eventuală retragere fără acord și pentru a atenua cele mai grave efecte ale unui asemenea scenariu.

Începând din decembrie 2017, instituțiile și organismele UE, precum și statele membre ale UE-27 se pregătesc în mod activ pentru un scenariu fără acord. Pe lângă cele trei comunicări care au oferit orientări politice cu privire la abordarea care trebuie urmată, Comisia a publicat 92 6 de avize menite să ajute părțile interesate și autoritățile să se pregătească. De asemenea, Comisia a prezentat 19 propuneri legislative, dintre care 18 au fost adoptate și se vor aplica începând cu data retragerii, iar cea de a 19-a, referitoare la bugetul UE pentru 2019, se va aplica retroactiv de la data retragerii, de îndată ce va fi finalizată 7 . Comisia a adoptat și 45 de acte fără caracter legislativ în mai multe domenii de politică 8 .

Comisia a purtat discuții tehnice de anvergură cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește chestiunile generale legate de asigurarea pregătirii și măsurile de contingență, cât și pe marginea unor aspecte specifice sectoriale, juridice și administrative. Reprezentanții Comisiei au vizitat capitalele tuturor statelor membre ale UE-27 pentru a oferi claritate cu privire la activitatea de pregătire și la acțiunile de contingență întreprinse de Comisie și pentru a discuta despre planurile naționale de pregătire și de contingență. Vizitele respective au evidențiat un nivel ridicat de pregătire a statelor membre pentru toate scenariile.

Printre principalele domenii în care au fost necesare eforturi în materie de contingență se numără drepturile cetățenilor (securitatea socială, drepturile de ședere și de călătorie), transporturile (conectivitatea și securitatea de bază), cooperarea polițienească și judiciară, gestionarea noilor frontiere externe ale Uniunii cu Regatul Unit, pescuitul și bugetul Uniunii. Uniunea și statele membre au adoptat măsuri și în alte domenii.

Pentru cetățeni, statele membre asigură continuitatea (temporară sau permanentă) a drepturilor de ședere pentru resortisanții Regatului Unit care își au reședința în UE la momentul retragerii, inspirându-se din abordarea generoasă recomandată de Comisie 9 .

Drepturile cetățenilor în materie de securitate socială care au legătură cu Regatul Unit în vigoare înainte de data retragerii sunt protejate. Regulamentul privind măsurile de contingență va asigura, pentru persoanele vizate, indiferent de cetățenia acestora, principiile privind egalitatea de tratament, asimilarea și cumularea faptelor sau a evenimentelor petrecute înainte de data retragerii, precum și privind perioadele de ședere, de încadrare în muncă sau de asigurare care au fost încheiate înaintea datei retragerii 10 . Statele membre pun în aplicare, de asemenea, măsuri la nivel național pentru a asigura protecția drepturilor în materie de securitate socială pentru respectivii cetățeni după retragere.

Uniunea a convenit, de asemenea, că resortisanții Regatului Unit nu vor avea nevoie de viză atunci când vor călători în UE pentru șederi de scurtă durată, de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în scopuri de afaceri și de turism, atât timp cât Regatul Unit va asigura același tratament pentru toți cetățenii UE-27 11 .

Regulamentele privind măsurile de contingență au fost instituite și pentru a menține conexiunile esențiale de transport pentru principalele moduri de transport: transportul aerian 12 , feroviar 13 și rutier de călători și de mărfuri 14 .

Ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, cooperarea polițienească și judiciară se va realiza mai degrabă pe baza unor convenții internaționale multilaterale decât a legislației UE. Instituțiile UE și statele membre au identificat împreună instrumentele adecvate la care se poate recurge în acest context. Statele membre au depus eforturi semnificative pentru a se asigura că aceste instrumente sunt operaționale până la data retragerii.

Statele membre au colaborat îndeaproape cu instituțiile UE pentru a se asigura că integritatea pieței interne este menținută, prin instituirea de infrastructuri și de resurse adecvate pentru aplicarea formalităților și a controalelor vamale, precum și a controalelor sanitare și fitosanitare ale bunurilor la frontieră.

În sectorul financiar, doar un număr limitat de măsuri ale UE au fost considerate necesare pentru a reduce la minimum riscurile la adresa stabilității financiare în Uniunea Europeană. Această decizie s-a întemeiat pe o analiză comună a riscurilor pe care le-ar presupune retragerea fără acord, analiză efectuată de Comisie, de Banca Centrală Europeană, de Comitetul unic de rezoluție și de autoritățile europene de supraveghere, precum și pe analiza unui grup tehnic comun, format din Banca Centrală Europeană și din Banca Angliei.

În ceea ce privește activitățile legate de pescuit, măsurile adoptate vor permite în continuare accesul reciproc al navelor Uniunii și al navelor Regatului Unit la apele celeilalte părți pe tot parcursul anului 2019 15 , cu condiția ca Regatul Unit să acorde acces navelor Uniunii și să respecte Regulamentul din 2019 privind posibilitățile de pescuit 16 . În caz contrar, pescarilor din UE li se va oferi sprijin financiar dacă își încetează temporar activitatea 17 .

Toate aceste măsuri vor atenua, pentru o perioadă de timp, cele mai mari perturbări cauzate de o retragere dezordonată a Regatului Unit, după cum se arată în diagrama din anexa 1 la prezenta comunicare.

3.Bugetul pentru 2019 și sprijinul financiar suplimentar

Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind măsurile de contingență, care prevede că plata fondurilor din bugetul general al UE către beneficiarii din Regatul Unit poate continua în anul 2019 dacă Regatul Unit continuă să își plătească contribuțiile bugetare aferente anului 2019 și dacă permite efectuarea auditurilor și a controalelor necesare 18 . În cazul în care Regatul Unit nu este de acord să contribuie la finanțarea bugetului pentru 2019, astfel cum se prevede în Propunerea de regulament privind măsurile de contingență, Comisia va prezenta, în timp util, un proiect de buget rectificativ pentru a face față deficitului de finanțare rezultat. În acest context, Comisia invită Parlamentul și Consiliul să adopte în mod oficial propunerea.

Chiar și în absența acestor contribuții, Uniunea a decis că anumite activități ar trebui să continue în orice caz. Programul PEACE IV și programul de cooperare Regatul Unit-Irlanda vor continua, deoarece acestea oferă un sprijin esențial pentru pace în Irlanda de Nord și în Irlanda 19 . Toate activitățile de mobilitate în scop educațional aferente Erasmus+ aflate în curs la care participă Regatul Unit și care au început înainte de data retragerii pot fi, de asemenea, finalizate, pentru a se evita perturbarea studenților, precum și a instituțiilor de origine și a instituțiilor-gazdă 20 .

În plus, organizațiile patronale și părțile interesate au susținut că este posibil să fie necesar un sprijin financiar din partea Uniunii pentru a atenua efectele economice ale unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune. Impactul unei retrageri fără a se ajunge la un acord va fi resimțit în întreaga Uniune Europeană, dar este evident că unele regiuni și sectoare economice vor fi afectate într-o măsură mai semnificativă.

În primul rând, statele membre învecinate cu Regatul Unit vor suporta costuri semnificative. Chiar dacă toate statele membre vor trebui să efectueze verificări și controale legate de reglementările vamale, de reglementările sanitare și fitosanitare și de alte standarde de securitate și siguranță, pentru unele state membre, amploarea acestor controale va fi extrem de mare. Din acest motiv, statele respective au fost nevoite să construiască noi puncte de control la frontieră sau să le actualizeze pe cele existente. În al doilea rând, costurile economice vor fi deosebit de ridicate pentru sectoarele cele mai expuse relațiilor cu Regatul Unit. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru exportatorii de produse agroalimentare care vizează piața din Regatul Unit, pentru întreprinderile din domeniul pescuitului care depind de accesul la apele Regatului Unit și pentru întreprinderile de turism din regiunile care se bucură de popularitate în rândul turiștilor din Regatul Unit. În al treilea rând, în cursul activităților de pregătire desfășurate de Comisie a devenit clar că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) care efectuează tranzacții cu Regatul Unit dispun de mai puține mijloace pentru a se pregăti decât întreprinderile mari. IMM-urile nu dispun întotdeauna de capacitatea administrativă și juridică necesară pentru a pune în aplicare un plan complet de contingență.

Nevoia de sprijin financiar este clară, însă trebuie să fie luate în considerare constrângerile care ar decurge dintr-o retragere fără un acord. Comisia a susținut constant că Regatul Unit trebuie să își respecte în continuare obligațiile financiare față de Uniunea Europeană, indiferent de scenariu, iar Uniunea Europeană își va respecta, la rândul său, obligațiile financiare față de Regatul Unit, inclusiv în cazul unei retrageri fără acord.

În acest context, Comisia a analizat modul în care programele și instrumentele existente ale bugetului Uniunii, după eventualele ajustări necesare, ar putea fi mobilizate în eventualitatea în care nu s-ar ajunge la un acord. Acest lucru este menit să atenueze impactul în domeniile în care acesta ar fi resimțit cel mai puternic, în limitele fondurilor disponibile. Măsurile respective vor fi propuse, ținându-se seama în mod corespunzător de ajustările componentei de cheltuieli și de venituri aferente bugetului UE care ar putea rezulta dintr-o retragere dezordonată și valorificând pe deplin instrumentele bugetare existente și resursele disponibile. Prin reprogramarea anumitor fonduri structurale, prin activarea măsurilor de combatere a perturbărilor piețelor agricole pe baza Regulamentului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole 21 , inclusiv utilizarea tuturor surselor de finanțare posibile, precum și prin utilizarea unor instrumente specifice, cum ar fi programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul de solidaritate și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), s-ar putea pune la dispoziție fonduri specifice suplimentare din bugetul UE în cazul unei retrageri fără acord.

Pentru ca părțile interesate afectate să poată beneficia de mai mult sprijin imediat, de exemplu întreprinderile mici și mijlocii cu o expunere semnificativă față de Regatul Unit, normele UE privind ajutoarele de stat oferă soluții flexibile pentru adoptarea unor măsuri de sprijin naționale.

4.Orientări privind o abordare coordonată ca urmare a unei retrageri dezordonate

Unitatea și solidaritatea manifestate de statele membre ale UE-27 pe parcursul negocierilor cu Regatul Unit și al pregătirilor pentru retragere au servit un obiectiv comun, în pofida nivelurilor diferite de expunere economică față de Regatul Unit ale statelor membre ale Uniunii. Este crucial ca măsurile luate ca urmare a unei retrageri dezordonate să fie coordonate și consecvente. Această unitate întărește eficacitatea măsurilor de remediere, protejează normele comune și asigură condiții de concurență echitabile, sporește previzibilitatea pentru cei mai afectați și păstrează obiectivele de negociere ale Uniunii pentru discuțiile privind o viitoare relație cu Regatul Unit. Din aceste motive, trebuie evitate acordurile bilaterale între statele membre și Regatul Unit.

