COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,30.5.2018

COM(2018) 366 final

2018/0190(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2018) 274 final}
{SWD(2018) 290 final }
{SWD(2018) 291 final }

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motive și obiective

Patrimoniul cultural bogat al Europei, precum și sectoarele culturale și creative dinamice fac parte integrantă din identitatea europeană. Cultura și expresiile culturale se manifestă puternic în viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii și pot contribui la bunăstare, la cetățenia activă, la valorile comune, la incluziunea socială și la dezvoltarea dialogului intercultural, precum și la crearea unui peisaj mediatic diversificat, liber și pluralist. Sectoarele culturale și creative contribuie pe deplin la dezvoltarea economică a Uniunii, generând locuri de muncă și creștere economică și, prin urmare, sunt esențiale pentru viitorul Europei.

Aceste sectoare sunt, de asemenea, capabile să definească aspirațiile și relațiile noastre cu ceilalți și față de restul lumii și să influențeze locurile și peisajele în care trăim sau modul nostru de viață. Ele promovează excelența europeană pe scena internațională, consolidând poziția Uniunii la nivel mondial.

Timp de mulți ani, sprijinul european pentru cultură și pentru sectorul audiovizual a fost furnizat prin intermediul diferitelor programe de finanțare. Programul „Europa creativă” 2014-2020 reprezintă o platformă unică pentru sprijinul coordonat și constructiv acordat acestor programe pe întregul continent. Prezenta propunere se bazează pe această experiență și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează corespunzător, inclusiv prin intermediul unui buget consolidat care reflectă angajamentul Uniunii Europene față de aceste sectoare și recunoașterea rolului lor esențial în Uniunea noastră. Prin numeroasele activități și proiecte pe care le va finanța, propunerea va fi un factor-cheie pentru consolidarea sectoarelor culturale și creative europene și pentru valorificarea întregului lor potențial dintr-o perspectivă economică, socială și internațională.

Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană specifică faptul că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european consolidat”. În acest sens, documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE prevede că „bugetul UE sprijină acest obiectiv, împreună cu bugetele naționale și cu alte eforturi complementare la nivel european și național”.

Pentru a promova competitivitatea și diversitatea culturală și lingvistică a industriei audiovizuale, UE a utilizat mai multe instrumente care combină legislația, sprijinul pentru politicile aplicate și finanțarea. Strategia privind piața unică digitală pentru Europa solicită modernizarea cadrului juridic, care, la rândul său, presupune adaptarea sprijinului financiar din partea UE pentru industria audiovizuală pentru a reflecta noile tendințe ale pieței, schimbarea modelelor de comportament ale consumatorilor și sporirea convergenței dintre serviciile liniare și cele neliniare.

Cu toate acestea, sectoarele culturale și creative se confruntă cu o serie de provocări.

În primul rând, sectoarele culturale și creative din Europa se confruntă cu o concurență sporită din partea unor noi actori importanți pe plan mondial, precum motoarele de căutare și platformele sociale on-line. Aceasta a dus la necesitatea de a dezvolta noi modele de afaceri și de a exploata potențialul de creștere, profitând de tehnologiile digitale pentru a face față concurenței pe o piață globalizată.

În al doilea rând, trecerea la era digitală determină o schimbare de paradigmă, având un impact masiv asupra modului în care bunurile culturale sunt create, gestionate, difuzate, accesate, consumate și monetizate, schimbând propunerile de valori care au prevalat în era analogică. Digitalizarea a facilitat distribuția conținutului și a serviciilor culturale și creative, dar a intensificat, de asemenea, concurența în materie de conținut la nivel transfrontalier, la scară mondială.

În al treilea rând, piața pentru opere culturale și creative este foarte fragmentată, în principal din pricina diversității culturale și lingvistice a Europei, ceea ce determină fragmentarea sectoarelor culturale și creative în funcție de caracteristicile naționale și lingvistice, precum și lipsa masei critice. Această diversitate contribuie la bogăția culturală a Europei.

În același timp, circulația transnațională a operelor rămâne limitată. Prin urmare, este important să se stimuleze circulația transnațională și coproducția operelor dincolo de frontiere și să se elaboreze soluții mai eficace pentru a atrage publicul internațional.

În al patrulea rând, concentrarea pieței reprezintă din ce în ce mai mult un motiv de preocupare. În anumite domenii culturale și creative, se conturează o tendință conform căreia un număr limitat de actori principali cumulează o mare parte din vânzările mondiale.

În al cincilea rând, industria audiovizuală europeană este recunoscută pe plan internațional, dar nu este suficient de competitivă în cadrul pieței unice digitale. 80 % din filmele europene sunt producții naționale, dar coproducțiile circulă cu mai multă ușurință dincolo de frontiere decât filmele naționale. În unele țări, profesioniștii din domeniul audiovizual trebuie să își consolideze capacitatea de acționa.

