COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,XXX

COM(2018) 476

2018/0254(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului european de apărare

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2018) 345}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

–o perioadă de testare inițială în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020, în cursul căreia o acțiune pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării sprijină cercetările colaborative în domeniul apărării, iar propunerea de program european de dezvoltare a industriei de apărare va cofinanța proiecte de dezvoltare colaborativă, și

–un fond special în cadrul financiar multianual 2021-2027 care consolidează finanțarea pentru cercetarea colaborativă în domeniul tehnologiilor și produselor inovatoare în materie de apărare și pentru etapele ulterioare ale ciclului de dezvoltare, inclusiv dezvoltarea de prototipuri.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Deși cercetarea în domeniul apărării se încadrează în domeniul de aplicare al Programului-cadru pentru cercetare și inovare („Orizont Europa”), dispozițiile specifice corespunzătoare pentru cercetarea în domeniul apărării, cum ar fi obiectivele, normele de participare, mecanismele de realizare sunt precizate în prezenta propunere de regulament de instituire a unui Fond european de apărare.

În vederea asigurării coerenței și complementarității în promovarea intereselor de apărare ale Uniunii în temeiul următorului cadru financiar multianual, Comisia va urmări să asigure sinergii cu alte inițiative ale UE în domeniul C&D civile, cum ar fi securitatea și securitatea cibernetică, controlul la frontiere, paza de coastă, transportul maritim și spațiul.

În special, ar trebui căutate sinergii cu:

- programul specific care implementează Orizont Europa, cu o focalizare asupra aplicațiilor civile, astfel încât de rezultatele cercetării în domeniul apărării va beneficia și C&D civilă și viceversa;

- programul spațial a Uniunii, în special în ceea ce privește următoarele componente: comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM), sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) și Copernicus. Acest lucru poate fi realizat în special prin asigurarea compatibilității tehnice atunci când proiectele utilizează sistemul global de navigație prin sateliți (GNSS) și capabilitățile GOVSATCOM. Acest lucru poate fi realizat și prin dezvoltarea unor senzori modernizați, a unor platforme de schimb de date clasificate, a unor aplicații bazate pe date sau informații și servicii care sunt oferite de componentele programului spațiu;

- inițiative ale UE în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică 2 . În special, centrul de competență privind securitatea cibernetică care urmează să fie creat ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice. Acesta ar putea să sprijine în mod activ statele membre și alți actori relevanți prin acordarea de consultanță, prin schimbul de cunoștințe și colaborarea în ceea ce privește facilitarea proiectelor și a acțiunilor, precum și atunci când se solicită de către statele membre care acționează în calitate de responsabil de proiect în ceea ce privește Fondul european de apărare;

- acțiunile identificate în cadrul agendei civilo-militare coordonate de cercetare în domeniul securității maritime și cu transportul maritim; și

- alte programe UE relevante în domeniul securității, cum ar fi Fondul pentru securitate internă și Fondul european de gestionare integrată a frontierelor.

Punerea în aplicare a Fondului european de apărare va avea loc în strânsă coordonare cu activități ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în domeniul apărării, inclusiv cu setul de instrumente financiare, care are scopul de a facilita și mai mult dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. În special, setul de instrumente de finanțare pentru achiziționarea de capabilități va servi drept referință voluntară pentru statele membre care doresc să achiziționeze în comun produse și tehnologii dezvoltate cu sprijinul Fondului european de apărare.

Vor exista legături strânse între Fond și proiectele puse în aplicare în cadrul cooperării structurate permanente în materie de apărare (PESCO). Proiectele considerate eligibile primesc un „bonus” PESCO sub forma unei rate de finanțare mai ridicate. Comisia ar trebui să fie invitată să se implice în procedurile legate de proiecte pentru a fi consultată, astfel încât să poată analiza eventuala eligibilitate a unor astfel de proiecte în cadrul fondului.

Fondul va ține seama de planul de dezvoltare a capacităților al UE (PDC), care identifică prioritățile în materie de capabilități de apărare și de Procesul anual coordonat de revizuire al UE privind apărarea (CARD), care, printre altele, monitorizează punerea în aplicare a priorităților și identifică noi oportunități de cooperare. În acest context, trebuie să se țină seama de activitățile relevante desfășurate de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum și de alți parteneri, în cazul în care acestea servesc intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și nu împiedică niciun stat membru să participe.

Fondul ia, de asemenea, în considerare activitățile de apărare puse în aplicare prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace, un instrument extrabugetar propus în afara cadrului financiar multianual.

Combinația de sprijin pentru proiecte sub forma Fondului european de apărare și de finanțare bine concepută și orientată și finanțările specifice în sectorul apărării poate contribui în mod semnificativ la consolidarea rezilienței sectorului și la abordarea vulnerabilităților acestuia, în special în beneficiul IMM-urilor inovatoare și al întreprinderilor cu capitalizare medie. Garanțiile bugetare pot fi o modalitate eficientă din punct de vedere fiscal pentru a aborda riscurile din lanțul de aprovizionare al subcontractanților implicați în proiectele finanțate de către fond. Sectorul apărării a fost propus ca sector eligibil pentru sprijin prin intermediul garanțiilor bugetare în cadrul fondului InvestEU, care formează un cadru general transsectorial ce sprijină investițiile în diverse domenii de politică, susținute de garanții bugetare ale UE. Prezenta propunere prevede posibilitatea de combinare a sprijinului acordat în cadrul fondului cu finanțări care beneficiază de Invest UE.

Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Aceasta va asigura coerența acțiunilor fondului cu normele UE privind ajutoarele de stat, evitându-se denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI LEGAL, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Fondul european de apărare își propune să favorizeze competitivitatea și capacitatea de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare a UE prin sprijinirea activităților de C&D în domeniul apărării. Aceasta se bazează pe Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), titlurile „Industria” și „Cercetarea și dezvoltarea tehnologică și spațiul” (articolele 173, 182, 183 și 188).

Articolul 173 din TFUE constituie temeiul juridic pentru acțiuni care vizează, printre altele, promovarea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor din întreaga Uniune, mai ales a IMM-urilor și cooperării dintre întreprinderi și promovarea unei mai bune exploatări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

Întrucât Fondul european de apărare își propune să favorizeze competitivitatea și capacitatea de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare a UE prin sprijinirea activităților de C&D în materie de apărare, finalitatea și conținutul său justifică alegerea articolului 173 din TFUE drept temei juridic. Acțiunile de cercetare în domeniul apărării fac, de asemenea, parte integrantă din Fondul european de apărare. Scopul și conținutul acestora justifică, de asemenea, articolul 182 din TFUE ca temei juridic suplimentar.

În temeiul TFUE, toate activitățile de cercetare trebuie să fie acoperite de un cadru multianual de cercetare. Actul de bază al programului-cadru multianual pentru cercetare și inovare post-2020 Orizont Europa conține dispozițiile necesare care stabilesc legături între programele specifice stabilite de acesta privind cercetarea în domeniul apărării și implementarea Orizont Europa (care se concentrează pe activitățile de cercetare și inovare civile).

Dispozițiile detaliate pentru finanțarea din partea Uniunii a proiectelor de cercetare în domeniul apărării și alocarea bugetară a acesteia sunt stabilite în regulamentul actual privind Fondul european de apărare, care definește, de asemenea, normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Fondului european de apărare se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor de apărare.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

În ziua de azi, a garanta securitatea înseamnă a avea capacitatea de a face față unor amenințări cu caracter transfrontalier. Nicio țară nu poate face față singură acestor amenințări. Uniunea va trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru protejarea intereselor și a valorilor sale, precum și a modului de viață european, în complementaritate și cooperare cu NATO.

Eforturile în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al Uniunii în materie de securitate și de apărare (aprobat de Consiliul European în 2016) vor contribui la realizarea acestui obiectiv. Pentru a fi pregătită să facă față amenințărilor viitoare și pentru a-și proteja cetățenii, Uniunea trebuie să își consolideze autonomia strategică. Acest lucru necesită dezvoltarea de tehnologii-cheie în domenii critice și de capabilități strategice pentru a asigura o poziție de lider în domeniul tehnologic. O mai bună cooperare la toate nivelurile este singurul mod prin care se pot satisface așteptările cetățenilor Uniunii.

Prin încurajarea cooperării, Uniunea poate contribui la maximizarea producției și a calității investițiilor statelor membre în domeniul apărării. Fondul european de apărare va aduce valoare adăugată la nivelul UE prin stimularea cercetării comune privind dezvoltarea de produse și tehnologii din domeniul apărării pentru a crește eficiența cheltuielilor publice contribuind, astfel, la autonomia operațională a Uniunii.

Deciziile privind investițiile în apărare și programele de dezvoltare în domeniul apărării rămân prerogativa și responsabilitatea statelor membre. Uniunea nu poate și nu ar trebui să compenseze nivelul scăzut al investițiilor în domeniul apărării din statele membre. Cu toate acestea, UE poate completa, poate valorifica efectul de levier și își poate consolida eforturile de colaborare în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare pentru a sprijini industria europeană a apărării și pentru a reacționa la provocări în materie de securitate. Acest lucru ar evita duplicarea, ar permite o utilizare mai eficientă a banilor contribuabililor, ar îmbunătăți interoperabilitatea echipamentelor de apărare, ar reduce fragmentarea și ar spori competitivitatea și inovarea la nivelul bazei industriale tehnologice a sectorului european al apărării.

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Prezenta inițiativă legislativă implică intensificarea acestor două inițiative existente în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020. Pe baza experienței cu acțiunea pregătitoare pentru cercetarea în domeniul apărării și cu programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, precum și a evaluării măsurii în care structurile celor două programe sunt aliniate, se propune un singur fond integrat. Acest lucru va permite raționalizarea și simplificarea.

•Consultările părților interesate

Pentru a oferi tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații, Comisia a efectuat o consultare publică deschisă (CPD) privind Fondul european de apărare de la 13 ianuarie la 9 martie 2018, ca parte a unui exercițiu de consultare extins la toate domeniile de politică acoperite de bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Mai multe documente de poziție au fost depuse prin intermediul portalului web al CPD.

Au fost contactate diverse grupuri de părți interesate, inclusiv persoanele direct afectate de fond, cum ar fi industria și instituțiile de cercetare și cele care au o opinie pe această temă, dar nu sunt beneficiari direcți, precum cetățenii și organizațiile neguvernamentale (ONG). Unele dintre acestea din urmă au criticat inițiativa din punct de vedere etic. În timp ce preocupările acestora au fost luate în considerare în propunere, după caz (de exemplu, în ceea ce privește etica, necesitatea de a respecta convențiile internaționale), Comisia își exercită dreptul de inițiativă pentru a răspunde la cererea cetățenilor UE și liderilor politici ai acestora în legătură cu sprijinirea industriei de apărare a UE și o securitate sporită.

Părțile interesate direct afectate sprijină inițiativa. Ele au făcut observații cu privire la domeniile ce urmează a fi finanțate și au formulat sugestii referitor la structura și modalitățile de finanțare. Principalele puncte au fost următoarele:

–ar trebui să se pună accentul pe prioritățile de cercetare și dezvoltare pe termen lung/mediu (impulsul tehnologic și inovarea disruptivă) pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului și furnizarea de capabilități inovatoare. Prioritățile fondului ar trebui să fie stabilite împreună cu statele membre în contextul programelor de lucru anuale/multianuale;

–structura fondului ar trebui să reflecte o abordare bazată pe capacități globale care acoperă întregul ciclu de tehnologie și pe baza unui singur regulament. Modalitățile detaliate ale celor două componente ar trebui aliniate într-o măsură cât mai mare;

–părțile interesate consideră în unanimitate că normele privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) trebuie adaptate pentru apărare. Organizațiile de cercetare au solicitat protecția drepturilor tuturor participanților la proiect, nu numai a celor ale marilor întreprinderi.