Pentru a oferi sprijin suplimentar statelor membre care pun în aplicare măsuri de contingență, Comisia prezintă astăzi orientări suplimentare în cinci domenii-cheie. Aceste orientări vor contribui la asigurarea faptului că măsurile de contingență sunt puse în aplicare fără sincope și vor contribui, de asemenea, la stabilirea și la menținerea unei abordări coordonate:

·drepturile de ședere și de securitate socială ale cetățenilor;

·cooperarea polițienească și judiciară în materie penală;

·produsele medicale și dispozitivele medicale;

·activitățile de pescuit și

·protecția datelor.

Comisia va oferi orientări suplimentare, în cazul în care acest lucru se va dovedi necesar. Comisia rămâne la dispoziția statelor membre ale UE-27 pentru a discuta aspecte legate de impactul unei retrageri fără acord, continuând cooperarea transparentă și intensă care a caracterizat perioada de negocieri. În perioada ulterioară retragerii, statele membre sunt încurajate să raporteze Comisiei și celorlalte state membre problemele care vor apărea, prevăzute și neprevăzute, precum și cele mai bune practici identificate pentru soluționarea respectivelor probleme, în beneficiul tuturor statelor membre. Pentru perioada imediat următoare retragerii, Comisia a înființat un centru de intermediere telefonică pentru administrațiile statelor membre, oferindu-le acces la expertiza Comisiei. Cetățenii, întreprinderile și alte părți interesate din UE pot contacta Europe Direct în cazul în care au întrebări (apelând numărul verde 00 800 6 7 8 9 10 11 de oriunde din UE).

5.Concluzie

De la referendumul desfășurat în Regatul Unit la 23 iunie 2016, Uniunea și-a exprimat în mod constant regretul față de decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea, dar și faptul că respectă această decizie. Comisia își menține opinia potrivit căreia o retragere ordonată în conformitate cu acordul de retragere este cea mai bună opțiune posibilă. Cu toate acestea, o retragere dezordonată poate fi evitată numai dacă Regatul Unit ratifică acordul de retragere.

Prin urmare, UE a luat măsurile necesare pentru a fi pregătită pentru o retragere fără acord, rămânând, totodată, hotărâtă să evite un astfel de rezultat. Va fi în continuare necesar ca statele membre să rămână unite și solidare pentru a răspunde provocărilor care vor apărea și pentru a păstra în continuare valorile fundamentale ale Uniunii.

(1)      Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80I, 22.3.2019, p. 1.
(2)      COM(2018) 556.
(3)      COM(2018) 880.
(4)      COM(2018) 890.
(5)      Declarația făcută de președintele Juncker cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, Bruxelles, 3 aprilie 2019, http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-19-1970_en.htm .
(6)       https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/preparedness-notices_ro . 
(7)      Parlamentul European ar trebui să aprobe propunerea în cadrul ședinței sale plenare din 15 aprilie 2019.
(8)      Alte 19 acte fără caracter legislativ sunt în curs de adoptare, în funcție de propunerile formulate de Regatul Unit și de alți actori externi.
(9)      Lista drepturilor de ședere acordate resortisanților Regatului Unit în statele membre ale UE este disponibilă pe site-ul web al Comisiei: https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/residence-rights-uk-nationals-eu-member-states_en .
(10)      Regulamentul (UE) 2019/500 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de stabilire a măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 35.
(11)      Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație. Adoptarea oficială va avea loc în zilele următoare.
(12)      Regulamentul (UE) 2019/494 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 privind anumite aspecte ale siguranței aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, JO L 85I, 27.3.2019, p. 11 și Regulamentul (UE) 2019/502 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 privind normele comune care asigură conectivitatea aeriană de bază în ceea ce privește retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 49.
(13)      Regulamentul (UE) 2019/503 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 privind anumite aspecte ale siguranței și conectivității feroviare având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 60.
(14)      Regulamentul (UE) 2019/501 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 privind normele comune care asigură conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri și de persoane cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 39.
(15)      Regulamentul (UE) 2019/498 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2403 în ceea ce privește autorizațiile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii în apele Regatului Unit și operațiunile de pescuit ale navelor de pescuit ale Regatului Unit în apele Uniunii, JO L 85I, 27.3.2019, p. 25.
(16)      Regulamentul (UE) 2019/124 al Consiliului din 30 ianuarie 2019 de stabilire, pentru anul 2019, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, JO L 29, 31.1.2019, p. 1 și Regulamentul (UE) 2018/2025 al Consiliului din 17 decembrie 2018 de stabilire, pentru anii 2019 și 2020, a posibilităților de pescuit pentru navele Uniunii în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime, JO L 325, 20.12.2018, p. 7.
(17)      Regulamentul (UE) 2019/497 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite norme referitoare la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 22.
(18)      Propunere de regulament al Consiliului privind măsurile referitoare la execuția și finanțarea bugetului general al Uniunii în 2019 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, COM/2019/64 final. Propunerea a fost aprobată de către Consiliu.
(19)      Regulamentul (UE) 2019/491 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 pentru a se permite continuarea programelor de cooperare teritorială PEACE IV (Irlanda-Regatul Unit) și Regatul Unit-Irlanda (Irlanda-Irlanda de Nord-Scoția) în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 1.
(20)      Regulamentul (UE) 2019/499 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de stabilire a dispozițiilor pentru continuarea activităților de mobilitate în scopul învățării aflate în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+ stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 32.
(21)      Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

Calendarul principalelor măsuri de contingență ale UE



Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

Drepturile de ședere și de securitate socială ale cetățenilor:
abordarea coordonată în cazul unei retrageri fără acord a Regatului Unit din Uniune


1.Introducere

La 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza Acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de data-limită de 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungită de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune a crescut în mod semnificativ.

2.Drepturile de ședere ale cetățenilor

Începând cu data retragerii, resortisanții Regatului Unit 2 care își au reședința în UE nu vor mai fi cetățeni ai UE și, prin urmare, nu se vor mai bucura de dreptul la liberă circulație 3 . Aceștia vor intra automat sub incidența normelor generale aplicabile resortisanților țărilor terțe aflați în UE. În schimb, cetățenii UE care își au reședința în Regatul Unit nu vor mai fi protejați de normele UE privind libera circulație. Acest lucru va avea un impact asupra dreptului de ședere și de muncă în țările în care locuiesc în prezent resortisanții britanici și cetățenii UE respectivi.

2.1.Garantarea menținerii dreptului de ședere pentru resortisanții Regatului Unit care își au deja reședința în UE

Comisia a subliniat în mod constant faptul că protejarea statutului juridic al resortisanților Regatului Unit care își au reședința în prezent în UE reprezintă o prioritate și a invitat statele membre să adopte o abordare generoasă cu privire la aceștia. În ceea ce privește dreptul de ședere al resortisanților Regatului Unit în statele membre ale UE-27 există diferite situații: pentru unele au fost luate măsuri naționale de contingență, iar altele sunt reglementate în mod adecvat de normele existente.

În ultimele luni, statele membre ale UE-27 au pregătit măsuri de contingență naționale, în cadrul unui proces coordonat de Comisie, pentru a asigura în continuare șederea legală, în perioada imediat următoare unei retrageri fără acord, a tuturor resortisanților Regatului Unit care își au deja reședința legală într-un stat membru la momentul retragerii. Aceste măsuri vor facilita, de asemenea, trecerea frontierelor interne și externe ale UE imediat după retragere.

Deși prin coordonarea voluntară a acțiunilor statelor membre se urmărește să se asigure o abordare coerentă, abordările și procedurile alese de statele membre pot varia în funcție de situația fiecăruia. Într-adevăr, fiecare stat membru se confruntă cu provocări diferite, în funcție de numărul de resortisanți ai Regatului Unit care își au reședința pe teritoriul său și de sistemul său juridic și administrativ.

Statele membre au întreprins demersurile necesare pentru a-și adopta măsurile naționale în timp util și, în consecință, au înștiințat Comisia cu privire la acestea. Pentru a informa resortisanții britanici care își au reședința în Uniune cu privire la drepturile lor, Comisia realizează și publică pe paginile sale web referitoare la pregătirea pentru Brexit 4 o sinteză actualizată a celor mai recente date legate de măsurile naționale adoptate de statele membre ale UE-27. La nivel național, statele membre întreprind numeroase acțiuni pentru a veni în întâmpinarea resortisanților Regatului Unit care își au reședința pe teritoriul lor 5 . Comisia ia act de faptul că măsurile necesare sunt deja instituite. Comisia îndeamnă statele membre care nu și-au finalizat încă procesele de adoptare să facă acest lucru cât mai curând posibil.   

Măsurile adoptate de statele membre sunt în mare parte convergente, însă există unele diferențe în ceea ce privește domeniul lor exact de aplicare referitor la resortisanții britanici care își au deja reședința pe teritoriul lor. Majoritatea statelor membre au optat pentru o legislație specifică, permanentă sau temporară, „de regularizare” la nivel național. În multe state membre, statutul și drepturile avute în vedere sunt inspirate de Directiva privind libera circulație 6 sau de Acordul de retragere. O serie de state membre subliniază importanța reciprocității din partea Regatului Unit ca principiu director în măsurile lor naționale.

Resortisanții Regatului Unit care își au deja reședința legală într-un stat membru de peste 5 ani au acces la statutul de rezident pe termen lung în UE, sub rezerva respectării condițiilor din Directiva 2003/109/CE 7 . Acesta este un statut solid în statul membru de reședință, ancorat în dreptul Uniunii 8 , care garantează egalitate de tratament cu resortisanții statului membru respectiv și dreptul de a se deplasa pentru a locui, a munci sau a studia într-un alt stat membru al UE, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 9 . Comisia reamintește faptul că, din punctul său de vedere, perioadele de ședere legală a resortisanților Regatului Unit într-un stat membru al UE-27 înainte de data retragerii ar trebui să fie considerate drept perioade de ședere legală într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu Directiva 2003/109/CE privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung 10 .

Comisia invită statele membre ca, în momentul în care măsurile de contingență temporare expiră, să aibă în vedere măsuri suplimentare pentru a garanta legalitatea continuării șederii tuturor resortisanților Regatului Unit care își au reședința legală pe teritoriul statelor membre ale UE-27 la data retragerii (în special pentru cei care își au reședința într-un stat membru de mai puțin de 5 ani). În cazul în care nu s-a acordat de la început statutul permanent, acest punct final al valabilității măsurilor variază, de la câteva luni la câțiva ani după retragere, în funcție de abordarea aleasă de statul membru în cauză.

2.2.Drepturile resortisanților Regatului Unit care vin în UE după data retragerii

Pentru șederile de scurtă durată (de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile), Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la un regulament de exceptare a resortisanților Regatului Unit 11 de la obligativitatea vizelor, cu condiția reciprocității pentru cetățenii UE din Regatul Unit 12 .