În cele din urmă, se manifestă un fenomen crescând de dezinformare. Industriile de conținut, în special sectorul mijloacelor de informare în masă, se află în centrul luptei pentru menținerea unei culturi a dezbaterii democratice sănătoase. Libertatea artistică și climatul mediatic diversificat și liber sunt esențiale pentru comunicarea de opinii și perspective divergente. Acestea contribuie la menținerea unor societăți pluraliste, în care cetățenii sunt capabili să facă alegeri în cunoștință de cauză, inclusiv în contextul alegerilor politice.

Aceste provocări de natură transnațională necesită o abordare europeană orientată pentru a optimiza potențialul sectoarelor de a contribui la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la incluziunea socială, inclusiv pentru grupurile cele mai dezavantajate și greu accesibile. Ele sunt comune tuturor statelor membre ale UE și au dimensiuni transfrontaliere. Într-adevăr, cu toate că acțiunea la nivel național este importantă, statele membre luate individual nu au suficientă influență pentru a face față pe deplin acestor provocări.

Obiectivul acestei inițiative este să valorifice realizările programului „Europa creativă” și să intensifice eforturile în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în legătură cu evoluțiile mai recente ale politicilor. Noul program „Europa creativă” intenționează să ofere oportunități operatorilor pentru a dezvolta inițiative europene transfrontaliere inovatoare din punct de vedere tehnologic și artistic menite să creeze în comun, să coproducă, să distribuie și să facă schimb de opere europene și să le facă accesibile unui public larg și divers. Acesta va intensifica testarea de noi modele de afaceri care permit creatorilor să utilizeze în mod optim tehnologia digitală în scopul creației și al atragerii unui public mai larg.

Pentru a face față unor piețe internaționale din ce în ce mai competitive, noul program va sprijini parteneriatele și rețelele transfrontaliere, precum și noi modele de colaborare, pentru a încuraja extinderea sectoarelor culturale și creative europene. Acest lucru va consolida poziția actorilor europeni pe piețele europene și globale, de exemplu prin sprijinirea prezenței lor la nivel internațional, prin marketing și prin branding. Programul va investi în dezvoltarea capacităților creative ale artiștilor și ale profesioniștilor din sector, permițându-le acestora să colaboreze la nivel transfrontalier. El va sprijini inițiativele care permit unui număr mai mare de persoane să participe la cultură și contribuie astfel la o societate europeană mai incluzivă din punct de vedere social.

Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale va oferi noi oportunități pentru promovarea operelor europene, dar sunt necesare măsuri de sprijin însoțitoare pentru a face ca operele europene non-naționale să fie disponibile la scară mai largă în Europa și dincolo de granițele acesteia. Noul program va aborda provocările cu care se confruntă sectorul audiovizual – inclusiv trecerea la era digitală – prin promovarea cooperării în cadrul lanțului valoric – de la primele etape ale producției și până la distribuție și prezentare. Acesta va sprijini în mod specific proiectele cu potențial de circulație ridicat, precum și o abordare orientată către piața mondială și accesul la conținut pe toate platformele.

Noul program va sprijini, de asemenea, acțiunile care vizează consolidarea sectorului european al mijloacelor de informare în masă, libertatea presei, pluralismul și diversitatea conținutului jurnalistic, precum și o abordare critică a conținutului mediatic prin intermediul alfabetizării mediatice.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Această inițiativă contribuie la dezideratul exprimat la Roma în martie 2017 de către cele 27 de state membre și de instituțiile UE pentru o Uniune„în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică [...]; o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală” 1 . Acest deziderat a fost confirmat în cadrul Summit-ului liderilor de la Göteborg din noiembrie 2017 și de Consiliul European din decembrie 2017, care au subliniat faptul că Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 2 reprezintă o oportunitate esențială pentru a-i sensibiliza pe cetățeni cu privire la importanța socială și economică a culturii și a patrimoniului.

Inițiativa este coerentă cu Comunicarea privind consolidarea identității europene prin educație și cultură 3 , prin care Comisia a declarat, că „este în interesul comun al tuturor statelor membre să valorifice întregul potențial al educației și culturii, ca factori motrici ai creării de locuri de muncă, ai echității sociale și ai cetățeniei active, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate”.

În cele din urmă, inițiativa ține seama de strategia reînnoită privind politica industrială a UE, adoptată în septembrie 2017 8 , care a subliniat necesitatea de a moderniza industria europeană pentru era digitală prin sprijinirea inovării și creativității, sprijinirea dezvoltării competențelor și prin asigurarea unui mediu favorabil pentru antreprenoriat, precum și pentru extinderea întreprinderilor mici și mijlocii dinamice.