–cu privire la ratele de finanțare, părțile interesate au împărtășit opinia că acestea trebuie să ia în considerare aspectele specifice ale sectorului. Instituțiile de cercetare au fost în favoarea unor contribuții financiare pentru cercetare până la 100 % și a acoperirii costurilor indirecte legate de infrastructuri. Raportul Grupului personalităților cu privire la acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării (Raportul Grupului personalităților) 3 a indicat că ar trebui să fie acoperit un procent mai mare din costurile indirecte;

–în ceea ce privește formele de sprijin financiar, respondenții au sugerat luarea în considerare a opțiunilor pentru cofinanțarea de către statele membre, de exemplu prin achiziții înainte de comercializare și operațiuni de finanțare mixtă gestionate prin programul InvestEU în cazurile cu efecte civile sau referitoare la instalații de testare.

•Expertiza externă

•Evaluarea impactului

În conformitate cu orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare, propunerea este însoțită de o evaluare a impactului. Comitetul independent de analiză a reglementării a examinat raportul de evaluare a impactului la 11 aprilie 2018 și a emis un aviz favorabil. Comitetul recomandă să se clarifice temeiul juridic al inițiativei și potențialele suprapuneri cu cercetarea finanțată în cadrul celuilalt program specific al Orizont Europa, să se ajusteze narațiunea privind mecanismele de punere în aplicare pentru a permite o abordare mai selectivă, și să se justifice mai bine gestiunea directă propusă pentru fond. Raportul de evaluare a impactului a fost modificat în consecință, în conformitate cu recomandările comitetului. Secțiunea 3.2.1 din evaluarea impactului a fost actualizată complet în conformitate cu prima recomandare. Textul din secțiunea 2.4 a fost îmbunătățit și, în prezent, explică în mod clar delimitarea între Fondul european de apărare și programul specific de punere în aplicare Orizont Europa în ceea ce privește aplicațiile civile. Pentru a explica mai bine delimitarea și punctele forte și punctele slabe ale diferitelor opțiuni, textul din secțiunea 4.1 a fost de asemenea ajustat, la fel ca și evaluarea opțiunilor din secțiunea 4.2, care include acum posibilitatea de a pune în aplicare, de la caz la caz și dacă este nevoie, unele măsuri inspirate de logica din opțiunea 3. În cele din urmă, în secțiunea 4.1.1 este inclusă o formulare specifică pentru a justifica gestiunea directă.

Raportul de evaluare a impactului explică problemele și cauzele fundamentale ale problemelor care au determinat Comisia să propună inițiativa. Acestea se referă la reduceri ale bugetelor naționale de apărare și ale cheltuielilor necoordonate care duc la ineficiență și la reducerea disponibilității echipamentelor de apărare la un nivel critic. Raportul a constatat, de asemenea, că lipsa de inovare în domeniul apărării a fost problematică și că scăderea nivelului de cooperare în C&D în materie de apărare și investiții în echipamente afectează capacitatea Uniunii de a dezvolta noi tehnologii și sisteme de apărare. Fragmentarea cererii se reflectă în organizarea ineficientă în ceea ce privește oferta, inclusiv suprapuneri importante, producție la scară mică și lanțuri industriale de aprovizionare bazate, în principal, pe o bază națională. Toate acestea au limitat interoperabilitatea echipamentelor militare și au condus la pierderea economiilor de scară.

Potrivit raportului, fondul va contribui la remedierea situației prin canalizarea a 13 miliarde EUR în cercetare colaborativă în domeniul apărării și dezvoltare de capabilități, transformând Uniunea în unul dintre cei mai mari investitori în cercetarea în domeniul apărării din UE și funcționând ca un catalizator prin redirecționarea cheltuielilor individuale către proiectele colaborative de dezvoltare cu cerințe tehnice comune care abordează prioritățile Uniunii Europene.

Raportul a analizat trei opțiuni în ceea ce privește structura și mecanismele de implementare care ar face posibilă rezolvarea problemelor în cel mai bun mod.

–opțiunea 1 — menținerea celor două programe separate actuale de testare în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020, însă nivelul cheltuielilor crește de peste șase ori;

–opțiunea 2 — introducerea unor măsuri de flexibilitate și de simplificare suplimentare. Un fond unic va permite planificarea integrată atât pentru cercetare, cât și pentru dezvoltare, cu norme de participare armonizate. Opțiunea 2 ține seama de preocupările părților interesate legate de faptul că nivelurile de finanțare pentru costurile indirecte sunt prea scăzute în metodologia aplicată în scenariul de referință. Ar trebuie avute în vedere caracteristicile specifice ale sectorului, inclusiv dependența de un singur cumpărător și limitările importante în calea exploatării comerciale a rezultatelor C&D din domeniul apărării. În cadrul opțiunii 2, se va introduce o flexibilitate care să permită o mai bună acoperire a costurilor indirecte. De asemenea, se vor introduce măsuri de simplificare, cum ar fi granturi sub formă de sume forfetare; și

–opțiunea 3 — introducerea unor cerințe mai stricte, și anume, înlocuirea unei abordări bazate pe stimulente și premii cu o abordare mai prescriptivă menită să soluționeze problemele identificate într-un mod mai intruziv pentru a obține rezultate mai rapid. O astfel de abordare prescriptivă implică, de asemenea, riscuri semnificative în special în ceea ce privește utilizarea, ceea ce poate limita capacitatea fondului de a-și realiza obiectivele.

După compararea opțiunilor, raportul recomandă opțiunea 2, deoarece aceasta maximizează sinergiile și introduce măsuri de simplificare, iar abordarea bazată pe stimulente este mai puțin riscantă decât abordarea prescriptivă în cazul opțiunii 3. Opțiunea 2 ar fi cea mai bună modalitate de a garanta că fondul:

–promovează integrarea și consolidarea competitivității globale a bazei industriale și tehnologice europene de apărare;

–sprijină dezvoltarea unor produse și tehnologii de apărare în Uniune acționând ca un catalizator pentru programele de cooperare în C&D în domenii esențiale în materie de apărare; acest lucru ar trebui să conducă la programe viitoare colaborative legate de investiții în domeniul apărării care abordează necesitățile viitoare ale statelor membre în materie de capabilități și consolidează dezvoltarea capabilităților viitoare prin cooperare sporită; și

–furnizarea unei valori adăugate europene, ținând cont de capacitatea sa (fără a înlocui eforturile naționale) de a coordona o gamă largă de părți interesate, de la ministerele apărării (în calitate de clienți exclusivi) la industriile de apărare (ca furnizori unici de produse din domeniul apărării), pentru a obține rezultate în beneficiul tuturor.

•Simplificare și flexibilitate

Abordare integrată: un Fond european de apărare coerent, care să acopere activitățile de cercetare și de dezvoltare, permite un sprijin integrat și reciproc, evitându-se astfel riscul ca rezultatele cercetării să se piardă în absența unui sprijin continuu pentru dezvoltarea și testarea de noi tehnologii. Se va opta astfel mai mult pentru produse și tehnologii care beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii. În plus, un fond mai integrat și mai flexibil va permite realizarea altor forme de sprijin acolo unde este relevant, inclusiv prin achiziții înainte de comercializare. Acest lucru va face posibilă identificarea soluțiilor de piață care oferă cel mai bun raport calitate-preț pentru a aborda nevoile Uniunii în materie de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Ținând seama de natura specifică a C&D în sectorul apărării: proiectarea și structura Fondului european de apărare se bazează pe experiența în ceea ce privește acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării și propunerea pentru un regulament privind un program european de dezvoltare a industriei de apărare, pe reacțiile părților interesate și rezultatele evaluărilor de impact și, în special, pe caracteristicile specifice ale sectorului în cazul în care statele membre și țările asociate în mod normal finanțează integral costurile de C&D, având în vedere restricțiile de exploatare a rezultatelor C&D. Fondul de apărare permite flexibilitatea necesară pentru a acoperi mai bine costurile indirecte și, în același timp, se pun în practică măsuri pentru a garanta că nu se acordă nicio supracompensare.

Acțiunile fondului puse în aplicare în cursul etapei de dezvoltare sunt strâns interconectate cu planificarea statelor membre, precum și cu strategiile și procesele de achiziție, inclusiv contribuțiile lor financiare la proiecte multinaționale în materie de armament. Prin urmare, este important ca statele membre să fie implicate în deciziile de atribuire pentru acțiunile de dezvoltare în conformitate cu regulile de comitologie.

Ratele de finanțare pentru dezvoltarea de prototipuri și acțiuni în următoarele etape de dezvoltare vor fi mai mici decât cele pentru alte acțiuni înainte de faza de prototip. Acest lucru va permite sprijinirea lansării de proiecte de colaborare legate de dezvoltarea de prototipuri prin oferirea de stimulente corespunzătoare, ținându-se totodată seama de rolul important al fondurilor alocate de statele membre pentru acest domeniu.

Normele privind participarea la Fondul european de apărare vor ține seama de specificitatea sectorului apărării, în special în ceea ce privește condițiile stricte privind securitatea informațiilor și gestionarea rezultatelor acțiunilor etc.

Se va acorda o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a întreprinderilor mici, prin mărirea ratelor de finanțare pentru a încuraja participarea transfrontalieră a întreprinderilor mici și mijlocii la proiecte colaborative.

Utilizarea pe scară largă a unor instrumente bazate pe rezultate (sume forfetare unice și rate forfetare pentru granturi) va evita controalele contabile ex-post privind costurile eligibile și eventuala complexitate a controlului (autorizarea de securitate). În special, atunci când Uniunea completează o parte minoră a unui buget provizoriu deja aprobat de statele membre (sprijin pentru dezvoltarea de prototipuri), grantul UE va lua forma unei sume forfetare unice plătite pentru rezultatele scontate acceptate de statele membre. Ca regulă generală, contribuția Uniunii trebuie să fie plătită în legătură cu rezultatele scontate. Acest lucru va facilita gestionarea fondului și va reduce costurile de gestionare și va limita rata de eroare.

Fondul european de apărare va fi pus în aplicare de către Comisie prin gestiune directă, pentru maximizarea eficacității și a eficienței în punerea în aplicare. Statele membre vor fi implicate îndeaproape în punerea în aplicare a Fondului european de apărare.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

–4 100 000 000 EUR pentru acțiunile de cercetare;

–8 900 000 000 EUR pentru acțiunile de dezvoltare;

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Este propus un sistem de monitorizare pentru a sprijini evaluarea și raportarea cu privire la performanță. Rezultatele vor deveni disponibile treptat. Informațiile legate de monitorizare se referă la:

–indicatorii de intrare (de exemplu, numărul și tipurile de proiecte) în primii ani;

–indicatorii de realizare la jumătatea perioadei de programare (și în funcție de durata proiectelor);

–indicatorii de rezultate (de exemplu, achizițiile ulterioare de către statele membre, precum și brevetele) în anii următori ai fondului. 

Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 5 , în care cele trei instituții confirmă faptul că evaluările legislației și politicii existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor avute în vedere pentru acțiunile viitoare. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului și a unei analize detaliate care indică în ce măsură programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Ele vor ține cont de lecțiile învățate pentru a identifica eventualele probleme/deficiențe sau posibilitățile de a îmbunătăți în continuare acțiunile sau rezultatele acestora și de a facilita exploatarea/impactul acțiunilor respective.