Resortisanții Regatului Unit care sosesc în UE după data retragerii pentru șederi cu o durată mai lungă (mai mult de 90 de zile în orice scop) vor face obiectul normelor UE și naționale în materie de migrație legală, care se aplică în cazul resortisanților țărilor terțe 13 . Aceste norme permit, în special, autorizarea, în funcție de criteriile relevante, de a rămâne în UE pentru a lucra 14 , a studia, a desfășura activități de cercetare sau a se alătura unui membru de familie.

2.3.Menținerea dreptului de ședere pentru cetățenii UE care își au deja reședința în Regatul Unit

Pentru Comisie protecția statutului juridic al cetățenilor UE care își au deja reședința în Regatul Unit constituie o prioritate, chiar dacă aceasta va deveni o chestiune de competență națională a Regatului Unit; totodată, Comisia urmărește să garanteze statutul resortisanților Regatului Unit care își au deja reședința legală în UE. Prin urmare, Comisia a salutat reasigurările și măsurile de politică adoptate de Regatul Unit, prin care se va garanta că, și în absența unui acord 15 , drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit vor fi protejate prin așa-numitul „statut de cetățean UE stabilit” (EU settled status) 16 .

Pentru a se asigura că statutul cetățenilor UE va fi garantat în mod corespunzător, birourile Reprezentanței Comisiei în Regatul Unit și serviciile competente din Bruxelles ale Comisiei monitorizează îndeaproape și analizează măsurile pregătitoare luate de Regatul Unit pentru a transforma anunțurile de politică în acte legislative și acțiuni concrete. Comisia invită reprezentanțele diplomatice ale statelor membre din Regatul Unit să continue coordonarea cu Reprezentanța Comisiei în Regatul Unit pentru a furniza informații, expertiză și consiliere juridică cetățenilor UE din Regatul Unit, după caz 17 .

3.Drepturile de securitate socială ale cetățenilor

Într-un scenariu fără acord, normele Uniunii privind coordonarea sistemelor de securitate socială nu se vor mai aplica în și pentru Regatul Unit. În lipsa unor măsuri de contingență, ar plana riscuri asupra drepturilor de securitate socială ale cetățenilor din UE-27, precum și ale resortisanților Regatului Unit care au implicat Regatul Unit și care se bazează pe fapte și evenimente ce au avut loc, precum și asupra perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență încheiate înainte de data retragerii.

Au fost luate măsuri de contingență atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național.

3.1.Regulamentul ce prevede măsuri de contingență privind coordonarea sistemelor de securitate socială

La 25 martie 2019, a fost adoptat Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune 18 .

Acest regulament ce prevede măsuri de contingență, care este unilateral, obligatoriu în toate elementele sale și direct aplicabil în toate statele membre, se va aplica de la data unei retrageri dezordonate. Regulamentul vizează următoarele persoane:

·resortisanții unui stat membru, apatrizii și refugiații care se află sau s-au aflat sub incidența legislației unuia sau mai multor state membre și care se află sau s-au aflat în situații implicând Regatul Unit înainte de retragere, precum și membrii de familie și urmașii acestora;

·resortisanții Regatului Unit care se află sau s-au aflat sub incidența legislației unuia sau mai multor state membre înainte de retragere, precum și membrii de familie și urmașii acestora.

În temeiul regulamentului, statele membre vor continua să aplice:

·principiul cumulării în ceea ce privește perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență în Regatul Unit încheiate înainte de retragere;

·principiul asimilării în ceea ce privește prestațiile sau veniturile dobândite și faptele sau evenimentele petrecute în Regatul Unit înainte de retragere și

·principiul egalității de tratament în ceea ce privește orice situație petrecută înainte de retragere.

Regulamentul nu vizează faptele și perioadele ulterioare retragerii și nici principiul exportabilității prestațiilor în numerar către Regatul Unit.

3.2.Abordarea de contingență coordonată unilaterală

Toate statele membre ale UE-27 au fost invitate 19 să aplice, după retragere, o abordare de contingență coordonată unilaterală care să completeze regulamentul, pentru a le asigura o protecție cât mai extinsă posibil persoanelor afectate de retragere.

Ca și în cazul regulamentului, abordarea coordonată ar urma să li se aplice tuturor persoanelor asigurate care dețin drepturi în statele membre ale UE-27 implicând Regatul Unit înainte de data retragerii și în cazul cărora, dacă nu ar fi fost retragerea, s-ar fi aplicat regulamentele relevante privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Abordarea ar viza cetățenii UE-27 și resortisanții Regatului Unit care, ca urmare a exercitării dreptului lor la liberă circulație înainte de data retragerii, au dobândit sau vor dobândi drepturi în UE în ceea ce privește perioadele încheiate sau faptele ori evenimentele petrecute înainte de data retragerii 20 . Domeniul de aplicare al abordării coordonate îl depășește pe cel al regulamentului, vizând și:

·exportul pensiilor pentru limită de vârstă către persoane cu reședința în Regatul Unit;

·rambursarea costurilor cu asistența medicală sau a costurilor legate de prestațiile de șomaj pentru lucrătorii frontalieri care sunt în curs la momentul retragerii;

·cererile de rambursare tratate de un stat membru al UE-27 care implică Regatul Unit și care sunt depuse după retragere, dar care se referă la un tratament anterior retragerii;

·tratamentele medicale în Regatul Unit care sunt planificate și necesare și sunt în curs la data retragerii;

·cererile de rambursare prezentate ulterior retragerii pentru prestații de șomaj acordate de Regatul Unit înainte de retragere unor lucrători frontalieri care își au reședința în Regatul Unit, dar lucrează într-un stat membru al UE-27.

3.3.Măsuri naționale unilaterale care pot prevedea o protecție suplimentară

În unele domenii, statele membre, la nivel individual, ar putea completa abordarea de contingență coordonată cu măsuri proprii, naționale și unilaterale, care să prevadă o protecție suplimentară pentru cetățeni 21 . Statele membre ale UE-27 ar putea face acest lucru prin continuarea exportului către Regatul Unit al prestațiilor în numerar, altele decât pensiile pentru limită de vârstă, cum ar fi prestațiile de șomaj, prestațiile de maternitate/paternitate, pensiile de invaliditate, prestațiile de boală, pensiile de urmaș, pensiile pentru accidente de muncă și ajutoarele de deces.

3.4.Reducerea „decalajului” dintre data retragerii și înregistrarea unei situații stabile

În cazul scenariului fără acord, spre deosebire de situația unui acord de retragere ratificat, va exista inevitabil, după retragere, o perioadă (un „decalaj”) pe parcursul căreia perioadele de lucru, de rezidență sau de asigurare în Regatul Unit ale cetățenilor nu vor intra sub incidența măsurilor de contingență adoptate la nivelul Uniunii. Comisia consideră că impactul acestui „decalaj” asupra cetățenilor trebuie redus la minimum.

Statele membre ale UE-27 iau măsuri cu privire la situația cetățenilor după o retragere fără acord. Aceste măsuri, care ar putea depăși nivelul măsurilor de contingență la nivelul Uniunii, ar trebui să fie unilaterale și limitate în timp.

Statele membre ale UE-27 ar putea lua în considerare, printre altele, aplicarea în continuare a principiului cumulării și în cazul perioadelor de muncă, de asigurare și de rezidență ale acestor persoane în Regatul Unit care survin ulterior retragerii. În plus, statele membre ale UE-27 ar putea, de asemenea, sub rezerva reciprocității, să le permită accesul la asistență medicală resortisanților Regatului Unit care sunt asigurați în Regatul Unit, dar care își au reședința pe teritoriul lor.

4.Informații suplimentare

Autoritățile publice și părțile interesate pot găsi informații suplimentare privind impactul unei retrageri dezordonate a Regatului Unit asupra drepturilor de ședere și de securitate socială ale cetățenilor pe următorul site web al Comisiei:

https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/preparedness-notices_ro

(1)      Decizia 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80I, 22.3.2019, p. 1.
(2)      Termenul „resortisanți ai Regatului Unit” ar trebui înțeles ca incluzând și membrii de familie din țări terțe care sunt deja rezidenți în respectivul stat gazdă la momentul retragerii.
(3)      Resortisanții Regatului Unit care au și cetățenia unui stat membru al UE rămân cetățeni ai UE și își păstrează pe deplin drepturile de liberă circulație.
(4)      https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/residence-rights-uk-nationals-eu-member-states_en
(5)      Aproape toate statele membre sunt în contact cu ambasadele și consulatele britanice. Unele state membre comunică și prin intermediul site-urilor web specifice referitoare la aspecte legate de reședință și prin platformele de comunicare socială. Alte state membre publică broșuri, înființează linii telefonice de urgență pentru Brexit, colaborează cu ONG-uri și organizații ale angajatorilor. De asemenea, unele state membre contactează individual fiecare cetățean britanic care își are reședința pe teritoriul lor.
(6)      Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(7)      Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, JO L 016, 23.1.2004, p. 44. Această directivă nu se aplică în Irlanda și nici în Danemarca.
(8)      Pentru o prezentare generală recentă a punerii în aplicare de către statele membre, a se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 29 martie 2019 privind punerea în aplicare a Directivei 2003/109/CE referitor la statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [COM(2019) 161 final].
(9)      A se vedea capitolul III din Directiva 2003/109/CE (articolele 14-23).
(10)      Comunicare a Comisiei din 13 noiembrie 2018 intitulată „Pregătiri pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 30 martie 2019: un plan de contingență” [COM(2018) 880 final].
(11)      A se remarca faptul că resortisanții britanici care nu s-au bucurat de dreptul la liberă circulație în temeiul legislației UE au fost deja scutiți de obligația de a deține viză.
(12)      Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație. Adoptarea oficială va avea loc în următoarele zile.
(13)      Portalul UE privind imigrația: https://ec.europa.eu/immigration/  
(14)      Sunt posibile diferite forme de migrație pentru desfășurarea unei activități profesionale, pentru fiecare dintre acestea aplicându-se norme diferite.
(15)      Document de politică privind drepturile cetățenilor în eventualitatea unui Brexit fără acord (publicat la 6 decembrie 2018; ultima actualizare: 28 martie 2019), a se vedea https://www.gov.uk/government/publications/policy-paper-on-citizens-rights-in-the-event-of-a-no-deal-brexit ; Document de politică din 12 aprilie 2019 privind imigrația, în cazul în care nu există un acord (publicat la 28 ianuarie 2019), a se vedea https://www.gov.uk/government/publications/eu-immigration-after-free-movement-ends-if-theres-no-deal/immigration-from-30-march-2019-if-there-is-no-deal  
(16)       https://www.gov.uk/eusettledstatus  
(17)      A se vedea www.eurights.uk
(18)      Regulamentul (UE) 2019/500 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de stabilire a măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85I, 27.3.2019, p. 35.
(19)      A se vedea Nota de orientare a serviciilor Comisiei: abordarea comună de contingență pentru BREXIT, la nivelul UE-27, în scenariul fără acord („abordarea de contingență coordonată unilaterală”), discutată în cadrul seminarului experților tehnici din 20 decembrie 2018.
(20)      Abordarea se aplică și apatrizilor și refugiaților aflați într-o situație similară, precum și membrilor de familie și urmașilor acestor categorii de persoane. De asemenea, abordarea extinde aplicarea în cazul resortisanților țărilor terțe care fac sau au făcut obiectul Regulamentului (UE) nr. 1231/2010 sau al Regulamentului (CE) nr. 859/2003 înainte de data retragerii, precum și în cazul membrilor de familie și al urmașilor acestora în ceea ce privește drepturile lor dobândite sau care urmează a fi dobândite în legătură cu situații care implică Regatul Unit înainte de retragere. Aceasta înseamnă că resortisanții țărilor terțe care erau, înainte de data retragerii, într-o situație transfrontalieră în interiorul UE care implică Regatul Unit, precum și membrii de familie și urmașii lor și-ar păstra drepturile în statele membre ale UE-27 în ceea ce privește perioadele încheiate sau faptele ori evenimentele petrecute înainte de data retragerii. Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 nu se aplică Danemarcei.
(21)      Astfel cum se prevede în proiectul de notă de orientare (a se vedea nota de subsol 19).

Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală: abordarea coordonată în cazul unei retrageri fără acord a Regatului Unit din Uniune


1.Introducere

La 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de data-limită de 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungită de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune a crescut în mod semnificativ. 

2.Cadrul de contingență: Alternative existente

În cazul unui scenariu fără acord, cadrul juridic al Uniunii privind cooperarea polițienească și judiciară va înceta să se aplice Regatului Unit începând cu data retragerii. Aceasta înseamnă că instrumentele juridice ale UE nu vor mai putea fi utilizate pentru a sta la baza procedurilor de cooperare sau a mecanismelor de schimb de informații în ceea ce privește Regatul Unit. Aceasta implică, în special, faptul că:

·Regatul Unit va fi deconectat de la toate rețelele, sistemele de informații și bazele de date ale UE 2 ;

·procedurile de cooperare judiciară 3 cu Regatul Unit nu vor mai fi continua într-un cadru al UE;

·Regatul Unit nu va mai putea participa la agențiile UE 4 și va fi tratat ca o țară terță cu care nu este în vigoare niciun acord specific.

Deși retragerea va presupune o modificare semnificativă a modului în care statele membre ale UE-27 cooperează în prezent cu Regatul Unit, acest lucru nu înseamnă că cooperarea polițienească și judiciară cu Regatul Unit nu poate continua. Cooperarea dintre statele membre ale UE-27 și Regatul Unit în materie polițienească și judiciară va trebui să se întemeieze pe cadre juridice și mecanisme de cooperare alternative, pe baza dreptului internațional și a legislației naționale.

Pentru a garanta un nivel ridicat de securitate pentru toți cetățenii, planificarea de contingență a UE s-a concentrat, prin urmare, pe identificarea unor mecanisme alternative fiabile 5 , pe pregătirea recurgerii la cadre juridice și mecanisme de cooperare alternative și pe efectuarea pregătirilor operaționale necesare la nivel național. Deși cooperarea dintre statele membre ale UE-27 și Regatul Unit va fi diferită, scopul contingenței este de a garanta continuarea cooperării în domeniul asigurării respectării legii și în cel judiciar cu Regatul Unit, ca țară terță, cu respectarea deplină a dreptului Uniunii și fără perturbări majore.

În plus, retragerea Regatului Unit nu va modifica cooperarea polițienească și judiciară dintre cele 27 state membre rămase 6 . Uniunea va continua să construiască o uniune a securității efectivă și autentică, în care toți membrii cooperează îndeaproape. Uniunea dispune de instrumente solide, care le permit autorităților naționale să facă schimb de informații, să detecteze persoanele suspectate, să le urmărească și să le pedepsească prin intermediul sistemului de justiție penală, să protejeze europenii online și să își gestioneze în mod eficace frontierele. De asemenea, statele membre ale UE-27 vor continua să coopereze îndeaproape și să facă schimb de informații prin intermediul Europol pentru a combate terorismul, criminalitatea informatică și alte forme grave și organizate de criminalitate. În plus, viitoarea introducere a tehnologiilor de gestionare a frontierelor, cum ar fi sistemul de intrare/ieșire și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, va contribui, de asemenea, la asigurarea unui nivel ridicat de securitate pe întregul teritoriu al spațiului Schengen. O interoperabilitate sporită a tuturor sistemelor va oferi autorităților de aplicare a legii informații mai fiabile și mai complete. De asemenea, statele membre ale UE-27 vor beneficia în continuare de pe urma numeroaselor acorduri internaționale încheiate de Uniune.

Acest cadru de cooperare polițienească și judiciară în materie penală va continua să garanteze un nivel ridicat de securitate pentru persoanele care trăiesc, muncesc sau călătoresc în UE.

Regatul Unit și statele membre ale UE-27 sunt conștiente de faptul că recurgerea la mecanismele de cooperare alternative va necesita adaptări și modificări la nivel operațional. Nivelul de adaptare depinde de procedurile, structurile, instrumentele, personalul și alte resurse existente la nivel național și, prin urmare, trebuie evaluat de fiecare stat membru în parte. Comisia a colaborat cu toate statele membre pentru a asigura o acțiune de contingență adecvată, astfel încât să poată fi gata în timp util pentru orice scenariu.

3.Pregătiri și orientări specifice pentru statele membre

Deconectarea Regatului Unit de la rețelele, sistemele de informații și bazele de date ale UE

Accesul autorităților britanice la rețelele, sistemele de informații și bazele de date ale UE va înceta la data retragerii. Pentru sistemele centralizate (inclusiv, dar fără a se limita la, Sistemul de informații Schengen/SIRENE, sistemul informațional Europol, Eurodac), deconectarea va fi pregătită și realizată de agențiile relevante ale UE, dacă este necesar în strânsă cooperare cu statele membre. Comisia se află într-un contact strâns și permanent cu agențiile și s-au adoptat toate măsurile de pregătire pentru a se asigura deconectarea în ziua retragerii. În ceea ce privește sistemele descentralizate, statele membre au fost informate atât cu privire la necesitatea de a lua măsuri, cât și cu privire la măsurile care trebuie luate. În consecință, tot traficul prin intermediul conexiunilor TESTA (EuroDomain) în Regatul Unit va fi întrerupt, în mod implicit, începând cu data retragerii, în cazul unui Brexit fără acord. Cu excepția cazului în care Consiliul European decide, de comun acord cu Regatul Unit, să acorde o nouă prelungire a termenului prevăzut la articolul 50 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, această măsură va fi pusă în aplicare la 13 aprilie 2019.

Stocul de date din rețelele, sistemele de informații și bazele de date ale UE

Stocul de date din sisteme, și anume, fie datele UE stocate în Regatul Unit, fie datele primite din partea Regatului Unit înainte de data retragerii, precum și acțiunile care trebuie întreprinse au fost discutate cu experții statelor membre, ținând seama de particularitățile diferitelor sisteme.

În general, în ceea ce privește datele Regatului Unit stocate în UE sau în sistemele naționale de informații schimbate înainte de data retragerii, nu există nicio obligație generală de a șterge aceste date obținute în mod legal din sistemele UE sau naționale, cu excepția a două cazuri: (i) în cazul în care Regatul Unit rămâne proprietarul datelor, acesta poate solicita eliminarea lor; (ii) în cazul datelor cu caracter personal, pentru care va trebui să se stabilească de la caz la caz, în conformitate cu normele aplicabile, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor 7 și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii 8 , în ce măsură este încă permisă prelucrarea. În unele cazuri, va exista o obligație de a șterge aceste date, în special semnalările în SIS efectuate de Regatul Unit, care devin rapid caduce și, prin urmare, nu pot servi ca bază pentru luarea de măsuri coercitive împotriva persoanelor, precum și datele Regatului Unit în Eurodac. Acțiunile întreprinse în baza unor semnalări caduce ar putea genera un risc grav pentru protecția drepturilor fundamentale (de exemplu, arestarea unei persoane care a fost achitată între timp).

Tranziția de la Sistemul de informații Schengen la Interpol pentru schimbul de informații privind asigurarea respectării legii între statele membre ale UE-27 și Regatul Unit

Sistemul de informații Schengen II (SIS) permite autorităților naționale competente, cum ar fi poliția și polițiștii de frontieră, să facă schimb de informații în domeniul gestionării frontierelor și al securității în statele membre ale UE și în statele Schengen. Regatul Unit va fi deconectat de la Sistemul de informații Schengen (SIS) și de la cooperarea SIRENE la data retragerii. Interpol și sistemul său de notificări au fost identificate atât de către statele membre ale UE-27, cât și de către Regatul Unit ca fiind alternativa adecvată pentru SIS, în vederea continuării schimbului de informații privind asigurarea respectării legii între statele membre ale UE-27 și Regatul Unit. Atât statele membre ale UE-27, cât și Regatul Unit se pregătesc - separat, însă pe baza acelorași principii - pentru tranziția către notificările și semnalările Interpol echivalente în ceea ce privește informațiile care sunt în prezent partajate prin intermediul SIS 9 . Potrivit ministrului de interne al Regatului Unit, utilizarea adecvată a canalelor Interpol va asigura faptul că „Regatul Unit poate continua să răspundă la alerte operaționale importante emise de statele membre” 10 . În plus, statele membre se pregătesc să treacă de la birourile naționale SIRENE, și anume punctele de contact pentru schimbul de informații și coordonarea privind semnalările din SIS, la rețeaua globală de comunicații polițienești a Interpol I-24/7 pentru schimburile lor cu Regatul Unit.

Comunicarea polițienească prin intermediul Interpol este bine integrată în toate statele membre ale UE-27 și în Regatul Unit. În ultimele luni, în cooperare cu Comisia, statele membre ale UE-27 au făcut pregătiri pentru a se asigura că nivelurile lor operaționale sunt pregătite să revină la o utilizare sporită a canalelor Interpol, pentru a asigura cooperarea polițienească cu Regatul Unit. Statele membre și-au examinat și adaptat procedurile operaționale interne, nivelurile de personal, formarea și instrumentele informatice în vederea maximizării eficacității și a accesibilității notificărilor Interpol de către agenții de aplicare a legii pe teren.