Coerența cu alte politici și programe ale UE

(1)Sinergii cu politicile privind educația și tineretul

Viitorul program Erasmus va constitui o completare importantă a programului „Europa creativă”. Cooperarea între instituții și organizații active în domeniul educației, formării și tineretului, sprijinite prin programul Erasmus+, va contribui la asigurarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor necesare pentru cetățeni pentru a face față provocărilor sociale și economice, precum și pentru a-și pune în valoare potențialul de inovare, creativitate și spirit antreprenorial, în special în cadrul economiei digitale. Activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, precum și cele legate de sporirea competențelor-cheie individuale, vor constitui o legătură importantă între cele două programe. În plus, în cadrul Corpului european de solidaritate, vor exista mai multe oportunități de atragere a tinerilor pentru restaurarea și conservarea siturilor patrimoniului cultural.

(2)Sinergii cu programul „Drepturi și valori”

Există legături strânse – în special în domeniile pluralismului mediatic, identității europene, valorilor și patrimoniului cultural – între programul „Europa Creativă” și programul „Drepturi și valori”, care va responsabiliza cetățenii prin promovarea și protecția drepturilor, valorilor și egalității și prin crearea de oportunități pentru implicare, participare și comemorare.

(3)Sinergii cu politicile în domeniul social și al ocupării forței de muncă

Viitorul Fond Social European + va fi un element esențial al clusterului „Investiții în oameni, în coeziunea socială și în valori”. Acesta va oferi sprijin pentru cetățeni prin investiții în capitalul uman, sprijinirea ocupării forței de muncă (în rândul tinerilor), inovarea socială, dobândirea de competențe digitale de bază și integrarea migranților și prin sprijinirea celor mai defavorizate persoane (incluziunea socială). Astfel, există o legătură strânsă cu obiectivele programului „Europa creativă”. Diversitatea culturală și lingvistică – pe care „Europa creativă” vizează să le consolideze, de exemplu prin intensificarea circulației operelor culturale și audiovizuale europene dincolo de frontiere – sunt aspecte importante ale unor societăți favorabile incluziunii, deoarece ele contribuie la dialogul intercultural. În plus, prin consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative, programul favorizează crearea de locuri de muncă în aceste sectoare.

(4)Sinergii cu politicile regionale, urbane și rurale

Politicile regionale, de dezvoltare urbană și rurale ale UE au un rol esențial în promovarea restaurării patrimoniului cultural și sprijinirea industriilor culturale și creative. Se vor asigura sinergiile potențiale pentru a consolida complementaritatea dintre aceste instrumente și programul „Europa creativă”, care poate sprijini învățarea inter pares cu privire la planurile de investiții culturale pe termen lung relevante pentru industriile creative, turism, incluziune socială, restaurarea patrimoniului cultural pe baza standardelor de calitate în materie de renovare a patrimoniului cultural și pentru a spori contribuția acestora la obiectivele de dezvoltare regională și urbană, precum și la autonomia financiară a proiectelor culturale.

(5)Sinergii cu piața unică

(6)Sinergii cu programul în domeniul digital

În cadrul programului „Europa digitală”, două proiecte directoare vor asigura continuarea activităților de implementare legate de strategia #Digital4Culture. Proiectul director privind transformarea digitală a sectorului patrimoniului cultural va continua să sprijine inițiativa europeană lansată în cursul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018. Partea din program care se axează pe competențele digitale prezintă sinergii cu aspecte precum alfabetizarea mediatică și cultura cinematografică.

(7)Sinergii cu programul UE în domeniul cercetării și inovării

Punerea în comun a resurselor în scopul aplicării celor mai recente tehnologii și al stimulării de noi abordări științifice poate îmbunătăți în mod substanțial înțelegerea, conservarea și difuzarea patrimoniului cultural și poate fi benefică, în general, pentru sectoarele culturale și creative. Potențialele sinergii vor trebui să fie accentuate pentru a consolida complementaritatea dintre aceste instrumente și programul „Europa creativă”, astfel încât sectoarele culturale și creative să beneficieze pe deplin de progresele cercetării europene.

În programul „Orizont Europa”, clusterul privind „Societățile favorabile incluziunii, reziliente și sigure” include sprijin pentru activitățile în domeniul cercetării și inovării legate de dezvoltarea de tehnologii TIC pentru digitalizarea și conservarea patrimoniului cultural material și imaterial.