De îndată ce sunt disponibile suficiente informații și în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare, se va efectua o evaluare intermediară a fondului cu privire la punerea în aplicare a acestuia, în paralel cu acțiunea pregătitoare ex-post privind cercetarea în domeniul apărării și evaluările programului european de dezvoltare a industriei de apărare.

Comisia va efectua o evaluare finală la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, atunci când majoritatea proiectelor au fost finalizate.

Integrarea politicilor climatice

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele UE, ținta globală fiind ca 25 % din cheltuielile UE să contribuie la obiectivele din domeniul climei. Contribuția fondului la realizarea acestei ținte globale va fi monitorizată prin intermediul unui sistem al UE de markeri climatici la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care acestea sunt disponibile. Comisia va continua să prezinte informații în fiecare an în ceea ce privește creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini utilizarea deplină a potențialului Fondului european de apărare de a contribui la obiectivele în domeniul climei, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare a fondului.

•Data cererii

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare începând cu 1 ianuarie 2021.

2018/0254 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului european de apărare

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (4), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În Planul de acțiune european în domeniul apărării, adoptat la 30 noiembrie 2016, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților tehnologice și industriale de apărare cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie de apărare europeană competitivă, eficientă și inovatoare. Aceasta a propus, în special lansarea unui Fond european de apărare (denumit în continuare „fondul”) pentru a sprijini investițiile în activități comune de cercetare și dezvoltare de echipamente și tehnologii de apărare, stimulând astfel sinergii și eficacitatea costurilor, precum și pentru a promova achizițiile și întreținerea în comun de către statele membre a echipamentelor de apărare. Acest fond ar trebui să completeze finanțările naționale care sunt deja utilizate în acest scop și ar trebui să acționeze drept un stimulent pentru ca statele membre să coopereze și să investească mai mult în apărare. Fondul va sprijini cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării.

(2)Fondul va contribui la stabilirea unei baze industriale și tehnologice solide, competitive și inovatoare în sectorul apărării și va fi aliniat la inițiativele Uniunii în direcția unei mai bune integrări a pieței europene a apărării și, în special, la cele două directive 6 privind achizițiile publice și privind transferul în interiorul UE în sectorul apărării, adoptate în 2009.

(3)În urma unei abordări integrate și pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii, ar trebuie instituit un Fond european de apărare. Fondul ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității, inovării și eficienței industriei de apărare a Uniunii, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii prin sprijinirea cooperării transfrontaliere dintre statele membre și dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități, în faza de cercetare și în etapa de dezvoltare a produselor din domeniul apărării și tehnologii. Pentru a realiza mai multe soluții inovatoare și o piață internă deschisă, fondul ar trebui să sprijine participarea transfrontalieră la apărare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a întreprinderilor cu capitalizare medie (ICM-uri).

(4)Faza de cercetare este un element de o importanță crucială, deoarece influențează capacitatea industriei europene și autonomia care permite industriei europene să dezvolte produse și independența statelor membre ca utilizatori finali ai apărării. Faza de cercetare legată de dezvoltarea capabilităților de apărare poate include riscuri semnificative, în special legate de nivelul scăzut de maturitate și caracterul disruptiv al tehnologiilor. Faza de dezvoltare, care urmează după faza de cercetare și tehnologie, implică riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au un impact negativ asupra competitivității și inovării industriei de apărare a Uniunii.

(5)Fondul nu ar trebui să sprijine cercetarea fundamentală pură care ar trebui susținută prin alte scheme, dar poate include cercetarea fundamentală orientată spre apărare care ar putea forma baza soluției la unele probleme sau posibilități identificate sau preconizate.

(6)Fondul poate sprijini acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la cele existente, ori de câte ori utilizarea de informații preexistente necesare pentru executarea acțiunii pentru modernizarea nu face obiectul unor restricții impuse de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate. Atunci când solicită finanțare din partea Uniunii, entitățile juridice ar trebui să fie obligate să furnizeze informațiile relevante pentru a stabili absența restricțiilor. În absența unor astfel de informații, finanțarea acordată de Uniune nu ar trebui să fie posibilă.

(7)Pentru a asigura respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, acțiunile legate de produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional nu ar trebui să fie finanțate în cadrul fondului. În acest sens, eligibilitatea acțiunilor legate de dezvoltarea de noi produse sau tehnologii de apărare, precum cele concepute special pentru a efectua atacuri letale fără control uman asupra deciziilor de activare, ar trebui să fie, de asemenea, condiționată de evoluțiile din dreptul internațional.

(8)Dificultatea de a conveni asupra cerințelor consolidate privind capabilitățile de apărare și a unor specificații sau standarde tehnice comune constituie un obstacol în calea unei colaborări transfrontaliere între statele membre și între întreprinderile stabilite în diferite state membre. Absența unor astfel de cerințe, specificații și standarde a condus la fragmentarea sporită a sectorului apărării, la complexitate tehnică, întârzieri și costurile exagerate, precum și la o interoperabilitate scăzută. Ajungerea la un acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru acțiunile care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică. Activitățile statelor membre care conduc la cerințe și studii de sprijin comune în materie de capabilități de apărare, precum și acțiunile care vizează sprijinirea elaborării unei definiții comune a specificațiilor tehnice sau a standardelor ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru sprijin din partea fondului.

(9)Întrucât obiectivul fondului este acela de a sprijini competitivitatea și inovarea din industria de apărare a Uniunii oferind un efect de levier activităților colaborative de cercetare și tehnologie în domeniul apărării și consolidându-le și reducând riscurile inerente fazei de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de cercetare și dezvoltare de produse sau tehnologie în domeniul apărării ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de acesta. Aceasta se va aplica, de asemenea, modernizării și interoperabilității produselor și tehnologiilor existente în domeniul apărării.

(10)Având în vedere faptul că fondul vizează în special consolidarea cooperării dintre entitățile juridice și statele membre din întreaga Europă, o acțiune ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare în cadrul programului numai în cazul în care este realizată printr-o cooperare între cel puțin trei entități juridice situate în cel puțin trei state membre diferite și/sau țări asociate. Cel puțin trei dintre aceste entități juridice eligibile care își au sediul în cel puțin două state membre și/sau țări asociate diferite nu trebuie să fie controlate efectiv, direct sau indirect, de către aceeași entitate sau nu trebuie să se controleze reciproc. În vederea consolidării cooperării dintre statele membre, fondul poate sprijini achizițiile publice comune înainte de comercializare.

(11)În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: Articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 7 ], entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor fondului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(12)Deoarece fondul are ca obiectiv creșterea competitivității, eficienței și autonomiei industriei de apărare a Uniunii, numai entitățile stabilite în Uniune sau în țările asociate și care nu fac obiectul unui control de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate ar trebui, în principiu, să fie eligibile pentru sprijin. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele utilizate de beneficiari și de subcontractanți în acțiunile finanțate în cadrul fondului nu ar trebui să se afle pe teritoriul unor țări terțe neasociate.

(13)În anumite condiții, în cazul în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii, ar trebui să fie posibil să se deroge de la principiul că beneficiarii și subcontractanții lor nu ar trebui să fie supuși controlului de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate. În acest sens, entitățile juridice stabilite în Uniune care sunt controlate de o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată pot fi eligibile dacă se îndeplinesc condițiile stricte și relevante legate de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Participarea unor astfel de entități nu ar trebui să contravină obiectivelor fondului. Solicitanții ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii.

(14)În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă în cadrul programului și asistența financiară a Uniunii ia forma unui grant, consorțiul trebuie să desemneze dintre membrii săi un coordonator care va fi principalul punct de contact.

(15)În cazul în care o acțiune de dezvoltare sprijinită de fond este gestionată de un responsabil de proiect desemnat de statele membre sau de țări asociate, Comisia ar trebui să informeze responsabilul de proiect înainte de executarea plății către beneficiarul acțiunii eligibile, astfel încât responsabilul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către beneficiari. În anumite circumstanțe, responsabilul de proiect ar putea furniza Comisiei observațiile sale cu privire la progresul acțiunii, astfel încât Comisia să poată valida dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a efectua plata.

(16)Pentru a se asigura că acțiunile finanțate sunt viabile din punct de vedere financiar, este necesar ca beneficiarii să demonstreze că respectivele costuri ale acțiunii care nu sunt acoperite de finanțarea din partea Uniunii sunt acoperite de alte mijloace de finanțare.

(17)Statele membre ar trebui să dispună de diferite tipuri de contracte financiare pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. Setul de instrumente financiare elaborat de Comisie ar trebui să ofere diferite tipuri de mecanisme pe care statele membre le pot utiliza pentru a răspunde provocărilor ridicate de dezvoltarea și de achizițiile în comun dintr-o perspectivă de finanțare. Utilizarea unor astfel de mecanisme financiare ar putea promova în continuare lansarea de proiecte colaborative în domeniul apărării și ar putea crește eficiența cheltuielilor în materie de apărare, inclusiv pentru proiecte sprijinite în cadrul Fondului european de apărare.

(18)Având în vedere specificul industriei de apărare unde cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre și a țărilor asociate, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor din domeniul apărării și tehnologii, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului de apărare este unic și nu respectă normele convenționale și modelele de afaceri care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, industria nu își poate asuma proiecte substanțiale auto-finanțate de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării; statele membre și țările asociate finanțează în mod normal toate costurile asociate C&D. Pentru a realiza obiectivele fondului, în special pentru a stimula cooperarea între companiile din diferite state membre și țări asociate, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, ar fi oportun să se acopere până la 100% din costurile eligibile pentru acțiuni care au loc înainte de faza de dezvoltare a prototipurilor.

(19)Faza de prototip este o etapă crucială în cadrul căreia statele membre sau țările asociate decid de regulă cu privire la investițiile consolidate pe care le-au făcut și demarează procesul de achiziționare de produse sau tehnologii de apărare viitoare. Acesta este motivul pentru care, în această etapă specifică, statele membre și țările asociate convin asupra angajamentelor necesare, inclusiv partajarea costurilor și dreptul de proprietate asupra proiectului. Pentru a asigura credibilitatea angajamentului lor, asistența financiară a Uniunii în cadrul acestui fond ar trebui, în mod normal, să nu depășească 20 % din costurile eligibile.

(20)Pentru acțiuni care se întind dincolo de faza de prototip, ar trebui prevăzută finanțare de până la 80 %. Aceste acțiuni, care sunt mai aproape de finalizarea produselor și tehnologiilor, încă pot implica costuri substanțiale.

(21)Părțile interesate din sectorul apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, cum ar fi costurile de securitate. În plus, părțile interesate lucrează pe o piață specifică, unde, în absența unei cereri din partea cumpărătorilor, nu își pot recupera costurile de cercetare și dezvoltare, cum este cazul în sectorul civil. Prin urmare, este justificat să se permită o rată forfetară de 25 %, precum și posibilitatea, pe baza unui proiect, de a declara costuri indirecte calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarilor, în cazul în care aceste practici sunt acceptate de către autoritățile lor naționale în cadrul unor scheme de finanțare naționale comparabile, care au fost comunicate Comisiei. Ordonatorul de credite competent ar trebui să își justifice decizia de a accepta costurile indirecte eligibile peste rata forfetară de 25 % în programul de lucru sau în cererea de propuneri.

(22)Pentru a se asigura că acțiunile finanțate vor contribui la competitivitatea și eficiența industriei de apărare europene, este important ca statele membre să achiziționeze deja în comun produsul final sau să utilizeze tehnologia, în special prin achiziții transfrontaliere comune, în cazul în care statele membre organizează în comun procedurile de achiziții, în special prin utilizarea unui organism central de achiziție.