Cooperarea dintre Regatul Unit și agențiile UE, inclusiv Europol 11 , Eurojust 12 și eu-LISA 13

În ceea ce privește agențiile, inclusiv Europol, Eurojust și eu-LISA, Regatul Unit nu va mai putea participa și va trebui să fie tratat ca o țară terță cu care nu s-a încheiat niciun acord de cooperare specific. Pentru Europol și Eurojust, normele referitoare la cooperarea cu țările terțe se aplică Regatului Unit, inclusiv în ceea ce privește utilizarea datelor. Europol și Regatul Unit pot face schimb de date strategice 14 , același lucru fiind valabil și pentru Eurojust. Regatul Unit va putea să facă schimb de date cu caracter personal cu Europol în condițiile legislației sale naționale. Europol ar putea utiliza motivele prevăzute în regulamentul său de instituire, care permit transferul de date cu caracter personal către țări terțe cu care nu există niciun acord de cooperare 15 . Europol și Eurojust au adoptat măsuri de pregătire și vor fi în măsură să pună în aplicare procedurile corespunzătoare atunci când va fi necesar.

Soluționarea cauzelor pendinte - cooperarea judiciară în materie penală

În cazul unui scenariu fără acord, legislația Uniunii va înceta să se aplice în toate cauzele din domeniul cooperării judiciare în materie penală pendinte ce au legătură cu Regatul Unit.

Prin urmare, în cazul unui scenariu fără acord, începând cu data retragerii, statele membre ale UE-27 (a) nu vor putea continua procedurile pendinte de cooperare judiciară care implică Regatul Unit și (b) nu vor putea să deschidă noi astfel de proceduri de cooperare judiciară care implică Regatul Unit în temeiul dreptului Uniunii.

Continuarea sau nu a procedurilor în aceste cauze pendinte nu intră sub incidența legislației Uniunii. Depinde de ordinea juridică internă a fiecărui stat membru al UE-27, de legislația sa națională privind cooperarea cu țările terțe sau de acordurile internaționale cu caracter obligatoriu.

În cazul în care este posibilă continuarea în temeiul legislației naționale sau al unei convenții internaționale relevante, dreptul Uniunii nu ar împiedica statele membre să depună o cerere suplimentară în temeiul legislației naționale/convențiilor internaționale relevante înainte de data retragerii. Cu toate acestea, astfel de cereri ar trebui să fie condiționate de retragerea fără acord a Regatului Unit și li se va da curs doar începând cu data retragerii.

Pentru astfel de cauze pendinte, au fost identificate și discutate, în cadrul unor seminare tehnice specifice, instrumentele alternative internaționale relevante (de exemplu, convențiile Consiliului Europei) și măsurile naționale relevante. Statele membre au adoptat măsurile de pregătire necesare pentru a atenua orice posibil impact negativ asupra securității publice pe care l-ar putea avea o retragere fără acord în legătură cu astfel de cauze pendinte.

De asemenea, statele membre au fost invitate să analizeze, în cadrul planificării lor de contingență, dacă unele convenții și protocoale ale Consiliului Europei ar trebui să fie ratificate pentru a permite o cooperare mai eficace cu Regatul Unit. Eventualele acorduri bilaterale existente între statele membre și Regatul Unit înainte de adoptarea instrumentelor UE nu mai sunt valabile.

Contactele bilaterale dintre autoritățile relevante din statele membre ale UE-27 și Regatul Unit, în scopuri strict operaționale, în ceea ce privește cauzele pendinte specifice pot fi adecvate pentru a garanta că tranziția de la cooperarea UE la cooperarea pe baza legislației naționale sau internaționale în cadrul cooperării polițienești și judiciare în curs se desfășoară în cele mai bune condiții în perioada imediat următoare retragerii și nu aduce atingere relațiilor viitoare.

Drepturile persoanelor suspectate sau acuzate vor fi garantate în temeiul instrumentelor relevante ale Consiliului Europei și al Convenției europene a drepturilor omului, la care Regatul Unit este parte. În plus, în ceea ce privește victimele criminalității, acestea se vor baza pe legislația și practicile naționale din Regatul Unit pentru protecția drepturilor lor. Regatul Unit oferă deja un set de drepturi ale victimelor – care încorporează normele UE.

4.Informații suplimentare

Autoritățile publice și părțile interesate pot găsi informații suplimentare privind impactul unei retrageri dezordonate a Regatului Unit asupra cooperării polițienești și judiciare în materie penală pe următorul site web al Comisiei:

https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/preparedness-notices_ro



ANEXĂ: Instrumente alternative identificate de Comisie 16

Instrumentul UE

Alternativă

Sistemul de informații Schengen (SIS) 17

Canalul „Solicitare de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național” (birourile SIRENE)

Bazele de date (documente, vehicule) și notificările (persoane) Interpol

Canalul Interpol, canalele bilaterale existente

Europol 18

Interpol, canale bilaterale, posibilități de schimb de date printr-o derogare întemeiată pe articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/794 privind Europol

Prüm 19  

Regatul Unit nu este conectat

Inițiativa suedeză 20 (cadru general pentru schimbul de informații între statele membre privind asigurarea respectării legii)

Interpol, canale bilaterale existente

Al doilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală din 2001 (ETS 182)

Convenția de la Palermo a ONU (împotriva criminalității transnaționale organizate) asigură un nivel minim de apropiere

FIU.Net (Unități de informații financiare)

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (la nivel internațional), Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei, serviciul web securizat al Grupului Egmont (Egmont Secure Web)

oficiile de recuperare a creanțelor 21

Rețeaua Camden Inter-agenții de Recuperare a Bunurilor (CARIN), canale bilaterale

Sistemul European de Arhivare a Imaginilor (FADO) 22

Baza de date a Interpolului cu documente furate și pierdute

Cooperarea în materie de prevenire a tulburării ordinii publice la meciurile de fotbal 23

Convenția Consiliului Europei din 2016 privind o abordare integrată în materie de siguranță, securitate și servicii la meciurile de fotbal și la alte evenimente sportive  (CETS 218) 24

Echipele comune de anchetă (JIT) 25 - Asistență reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene 26

Al doilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală din 2001 (ETS 182)

Acțiunea comună privind criminalitatea organizată 27

Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate

EURODAC 28

Nu sunt necesare alternative; Regatul Unit nu va mai participa la Regulamentul Dublin (UE) nr. 604/2013

Directiva de combatere a criminalității informatice 29

Convenția Consiliului Europei din 2001 privind criminalitatea informatică (ETS 185) 30  cu Protocolul adițional din 2003 referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice (ETS 189) 31  

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile 32

Combaterea pornografiei infantile pe internet 33

Convenția Consiliului Europei din 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS 201) 34

Prevenirea și combaterea traficului de persoane 35

Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii; Convenția Consiliului Europei din 2005 privind lupta împotriva traficului de ființe umane (CETS 197) 36

Mandatul european de arestare 37

Convenția Consiliului Europei din 1957 de extrădare (ETS 24) 38  

Primul protocol adițional din 1975 (ETS 86) 39

Al doilea Protocol adițional din 1983 la Convenția europeană de extrădare (ETS 98) 40

Al treilea Protocol adițional din 2010 la Convenția europeană de extrădare (CETS 209) 41

Al patrulea Protocol adițional din 2012 la Convenția europeană de extrădare (CETS 212) 42

Ordinul european de anchetă 43

Convenția Consiliului Europei din 1959 de asistență judiciară în materie penală (ETS 30) 44

Protocolul adițional din 1978 la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală (ETS 99) 45

Al doilea protocol adițional din 2001 la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală (ETS 182) 46  

Convenția Consiliului Europei din 2001 privind criminalitatea informatică (ETS 185) 47

Ordinele europene de înghețare și de confiscare 48

Convenția Consiliului Europei din 1990 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii (ETS 141) 49

Convenția Consiliului Europei din 2005 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (CETS 198) 50

Transferul prizonierilor 51

Convenția Consiliului Europei din 1983 asupra transferării persoanelor condamnate (ETS 112) 52

Protocolul adițional din 1997 la Convenția asupra transferării persoanelor condamnate (ETS 167) 53

Protocolul din 2017 de modificare a Protocolului adițional la Convenția asupra transferării persoanelor condamnate (CETS 222) 54

Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) 55

Articolul 13 din Convenția Consiliului Europei din 1959 de asistență judiciară în materie penală

Recunoașterea reciprocă a sancțiunilor financiare 56

Convenția Consiliului Europei din 1970 privind valoarea internațională a hotărârilor represive (ETS 70) 57  

(1)      Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80I, 22.3.2019, p. 1.
(2)      Cum ar fi Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II), sistemul informațional Europol (SIE), EURODAC, ECRIS.
(3)      Cum ar fi mandatul european de arestare.
(4)      Cum ar fi Europol, Eurojust și eu-LISA.
(5)      Pentru o privire de ansamblu asupra mecanismelor alternative identificate, a se vedea anexa I.
(6)      Țărilor asociate spațiului Schengen, și anume Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, le revin, de asemenea, obligații în temeiul anumitor instrumente ale acquis-ului privind cooperarea polițienească și judiciară, în măsura în care aceste instrumente fac parte din acquis-ul Schengen. Prin urmare, în sensul prezentei note, termenul „state membre ale UE-27” trebuie înțeles ca incluzând și țările asociate spațiului Schengen, în ceea ce privește instrumentele care sunt obligatorii pentru acestea.
(7)      Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(8)      Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, JO L 119, 4.5.2016, p. 89.
(9)      Notificările sunt cereri internaționale de cooperare sau alerte care permit poliției să facă schimb la nivel central de informații critice referitoare la infracțiuni cu toate celelalte țări membre ale Interpol. Semnalările sunt instrumente mai puțin formale care le permit țărilor membre ale Interpol să solicite în mod direct cooperarea din partea tuturor țărilor membre sau a unora dintre acestea.
(10)      Scrisoarea din 15 februarie 2019 a ministrului de interne al Regatului Unit, Rt Hon Sajid Javid MP, adresată miniștrilor afacerilor interne și justiției din statele membre ale UE-27.
(11)      Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului, JO L 135, 24.5.2016, p. 53.
(12)      Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului, JO L 295, 21.11.2018, p. 138.
(13)      Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011, JO L 295, 21.11.2018, p. 99.
(14)      A se vedea Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului, JO L 135, 24.5.2016, p. 53.
(15)      În cazuri bine determinate și sub rezerva condițiilor și garanțiilor aplicabile, regulamentul de instituire al Europol permite transferurile de date cu caracter personal de la caz la caz către țări terțe cu care nu există un acord de cooperare. Regulamentul de instituire permite, de asemenea, o serie de transferuri temporare, cu condiția să fie îndeplinite condițiile și garanțiile aplicabile, care includ acordul Autorității Europene pentru Protecția Datelor.
(16)      Toate alternativele identificate trebuie utilizate cu respectarea deplină a normelor UE aplicabile în materie de protecție a datelor.
(17)      Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen din a doua generație (SIS II), JO L 381, 28.12.2006, p. 4; Regulamentul (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul la Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) al serviciilor competente, în statele membre, pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, JO L 381, 28.12.2006, p. 1; Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), JO L 205, 7.8.2007, p. 63.
(18)      Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului, JO L 135, 24.5.2016, p. 53.
(19)      Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, JO L 210, 6.8.2008, p. 1–11; Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, JO L 210, 6.8.2008, p. 12.
(20)      Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene, JO L 386, 29.12.2006, p. 89.
(21)      Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile, JO L 332, 18.12.2007, p. 103.
(22)      Acțiunea comună 98/700/JAI din 3 decembrie 1998 adoptată de Consiliu în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la crearea unui Sistem European de Arhivare a Imaginilor (FADO), JO L 333, 9.12.1998, p. 4.
(23)      Decizia 2002/348/JAI a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională, JO L 121, 8.5.2002, p. 1.
(24)      AT, BE, BG, HR, CY, CZ, DK, EE, FI, DE, EL, HU, IE, IT, LV, LT, LU, NL, RO, SK, SI, ES și SE nu au ratificat-o. Regatul Unit nu a ratificat-o.
(25)      Rezoluția Consiliului privind un model de acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă (JIT), JO C 18, 19.1.2017, p. 1.
(26)      Convenție elaborată de Consiliu în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene - Declarația Consiliului cu privire la articolul 10 alineatul (9) - Declarația Regatului Unit cu privire la articolul 20, JO C 197, 12.7.2000, p. 3–23; Actul Consiliului din 29 mai 2000 de elaborare, în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană, a Convenției privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, JO C 197, 12.7.2000, p. 1.
(27)      Acțiunea comună 97/827/JAI din 5 decembrie 1997 adoptată de Consiliu în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de instituire a unui mecanism de evaluare a aplicării și a punerii în aplicare pe plan național a angajamentelor internaționale în domeniul luptei împotriva criminalității organizate, JO L 344, 15.12.1997, p. 7.
(28)      Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție, JO L 180, 29.6.2013, p. 1.
(29)      Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului, JO L 218, 14.8.2013, p. 8.
(30)      IE și SE nu au ratificat-o.
(31)      AT, BE, BG, EE, HU, IE, IT, MT și SE nu au ratificat-o. Regatul Unit nu a ratificat-o.
(32)      Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului, JO L 335, 17.12.2011, p. 1.
(33)      Decizia Consiliului din 29 mai 2000 privind combaterea pornografiei infantile pe internet, JO L 138, 9.6.2000, p. 1.
(34)      IE nu a ratificat.
(35)      Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului, JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(36)      Ratificată de către toate statele membre.
(37)      Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre - Declarații făcute de anumite state membre cu privire la adoptarea deciziei-cadru, JO L 190, 18.7.2002, p. 1.
(38)      Ratificată de către toate statele membre și de către Regatul Unit.
(39)

