27.12.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 333/135


REZOLUȚIA (UE) 2019/2225 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 23 octombrie 2019

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A9-0010/2019),

A.

întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin față de toți cetățenii Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate pentru a-și îndeplini sarcinile;

B.

întrucât, dintre instituțiile Uniunii, Parlamentul este singurul organ ales prin vot direct responsabil de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene;

C.

întrucât procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organ al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp, acceptată de către toate celelalte instituții cu excepția Consiliului, și întrucât această procedură a fost creată pentru a garanta transparența și răspunderea democratică față de cetățenii Uniunii și pentru a continua lupta necesară împotriva fraudei,

1.

reamintește că instituțiile Uniunii se bucură de autonomie administrativă în ceea ce privește activitățile lor; subliniază cât este de important ca ele să acționeze responsabil și profesionist în execuția propriului buget;

2.

atrage atenția asupra rolului Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, care este reglementată de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de Regulamentul financiar, și asupra necesității de a se menține separarea sarcinilor ce le revin Parlamentului și Consiliului, pentru a se respecta cadrul instituțional stabilit în tratate și în Regulamentul financiar, recunoscând totodată întru totul rolul Consiliului ca instituție care oferă recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

3.

reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări și după audierea secretarilor generali ai celorlalte instituții; reiterează faptul că Consiliul trebuie să participe pe deplin și cu bună-credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac celelalte instituții; regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cursul procedurii de descărcare de gestiune a Consiliului;

4.

regretă faptul că, din nou, Consiliul nu a răspuns la întrebările cu solicitare de răspuns scris trimise de Parlament și că secretarul general al Consiliului nu a participat la audierea organizată la 27 noiembrie 2018 în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune; regretă, de asemenea, că Consiliul nu a răspuns la observațiile formulate de Parlament în cuprinsul rezoluției sale de descărcate de gestiune din 26 martie 2019, ignorând prin aceasta rolul Parlamentului;

5.

reamintește dificultățile întâmpinate în mod repetat până în prezent în procedurile de descărcare de gestiune a Consiliului din cauza lipsei de cooperare din partea Consiliului, fapt care a determinat Parlamentul să refuze să acorde descărcarea de gestiune secretarului general al Consiliului pentru exercițiile financiare 2009-2016 și să amâne decizia privind descărcarea de gestiune în martie 2019 pentru exercițiul financiar 2017;

6.

constată că, la 2 mai 2018, Consiliul a răspuns cu o propunere modificată la propunerea Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului privind procedura de descărcare de gestiune a Consiliului, iar Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a transmis, la 16 iulie 2018, reacția sa la propunerea modificată a Consiliului; îndeamnă Consiliul să răspundă prompt la cea mai recentă propunere, astfel încât să poată fi aplicate cât mai curând posibil noile dispoziții privind exercițiul de descărcare de gestiune;

7.

regretă faptul că cererea de a separa bugetul Consiliului European și al Consiliului în bugete individuale pentru fiecare instituție, înaintată de Parlament în cadrul rezoluțiilor anterioare privind descărcarea de gestiune, nu a fost luată în considerare; insistă asupra acestei separări, care va contribui la asigurarea unei mai mari transparențe a gestiunii financiare în ambele instituții și le va spori gradul de răspundere și de eficientizare a cheltuielilor;

8.

își exprimă din nou preocuparea față de volumul foarte ridicat de credite reportate din 2017 în 2018, în special în ceea ce privește mobilierul, echipamentele tehnice, transportul și sistemele informatice; reamintește Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoi reale; regretă, de asemenea, faptul că acesta nu a oferit suficiente informații cu privire la politica imobiliară;

9.

salută eforturile de îmbunătățire a gestiunii și performanței sale financiare, cum ar fi armonizarea planificării bugetare la nivel central prin integrarea planificării multianuale a activității și bugetului (MABP);

10.

ia act de îmbunătățirile aduse procesului de modernizare administrativă din cadrul Consiliului, de exemplu prin faptul că normele interne de raportare a neregulilor grave sunt publicate pe site-ul Consiliului, împreună cu un ghid de etică și conduită pentru personalul Consiliului; invită Consiliul să sensibilizeze personalul său cu privire la aceste norme și să asigure informarea corespunzătoare a tuturor membrilor personalului cu privire la drepturile lor;

11.

reamintește faptul că Consiliul a fost de acord cu propunerea Comisiei din 6 decembrie 2017 privind introducerea unui registru de transparență obligatoriu, însă nu i-a dat încă curs; regretă profund faptul că Consiliul nu participă la sistemul registrului de transparență; invită insistent Consiliul să continue discuțiile privind aspectele tehnice ale pachetului de instrumente legate de registrul de transparență, pentru a se ajunge cât mai curând posibil la un acord politic între cele trei instituții, întrucât transparența sporită din cadrul instituțiilor Uniunii va spori încrederea cetățenilor în Uniune;

12.

subliniază că Parlamentul a sprijinit, printr-un vot în ședință plenară, propunerile Ombudsmanului European legate de recomandările și sugestiile adresate de acesta Consiliului privind înlesnirea urmăririi de către publicul larg a procesului legislativ al Uniunii (transparența procesului legislativ în cadrul Consiliului, OI/2/2017/TE); reamintește că, printre altele, Consiliul ar trebui să înregistreze sistematic poziția adoptată de fiecare stat membru în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului, să elaboreze criterii clare și accesibile publicului pentru desemnarea documentelor drept „LIMITE”, în conformitate cu dreptul Uniunii, să creeze o pagină web specifică pentru fiecare propunere legislativă și să facă mai ușor de utilizat registrul public de documente;

13.

reiterează faptul că Consiliul ar trebui să dea dovadă de transparență și de răspundere deplină în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care îi sunt încredințate în calitate de instituție a Uniunii;

14.

insistă asupra faptului că un exercițiu de control bugetar eficace impune o cooperare între Parlament și Consiliu, cu respectarea corespunzătoare a rolurilor respective ale acestora; consideră că o cooperare satisfăcătoare între cele două instituții în cadrul unei proceduri deschise și oficiale sub forma unui dialog ar fi un semn pozitiv pentru cetățenii Uniunii;

15.

își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile publicate în mass-media europeană cu privire la sponsorizarea corporativă a statelor membre care asigură Președinția Uniunii și reiterează preocupările exprimate de cetățenii europeni și de deputații în Parlamentul European; recunoaște că se așteaptă din partea statelor membre ca acestea să își finanțeze propriile președinții și regretă faptul că recurgerea la sponsorizarea corporativă pentru a acoperi unele cheltuieli în acest sens a devenit o practică curentă în ultimii ani; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la posibilele prejudicii aduse reputației Uniunii, a instituțiilor sale și, în special, a Consiliului, precum și la riscul ca acești actori să piardă încrederea cetățenilor din cauza acestei practici; sugerează Consiliului să adopte orientări pentru a promova transparența financiară și independența președințiilor; recomandă insistent Consiliului să prevadă includerea în buget a președințiilor; va monitoriza îndeaproape concluziile anchetei Ombudsmanului European referitoare la această chestiune; solicită Consiliului să transmită această preocupare statelor membre, în special actualului trio de președinții;

16.

se simte încurajat de faptul că Consiliul consideră necesar să se ocupe de procedura de descărcare de gestiune și este dispus să ajungă cât mai rapid la o soluție cu Parlamentul cu privire la modul în care să coopereze în această privință.