(23)Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să se desfășoare în concordanță cu interesele de securitate și apărare ale Uniunii. În consecință, contribuția acțiunii la realizarea acestor interese și la prioritățile în materie de cercetare și capabilități în materie de apărare stabilite de comun acord de către statele membre ar trebui să servească drept criteriu de atribuire. În cadrul Uniunii, deficitele legate de cercetare și capabilități sunt identificate în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), în special prin intermediul agendei strategice cuprinzătoare a cercetării și al Planului de dezvoltare a capabilităților. Alte procese ale Uniunii, cum ar fi Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și cooperarea structurată permanentă vor sprijini punerea în aplicare a priorităților relevante prin identificarea și promovarea de oportunități pentru cooperarea consolidată în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al UE în materie de securitate și apărare. După caz, prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, pot fi, de asemenea, luate în considerare dacă sunt în conformitate cu prioritățile Uniunii și nu împiedică nici un stat membru sau o țară asociată să participe, ținându-se seama, în același timp, de faptul că trebuie evitată orice suprapunere inutilă.

(24)Acțiunile eligibile elaborate în contextul cooperării structurate permanente (PESCO) în cadrul instituțional al Uniunii ar trebuie să garanteze în mod continuu o cooperare consolidată între entitățile juridice din diferite state membre, contribuind, prin urmare, în mod direct la obiectivele programului. Dacă sunt selectate, astfel de proiecte ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru o rată mai ridicată de finanțare.

(25)Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului specific Orizont Europa pentru a evita dublarea inutilă și pentru a asigura sinergii între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării.

(26)Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică reprezintă provocări din ce în ce mai importante, iar Comisia și Înaltul Reprezentant au recunoscut necesitatea de a stabili sinergii între acțiunile de apărare cibernetică în domeniul de aplicare al fondului și inițiative ale Uniunii în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică. În special, centrul european de competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică care urmează să fie creat ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice. Acesta ar putea să sprijine în mod activ statele membre și alți actori relevanți prin acordarea de consultanță, prin schimbul de cunoștințe și colaborarea în ceea ce privește facilitarea proiectelor și a acțiunilor, precum și atunci când se solicită de către statele membre care acționează în calitate de manager de proiect în ceea ce privește Fondul european de apărare.

(27)Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților care fac obiectul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, lansate de Comisie în sensul articolului [58 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și Programul european de dezvoltare a industriei de apărare, instituit prin Regulamentul (CE) nr.... al Parlamentului European și al Consiliului și pentru a armoniza condițiile de participare, a crea un set de instrumente mai coerent, pentru a spori impactul economic, inovator și bazat pe colaborare, evitând, în același timp, duplicarea și fragmentarea inutile. Prin această abordare integrată, fondul ar contribui, de asemenea, la o mai bună exploatare a rezultatelor cercetării în domeniul apărării, acoperind decalajul dintre cercetare și dezvoltare, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, precum și promovând toate formele de inovare, inclusiv inovarea disruptivă, acolo unde ar trebui acceptat un eventual eșec.

(28)Obiectivele de politică ale acestui fond vor fi realizate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară din cadrul domeniilor de politică [...] ale Fondului InvestEU.

(29)Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(30)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul [125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.

(31)Comisia ar trebui să întocmească un program de lucru anual sau multianual în conformitate cu obiectivele fondului. Comisia ar trebui să fie asistată la stabilirea programului de lucru de către un comitet al statelor membre. Pentru a beneficia de cunoștințele sale de specialitate în sectorul apărării, Agenției Europene de Apărare i se acordă statutul de observator în cadrul comitetului. Date fiind specificitățile domeniului apărării, Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să participe la comitetul statelor membre.

(32)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a programului de lucru, precum și în ceea ce privește acordarea de finanțare pentru acțiunile de dezvoltare selectate. În special, în punerea în aplicare a acțiunilor de dezvoltare, ar trebuie luate în considerare particularitățile sectorului apărării, în special în ceea ce privește responsabilitatea statelor membre și/sau a țărilor asociate în procesul de planificare și achiziționare. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) [nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului] 8 .

(33)În vederea sprijinirii unei piețe interne deschise, ar trebui de asemenea încurajată o participare credibilă a IMM-urilor transfrontaliere, fie în calitate de membri ai unui consorțiu, fie în calitate de subcontractanți.

(34)Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu statele membre și cu industria pentru a asigura succesul fondului.

(35)Prezentul regulament instituie, pentru Fondul european de apărare, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [noului acord interinstituțional] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară 9 , pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(36)Regulamentul financiar se aplică fondului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(37)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(38)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 10 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 11 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 12 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 13 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 14 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(39)Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(40)Conform punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesară evaluarea acestui regulament pe baza informațiilor colectate prin cerințe specifice de monitorizare, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren. Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului și o evaluare finală la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a fondului, care examinează activitățile financiare din prisma rezultatelor execuției financiare și, în măsura în care este posibil la acel moment, rezultatele și impactul. Acest raport ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la proiectele sprijinite de fond, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global. De asemenea, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pentru a reacționa la posibilele evoluții în punerea în aplicare a fondului.

(41)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest fond va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a fondului și vor fi reexaminate în contextul evaluării intermediare a acestuia.

(42)Deoarece fondul nu sprijină decât etapele de cercetare și dezvoltare de produse și tehnologii din domeniul apărării, în principiu, Uniunea nu ar trebui să aibă proprietatea sau drepturile de proprietate intelectuală (DPI) asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile finanțate de Uniune, cu excepția cazului în care asistența este furnizată prin intermediul procedurilor de achiziții publice. Cu toate acestea, pentru acțiunile de cercetare, statele membre și țările asociate interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza rezultatele acțiunilor finanțate și de a participa la monitorizarea dezvoltării colaborative și, prin urmare, ar trebuie permise derogări de la acest principiu.

(43)Sprijinul financiar din partea Uniunii nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor privind transferul produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii în conformitate cu Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului 15 , nici celor privind exportul de produse, de echipamente sau tehnologii.

(44)Utilizarea unor informații sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultate sensibile generate de proiectele de cercetare poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de dreptul relevant al Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444/CE 16 .

(45)În vederea completării sau a modificării indicatorilor căilor de impact, acolo unde se consideră necesar, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(46)Comisia ar trebui să gestioneze fondul ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și de securitate, în special de informațiile clasificate și informațiile sensibile.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I
DISPOZIȚII COMUNE
APLICABILE CERCETĂRII ȘI DEZVOLTĂRII

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul european de apărare (denumit în continuare „fondul”).

Acesta prevede obiectivele fondului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții::

(1)„operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului [2 alineatul (6)] din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)„control” înseamnă capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare;

(3)„acțiune de dezvoltare” înseamnă orice acțiune care constă, în principal, din activități în domeniul apărării aflate în etapa de dezvoltare, care acoperă noi produse sau tehnologii sau care le modernizează pe cele existente, cu excepția producerii sau utilizării de arme;

(4)„tehnologii disruptive pentru apărare” înseamnă o tehnologie a cărei aplicare poate modifica radical conceptele și modul de desfășurare a afacerilor în domeniul apărării;

(5)„structuri de conducere executivă” înseamnă orice organ sau organe, numite în conformitate cu legislația națională, care sunt autorizate să stabilească strategia, obiectivele și direcția de ansamblu a entității juridice și care supervizează și monitorizează procesul de decizie în materie de management;

(6)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul [197 alineatul (2) litera (c)] din Regulamentul financiar;

(7)„întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, nici o întreprindere mică și mijlocie („IMM-uri”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 17 și care are până la 3 000 de angajați, unde numărul de angajați se calculează în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;

(8)„achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;

(9)„responsabil de proiect” înseamnă orice autoritate contractantă stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată, înființată de un stat membru sau de o țară asociată sau de către un grup de state membre și/sau țările asociate ca să gestioneze proiecte multinaționale de armament în mod permanent sau ad-hoc;

(10)„beneficiar” înseamnă orice entitate juridică care primește finanțare în cadrul acestui fond;

(11)„acțiune de cercetare” înseamnă orice acțiune care constă în activități de cercetare axate exclusiv pe aplicații în domeniul apărării;

(12)„rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

(13)„raport special” înseamnă un anumit rezultat al unei acțiuni de cercetare care sintetizează rezultatele acesteia, furnizând informații cuprinzătoare cu privire la principiile de bază, obiectivele, rezultatele reale, proprietățile de bază, testele efectuate, potențialele beneficii, aplicațiile de apărare potențiale și potențialul de exploatare preconizat în domeniul cercetării;

(14)„prototip de sistem” înseamnă un model al unui produs sau al unei tehnologii care poate demonstra performanța într-un mediu operațional;

(15)„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

(16)„țară terță neasociată” înseamnă o țară terță care nu este o țară asociată în conformitate cu articolul 5;

(17)„entitate dintr-o țară terță neasociată” înseamnă o entitate juridică stabilită într-o țară terță neasociată sau ale cărei structuri de conducere executivă se află într-o țară terță neasociată.

Articolul 3
Obiectivele Fondului

1.Obiectivul general al fondului este de a favoriza competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a industriei europene de apărare, prin sprijinirea acțiunilor de colaborare și a cooperării transfrontaliere între întreprinderi în întreaga Uniune, inclusiv IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie, precum și de a promova o mai bună exploatare a potențialului industrial al inovării, cercetării și dezvoltării tehnologice, în fiecare etapă a ciclului de viață industrială, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii. Fondul ar trebui să contribuie, de asemenea, la libertatea de acțiune a Uniunii și la autonomia acesteia, în special în ceea ce privește tehnologia și industria.

2.Fondul are următoarele obiective specifice:

(a)sprijinirea proiectelor de cercetare în colaborare care ar putea îmbunătăți semnificativ performanța capabilităților viitoare, vizând maximizarea inovării și introducerea de noi produse și tehnologii în domeniul apărării, inclusiv cele disruptive;

(b)sprijinirea proiectelor de dezvoltare colaborativă a produselor și tehnologiilor din domeniul apărării compatibile cu prioritățile în materie de capabilități de apărare, stabilite de comun acord de către statele membre în cadrul politicii externe și de securitate comună, contribuind astfel la o eficiență sporită a cheltuielilor pentru apărare în cadrul Uniunii, realizând economii de scară mai mari, pentru a reduce riscul duplicării inutile și, ca atare, reducând fragmentarea produselor din domeniul apărării și tehnologii în întreaga Uniune. În cele din urmă, Fondul va duce la o mai mare interoperabilitate între capacitățile statelor membre.

Articolul 4 
Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului european de apărare în perioada 2021-2027 este de 13 000 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)până la 4 100 000 000 EUR pentru acțiunile de cercetare;

(b)până la 8 900 000 000 EUR pentru acțiunile de dezvoltare.

3.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în implementarea fondului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

4.Până la 5 % din pachetul financiar menționat la alineatul (1) trebuie alocat pentru sprijinirea tehnologiilor disruptive pentru apărare.

5.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către fond. Comisia trebuie să implementeze aceste resurse direct în conformitate cu articolul [62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5
Țări asociate

Fondul este deschis pentru membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

Articolul 6
Sprijin pentru tehnologiile disruptive în materie de apărare

1.Comisia acordă finanțare prin intermediul unor consultări deschise și publice cu privire la domeniile de intervenție definite în programele de lucru.

2.Comisia poate, de la caz la caz, să găsească cea mai potrivită formă de finanțare pentru a finanța soluții inovatoare.

Articolul 7
Etica

1.Acțiunile desfășurate în cadrul fondului trebuie să respecte principiile etice și legislația națională, europeană și internațională.