     Neratificat de către Regatul Unit și nici de către AT, FI, FR, DE, EL, IE și IT.

(40)

     Neratificat de către FR, EL, IE și LU.

(41)      Neratificat de către BE, BG, CZ, HR, EE, EL, IE, FI, FR, HU, IT, LU, MT, PL, PT, SE și SK.
(42)      Ratificat doar de către Regatul Unit, LV, AT și SI.
(43)      Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală, JO L 130, 1.5.2014, p. 1.
(44)      Ratificată de către toate statele membre și de către Regatul Unit.
(45)      Ratificat de către toate statele membre și de către Regatul Unit.
(46)      Neratificat de către EL, IT și LU.
(47)      Neratificată de către IE și SE.
(48)       Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare, JO L 328, 24.11.2006, p. 59–78; Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor, JO L 196, 2.8.2003, p. 45–55.
(49)      Ratificată de către toate statele membre și de către Regatul Unit.
(50)      Neratificată de către AT, CZ, EE, FI, IE, LT și LU.
(51)      Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, JO L 327, 5.12.2008, p. 27.
(52)      Ratificată de către toate statele membre și de către Regatul Unit.
(53)      Neratificat de către IT, PT și SK.
(54)      Neratificat de către niciun stat membru și nici de către Regatul Unit.
(55)      Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal, JO L 220, 15.8.2008, p. 32.
(56)      Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, JO L 76, 22.3.2005, p. 16.
(57)      Neratificată de către Regatul Unit și nici de către HR, CZ, FI, FR, DE, EL, HU, IE, IT, LU, MT, PL, PT și SK.

Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

Medicamentele și dispozitivele medicale:
abordarea coordonată în cazul unei retrageri fără acord a Regatului Unit din Uniune


1.Introducere

La 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza Acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de data-limită de 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungită de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune a crescut în mod semnificativ.

2.Pregătirea în sectorul medical

Sectorul medical a reprezentat încă de la început o prioritate a activității de pregătire a Comisiei Europene. Conformitatea deplină a medicamentelor (umane și veterinare) și a dispozitivelor medicale cu legislația UE este esențială pentru siguranța pacienților și pentru a asigura că acestea sunt în continuare disponibile în cazul retragerii Regatului Unit fără un acord de retragere.

Comisia a invitat părțile interesate să se pregătească pentru eventualitatea unui Brexit fără acord încă de la începutul lunii mai 2017, odată cu publicarea primului său aviz privind medicamentele 2 . De atunci, au fost emise și actualizate în mod regulat mai multe avize și documente cu întrebări și răspunsuri privind medicamentele și dispozitivele medicale 3 . Avizele invită părțile interesate relevante să se pregătească pentru eventualitatea unei retrageri fără acord a Regatului Unit din UE și să identifice toate acțiunile necesare.

Operatorii economici au responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că respectă în continuare legislația UE, inclusiv în ceea ce privește cerințele de localizare în UE pentru anumite funcții (de exemplu, titularii de autorizații de introducere pe piață pentru medicamente sau reprezentanții autorizați pentru dispozitive medicale) și activități (de exemplu, locațiile de eliberare a loturilor), precum și pentru a înlocui autoritățile competente din Regatul Unit și organismele notificate din Regatul Unit cu autorități din UE-27 și organisme notificate din UE-27 în procesul de aprobare pentru introducerea produselor pe piața UE.

Comisia, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și statele membre ale UE-27 au transferat rolul de stat membru raportor de la Regatul Unit la un stat membru al UE-27 și au facilitat transferul rolului de stat membru de referință, acolo unde a fost necesar. În plus, Comisia a adresat statelor membre ale UE-27 orientări 4 privind abordarea situațiilor în care nu este posibil transferul în timp util din Regatul Unit în UE-27 al locațiilor de testare a loturilor. În special, autoritățile competente pot utiliza, în cazuri justificate în mod corespunzător, o scutire existentă în directivele privind medicamentele de uz uman 5 și veterinar 6 , pentru a le permite titularilor de autorizații de introducere pe piață să se bazeze pe testarea controalelor de calitate efectuate în Regatul Unit o perioadă limitată de timp.

În ceea ce privește dispozitivele medicale, Comisia și statele membre au monitorizat îndeaproape progresele constante înregistrate referitor la transferurile de certificate de la organismele notificate din Regatul Unit la organismele notificate din UE-27 (și anume, entitățile calificate desemnate de autoritățile competente ale statelor membre să efectueze sarcini de evaluare a conformității în temeiul legislației Uniunii privind produsele). Nici Comisia, nici statele membre nu iau parte la acest proces. În cazul în care transferul de dispozitive medicale critice nu poate fi finalizat până la data retragerii, Comisia a adresat statelor membre ale UE-27 orientări referitoare la derogările naționale existente în directivele privind dispozitivele medicale 7 și dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro 8 . Aceste derogări pot permite statelor membre, în cazuri justificate în mod corespunzător, să autorizeze deținătorii de certificate din Regatul Unit să continue să își plaseze produsele pe piață, pe teritoriul statului membru în cauză, o perioadă limitată de timp.

Se preconizează că măsurile de pregătire și posibila utilizare a scutirilor și derogărilor menționate anterior vor reduce în mod semnificativ riscul de penurie de medicamente și de dispozitive medicale critice în cazul unui scenariu fără acord. Din acest motiv, nicio acțiune de contingență la nivelul UE nu a fost identificată ca fiind necesară pentru medicamente sau dispozitive medicale.

3.Chestiuni nesoluționate în sectorul medical

Pe baza informațiilor disponibile, majoritatea produselor medicale vizate de retragerea Regatului Unit ar trebui să fie conforme cu legislația UE la data retragerii. Cu toate acestea, este posibil ca, în ciuda tuturor eforturilor depuse, unele medicamente și dispozitive medicale să nu fie conforme la timp și, prin urmare, ar putea exista riscul unei penurii dacă operatorii economici nu acționează rapid pentru a remedia situația. Comisia și statele membre vor continua să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile de pregătire aflate în derulare și să ofere sprijin părților interesate afectate.

4.O acțiune coordonată pentru gestionarea penuriilor

Pentru a asigura o abordare coordonată a unei eventuale penurii de medicamente în cadrul Rețelei UE de reglementare în domeniul medicamentelor 9 , EMA, împreună cu autoritățile naționale de reglementare a medicamentelor și cu Comisia, se va baza pe experiența sa în ceea ce privește reacția la situații neprevăzute, cum ar fi incidentele de securitate sau cazurile de penurie. Aceasta implică și coordonarea principalilor factori de decizie din cadrul autorităților naționale de reglementare, al EMA și Comisiei pentru a monitoriza situația, a soluționa problemele și a informa în mod corespunzător pacienții și medicii. Această structură se bazează pe strategiile existente de gestionare a unor astfel de incidente și penurii, care au fost elaborate în cadrul planului de gestionare a incidentelor de care dispune rețeaua menționată 10 și în cadrul Grupului operativ al HMA (Șefii Agențiilor Medicamentului)/EMA privind disponibilitatea medicamentelor de uz uman și veterinar autorizate (TF AAM) 11 ; se poate însă ține seama de particularitățile retragerii Regatului Unit 12 .

În domeniul dispozitivelor medicale, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre ale UE-27 în cadrul Grupului de coordonare privind dispozitivele medicale (Medical Device Coordination Group – MDCG) și al rețelei autorităților competente în acest domeniu (Competent Authority for Medical Devices – CATD) pentru a monitoriza evoluția transferurilor de certificate și pentru a identifica dispozitivele medicale critice care pot fi expuse unui risc de penurie. În special, pentru a se evita orice fragmentare a pieței unice, Comisia va coordona la nivelul UE o utilizare transparentă și coerentă a derogărilor naționale aplicate de statele membre.

