Prezenta evaluare a impactului a fost elaborată pentru a analiza o eventuală propunere privind un program european „Cultură, drepturi și valori” – care reprezintă fuziunea dintre programul 2014-2020 „Drepturi, egalitate și cetățeni”, programul „Europa pentru cetățeni” și programul „Europa creativă” – și programul „Justiție”. La 2 mai 2018, Comisia Europeană a adoptat propunerile sale privind un nou cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Comisia a decis să instituie un program de sine stătător „Europa creativă” și să înființeze un Fond pentru justiție, drepturi și valori, având două programe de finanțare subiacente: programul „Justiție” și programul „Drepturi și valori”. Evaluarea impactului își păstrează în continuare valabilitatea în ceea ce privește susținerea tuturor acestor inițiative. În temeiul acestor propuneri , în perioada respectivă, programele „Justiție” și „Drepturi și valori” vor avea un buget de 947 milioane EUR, iar programul „Europa creativă” va avea un buget de 1 850 milioane EUR.

Prezenta evaluare a impactului a fost efectuată pentru a sprijini elaborarea viitoarelor programe de finanțare pentru valori, drepturi, justiție, cultură, mass-media și participarea cetățenilor. În cadrul evaluării se analizează fezabilitatea creării unui cadru intitulat „Valorile UE” în bugetul Uniunii Europene, care să comaseze patru programe de finanțare actuale – „Drepturi, egalitate și cetățenie”, „Europa pentru cetățeni”, „Europa creativă” și „Justiție” –, precum și două linii de prerogative. Scopul este acela de a simplifica și de a eficientiza finanțarea, de a realiza sinergii între programele actuale, de a accentua în mod clar valoarea adăugată europeană și de a atinge o masă critică de fonduri destinate promovării și protejării valorilor comune ale UE și oferirii unor rezultate concrete pentru cetățenii Uniunii.

Analiza din cadrul evaluării impactului are drept punct de plecare faptul că Uniunea Europeană se bazează pe o comunitate de valori împărtășite de toți cetățenii săi și ancorate în istoria Europei, în principiile democratice și în identitatea acesteia. Aceste valori sunt consacrate în Tratatul privind UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE și cuprind, în special, nediscriminarea și egalitatea, combaterea rasismului și toleranța, statul de drept și independența sistemului judiciar. Printre aceste valori se numără, de asemenea, diversitatea culturală, libertatea de exprimare, inclusiv libertatea presei, pluralismul, participarea cetățenilor și libertatea artistică. Creațiile noastre formează patrimoniul nostru cultural comun și diversitatea noastră culturală și lingvistică, reflectând și evidențiind importanța libertății artistice și creative în Europa. De asemenea, aceste creații contribuie în mod semnificativ la lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a rasismului și a xenofobiei, aflându-se în centrul proiectului UE și al identității europene. Pentru a putea îndeplini acest rol favorabil incluziunii societății europene în ansamblu, este necesar ca sectoarele culturale și creative să fie puternice și competitive; creațiile artistice și conținutul cultural trebuie să circule în toată Europa și în afara acesteia.

Există câteva provocări care sunt comune domeniilor de politică analizate în evaluarea impactului:

·misiunea noastră de a construi o piață internă solidă, dar și o comunitate bazată pe apartenențe culturale comune, pe împărtășirea acelorași valori și drepturi, pe un patrimoniu istoric și cultural comun și pe implicarea cetățenilor este îngreunată de tendința de a acorda o atenție mai mare diferențelor dintre noi și nu elementelor care ne unesc. Mișcările populiste, extremiste și naționaliste contestă ideea de a avea o societate deschisă, favorabilă incluziunii, bazată pe coeziune și democratică, în care participarea culturală și capacitățile bazate pe educație ajută la crearea unui mod de conviețuire mai rezilient;

·caracterul fragmentat și resursele limitate ale actualelor programe de finanțare ale UE destinate valorilor, drepturilor, cetățeniei, culturii și mass-mediei limitează capacitatea Uniunii Europene de a răspunde la vechile și la noile provocări. Acest lucru este valabil în special în contextul trecerii la era digitală, cu efectul creșterii într-o și mai mare măsură a concurenței din partea jucătorilor din SUA pe piețele europene ale audiovizualului și culturii, precum și cu efecte negative concrete asupra diversității culturale a Europei.