2.Propunerile sunt verificate în mod sistematic pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și pentru a le supune unei evaluări privind etica. Evaluările și controalele principiilor etice se efectuează de Comisie cu sprijinul unor experți cu privire la etica în materie de apărare. Comisia asigură transparența procedurilor de etică cât mai mult posibil.

3.Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Aceste documente trebuie păstrate la dosar și transmise Comisiei.

4.Dacă este cazul, controalele de etică se efectuează de Comisie în timpul punerii în aplicare a acțiunii. Pentru chestiuni de etică grave sau complexe, controalele se efectuează de Comisie cu sprijinul unor experți cu privire la etica în materie de apărare.

5.Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic pot fi respinse sau încheiate în orice moment.

CAPITOLUL II
DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 8
Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.Fondul este pus în aplicare prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.Fondul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 9
Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea fondului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program/fond al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program/fond la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

2.Acțiunile care au primit certificarea „marca de excelență” sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:

(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri aferente fondului;

(b)respectă cerințele minime de calitate ale cererii de propuneri respective;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [65] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin.

CAPITOLUL III
GRANTURI

Articolul 10
Entități eligibile

1.Candidații și subcontractanții acestora sunt eligibili pentru finanțare, cu condiția ca să fie stabiliți în Uniune sau într-o țară asociată, să își aibă structurile de conducere executivă în Uniune sau într-o țară asociată și să nu fie supuși controlului de către o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată.

2.Prin derogare de la alineatul (1), un solicitant stabilit în Uniune sau într-o țară asociată și controlată de către o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată poate fi eligibil pentru finanțare dacă acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii și cu condiția ca participarea sa să nu pună în pericol interesele în materie de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Pentru a garanta protecția intereselor de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, cererea de propuneri trebuie să impună solicitantului să furnizeze informații care să demonstreze în special că:

(a)controlul asupra solicitantului nu va fi exercitat într-o manieră care restricționează în vreun fel capacitatea acestuia de a efectua și a finaliza acțiunea;

(b)accesul țărilor terțe neasociate sau al entităților din țări terțe neasociate la informații sensibile și clasificate referitoare la acțiune va fi interzis; și că persoanele implicate în acțiune vor avea o autorizare de securitate națională emisă de un stat membru sau de o țară asociată;

(c)rezultatele acțiunii trebuie să rămână la beneficiar și nu trebuie să fie supuse controlului sau restricțiilor impuse de țări terțe neasociate sau de alte entități din țări terțe neasociate pe durata acțiunii și pentru o anumită perioadă de timp după finalizarea acestuia;

3.Toate infrastructurile, instalațiile, activele și resursele utilizate în cadrul acțiunilor finanțate în cadrul programului trebuie să se afle pe teritoriul Uniunii sau în țări asociate. În plus, atunci când efectuează o acțiune eligibilă, beneficiarii și subcontractanții acestora cooperează numai cu entități juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată și nu sunt controlați de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate.

4.Prin derogare de la alineatul (3), beneficiarii și subcontractanții implicați în acțiune își pot utiliza activele, infrastructura, instalațiile și resursele situate sau păstrate pe teritoriul unei țări terțe neasociate, în cazul în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii prevăzute și dacă acest lucru nu va pune în pericol securitatea Uniunii și a statelor sale membre. În aceleași condiții, atunci când efectuează o acțiune eligibilă, beneficiarii și subcontractanții acestora pot coopera cu o entitate stabilită într-o țară terță neasociată. Costurile legate de utilizarea unor astfel de infrastructuri, instalații, active sau resurse și de o astfel de cooperare nu sunt eligibile în temeiul fondului.

5.Pentru a garanta protecția intereselor de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, cererea de propuneri sau acordul de grant trebuie să specifice condiții suplimentare. Aceste condiții se referă în special la dispozițiile privind proprietatea asupra rezultatelor acțiunii și accesul la informații clasificate și sensibile și la garanțiile privind securitatea aprovizionării.

6.Solicitanții trebuie să furnizeze toate informațiile relevante necesare pentru evaluarea criteriilor de eligibilitate și a condițiilor menționate la alineatele (1) și (4).

7.Cererile care necesită verificări în temeiul alineatului (2) sau (4) pot fi depuse doar cu acordul statului membru sau al țării asociate în care este stabilit solicitantul.

8.În cazul în care pe durata implementării acțiunii intervine o modificare care ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea respectivelor criterii și condiții, beneficiarul informează Comisia, iar aceasta evaluează dacă criteriile și condițiile respective sunt în continuare îndeplinite și abordează eventualele consecințe asupra finanțării acțiunii.

9.În sensul prezentului articol, „subcontractanți” înseamnă subcontractanți cu o relație contractuală directă cu un beneficiar, alți subcontractanți cărora li s-au alocat cel puțin 10 % din costurile eligibile totale ale acțiunii și subcontractanți care pot necesita accesul la informații clasificate în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 în scopul desfășurării acțiunii.

Articolul 11
Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

2.Fondul trebuie să sprijine acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la cele existente, ori de câte ori utilizarea de informații preexistente necesare pentru executarea acțiunii pentru modernizarea nu face obiectul, direct sau indirect, al unor restricții impuse de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate.

3.O acțiune eligibilă vizează unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)activități prin care se urmărește crearea, consolidarea și îmbunătățirea de noi cunoștințe și tehnologii de apărare care pot avea efecte semnificative în domeniul apărării;

(b)activități vizând creșterea interoperabilității și a rezilienței, inclusiv producția securizată și schimbul de date, tehnologiile critice pentru apărare, consolidarea securității aprovizionării sau exploatarea eficace a rezultatelor pentru produse din domeniul apărării și tehnologii.

(c)studii, cum ar fi studiile de fezabilitate pentru a analiza posibilitatea unei tehnologii noi sau îmbunătățite, produse, procese, servicii, soluții sau statistici privind industria de apărare și proiectele pilot pentru colectarea de date;

(d)proiectarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii în domeniul apărării, precum și definiția specificațiilor tehnice pe care s-a bazat proiectarea, care pot include teste parțiale pentru reducerea riscurilor într-un mediu industrial sau reprezentativ;

(e)Elaborarea unui model de produs de apărare, a unei componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii care poate demonstra performanța elementului într-un mediu operațional (prototip de sistem);

(f)testarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării;

(g)calificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării; Calificarea este întregul proces care demonstrează că proiectul unui produs, al unei componente corporale sau necorporale sau al unei tehnologii din domeniul apărării îndeplinește cerințele specificate. Acest proces oferă dovezi obiective prin care se demonstrează că cerințele specifice ale unui model au fost îndeplinite;

(h)certificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării. Certificarea este procesul conform căruia o autoritate națională certifică faptul că produsul, componenta corporală sau necorporală sau tehnologia din domeniul apărării este conform(ă) cu normele aplicabile;

(i)dezvoltarea de tehnologii sau de bunuri care măresc eficiența pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și al tehnologiilor din domeniul apărării;

(j)activități de diseminare, manifestări pentru stabilirea de contacte și desfășurarea unor activități de sensibilizare.

4.Dacă nu se prevede altfel în programul de lucru menționat la articolul 27, acțiunea este întreprinsă în colaborare de către cel puțin trei entități juridice care sunt stabilite în cel puțin trei state membre diferite și/sau țări asociate. Cel puțin trei dintre aceste entități juridice eligibile care își au sediul în cel puțin două state membre și/sau țări asociate nu trebuie să fie controlate efectiv, direct sau indirect, pe durata întregii implementări a acțiunii, de către aceeași entitate și nu trebuie să se controleze reciproc.

5.Alineatul (4) nu se aplică pentru acțiunile menționate la literele (c) și (j) de la alineatul (3) și acțiunile menționate la articolul 6.

6.Acțiuni pentru dezvoltarea de noi produse și tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă de dreptul internațional aplicabil nu sunt eligibile.

Articolul 12
Procedura de selecție și atribuire

1.Granturile pot fi atribuite, fără o cerere de propuneri, unor entități juridice identificate în programul de lucru în conformitate cu articolul [195 litera (e)] din Regulamentul financiar.

2.Comisia atribuie finanțarea pentru acțiunile selectate după fiecare cerere de propuneri sau după aplicarea articolului [195 litera (e)] din Regulamentul financiar.

3.Pentru acordarea de finanțare pentru acțiuni de dezvoltare, Comisia acționează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (2).

Articolul 13
Criterii de atribuire

1.Fiecare propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii:

(a)contribuția la excelență sau la potențialul de a avea caracter disruptiv în domeniul apărării, în special arătând că rezultatele preconizate ale acțiunii propuse prezintă avantaje semnificative față de produsele sau tehnologiile existente;

(b)contribuția la inovarea și dezvoltarea tehnologică a industriei europene de apărare, în special arătând că acțiunea propusă include concepte și abordări noi sau inovatoare, îmbunătățiri tehnologice viitoare noi promițătoare sau aplicarea unor tehnologii sau concepte care nu au fost anterior aplicate în sectorul apărării;

(c)contribuția la competitivitatea industriei europene de apărare, în special prin crearea de noi oportunități de piață și accelerarea creșterii companiilor în întreaga Uniune;

(d)contribuția la interesele de securitate și apărare ale Uniunii în conformitate cu prioritățile menționate la articolul 3 alineatul (2) și, dacă este cazul, în acordurile de cooperare regionale și internaționale;

(e)contribuția la crearea unei noi cooperări transfrontaliere între entități juridice, în special pentru IMM-urile care sunt stabilite în state membre și/sau în țări asociate, altele decât cele în care sunt stabilite entitățile din consorțiu care nu sunt IMM-uri;

(f)calitatea și eficiența implementării acțiunii.

2.În temeiul literei (d) de la alineatul (1), prioritățile regionale și internaționale pot fi luate în considerare, în special pentru a evita suprapunerea inutilă, cu condiția ca acestea să servească intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și să nu excludă participarea niciunui stat membru.

Articolul 14
Rata de cofinanțare

1.Fondul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

2.Prin derogare de la alineatul (1):

(a)pentru acțiunile definite la articolul 11 alineatul (3) litera (e), asistența financiară din partea fondului nu trebuie să depășească 20 % din costurile eligibile ale acțiunii,

(b)pentru acțiunile definite la articolul 11 alineatul (3) literele (f)-(h), asistența financiară din partea fondului nu trebuie să depășească 80 % din costurile eligibile ale acțiunii.

3.În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare, rata finanțării este majorată în următoarele cazuri:

(a)o acțiune dezvoltată în contextul cooperării structurate permanente, astfel cum a fost stabilit prin Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017, poate beneficia de o rată de cofinanțare majorată cu 10 puncte procentuale suplimentare;

(b)un consorțiu trebuie să beneficieze de o rată de finanțare majorată cu punctele procentuale egal cu procentul din costurile eligibile totale alocate IMM-urilor stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, alta decât cele în care sunt stabiliți membrii consorțiului care nu sunt IMM-uri;

(c)un consorțiu trebuie să beneficieze de o rată de finanțare majorată cu punctele procentuale egală cu procentul din costurile eligibile totale alocate întreprinderilor cu capitalizare medie stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, alta decât cele în care sunt stabiliți membrii consorțiului care nu sunt IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie;

(d)creșterea globală a ratei de finanțare a unei acțiuni nu trebuie să depășească 30 puncte procentuale.