5.Informații suplimentare

Autoritățile publice și părțile interesate pot găsi informații suplimentare privind impactul unei retrageri dezordonate a Regatului Unit asupra medicamentelor și dispozitivelor medicale pe următoarele site-uri web ale Comisiei și EMA:

https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/preparedness-notices_ro  

https://www.ema.europa.eu/en/about-us/united-kingdoms-withdrawal-european-union-brexit  

(1)      Decizia 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80I, 22.3.2019, p. 1.
(2)       https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/medicinal_products_for_human_use-veterinary_medicinal_products_en.pdf  
(3)     https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/medicinal_products_for_human_and_veterinary_use-qa_ro_0.pdf
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/industrial_products_ro_1.pdf  
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/qa_brexit_industrial_products_en.pdf  
(4)   https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/files/documents/brexit_batchtesting_medicinalproducts_en.pdf
(5)      Articolul 20 litera (b) din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
(6)      Articolul 24 litera (b) din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, JO L 311, 28.11.2001, p. 1.
(7)      A se vedea articolul 9 alineatul (9) din Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (JO L 189, 20.7.1990, p. 17) și articolul 11 alineatul (13) din Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).
(8)      A se vedea articolul 9 alineatul (12) din Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 331, 7.12.1998, p. 1).
(9)      Rețeaua este formată din Comisia Europeană (CE), autoritățile naționale competente (ANC) din statele membre (SM) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
(10)       https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory/post-authorisation/pharmacovigilance/incident-management-plan  
(11)       www.hma.eu/522.html  
(12)      În plus, în ceea ce privește radioizotopii de uz medical, Observatorul european privind aprovizionarea cu radioizotopi pentru uz medical ține sub observație impactul retragerii Regatului Unit.

Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii

Activitățile de pescuit:
abordarea coordonată în cazul unei retrageri fără acord a Regatului Unit din Uniune


1.Introducere

La 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza Acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de data-limită de 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungită de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune a crescut în mod semnificativ.

2.Pregătirile de contingență în sectorul pescuitului

După o retragere fără acord, accesul la apele Regatului Unit va fi reglementat de legislația Regatului Unit, în conformitate cu dreptul internațional.

Uniunea Europeană este pregătită să ofere în continuare acces navelor britanice până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și Regatul Unit să continue să acorde acces navelor UE. Ca măsură de contingență, Uniunea Europeană a adoptat temeiul juridic necesar pentru autorizarea navelor UE și ale Regatului Unit de a continua să pescuiască în apele celeilalte părți, până la 31 decembrie 2019, respectând în același timp condițiile convenite ale regulamentelor privind posibilitățile de pescuit din 2019 2 , convenite cu Regatul Unit când acesta era încă stat membru.

În cazul în care Regatul Unit va continua să acorde acces navelor UE, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a reduce la minimum orice eventuală perturbare cauzată de necesitatea de a obține autorizații pentru activitățile de pescuit ale navelor UE în apele Regatului Unit. Pentru punerea în aplicare a acestei măsuri de contingență, Comisia și statele membre au întreprins acțiunile necesare pentru a putea transmite listele navelor care solicită autorizarea de a pescui în apele Regatului Unit, de îndată ce Regatul Unit va deveni țară terță.

Obiectivul global rămâne menținerea activităților de pescuit în măsura posibilă. Cu toate acestea, Uniunea a luat măsuri pentru a se pregăti, în cazul în care Regatul Unit ar decide să refuze accesul navelor UE în apele Regatului Unit. Uniunea a ajustat instrumentul juridic existent pentru a permite statelor membre să acorde compensații financiare pescarilor care depind în mare măsură de apele Regatului Unit și care trebuie să își înceteze temporar aceste activități ca urmare a lipsei accesului la apele Regatului Unit 3 . Această compensare pentru încetarea temporară a activității vine în completarea altor măsuri disponibile în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care pot fi utilizate pentru a atenua efectele economice negative cauzate de retragerea Regatului Unit din Uniune.

3.Alte aspecte legate de activitățile de pescuit

Retragerea Regatului Unit fără un acord riscă să aibă impacturi negative asupra sectorului pescuitului, dacă navelor UE nu li se mai acordă acces la apele Regatului Unit. Consecințele unui Brexit dezordonat trebuie să facă obiectul unei analize continue, detaliate și sistematice din partea Comisiei, a statelor membre și a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) pentru a permite reacții rapide și coordonate.

Pierderea accesului la apele Regatului Unit poate spori presiunea asupra stocurilor din apele UE și poate avea consecințe socioeconomice grave pentru navele UE care depind în foarte mare măsură de accesul la apele Regatului Unit, precum și pentru cele ale căror locuri de pescuit tradiționale din UE se pot confrunta cu o activitate mai intensă ca urmare a deplasării efortului de pescuit. Recunoscând principiul accesului egal, este esențială coordonarea acțiunilor statelor membre ale UE27 și a flotelor acestora.

Deplasarea totală sau parțială în apele UE a activității de pescuit care este efectuată în prezent de navele UE27 în apele Regatului Unit ar putea conduce la probleme grave: (ii) există riscul ca presiunea intensificată exercitată de pescuit asupra stocurilor în apele UE să ducă la sărăcirea ireversibilă a resurselor marine, prin epuizarea stocurilor de pește și deteriorarea ecosistemului și (ii) există riscul apariției unor dispute între diversele flote și nave din locurile de pescuit din apele UE, din cauza „supraaglomerării”.

O abordare necoordonată de către statele membre ar risca să afecteze politica comună în domeniul pescuitului și condițiile de concurență echitabilă între pescarii din UE.

4.Acțiune coordonată

Consecințele unei retrageri fără acord trebuie să fie gestionate atât la nivel național, cât și la nivel european. În conformitate cu competențele care îi revin în temeiul tratatelor, Comisia este pregătită să joace un rol de coordonare.

Principiile și acțiunile propuse mai jos sunt menite să sprijine gestionarea organizată și coordonată de către statele membre ale UE27 a utilizării măsurilor de atenuare care îi sprijină pe pescari în situația în care, după data retragerii, navele UE nu vor mai avea acces la apele Regatului Unit.

Principalele obiective ale coordonării sunt:

·de a se reduce la minimum perturbările și de a se menține activitățile de pescuit ale flotelor UE în măsura posibilului, luând în considerare efectele cumulative ale unei astfel de deplasări a activității de pescuit, și

·de a se asigura o utilizare coordonată, care să fie proporțională și echitabilă, a măsurilor de atenuare în cazurile în care deplasarea nu este posibilă sau nu este de dorit.

Principalele principii directoare:

Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre vizate pe baza următoarelor principii directoare:

·efectele cumulative ar trebui să fie luate în considerare la evaluarea deplasării activităților de pescuit;

·măsurile de atenuare ar trebui să vizeze flotele și stocurile afectate de consecințele pierderii accesului la apele Regatului Unit și

·abordarea coordonată nu va aduce atingere, în niciun moment, poziției de negociere a UE privind viitoarea relație cu Regatul Unit.

4.1.Acțiuni recomandate

4.1.1.Identificarea și gestionarea deplasării

În plus față de măsurile preconizate în Regulamentul privind controlul 4 și în Regulamentul Consiliului privind EFCA 5 , Comisia va colabora cu statele membre vizate pentru a conveni asupra unui cadru voluntar de monitorizare intensificată a modificărilor survenite în activitățile de pescuit în apele UE.

Pe baza unei analize aprofundate a modelelor de pescuit actuale efectuată de Comisie și de statele membre vizate și elaborată pe baza datelor furnizate de statele membre, Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre vizate pentru a identifica criteriile relevante prevăzute în cadrul existent de evaluare a viabilității, a durabilității și a amplorii eventualelor deplasări.

Printre aceste criterii s-ar putea număra eventuala utilizare a capturilor actuale ale Regatului Unit din apele UE27, capacitatea biologică a stocurilor de a face față creșterii presiunii exercitate de pescuit în apele UE27, eventuale alternative pentru dispersarea presiunii exercitate de pescuit asupra stocurilor, utilizarea cotelor și impactul economic asupra navelor în cauză.

4.1.2.Utilizarea coordonată a măsurilor de atenuare, inclusiv a compensației pentru încetarea temporară a activității

În cazurile în care deplasarea activității de pescuit nu este posibilă sau nu este de dorit, în urma analizei menționate mai sus, este oportun să se aleagă instrumentul (instrumentele) de atenuare corespunzător (corespunzătoare). Atenuarea poate lua mai multe forme. În conformitate cu competențele sale instituționale, Comisia este pregătită să coordoneze împreună cu statele membre vizate identificarea instrumentelor relevante, precum și condițiile de utilizare a acestor instrumente, dacă este cazul.

Printre instrumentele de atenuare se pot număra măsurile prevăzute în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului [printre altele, cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 la articolele 9 și 10 privind planurile multianuale, la articolul 12 privind măsurile Comisiei în caz de amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine, la articolul 13 privind măsurile de urgență adoptate de statele membre și la articolul 16 privind stabilirea posibilităților de pescuit și schimbul de posibilități de pescuit) și în cadrul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

Instrumentele pot fi combinate, dacă se consideră necesar.

Comisia va colabora cu statele membre vizate pentru a elabora o abordare comună în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit, inclusiv referitor la eventuala utilizare a compensației pentru încetarea temporară a activităților de pescuit ca un instrument menit să-i sprijine pe pescarii care au renunțat la activități.

Regulamentul (UE) 2019/497 permite utilizarea încetării temporare a activității pentru compensarea pierderilor ca urmare a faptului că nu mai beneficiază de acces la apele Regatului Unit. Utilizând posibilitățile permise de Regulamentul FEPAM, statele membre sunt încurajate să prezinte Comisiei planuri detaliate privind (eventuala recurgere) recurgerea la încetarea temporară a activității în perioada de până la 31 decembrie 2019. Pe această bază, Comisia va colabora cu statele membre în ceea ce privește utilizarea acestui instrument pentru a se asigura echitatea și proporționalitatea la nivelul flotelor și al activităților de pescuit relevante identificate.

5.Cooperarea consolidată cu toți actorii implicați

Pentru a facilita coordonarea de mai sus, statele membre sunt invitate să indice un punct de contact pentru comunicarea directă cu Comisia și cu alte state membre. În plus, ar trebui să se instituie o rețea operațională de corespondenți care să soluționeze probleme operaționale specifice care pot apărea ca urmare a unei retrageri dezordonate.

Succesul eforturilor de coordonare necesită implicarea tuturor părților interesate și asumarea de către acestea a rolului care le revine în cadrul acțiunilor necesare. Coordonarea puternică între organizațiile reprezentative din sectorul pescuitului este esențială și aceasta poate avea o contribuție-cheie la prevenirea eventualelor conflicte între pescari. Comisia va colabora cu statele membre pentru a continua consultarea cu organizațiile reprezentative din sectorul pescuitului și va continua să promoveze consultările între aceste organizații.

6.Informații suplimentare

Autoritățile publice și părțile interesate pot găsi informații suplimentare privind impactul unei retrageri dezordonate a Regatului Unit asupra activităților de pescuit pe următorul site web al Comisiei:

(1)      Decizia 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80, 22.3.2019, p. 1.
(2)      Regulamentul (UE) 2019/124 al Consiliului din 30 ianuarie 2019 de stabilire, pentru anul 2019, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, JO L 29, 31.1.2019, p. 1 și Regulamentul (UE) 2018/2025 al Consiliului din 17 decembrie 2018 de stabilire, pentru anii 2019 și 2020, a posibilităților de pescuit pentru navele Uniunii în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime, JO L 325, 20.12.2018, p. 7.
(3)      Regulamentul (UE) 2019/497 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite norme referitoare la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, JO L 85, 27.3.2019, p. 22.
(4)      Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
(5)      Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului, JO L 128, 21.5.2005, p. 1.