(8)Sinergii cu politicile de acțiune externă

Componenta CULTURĂ prevede să testeze sisteme de învățare prin observare și alte tipuri de schimburi cu țările terțe pentru inițiativa privind capitalele europene ale culturii sau să deschidă, într-o măsură limitată, participarea la sistemele de rețele și platforme sau la concursurile pentru premiile culturale ale UE pentru țările din afara UE, să dezvolte stimulente care să încurajeze includerea partenerilor din țări terțe la proiecte în cadrul cărora organizațiile din UE se află în poziția de lider și să sprijine eforturile promoționale pe piețele importante din punct de vedere strategic și în cadrul festivalurilor din afara statelor membre ale UE pentru care în prezent nu există un buget specific.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Temeiul juridic

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Principala valoare adăugată la nivelul UE provine din puternică dimensiune transnațională a programului, astfel cum s-a demonstrat deja în cadrul programului „Europa creativă” 2014-2020. În evaluarea intermediară s-a constatat că obiectivele și prioritățile programului sunt, în ansamblu, coerente și complementare cu cele ale politicilor și programelor naționale, respectând astfel principiul subsidiarității.

În special, caracterul transnațional și multilateral al programului „Europa creativă” propune o ofertă distinctă, al cărei nivel de finanțare este rareori egalat de finanțările naționale, acestea din urmă având tendința de a se concentra mai mult pe activitățile naționale și – într-o mai mică măsură – pe cooperarea transnațională bilaterală. Acest accent pe caracterul transnațional și multilateral este foarte apreciat de către părțile interesate și de beneficiari, ca element unic al programului „Europa creativă”. Doar puține alte fonduri internaționale existente sprijină cooperarea transnațională în sectoarele culturale și creative, iar toate cele care oferă un astfel de sprijin sunt de o amploare cu mult mai redusă.

Elemente ale valorii adăugate la nivelul UE a programului sunt:

·circulația transfrontalieră a operelor culturale și creative, în special a operelor audiovizuale care se adresează unui public mai larg și mai diversificat, în interiorul Uniunii și în afara acesteia, reflectând diversitatea europeană;

·economiile de scară și masa critică care pot fi stimulate prin sprijinul UE, creând un efect de pârghie asupra fondurilor suplimentare; buna reputație a programului în rândurile beneficiarilor acestuia sporește interesul potențial al partenerilor și al intermediarilor financiari, precum și încrederea lor în proiectele sprijinite, facilitând accesul la alte finanțări; crearea de rețele europene și de parteneriate transfrontaliere, care constituie elementele structurante cele mai importante și mai durabile ale programului „Europa creativă” și care sprijină capacitatea globală a operatorilor;

·rețelele transnaționale cresc, de asemenea, capacitatea operatorilor din sectoarele culturale și creative în ansamblu și în special a celor care lucrează în domenii de nișă și în statele membre unde aceste capacități sunt mai puțin dezvoltate;

·mobilitatea transfrontalieră orientată spre rezultate pentru operatorii din sectoarele culturale și creative conduce la dezvoltarea competențelor și la creșterea capacității sectoarelor respective;

·atenuarea riscurilor pentru organizațiile culturale și creative, fapt care le permite acestora să se implice în proiecte cu o dimensiune europeană, contribuind, astfel, la puterea lor economică generală;

·programul are un puternic accent societal; prin sprijinirea diversității culturale și lingvistice, a libertății artistice și creative precum și prin dezvoltarea unei societăți libere, pluraliste și a unui peisaj mediatic diversificat, el contribuie la bunăstarea socială europeană și la crearea unei identități europene comune;

·în timp ce schemele de sprijinire a cinematografiei la nivel național se axează în principal pe producția de opere, sprijinul UE intervine în primul rând asupra acțiunilor din amonte (formare, dezvoltare) și din aval (distribuție, promovare, prezentare), astfel încât să garanteze faptul că operele europene circulă mai bine dincolo de frontiere. Se promovează, astfel, libera circulație a serviciilor media audiovizuale consolidate prin Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale.

Proporționalitatea

Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea intermediară a programului „Europa creativă” și o evaluare ex post a celor trei programe anterioare – Culture, MEDIA 2007 și MEDIA Mundus – au fost comandate de Comisia Europeană în 2016 și efectuate în perioada cuprinsă între mai 2016 și august 2017. Evaluările programului „Europa Creativă” și ale programelor anterioare au urmărit următoarele obiective:

·evaluarea relevanței, coerenței, eficacității, eficienței, durabilității și valorii adăugate la nivelul UE (denumite în continuare criterii de evaluare) programului „Europa Creativă” și programelor anterioare;

·evaluarea contribuției programului „Europa creativă” pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, la noile priorități și strategii sectoriale ale Comisiei;

·evaluarea rezultatelor și a impactului pe termen lung al programelor anterioare.

Consultările cu părțile interesate

Consultarea publică deschisă privind fondurile UE din domeniul valorilor și al mobilității

Scopul consultării publice privind utilizarea fondurilor UE în domeniul valorilor și al mobilității a fost de a colecta punctele de vedere ale tuturor părților interesate cu privire la modalitatea de a utiliza în mod optim fiecare euro din bugetul UE. Consultările au avut loc în contextul evaluărilor programelor financiare ale UE existente care acoperă mai multe domenii de politică, inclusiv privind performanța actuală și viitoarele provocări.