Articolul 15
Capacitatea financiară

Prin derogare de la articolul [198] din regulamentul financiar:

(a)capacitatea financiară trebuie verificată numai pentru coordonator și numai dacă finanțarea solicitată din partea Uniunii este egală cu sau mai mare de 500 000 EUR. Cu toate acestea, în cazul în care există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară, Comisia verifică, de asemenea, capacitatea financiară a coordonatorilor sau a altor solicitanți situată sub pragul menționat la primul paragraf;

(b)capacitatea financiară nu trebuie verificată în cazul entităților juridice a căror viabilitate este garantată de un stat membru și în cazul universităților;

(c)în cazul în care capacitatea financiară este garantată din punct de vedere structural de către o altă entitate juridică, capacitatea financiară a acesteia din urmă trebuie să fie verificată.

Articolul 16
Costuri indirecte

1.Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

2.Dacă este cazul, costurile indirecte eligibile mai mari decât rata forfetară de 25 % pot fi stabilite în conformitate cu practicile obișnuite ale beneficiarului de contabilizare a costurilor pe baza costurilor indirecte reale, cu condiția ca aceste practici de contabilitate a costurilor să fie acceptate de autoritățile naționale în cadrul unor sisteme de finanțare comparabile în conformitate cu articolul [185] din Regulamentul financiar și să fie comunicate Comisiei.

Articolul 17
Utilizarea sumei unice forfetare sau a unor contribuții care nu sunt legate de costuri

1.Pentru granturile acordate pentru acțiunile menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (e) și pentru alte acțiuni în cazul în care statele membre și/sau țările asociate finanțează cea mai mare parte din buget, Comisia poate utiliza:

(a)o contribuție care nu este legată de costurile menționate la articolul [180 alineatul (3)] din Regulamentul financiar și se bazează pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la jaloanele stabilite anterior sau prin indicatori de performanță; sau

(b)o sumă unică forfetară la care se face referire în articolul [182] din Regulamentul financiar și este bazată pe bugetul estimativ al acțiunii deja aprobat de autoritățile naționale de cofinanțare din statele membre și din țările asociate.

2.Costurile indirecte trebuie incluse în suma forfetară.

Articolul 18
Achiziții publice înainte de comercializare

1.Uniunea poate acorda sprijin pentru achiziții înainte de comercializare prin atribuirea unui grant pentru autoritățile contractante sau entitățile contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE 18 , 2014/25/UE 19 și 2009/81/CE 20 ale Parlamentului European și ale Consiliului, care achiziționează în comun cercetarea și dezvoltarea de servicii de apărare sau coordonează în comun procedurile de achiziție.

2.Procedurile privind achizițiile publice:

(a)trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

(b)pot autoriza atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori);

(c)trebuie să prevadă atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț.

Articolul 19
Fondul de garantare

Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare].

CAPITOLUL IV
ALTE FORME DE FINANȚARE DIN PARTEA UNIUNII

Articolul 20
Condiții de eligibilitate pentru achiziții publice și premii

Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, Comisia stabilește condițiile de eligibilitate necesare aplicabile achizițiilor sau premiilor finanțate de Fond. O atenție specială se acordă, în acest scop, cerinței ca beneficiarii să fie stabiliți în Uniune sau în țările asociate, să se angajeze să efectueze orice activități relevante în interiorul Uniunii și să nu fie controlați efectiv de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate. Aceste condiții sunt incluse în documentele referitoare la achiziții publice sau premii, după caz, și se aplică pentru întregul ciclu de viață al contractului rezultat.

Articolul 21
Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă prevăzute în cadrul prezentului program sunt implementate în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

TITLUL II
DISPOZIȚII SPECIFICE
APLICABILE CERCETĂRII

Articolul 22
Dreptul de proprietate asupra rezultatelor

1.Rezultatele acțiunilor sunt deținute de beneficiarii care le generează. În cazul în care entitățile juridice generează rezultate în comun, iar contribuția fiecăruia nu poate fi stabilită, sau în cazul în care nu este posibilă divizarea rezultatelor comune, persoanele juridice care dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor.

2.În cazul în care asistența acordată de Uniune este furnizată sub formă de achiziții publice, rezultatele sunt proprietatea Uniunii. Statele membre și țările asociate beneficiază de drepturi de acces la rezultate, gratuit, la solicitarea lor explicită.

3.Dacă este justificat, acordul de grant poate solicita ca rezultatele acțiunilor care beneficiază de sprijin din partea fondului să nu facă obiectul niciunui control sau restricții, în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie de către o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată.

4.Dacă este cazul, acordul de grant trebuie să prevadă dreptul Comisiei de a fi notificată și de a obiecta cu privire la transferul de proprietate asupra rezultatelor sau la acordarea unei licențe cu privire la rezultate unei țări terțe neasociate sau unei entități dintr-o țară terță neasociată. Astfel de transferuri nu trebuie să contravină intereselor de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolul 3.

5.Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate beneficiază de drepturi de acces la Raportul special al unui proiect care a primit finanțare din partea Uniunii. Astfel de drepturi de acces se acordă cu scutire de redevențe și sunt transferate de Comisie statelor membre și țărilor asociate, după ce s-a asigurat că sunt respectate obligațiile de confidențialitate corespunzătoare.

6.Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate trebuie să utilizeze Raportul special doar în scopuri legate de utilizarea de către sau pentru forțele armate sau forțele de securitate sau serviciile de informații proprii, inclusiv în cadrul programelor lor de cooperare. O astfel de utilizare include, dar nu se limitează la, studiul, evaluarea, cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, îmbunătățirea, modificarea, întreținerea, repararea, recondiționarea și acceptarea produselor și certificarea, funcționarea, formarea, eliminarea și alte servicii de proiectare și de desfășurare de produse, precum și evaluarea și elaborarea de cerințe tehnice pentru achizițiile publice.

7.Beneficiarii trebuie să acorde instituțiilor, organismelor sau agențiilor Uniunii acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe, în scopul justificat corespunzător al dezvoltării, al punerii în aplicare și monitorizării politicilor și programelor Uniunii. Respectivele drepturi de acces se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.

8.Contractele privind achizițiile publice înainte de comercializare, drepturile de acces și acordarea de licențe trebuie stipulate în acordurile de grant, pentru a asigura utilizarea maximă a rezultatelor și a evita orice avantaj inechitabil. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe, pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau solicita beneficiarilor să acorde licențe neexclusive terților pentru a exploata rezultatele în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. Toate statele membre și țările asociate beneficiază de acces scutit de redevențe la raportul special. În cazul în care, după o anumită perioadă de la achiziția înainte de comercializare, un contractant nu reușește să exploateze comercial rezultatele, după cum se menționează în contract, acesta va transfera autorităților contractante orice drept de proprietate asupra rezultatelor.

TITLUL III
DISPOZIȚII SPECIFICE
APLICABILE DEZVOLTĂRII

Articolul 23
Criterii de eligibilitate suplimentare

1.Dacă este cazul, consorțiul trebuie să demonstreze că costurile rămase ale unei acțiuni eligibile care nu sunt acoperite de sprijinul acordat de Uniune vor fi acoperite prin alte mijloace de finanțare, cum ar fi contribuții din partea statelor membre și/sau țărilor asociate sau cofinanțare de la entități juridice.

2.Atunci când se referă la acțiunile menționate la litera (d) de la articolul 11 alineatul (3), acțiunea se bazează pe cerințele armonizate privind capabilitățile, stabilite de comun acord de către statele membre în cauză și/sau țările asociate.

3.Pentru acțiunile menționate la literele (e) și (h) din articolul 11 alineatul (3), consorțiul trebuie să demonstreze prin documente emise de autoritățile naționale că:

(a)cel puțin două state membre și/sau țări asociate intenționează să achiziționeze sau să utilizeze tehnologia într-o manieră coordonată, inclusiv prin achiziții comune;

(b)acțiunea este bazată pe specificații tehnice comune stabilite de comun acord de către statele membre și/sau țările asociate care cofinanțează acțiunea.

Articolul 24
Criterii de atribuire suplimentare

În plus față de criteriile de atribuire prevăzute la articolul 13, programul de lucru poate, de asemenea, să ia în considerare:

(a)contribuția la creșterea eficienței pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv a eficienței din punctul de vedere al costurilor și a potențialului de sinergii în procesul de achiziție și de întreținere;

(b)nivelul de cooperare între state membre în cadrul acțiunilor eligibile.

Articolul 25
Dreptul de proprietate asupra rezultatelor

1.Uniunea nu are drept de proprietate asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile de dezvoltare și nici nu poate revendica drepturi de proprietate intelectuală referitoare la acțiune.

2.Rezultatele acțiunilor care beneficiază de sprijin din partea fondului nu fac obiectul niciunui control sau restricționări de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate, direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie.

3.În ceea ce privește rezultatele generate de beneficiari, Comisia trebuie să fie notificată cu privire la orice transfer de proprietate sau acordare a unei licențe pentru țări terțe neasociate. Transferul drepturilor de proprietate sau acordarea unei licențe nu trebuie să contravină intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor prezentului regulament, astfel cum se stabilește la articolul 3, deoarece, în caz contrar, va fi nevoie să se ramburseze finanțarea furnizată în cadrul fondului.

4.Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care asistența acordată de Uniune este furnizată sub formă de achiziții publice, Uniunea este proprietara rezultatelor și statele membre și/sau țările asociate au dreptul, în mod gratuit, la o licență neexclusivă pentru utilizarea rezultatelor, la solicitarea scrisă a acestora.

Articolul 26
Informarea responsabilului de proiect

În cazul în care statele membre și țările asociate desemnează un responsabil de proiect, Comisia efectuează plata către beneficiarii eligibili după informarea responsabilului de proiect.

TITLUL IV
GUVERNANȚĂ, MONITORIZARE,
EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 27 
Programe de lucru

1.Fondul este pus în aplicare prin programe de lucru anuale sau multianuale stabilite în conformitate cu articolul [110] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, dacă este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

2.Comisia adoptă programele de lucru prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 alineatul (2).

Articolul 28
Comitetul

1.Comisia este asistată de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Agenția Europeană de Apărare este invitată în calitate de observator să își prezinte opiniile și cunoștințele de specialitate. Serviciul European de Acțiune Externă va fi, de asemenea, invitat să asiste.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 29
Experți independenți

1.Comisia numește experți independenți care să asiste la evaluarea propunerilor în conformitate cu articolul [237] din Regulamentul financiar. Aceasta poate numi, de asemenea, experți independenți care să ofere consiliere și asistență pentru monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor întreprinse.

2.Experții independenți trebuie să fie cetățeni ai Uniunii identificați și selectați pe baza unor cereri de exprimare a interesului adresate organizațiilor relevante, cum ar fi Ministerele Apărării și agențiile subordonate, institute de cercetare, universități, asociații de afaceri sau de întreprinderi din sectorul apărării, în vederea întocmirii unei liste de experți. Prin derogare de la articolul [237] din Regulamentul financiar, această listă nu trebuie făcută publică.

3.Experții independenți trebuie să prezinte autorizarea de securitate corespunzătoare eliberată de un stat membru.

4.Comitetul menționat la articolul 28 trebuie informat anual cu privire la lista de experți.

5.Experții independenți sunt selectați pe baza competențelor, experienței și cunoștințelor necesare pentru desfășurarea sarcinilor care le sunt atribuite.

Articolul 30
Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

1.În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate 21 și în normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE 22 ;

(b)statele membre și țările asociate informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe neasociate pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la fond numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2015/444/(EU, Euratom) a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2015/444/(EU, Euratom) a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

2.În cazul în care este vorba despre acțiuni care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate, organismul de finanțare relevant precizează în documentele aferente cererii de oferte/procedurii de ofertare măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

3.Pentru a facilita schimbul de informații sensibile între Comisie, beneficiari și, după caz, statele membre, Comisia instituie un sistem electronic de schimburi.