Bruxelles, 10.4.2019

COM(2019) 195 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Abordarea impactului pe care l-ar avea retragerea fără acord a Regatului Unit din Uniune: abordarea coordonată a Uniunii


Protecția datelor:
abordarea coordonată în cazul unei retrageri fără acord a Regatului Unit din Uniune


1.Introducere

La 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune. Comisia consideră în continuare că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune pe baza Acordului de retragere, care a fost acceptat de guvernul Regatului Unit și pe care Consiliul European (articolul 50) l-a aprobat la 25 noiembrie 2018, este cel mai bun rezultat. Comisia continuă să își concentreze eforturile asupra acestui obiectiv. Cu toate acestea, cu două zile înainte de data-limită de 12 aprilie 2019, astfel cum a fost prelungită de Consiliul European 1 , probabilitatea unei retrageri dezordonate a Regatului Unit din Uniune a crescut în mod semnificativ.

2.Transferurile de date către Regatul Unit în cazul unei retrageri fără acord

Uniunea dispune de un set cuprinzător de norme care reglementează transferul de date cu caracter personal către țări terțe și pe baza acestui set de norme se vor efectua transferurile de date cu Regatul Unit în cazul în care nu se ajunge la un acord. Printre aceste norme se numără, în special, Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 2 și Directiva privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii 3 . Prezenta notă se concentrează în principal asupra instrumentelor prevăzute în RGPD.

Astfel cum s-a menționat în Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2018 privind pregătirea pentru Brexit , Comisia consideră că instrumentele existente pentru schimbul de date sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de transferuri de date către Regatul Unit, în cazul în care nu se ajunge la un acord. Aceste instrumente sunt utilizate deja pentru transferurile de date către toate țările din lume, cu excepția celor treisprezece țări terțe sau teritorii care intră (parțial) sub incidența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție 4 . În acest context, Comisia nu a adoptat o măsură de contingență în acest domeniu și nu intenționează, în acest stadiu, să adopte o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în ceea ce privește Regatul Unit.

Dispozițiile capitolului V din RGPD oferă un set amplu de instrumente pentru transferurile de date către țări terțe, atât pentru entitățile private, cât și pentru autoritățile publice, cum ar fi:

·clauze contractuale standard: Comisia a aprobat trei seturi de clauze contractuale standard pe care operatorii economici se pot baza în mod direct pentru transferurile lor către țări terțe. Aceste clauze standard sunt publicate pe pagina web a Comisiei 5 .

·reguli corporatiste obligatorii: norme privind protecția datelor, obligatorii din punct de vedere juridic și aprobate de autoritatea competentă pentru protecția datelor, care se pot aplica în cadrul unui grup de întreprinderi;

·coduri de conduită și mecanisme de certificare: aceste instrumente pot oferi garanții adecvate pentru transferurile de date cu caracter personal în cazul în care conțin angajamente cu caracter obligatoriu și executoriu asumate de organizația din țara terță respectivă, inclusiv în ceea ce privește drepturile persoanelor vizate;

·derogări, și anume „motive statutare” pentru transferuri, cum ar fi, de exemplu, consimțământul, executarea unui contract, exercitarea unor drepturi în justiție sau motive importante de interes public (a se vedea secțiunea 3 pentru mai multe informații privind derogările).

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați avizul privind pregătirea Brexitului referitor la protecția datelor 6 și nota informativă emisă de Comitetul european pentru protecția datelor privind transferurile de date în temeiul RGPD în cazul în unui Brexit fără acord 7 .

3.Măsuri practice care trebuie luate de exportatorii de date din UE (întreprinderi și autorități) pentru a asigura respectarea în continuare a normelor UE

Exportatorii de date ar trebui să utilizeze instrumentele pe care le consideră cele mai adecvate în ceea ce privește transferul individual de date către Regatul Unit.

Înainte de a transfera date către Regatul Unit, aceștia ar trebui:

1.să identifice activitățile de prelucrare care vor implica un transfer de date cu caracter personal către Regatul Unit;

2.să stabilească instrumentul de transfer al datelor adecvat pentru situația respectivă;

3.să implementeze instrumentul de transfer al datelor pe care l-au ales, astfel încât acesta să fie pregătit pentru data retragerii;

4.să precizeze în documentația internă faptul că se vor efectua transferuri către Regatul Unit și

5.dacă este cazul, să actualizeze în consecință declarația de confidențialitate pentru a informa persoanele vizate.

Transferuri de date pe baza unor derogări

În ceea ce privește transferurile de date către Regatul Unit pe baza unor derogări 8 , operatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că aceste derogări sunt excepții de la regula de a institui garanții adecvate. Prin urmare, acestea trebuie să fie interpretate în mod restrictiv și se referă în principal la activitățile de prelucrare care sunt ocazionale și nerepetitive.

Aceste derogări includ, printre altele, următoarele situații:

·în cazul în care o persoană vizată și-a exprimat în mod explicit acordul cu privire la transferul propus, după ce i s-au furnizat toate informațiile necesare referitor la riscurile asociate transferului;

·în cazul în care transferul este necesar pentru executarea sau încheierea unui contract între persoana vizată și operator sau în cazul în care contractul este încheiat în interesul persoanei vizate;

·în cazul în care transferul de date este necesar din motive importante de interes public: un exemplu de transfer de date din motive importante de interes public pot fi schimburile internaționale de date între serviciile competente în domeniul securității sociale 9 ;

·în cazul în care transferul de date este necesar în scopul realizării intereselor legitime urmărite de organizație, asupra cărora nu prevalează interesele persoanei vizate. Atunci când se bazează pe această derogare, organizația trebuie să ofere garanții corespunzătoare cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Orientări și explicații suplimentare referitoare la derogări și la modul de aplicare a acestora pot fi găsite în Orientările Comitetului european pentru protecția datelor privind derogările prevăzute la articolul 49 10 .

Instrumente de care dispun doar autoritățile sau organismele publice

Autoritățile statelor membre pot utiliza și acorduri administrative neobligatorii din punct de vedere juridic, cum ar fi memorandumurile de înțelegere 11 . Astfel de acorduri administrative trebuie autorizate de autoritatea națională competentă pentru protecția datelor, în urma unui aviz al Comitetului european pentru protecția datelor.

În temeiul Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii, autoritățile de aplicare a legii în materie penală (de exemplu, poliția, procurorii) pot transfera date cu caracter personal către autoritățile britanice în cazul în care concluzionează, pe baza propriei evaluări a circumstanțelor aferente transferului, că există garanții adecvate în materie de protecție a datelor 12 . Regulamentul privind Europol 13 și Directiva privind datele din registrul cu numele pasagerilor 14 conțin dispoziții specifice privind transferurile de date cu caracter personal către autorități ale țărilor terțe efectuate de Europol și, respectiv, de autoritățile responsabile ale statelor membre.

Transferurile de date către Regatul Unit efectuate de operatorii comerciali

Instrumentele disponibile pentru transferurile de date către țări terțe efectuate de întreprinderi private ar trebui să fie bine cunoscute de operatorii economici din statele membre și din Regatul Unit, întrucât acestea sunt deja utilizate pentru transferul de date cu caracter personal către țări terțe. Informațiile referitoare la utilizarea unor astfel de instrumente de transfer au fost, de asemenea, furnizate recent părților interesate în contextul intrării în vigoare, în mai 2018, a noii legislații privind protecția datelor. Statele membre sunt însă încurajate să se asigure că întreprinderile care nu sunt familiarizate cu transferurile de date către țări terțe, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii care, în trecut, interacționau doar cu state membre, sunt informate cu privire la aceste instrumente.

Sprijin continuu pentru statele membre

Comisia, în special Direcția Generală Justiție și Consumatori, colaborează cu părțile interesate și cu autoritățile pentru protecția datelor în vederea utilizării în mod optim a setului de instrumente de transfer prevăzute în RGPD și este pregătită să sprijine statele membre în ceea ce privește aplicarea instrumentelor disponibile. În plus, Comisia a instituit un grup de experți al părților interesate, compus din reprezentanți ai industriei, ai societății civile și ai mediului academic, pentru a sprijini aplicarea RGPD. În fine, părțile interesate pot solicita autorităților lor naționale pentru protecția datelor să le furnizeze mai multe informații specifice cu privire la utilizarea instrumentelor de transfer de date.

4.Informații suplimentare

Autoritățile publice și părțile interesate pot găsi informații suplimentare privind impactul unei retrageri dezordonate a Regatului Unit asupra protecției datelor pe următorul site web al Comisiei:

https://ec.europa.eu/info/brexit/brexit-preparedness/preparedness-notices_ro

(1)      Decizia 2019/476 a Consiliului European adoptată de comun acord cu Regatul Unit din 22 martie 2019 privind prelungirea termenului în temeiul articolului 50 alineatul (3) din TUE, JO L 80I, 22.3.2019, p. 1.
(2)      Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(3)      Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, JO L 119, 4.5.2016, p. 89.
(4)      Aceste țări și teritorii sunt Andorra , Argentina , Canada (doar organizațiile comerciale), Insulele Faroe , Guernsey , Israel , Insula Man , Japonia , Jersey , Noua Zeelandă , Elveția , Uruguay și Statele Unite (limitat la cadrul privind Scutul de confidențialitate ).
(5)        https://ec.europa.eu/info/law/law-topic/data-protection/data-transfers-outside-eu/model-contracts-transfer-personal-data-third-countries_ro  
(6)       https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/data_protection_ro.pdf  
(7)       https://edpb.europa.eu/our-work-tools/our-documents/other/information-note-data-transfers-under-gdpr-event-no-deal-brexit_ro  
(8)      În temeiul articolului 49 din RGPD.
(9)      Considerentul 112 din RGPD.
(10)       https://edpb.europa.eu/sites/edpb/files/files/file1/edpb_guidelines_2_2018_derogations_ro.pdf  
(11)      Articolul 46 alineatul (3) litera (b) din RGPD. Un exemplu recent de astfel de acord care a primit un aviz pozitiv din partea Comitetului european pentru protecția datelor este acordul administrativ pentru transferul de date cu caracter personal între autoritățile de supraveghere financiară din Spațiul Economic European (SEE) și autoritățile de supraveghere financiară din afara SEE. Textul acordului este disponibil pe site-ul web al Comitetului european pentru protecția datelor: https://edpb.europa.eu/our-work-tools/our-documents/other/draft-administrative-arrangement-transfer-personal-data-between_en  
(12)      Articolul 37 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2016/680.
(13)      Articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), JO L 135, 24.5.2016, p. 53.
(14)      Articolul 11 din Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, JO L 119, 4.5.2016, p. 132.