În continuare sunt prezentate unele dintre principalele rezultate:

(1)Potrivit respondenților, „Promovarea valorilor comune și a identității europene”, precum și „Promovarea drepturilor și a egalității” sunt importante provocări politice comune care urmează să fie abordate în cadrul programelor respective. Pentru programul „Europa creativă”, provocările economice și diversitatea culturală sunt mai importante decât „Promovarea incluziunii sociale și a echității”.

(2)„Sprijinirea inovării”, „Promovarea diversității culturale europene și a patrimoniului cultural”, „Promovarea valorilor comune și a identității europene” sunt considerate de peste jumătate dintre respondenți drept politici care soluționează pe deplin sau în mod satisfăcător provocările. În plus, 52 % dintre respondenții 9 cu experiență acumulată în cadrul programului „Europa Creativă” consideră că politica de „Sprijin pentru competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene” soluționează pe deplin sau în mod satisfăcător provocările.

(3)Aproximativ 80 % dintre respondenții cu o anumită experiență în ceea ce privește programele UE menționate anterior sunt de acord că aceste programe aduc o valoare adăugată într-o mai mare măsură sau într-o măsură destul de mare comparativ cu ceea ce ar fi putut realiza statele membre la nivel național, regional și/sau local.

(4)Principalele obstacole identificate de respondenți care ar putea împiedica actualele programe/fonduri să își realizeze obiectivele sunt foarte similare, indiferent de programul în cauză: „Bugetul programelor este insuficient comparativ cu cererea”; „Entitățile interesate de mici dimensiuni nu beneficiază de sprijin suficient”; „Lipsa sprijinului pentru noii solicitanți” au fost identificate ca fiind principalele trei obstacole.

(5)Respondenții cu o anumită experiență acumulată în cadrul unuia sau mai multor programe ale UE sunt de acord că „utilizarea de formulare de cerere simplificate”, „facilitarea rețelelor și parteneriatelor structurate”, „facilitarea finanțării pentru acțiuni transversale în diverse sectoare de acțiune”, precum și „o mai bună coordonare între diferitele programe/fonduri” sunt principalele măsuri care trebuie luate pentru a simplifica și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari.

Alte consultări publice deschise

Expertiza externă

(1)creșterea presiunii exercitate asupra diversității culturale și a patrimoniului european, combinată cu dominația crescândă și circulația operelor din țări terțe, în special din SUA,

(2)circulația insuficientă și un public insuficient de larg pentru operele europene,

(3)competitivitatea insuficientă și fragilă a sectoarelor culturale și creative,

(4)lipsa de formare și de oportunități de mobilitate pentru artiștii și profesioniștii din sectoarele creative,

(5)lipsa internaționalizării culturii europene,

(6)dificultățile întâmpinate în atragerea publicului și în asigurarea incluziunii sociale,

(7)adaptarea și pregătirea limitate pentru trecerea la era digitală,

(8)lipsa consolidării capacităților profesioniștilor și a profesionalizării persoanelor,

(9)provocări specifice pentru sectorul audiovizual în contextul unei piețe unice digitale din ce în ce mai integrate,

(10)provocări sectoriale specifice, în special pentru sectorul muzical, industria de carte și sectorul editorial, precum și pentru sectorul arhitecturii și patrimoniului.

Evaluarea impactului

A fost pregătită o evaluare a impactului în sprijinul programelor „Europa creativă”, „Drepturi și valori” și „Justiție”. Deși Comisia a decis că este mai adecvat să se acționeze prin intermediul a două programe separate, constatările din evaluarea impactului combinată rămân relevante și sunt aplicabile atât pentru subprogramul Cultură, cât și pentru subprogramul MEDIA.

Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv la această evaluare a impactului la 20 aprilie 2018. În același timp, el a subliniat că legăturile dintre constatările evaluărilor, informațiile primite de la părțile interesate, diversele obiective și motivația pentru structura programului ar trebui să fie explicate mai bine. Comitetul respectiv a menționat, de asemenea, nevoia de garanții suplimentare conform cărora cadrul de monitorizare și de evaluare va permite o evaluare solidă și obiectivă a nivelului de reușită a programului.

Prezenta inițiativă ține seama de observațiile comitetului. Ea se bazează pe structura actualului program „Europa creativă” și reflectă mai bine răspunsurile primite de la părțile interesate. De exemplu, ca răspuns la o cerere privind un grad mai mare de scalabilitate, noua componentă MEDIA va asigura posibilitatea de a dezvolta acțiuni coordonate care să reunească diferite părți ale lanțului valoric audiovizual.

În plus, sistemul de monitorizare și de evaluare a întregului program va fi consolidat cu indicatori de realizare și de impact corespunzători.