Articolul 31
Monitorizare și raportare

1.În anexă sunt enumerați indicatori pentru a raporta implementarea și progresele înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

2.Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a modifica anexa în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

3.Comisia monitorizează periodic punerea în aplicare a fondului și raportează anual cu privire la progresele înregistrate. În acest scop, Comisia pune în aplicare măsurile de monitorizare necesare.

4.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor fondului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 32 
Evaluarea Fondului

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea intermediară a fondului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului. Raportul de evaluare intermediară va include, în special, o evaluare a guvernanței fondului, a ratelor de execuție, a rezultatelor atribuirii proiectului, inclusiv implicarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie și gradul lor de participare transfrontalieră, precum și a finanțării acordate în conformitate cu articolul [195] din Regulamentul financiar, până la 31 iulie 2024. Comisia poate prezenta propuneri pentru modificări adecvate ale prezentului regulament.

3.La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la 31 decembrie 2031, Comisia efectuează o evaluare finală a implementării fondului. Raportul final de evaluare trebuie să includă rezultatele obținute în urma punerii în aplicare și, în măsura posibilului, impactul fondului. Pornind de la consultări cu statele membre și cu principalele părți interesate și țările asociate, raportul evaluează, în special, progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3. Acesta analizează, de asemenea, participarea transfrontalieră, inclusiv a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie, la proiecte puse în aplicare în cadrul fondului, precum și integrarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie în lanțul valoric global. Evaluarea conține, de asemenea, informații cu privire la țările de origine ale beneficiarilor și, acolo unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 33
Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului [127] din Regulamentul financiar. Curtea Europeană de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Uniunii în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

Articolul 34
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 35
Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind fondul și acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate fondului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

TITLUL V
ACTE DELEGATE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 36
Acte delegate

1.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 31 se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

2.Delegarea de competențe menționată la articolul 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

3.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 37

Abrogări

6.Regulamentul (UE) nr. …/… (programul de dezvoltare industrială de apărare europeană) se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 38
Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul [Regulamentului privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării] și al Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar al fondului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între Fond și măsurile adoptate în temeiul predecesorilor săi, [Regulamentul privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării] și Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare

3.În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 39
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

   1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

   1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

   1.3.    Natura propunerii/inițiativei

   1.4.    Motivele propunerii/inițiativei

   1.5.    Durata și impactul financiar

   1.6.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.    MĂSURI DE GESTIUNE

   2.1.    Norme în materie de monitorizare și raportare

   2.2.    Sistemul de gestiune și de control

   2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

   3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

   3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor 

   3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

   3.2.2.    Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   3.2.3.    Contribuții din partea terților

   3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare pentru perioada 2021-2027

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Securitate și apărare

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻o acțiune nouă 

☑ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 23  pentru componenta de cercetare aplicată în domeniul apărării a Fondului european de apărare

☑ prelungirea unei acțiuni existente pentru dezvoltarea componentei de capabilități de apărare a Fondului european de apărare

◻o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei.

Propunerea legislativă de instituire a Fondului european de apărare se bazează pe articolele 173 din TFUE (industrie) și 182 din TFUE (cercetare). Obiectivul general al fondului este de a îmbunătăți competitivitatea industriei de apărare.

Regulamentul privind Fondul european de apărare îi va permite Comisiei să stabilească un program de finanțare, implementat în principal prin intermediul unor granturi acordate în urma cererilor de propuneri anuale și a programelor de lucru adoptate prin intermediul unei proceduri de comitologie.

Trebuie pregătit un set complet de proceduri (financiare, juridice, informatice; prelucrarea informațiilor sensibile), documente și formulare, pe baza experienței acumulate pe parcursul punerii în aplicare a Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) (2016-2018) și a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) (2019-2020).

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a implicării Uniunii” este valoarea rezultată din implicarea Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Proiectele de C&D în materie de apărare sunt gestionate în prezent aproape exclusiv la nivel național, iar fazele de cercetare și dezvoltare sunt cele mai riscante. Având în vedere insuficiența resurselor bugetare naționale, aceste faze rămân pur și simplu nefinanțate în majoritatea statelor membre, ceea ce conduce la dependență față de produsele disponibile și de furnizorii acestora.

Sectorul european al apărării suferă din cauza unui nivel scăzut al investițiilor și este caracterizat de fragmentare de-a lungul frontierelor naționale, ceea ce a condus la suprapuneri persistente. În plus, o examinare a industriilor de apărare disponibile în UE arată că există deficiențe din ce în ce mai mari, tehnologii învechite și o lipsă de programe noi, în special programe de colaborare. Cooperarea transfrontalieră poate ajuta la o mai bună identificare a efectelor de scară prin reducerea suprapunerilor și prin permiterea dezvoltării de produse și de tehnologii necesare.

De asemenea, lipsa de coordonare și de coerență dintre statele membre reprezintă o sursă de dezavantaje concurențiale pentru industria europeană de apărare față de partenerii săi internaționali, în timp ce rămâne o sursă majoră de costuri pentru bugetul statului și constituie un impediment important pentru punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Valoarea adăugată a Uniunii preconizată a fi creată (ex post)

Acțiunea la nivelul UE va aduce valoare adăugată prin stimularea în continuare a cooperării industriale în materie de apărare, utilizând stimulente pozitive pentru inovare, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile cu efect disruptiv, pentru proiecte de cercetare aplicată în domeniul cercetării și pentru faza de dezvoltare a unor produse și tehnologii în materie de apărare care nu pot fi realizate cu succes la nivel pur național din cauza costurilor și a riscurilor asociate.

Sprijinul din partea Uniunii Europene va permite industriei de apărare să aloce fondurile necesare pentru proiectele care depășesc în mod frecvent posibilitățile unei singure țări: natura proiectelor, precum și costurile acestora fac necesară cooperarea transnațională.

Specificațiile tehnice comune care vor fi obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul regulamentului vor stimula statele membre și industria de apărare a acestora să stabilească standarde comune, ceea ce va conduce la o colaborare mai bună și mai eficientă.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Acțiunea pilot și acțiunea pregătitoare privind apărarea pentru componenta de cercetare aplicată în domeniul apărării și Programul european de dezvoltare a industriei de apărare pentru dezvoltarea componentei de capabilități sunt programe similare cu acțiunile propuse: experiența dobândită în urma acestor programe, în special în ceea ce privește guvernanța, va fi utilizată pentru a defini gestionarea și monitorizarea mecanismului Fondului european de apărare.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Se urmărește crearea de sinergii cu alte programe de cercetare și inovare puse în aplicare de alte direcții ale Comisiei Europene:

- proiectele care trebuie finanțate din Fondul european de apărare ar putea beneficia de pe urma rezultatelor dublei utilizări civile în proiectele de cercetare finanțate în cadrul programului Orizont Europa, de exemplu în domeniile transportului aerian și maritim.

- se așteaptă, de asemenea, un efect reciproc în situațiile în care proiectele finanțate în cadrul programului Orizont Europa pot beneficia de pe urma rezultatelor proiectelor sprijinite prin Fondul european de apărare: aceasta reflectă experiența SUA de la Agenția de proiecte de apărare de cercetare avansată (DARPA), ceea ce arată că rezultatele proiectelor de apărare sunt benefice pentru sectorul civil. Fondul european de apărare poate avea, printre altele, un impact asupra transporturilor, a comunicațiilor și a domeniului energetic.

Este important să se asigure că C&D și programele de inovare sunt bine coordonate pentru a maximiza sinergiile și randamentul investițiilor și se va asigura coordonarea pentru o cooperare eficientă.

Durata și impactul financiar

☑ durată limitată

☑    în vigoare de la 1/1/2021 la 31/12/2027

☑    Impact financiar de la 1/1/2021 la 31/12/2027 credite de angajament și de la 1/1/2021 la 31/12/2033 pentru credite de plată.

◻ durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 24  

☑Gestiune directă asigurată de către Comisie

☑prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

☑de către agențiile executive

◻Gestiune partajată cu statele membre

◻Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

◻organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

◻organismelor de drept public;

◻organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

Fondul este pus în aplicare prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar.

În funcție de rezultatele unei analize costuri-beneficii, în viitor, cea mai mare parte a bugetului ar putea fi pusă în aplicare prin delegare către o agenție executivă 25 .

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

În conformitate cu articolul 29 din regulamentul propus privind Fondul european de apărare pentru perioada 2021-2027, Comisia va monitoriza periodic punerea în aplicare a programului și va prezenta un raport anual cu privire la progresele înregistrate prin examinarea activităților financiare și evaluarea rezultatelor obținute.

Datele colectate ar trebui să permită Comisiei să raporteze cu privire la progresele înregistrate, în conformitate cu articolul [38 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul 966/2012] și în funcție de obiectivele specifice menționate la articolul 3.2 din propunerea de regulament.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modalității/modalităților de gestiune, mecanismul/mecanismele de bază, modalitățile de plată și strategia de control propusă.

Moduri de gestiune: Comisia intenționează să pună în aplicare Fondul european de apărare în gestiune directă (inclusiv prin intermediul agențiilor executive ca opțiune preferată).

Utilizarea gestiunii directe pentru cea mai mare parte a bugetului alocat Fondului european de apărare clarifică responsabilitățile (punerea în aplicare de către ordonatorii de credite), care scurtează lanțul de livrare (reducerea duratei procedurilor de acordare a granturilor și a termenelor de efectuare a plăților) și reduce costurile de implementare (fără comisioane de administrare).

Finanțarea mecanismelor de punere în aplicare: Grantul va fi principalul instrument al Fondului european de apărare, inclusiv pentru sprijinirea achizițiilor înainte de comercializare lansate de către statele membre. Se pot utiliza premii pentru inovări disruptive.

- Granturi: Cercetarea în domeniul apărării este subfinanțată sau pur și simplu nu este finanțată în majoritatea statelor membre, iar investițiile în C&D nu sunt susceptibile de a fi recuperate de către industrie (piață națională cu cumpărătorul unic, reducerea bugetului apărării la nivel național, posibilitățile de export periculoase). Trebuie realizate stimulente pentru cercetarea UE în domeniul apărării prin granturi care acoperă 100 % din costurile eligibile. Aceeași logică se aplică, de regulă, pentru dezvoltarea de acțiuni de colaborare (studii, certificare comună,...) și pentru sprijinul acordat statelor membre în achizițiile înainte de comercializare, cu excepția acțiunilor de creare de prototipuri în cazul în care rata de cofinanțare va fi mai scăzută (denumită în continuare „finanțare complementară”, cu cofinanțare de la 20 la 50 %).

- se pot utiliza premii pentru a încuraja inovațiile disruptive din partea unei varietăți de părți interesate (universități, IMM-uri, centre de cercetare...) pentru a detecta noi tehnologii sau o noua combinație a tehnologiilor existente care pot satisface un necesar de apărare. În acest model, estimarea costurilor este dificilă și premiul este perceput ca un instrument economic în comparație cu finanțările nerambursabile (numai câștigătorul ia totul).

Modalități de plată: Ori de câte ori este posibil, se va decide utilizarea de granturi pe bază de rezultate, inclusiv sume forfetare unice, pentru a reduce costurile de implementare suportate de Fondul european de apărare:

- rezultatele estimate și rezultatele preconizate aferente (documente) vor fi stabilite în acordurile de grant pentru a iniția plățile și pentru a permite regularizarea prefinanțării;

- executarea satisfăcătoare a rezultatelor preconizate convenite se va baza pe expertiza părților terțe alese de Comisie pe baza cunoștințelor tehnice pe care le dețin. Plățile se vor face pe baza unui raport de evaluare.