În eventualitatea unei erodări a încrederii în instituțiile și în valorile europene, nesoluționarea acestei duble provocări ar putea să aibă consecințe majore. Calitatea democrației noastre ar fi slăbită și există deja semnale îngrijorătoare în acest sens, având în vedere, de exemplu, că în prezent doar jumătate dintre tinerii europeni consideră că cea mai bună formă de guvernare este democrația. Discriminarea poate fi amplificată de utilizarea necorespunzătoare a rețelelor online, concomitent cu diminuarea încrederii cetățenilor în exercitarea drepturilor lor. Opinia publică ar putea deveni din ce în ce mai închisă în sine și blocată în „bule” culturale și mediatice naționale, în contextul unor indicatori care indică declinul libertății și al pluralismului mass-mediei. Acest lucru ar afecta și dezvoltarea sentimentului de apartenență la identitatea culturală europeană. În plus, imaginea Europei pe scena mondială ar avea de suferit, într-un moment în care alți jucători globali își consolidează puterea necoercitivă prin intermediul culturii.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, au fost analizate trei scenarii principale:

–menținerea statu-quo-ului, prin păstrarea celor patru programe de finanțare;

–cel de al doilea scenariu propune crearea de sinergii între programele actuale și combinarea lor într-un singur cadru de politică privind valorile UE, cu două programe de finanțare subiacente: programul „Cultură, drepturi și valori europene” și programul „Justiție”;

–un al treilea scenariu ar presupune crearea unui singur program de finanțare, care să includă toate cele patru programe de finanțare enumerate mai sus.

Cel de al treilea scenariu, referitor la un singur program de finanțare, a fost respins din motive legate de temeiul juridic. Pe de altă parte, având în vedere poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție și poziția Danemarcei, astfel cum sunt prevăzute în protocoalele 21 și 22 anexate la tratate, programul „Justiție”, care impune totodată utilizarea procedurii legislative ordinare, trebuie să rămână un instrument separat.

Evaluarea impactului s-a bazat pe toate învățămintele desprinse în urma programelor „Europa creativă”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni” pentru a propune o nouă structură și a analizat diverse mecanisme de punere în aplicare pentru promovarea valorilor și a culturii UE concomitent cu îndeplinirea obiectivelor în materie de eficiență, flexibilitate, sinergii și simplificare stabilite pentru următorul cadru financiar multianual. Rezultatele evaluării la jumătatea perioadei au fost luate în considerare în mod corespunzător. Toate programele evaluate au demonstrat cu claritate existența unei valori adăugate. Cu toate acestea, analiza a arătat că se mai pot aduce îmbunătățiri față de situația actuală, în care există patru programe de finanțare.

Prin urmare, ca alternativă preferată la situația actuală și la scenariul de referință, se propune crearea de sinergii între programele și liniile de prerogative actuale și reunirea acestor sinergii într-un singur cadru de politică privind valorile UE, cu două programe de finanțare subiacente: programul „Cultură, drepturi și valori europene” și programul „Justiție”. Această nouă arhitectură are drept obiective: realizarea de sinergii între politicile care au puncte comune de acțiune, respectându-se totodată caracteristicile lor specifice; reducerea suprapunerilor și a fragmentării; asigurarea flexibilității în alocarea fondurilor și, totodată, a unui anumit grad de predictibilitate a finanțării destinate fiecărei politici; promovarea acțiunilor intersectoriale și inovatoare; și asigurarea unei mase critice de resurse pentru promovarea valorilor, ținând seama totodată de necesitățile fiecărei politici. Noua arhitectură va face posibilă valorificarea în continuare a potențialului programelor actuale de a promova valorile UE și de a spori valoarea adăugată europeană. În cadrul acestui model, este esențial să se valorifice pe deplin interacțiunea dintre diversitatea culturală, memoria istorică și potențialul sectorului creativ, pe de o parte, și principiile precum justiția, drepturile, egalitatea și combaterea discriminării pe de altă parte. Acest lucru va fi posibil prin numitorul comun al cetățeniei.

Se preconizează că inițiativa, la nivel general, va crește potențialul Uniunii Europene de a acționa în sensul promovării și al protejării valorilor, prin crearea de sinergii între programele de finanțare actuale. Pe de altă parte, programul propus recunoaște și menține particularitățile fiecărei politici în parte, inclusiv prin elaborarea de obiective și componente specifice. Prin arhitectura programului „Drepturi, cultură și valori europene” se realizează o simplificare clară a programelor actuale de finanțare, care se reduc de la patru la numai două în viitor. Nu există o ierarhie a priorităților între diferitele componente ale cadrului propus și nici a priorităților din cadrul fiecărei componente, modul de concepere a programului favorizând flexibilitatea.

La 20 aprilie 2018, Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv privind evaluarea impactului care însoțește propunerea. Comitetul a recomandat totodată ca raportul să fie îmbunătățit, unele aspecte-cheie în acest sens fiind valorificarea deplină a constatărilor evaluării, o mai bună planificare a viitoarelor priorități și clarificarea efectelor preconizate ale schimbărilor aduse mecanismelor de punere în aplicare. Aceste aspecte au fost consolidate în versiunea finală a evaluării impactului.

Comisia a decis să instituie un program de sine stătător „Europa creativă” și să înființeze un Fond pentru justiție, drepturi și valori, care include două programe: programul „Justiție” și programul „Drepturi și valori”. Evaluarea impactului își păstrează în continuare valabilitatea în ceea ce privește susținerea tuturor acestor inițiative. Această decizie se reflectă în pachetul de propuneri privind CFM post-2020, prezentat de Comisie la 2 mai 2018.