Simplificare

Pentru a simplifica viitorul program în comparație cu actualul program „Europa creativă”:

·un grad mai mare flexibilitate va fi conferit programului în vederea adaptării programelor de lucru la circumstanțe neprevăzute sau la noile evoluții tehnologice sau societale și în vederea recompensării performanței;

·se va urmări un grad mai ridicat de eficacitate și de eficiență prin utilizarea sporită a unor acorduri-cadru de parteneriat și a granturilor „în cascadă” pentru a asigura stabilitatea financiară și a facilita accesul actorilor mai mici. schimbul deja eficace în materie de învățare din cursul punerii în aplicare a proiectelor și difuzarea rezultatelor acestui proces de învățare vor fi consolidate în continuare;

·componenta MEDIA va introduce stimulente pentru recompensarea rezultatelor, în special în legătură cu capacitatea de a atrage un public larg (de exemplu, proiecte audiovizuale care obțin rezultate bune din punct de vedere al încasărilor);

·viitoarele acțiuni sectoriale din domeniul muzicii, precum și sistemul de traducere vor include criterii de atribuire a recompenselor pentru succesul pe piață și pentru eforturile de a atrage publicul;

·măsuri de tranziție eficace vor fi concepute pentru a facilita asocierea la noul program a țărilor terțe care erau anterior asociate la programul „Europa creativă” 2014/2020;

·mai multă claritate va fi asigurată în cadrul orientărilor la program, iar procesele și procedurile vor implica utilizarea sistematică a formularelor și a rapoartelor electronice, precum și cerințe de raportare mai puțin stricte. Se va introduce un set coerent de norme (cadrul unic de reglementare), lăsând în același timp loc pentru abordări diferențiate, după caz.

Măsuri substanțiale de simplificare, sub formă de sume forfetare, de costuri unitare și de rate forfetare, au fost deja introduse cu succes prin intermediul altor programe și ar putea fi introduse și în noul program „Europa creativă”. Specificitatea sectorului cultural și caracterul individual al acțiunilor care au beneficiat de sprijin au făcut dificilă calcularea și aplicarea de sume forfetare și de rate forfetare (în afara schemei privind traducerile literare), dar atunci când baza de calcul poate fi simplificată, aceasta constituie o reducere binevenită a sarcinii administrative pentru beneficiari. Sumele forfetare vor continua să fie utilizate în componenta MEDIA pentru a simplifica gestiunea financiară, după caz. Metodologia de calcul al sumelor forfetare va include o monitorizare periodică în vederea alinierii la costurile reale.

Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Programele de finanțare existente, cu excepția activităților în domeniul mijloacelor de informare în masă, sunt puse în aplicare, în principal, prin gestiune directă prin intermediul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA), întrucât această abordare este eficientă din punctul de vedere al costurilor, fapt confirmat de evaluarea intermediară. Potrivit evaluărilor existente, nu este necesar să se schimbe modul de gestiune.

·Punerea în aplicare a componentei MEDIA va fi simplificată și raționalizată, de exemplu, prin gruparea beneficiarilor și prin reducerea numărului de contracte de grant subiacente și a tranzacțiilor de plată. Pornind de la simplificarea în curs a sistemelor de distribuție, care reprezintă 30 % din bugetul alocat componentei MEDIA, obiectivul va fi acela de a reduce cu 30 % costul total al tranzacțiilor componentei MEDIA, reducând astfel cheltuielile de regie și sporind eficiența programului.

·Instrumentele financiare care oferă garanții și, după caz, sprijin de capital pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative vor fi puse în aplicare prin intermediul fondului Invest EU, în regim de gestiune indirectă, prin acorduri de delegare cu partenerii de punere în aplicare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Evaluările se vor efectua în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 11 , în care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Ele vor examina efectele pe teren ale programului, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului, și vor furniza o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată la nivelul UE și este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate pentru identificarea eventualelor deficiențe/probleme sau a potențialului de îmbunătățire a acțiunilor sau rezultatelor și de contribuire la maximizarea valorificării/impactului lor. Activitatea de monitorizare și de evaluare se va baza pe cadrul revizuit de monitorizare a performanței care a fost elaborat pentru programul „Europa creativă” 2014/2020. Aceasta va reuni datele privind proiectele și pe cele privind beneficiarii (colectate prin intermediul formularelor electronice și a rapoartelor în format electronic) cu informații contextuale suplimentare obținute de la Observatorul European al Audiovizualului sau cu informații obținute din studii specifice. Indicatorii vor reflecta informațiile disponibile în mod realist, pentru fiecare dintre componente. Monitorizarea programului se va desfășura atât continuu (pentru a răspunde prompt la orice evenimente neprevăzute sau necesități excepționale), cât și cu o periodicitate planificată (pentru a raporta cu privire la evenimente importante, cum ar fi cereri de propuneri, evaluări ale proiectelor, evenimente de coordonare sau de difuzare). Ulterior, monitorizarea va fi integrată în:

·un raport anual de monitorizare, oferind o imagine de ansamblu asupra progreselor realizate în îndeplinirea obiectivelor programului;

·o evaluare la jumătatea perioadei (care trebuie realizată în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare a programelor);

·o evaluare finală, care urmează să fie efectuată în termen de cel mult doi ani de la încheierea perioadei de programare.