Strategii de control

Ori de câte ori este posibil în cadrul acțiunilor implementate prin gestiune directă, Comisia va utiliza instrumente (achiziții publice, granturi, premii) unde costurile eligibile sunt estimate ex ante și rambursate/plătite pe baza unor rezultate scontate (rapoarte) care demonstrează că rezultatele scontate definite în acordul de grant (anexele tehnice) sunt îndeplinite. Recurgerea frecventă la sume forfetare și costuri unice convenite ex ante va limita rata de eroare la mai puțin de 2%

Dacă este cazul, evaluarea calitativă a rezultatelor vor fi evaluate de experți independenți, recrutați de către Comisie sau, în cazuri specifice (prototipuri) de către responsabilul de proiect ales împreună cu statele membre (aliniere de interese).

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Riscurile identificate pentru punerea în aplicare a Fondului european de apărare sunt:

Risc referitor la calendar: Probleme legate de calendar, întârzieri în punerea în aplicare.

Punerea în aplicare în cadrul gestiunii directe ar trebui să reducă acest riscul, deoarece punerea în aplicare de ordonatorii de credite (inclusiv agențiile executive) scurtează durata procedurilor de acordare a granturilor (TTG - Time To Grant) și durata procedurilor de efectuare a plăților (TTP - Time To Pay) comparativ cu o punere în aplicare printr-un delegatar prin evitarea următoarele etape:

- negocierea, pregătirea și semnarea unui acord de delegare,

- semnarea acordurilor anuale de transfer de fonduri înainte de a face disponibile creditele de angajament și creditele de plată delegatarului,

- gestiunea financiară a acordurilor conexe privind transferul de fonduri

Riscul legat de guvernanță și riscul legat de neafectare:

- lipsa de cooperare între statele membre în cursul procesului de comitologie.

Practica dezvoltată în cadrul acțiunii pregătitoare și în cadrul Programului european de dezvoltare a industriei de apărare unde statele membre sunt implicate într-un mod interactiv încă din faza de pregătire a programelor de lucru ar trebui să se limiteze riscul.

- lipsa de atractivitate a Fondului european de apărare pentru industria națională, în special datorită manipulării necorespunzătoare a informațiilor sensibile de către Comisie sau birocrației excesive a modalităților de punere în aplicare.

Se va stabili o rețea/un sistem specific de schimb de informații sensibile și, dacă este necesar, regulile de transparență vor fi suspendate din motive justificate (informații clasificate, protecția datelor cu caracter personal, secretul industrial). Pentru procesul de evaluare a cererilor de finanțare, Comisia va apela la experți independenți, care vor avea o autorizare de securitate corespunzătoare emisă de către un stat membru. Comisia va asigura o rotație adecvată a acestor experți.

Ori de câte ori este posibil, Comisia se va baza pe practicile contabile uzuale ale părților interesate prin recurgerea la costuri unitare.

Risc financiar:

- costuri de gestionare ridicate, în special pentru controlul costurilor;

- absorbție redusă a bugetului (întârzieri, lipsa de atractivitate sau definirea neadecvată a condițiilor de eligibilitate);

- rată ridicată de eroare din cauza unor costuri neeligibile și o înțelegere deficitară a normelor financiare ale UE de către beneficiari sau delegatari.

Comisia are în vedere punerea în aplicare a fondului de către ofițerii de autorizare (inclusiv agențiile executive) cu echipe compuse din personal de calitate, bine format. Acest lucru asigură o bună cunoaștere a normelor financiare și de contractare de către echipa de implementare a Fondului european pentru apărare. Vor fi organizate ateliere pentru a asigura o bună înțelegere de către beneficiari a obligațiilor lor de raportare și a normelor financiare aplicabile.

În plus, Comisia are în vedere simplificarea normelor de finanțare cu instrumente bazate pe rezultate [de exemplu, sume forfetare unice pentru completarea finanțării (prototipuri)], și un nivel ridicat al ratei fixe pentru costurile indirecte (± 25 %). În acordurile de grant se vor introduce realizări scontate clare și rezonabile, pe baza cărora se vor efectua plățile.

Aceasta ar trebui să limiteze controalele ex post asupra intrărilor (facturi, fișe de pontaj) și să le concentrez pe realizări (demonstrator, prototip, raport de certificare...), reducând astfel costurile aferente controalelor și rata de eroare.

Riscuri de ordin tehnic: Dificultăți cu proiecte specifice de dezvoltare (etică, DPI); aspecte tehnice; nivelul scăzut de performanță în ceea ce privește rezultatele C&D.

În modelul de acord de grant pentru cercetare și pentru dezvoltare se vor stabili reguli clare privind DPI. Toate cererile de grant vor fi examinate de o comisie pentru etică (experți externi) înainte de selecție, pentru a se asigura că activitățile sunt în conformitate cu convențiile internaționale. Deși selecția proiectelor de dezvoltare se va baza pe șanse rezonabile de producție (cofinanțarea necesară din partea statelor membre), lipsa rezultatelor sau rezultatele nesatisfăcătoare sunt inerente activităților de cercetare, unde ar trebui să fie acceptat dreptul la eșec.

Riscul reputațional: Dificultăți preconizate cu anumite ONG-uri care contestă raționamentul care stă la baza Fondului european pentru apărare și vor contesta punerea în aplicare a acestuia la toate nivelurile.

Comisia are în vedere activități de comunicare specifice — inclusiv recurgerea la servicii de comunicare în situații de criză — pentru a justifica existența și funcționarea Fondului european pentru apărare la nivelul Uniunii.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Bugetul principal al programului va fi în cadrul gestiunii directe. Pe baza experienței Comisiei privind gestionarea granturilor, costurile globale ale controalelor fondului de către Comisie sunt estimate la circa 0,1 % din fondurile aferente gestionate.

În ceea ce privește rata (ratele) de eroare preconizată(e), scopul este de a menține rata de eroare sub pragul de 2 %. Comisia consideră că implementarea programului în gestiune directă, cu echipe (personal cu experiență, eventual recrutat în calitate de END) dotate cu personal bine format care acționează sub conducerea ordonatorilor de credite delegați, aplicând norme clare și o utilizând în mod adecvat instrumentele bazate pe realizări va menține o rată de eroare situată sub pragul de semnificație de 2 %.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a efectua investigații privind operațiunile sprijinite în temeiul prezentei inițiative.

Acordurile care decurg din prezentul regulament, inclusiv acordurile încheiate cu entitățile din țări terțe neasociate și cu organizațiile internaționale participante, prevăd urmărirea și controlul financiar exercitate de Comisie sau de orice reprezentant abilitat de aceasta, precum și audituri desfășurate de Curtea de Conturi sau de OLAF, dacă este cazul la fața locului. Funcționarii Comisiei care dețin autorizarea de securitate necesară vor efectua vizite la fața locului.

În sfârșit, controlul de către statele membre al listei proiectelor selectate, precum și participarea unor state membre în calitate de cofinanțatori pentru cele mai mari proiecte vor limita riscul de fraudă a intereselor contribuabililor (alinierea intereselor între donatori). Accentul pus pe rezultate cu instrumente bazate pe realizări va limita neregulile.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și noua (noile) linie (linii) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
13.02.01 — dezvoltarea capacităților	Angajamente	(1)	996,515	995,939	995,357	1 095,012	1 294,543	1 494,266	1 993,374		8 865,006
	Plăți	(2)	252,448	446,251	583,628	810,579	981,440	1 214,568	1 409,358	3 166,735	8 865,006
13.02.02 — cercetarea în materie de apărare	Angajamente	(1)	498,257	497,970	497,679	497,733	597,482	697,324	797,349		4 083,794
	Plăți	(2)	123,978	262,396	324,408	389,666	463,085	537,022	613,865	1 369,373	4 083,794
13.01.01 — Sprijin administrativ  29	Angajamente = Plăți	(3)	5,228	6,091	6,964	7,255	7,975	8,410	9,277		51,200
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului	Angajamente	=1+3	1 500,000	1 500,000	1 500,000	1 600,000	1 900,000	2 200,000	2 800,000		13 000,000
	Plăți	=2+3	381,654	714,738	915,000	1 207,500	1 452,500	1 760,000	2 032,500	4 536,108	13 000,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

◻Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

☑Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	5,768	6,631	7,711	8,002	8,722	9,156	10,024	56,014
Alte cheltuieli administrative	0,390	0,398	0,406	0,414	0,422	0,431	0,439	2,900
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	6,158	7,029	8,117	8,416	9,144	9,587	10,463	58,914

În afara RUBRICII 7 30 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli de natură administrativă	5,228	6,091	6,964	7,255	7,975	8,410	9,277	51,200
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	5,228	6,091	6,964	7,255	7,975	8,410	9,277	51,200

TOTAL

11,386

13,120

15,081

15,671

17,119

17,997

19,740

110,114

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

◻Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

☑Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimările exprimate în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare. Tabelul de mai sus estimează ENI necesare pentru perioada următorului cadru financiar multianual:

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Contribuții din partea terților

Propunerea/inițiativa:

◻nu prevede cofinanțare din partea terților

☑prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:-

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra veniturilor

◻Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

☑Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻asupra resurselor proprii

◻asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

-

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

-

(1)    COM (2017) 295 final din 7.6.2017.

(2)    JOIN (2017) 0450 final din 13.9.2017.

(3)    https://www.iss.europa.eu/sites/default/files/EUISSFiles/GoP_report.pdf

(4)    https://www.iss.europa.eu/sites/default/files/EUISSFiles/GoP_report.pdf

(5)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.

(6)    Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității, JO L 146, 10.6.2009, p. 1; Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității, JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(7)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(8)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(9)    Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul poate fi consultat la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO

(10)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(11)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p.1).

(12)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.96, p.2).

(13)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(14)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(15)    Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).

(16)    Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(17)    Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(18)    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.03.2014, p. 65).

(19)    Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(20)    Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

(21)    JO L 72, 17.3.2015, p. 53-88.

(22)    JO L 274, 15.10.2013, p. 1-50.

(23)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(24)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(25)    Programul ar putea fi delegat (parțial) unei agenții executive, sub rezerva rezultatului obținut din analiza cost-beneficiu și a deciziilor aferente care vor fi adoptate. creditele administrative corespunzătoare punerii în aplicare a programului în cadrul Comisiei și al agenției executive vor fi adaptate în consecință.

(26)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate

(27)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(28)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(29)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(30)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(31)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(32)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(33)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,XXX

COM(2018) 476/2

ANEXĂ

la

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului european de apărare

{SWD(2018) 345/2}

ANEXĂ
Indicatori PENTRU A RAPORTA CU PRIVIRE LA PROGRESELE FONDULUI ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR SALE SPECIFICE

Obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a):

Indicatorul 1    Întreprinderi

Măsurat prin: Numărul de întreprinderi implicate (în funcție de mărime, tip și naționalitate)

Indicatorul 2    Cercetarea colaborativă

Măsurat prin:

2.1 Numărul și valoarea proiectelor finanțate

2.2. Cooperarea transfrontalieră: ponderea contractelor atribuite IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie, cu valoarea contractelor pentru colaborarea transfrontalieră

Indicatorul 3    Produse inovatoare

Măsurat prin: Numărul de brevete noi rezultate din proiectele finanțate de către fond

Obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b):

Indicatorul 4    Proiecte colaborative de dezvoltare de capabilități

Măsurat prin: Numărul și valoarea proiectelor finanțate

Indicatorul 5    Sprijinul/crearea de locuri de muncă:

Măsurat prin: Numărul angajaților în C&D din apărare care au beneficiat de sprijin