Aceste evaluări retroactive se vor efectua în conformitate cu cea mai recentă versiune aplicabilă a orientărilor pentru o mai bună legiferare (bazându-se, de asemenea, pe instrumentele sale de orientare și pe bunele practici), vor evalua performanța programului pe baza indicatorilor/țintelor-cheie ale programului și a unei analize detaliate a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient și a măsurii în care acesta oferă suficientă valoare adăugată la nivelul UE și este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include recomandări privind abordarea eventualelor deficiențe/probleme identificate sau privind potențialul de îmbunătățire a acțiunilor sau rezultatelor și de contribuire la maximizarea valorificării/impactului lor.

Raportarea către Parlamentul European, Consiliu și către toate celelalte instituții UE relevante va avea loc în mod regulat, prin intermediul principalelor rapoarte de monitorizare și de evaluare, precum și a unui tablou de bord public care va conține indicatorii-cheie pentru program.

Sub rezerva rezultatului analizei cost-beneficiu, care va fi realizată la nivel central pentru următoarea perioadă de programare, o mare parte a programului va fi pusă în aplicare, probabil, de către Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, sub supravegherea Direcțiilor generale responsabile cu programul.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2018/0190 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 13 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 14 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Cultura, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, ecologic, social și economic și ar trebui să fie promovate și sprijinite. În Declarația de la Roma din 25 martie 2017, precum și în cadrul Consiliului European din decembrie 2017 s-a afirmat că educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți bazate pe coeziune și favorabile incluziunii pentru toți, precum și pentru sprijinirea competitivității europene.

(2)Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați. Ele sunt reafirmate și articulate în cadrul drepturilor, libertăților și principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, astfel cum se menționează la articolul 6 din TUE.

(3)Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană specifică, de asemenea, faptul că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale și că, printre altele, Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(4)Comunicarea Comisiei privind o nouă agendă europeană pentru cultură 15 stabilește obiectivele Uniunii în sectoarele culturale și creative. Aceasta urmărește să valorifice potențialul culturii și diversității culturale pentru a contribui la coeziunea socială și la bunăstarea societății, promovând dimensiunea transfrontalieră a sectoarelor culturale și creative, sprijinind capacitatea acestora de a se dezvolta, încurajând creativitatea culturală în educație și inovare, precum și pentru a crea locuri de muncă și creștere economică și a consolida relațiile culturale internaționale. „Europa creativă”, împreună cu alte programe ale Uniunii, ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acestei noi agende europene pentru cultură. Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea a aderat.

(5)Promovarea diversității culturale europene depinde de existența unor sectoare culturale și creative prospere și reziliente, care să poată crea, produce și distribui operele lor către un public european numeros și diversificat. Astfel, potențialul lor de afaceri se extinde și, prin urmare, contribuie la o creștere economică durabilă și crearea de locuri de muncă. În plus, promovarea creativității contribuie la stimularea competitivității și a inovării în cadrul lanțurilor valorice industriale. În pofida progreselor înregistrate recent, piața culturală și creativă europeană continuă să fie fragmentată în funcție de criterii naționale și lingvistice, ceea ce nu permite sectoarelor culturale și creative să beneficieze pe deplin de piața unică europeană și în special de piața unică digitală.

(6)Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, în sens mai larg, contribuția acestora la creșterea economică și competitivitate, la creativitate și inovare. Acest fapt necesită sectoare culturale și creative europene puternice, în special un sector audiovizual european dinamic, ținând seama de capacitatea acestuia de a atrage un public larg și de importanța economică a acestuia, inclusiv pentru alte sectoare creative, precum și pentru turismul cultural. Cu toate acestea, concurența pe piețele audiovizuale la nivel mondial s-a intensificat și mai mult prin agravarea perturbării digitale, de exemplu, datorită modificărilor survenite în ceea ce privește producția de materiale multimedia și consumul, precum și a rolului din ce în ce mai important avut de platformele globale în distribuția conținutului. Prin urmare, este necesar să se intensifice sprijinul pentru industria europeană.

(7)Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de natura specifică a diferitelor sectoare, de grupurile lor țintă diferite și de nevoile caracteristice ale fiecăruia dintre ele, prin abordări adaptate în cadrul unei componente dedicate sectorului audiovizual, al unei componente dedicate celorlalte sectoare creative și culturale și al unei componente trans-sectoriale.

(8)Componenta trans-sectorială urmărește să exploateze potențialul în materie de colaborare între diferitele sectoare culturale și creative. O abordare transversală comună prezintă avantaje în ceea ce privește transferul de cunoștințe, precum și eficiența administrativă care urmează să fie dobândită în acest mod.

(9)Intervenția la nivelul Uniunii este necesară în sectorul audiovizual, pentru a însoți politicile privind piața unică digitală a Uniunii. Aceasta se referă în mod special la modernizarea cadrului privind drepturile de autor și la propunerea de regulament privind transmisiile online ale organismelor de radiodifuziune 16 , precum și la propunerea de modificare a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului 17 . Obiectivul acestora este de a consolida capacitatea actorilor europeni din domeniul audiovizual de a finanța, produce și difuza opere care pot fi suficient de vizibile prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare disponibile (de exemplu: TV, cinema sau video la cerere) și atractive pentru public, pe o piață mai deschisă și mai competitivă la nivel european și în afara Europei. Sprijinul ar trebui să fie intensificat pentru a răspunde noilor evoluții de pe piață și în special creșterii rolului platformelor globale de distribuție în comparație cu organismele naționale de radiodifuziune, care investesc în mod tradițional în producția de opere europene.

(10)Acțiunile speciale din cadrul programului „Europa creativă”, cum ar fi Marca patrimoniului european, Zilele patrimoniului european, premiile europene în domenii precum muzica pop, rock și contemporană, literatura, patrimoniul și arhitectura și Capitalele europene ale culturii au atras milioane de cetățeni europeni, au demonstrat beneficiile sociale și economice ale politicilor culturale europene și ar trebui, prin urmare, să fie continuate și, atunci când va fi posibil, extinse.

(11)Cultura reprezintă un element fundamental pentru consolidarea comunităților favorabile incluziunii și bazate pe coeziune. În contextul presiunii migrației, cultura joacă un rol important în integrarea migranților, pentru a-i ajuta să simtă că fac parte din societatea gazdă și în crearea de relații bune între migranți și noile comunități.

(12)Libertatea artistică este elementul central al industriilor culturale și creative dinamice, inclusiv al sectorului mijloacelor de informare în masă. Programul ar trebui să promoveze colaborarea și interacțiunile dintre sectorul audiovizual și sectorul editorial pentru a promova un sector mediatic pluralist.

(13)În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și, după caz, ar trebui să definească criterii adecvate în ceea ce privește echilibrul de gen.

(14)În conformitate cu comunicarea comună intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”, aprobată prin rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 18 , instrumentele de finanțare europene și, în special, prezentul program ar trebui să recunoască importanța culturii în relațiile internaționale și rolul său în promovarea valorilor europene prin acțiuni specifice menite să obțină un impact clar al Uniunii pe scena mondială.

(15)În conformitate cu comunicarea Comisiei intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” din 22 iulie 2014 19 , politicile și instrumentele relevante ar trebui să evidențieze valoarea pe termen lung și sustenabilitatea patrimoniului cultural al Europei și să dezvolte o abordare mai integrată în ceea ce privește conservarea și valorificarea acestuia și sprijinul.

(16)În conformitate cu comunicarea Comisiei intitulată „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – O strategie reînnoită privind politica industrială a UE” din 13 septembrie 2017 20 , viitoarele acțiuni ar trebui să contribuie la integrarea creativității, a designului și a tehnologiilor de vârf pentru a genera noi lanțuri valorice industriale și a revitaliza competitivitatea industriilor tradiționale.

(17)Programul ar trebui să fie deschis, sub rezerva anumitor condiții, participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb, statelor aderente, statelor candidate și potențialilor candidați care beneficiază de o strategie de preaderare, precum și țărilor care intră sub incidența politicii europene de vecinătate și partenerilor strategici ai Uniunii.

(18)Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin.

(19)Programul ar trebui să promoveze cooperarea între Uniune și organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Consiliul Europei, inclusiv Eurimages și Observatorul European al Audiovizualului (denumit în continuare „Observatorul”), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Acest program ar trebui, de asemenea, să sprijine angajamentele Uniunii referitoare la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special ceea ce privește dimensiunea culturală 21 . În ceea ce privește sectorul audiovizual, programul ar trebui să asigure contribuția Uniunii la activitățile Observatorului European al Audiovizualului.

(20)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

(21)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(22)De la crearea sa, Academia europeană de film a dobândit o expertiză unică și se află într-o poziție unică pentru crearea unei comunități paneuropene de profesioniști și creatori de film, promovând și difuzând filme europene dincolo de frontierele lor naționale și adresându-se unui public cu adevărat european. Prin urmare, ea ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune.

(23)De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o expertiză unică în promovarea dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură. Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros de audiții anuale desfășurate în toate statele membre. Prin urmare, ea ar trebui să fie eligibilă pentru sprijinul direct acordat de Uniune.

(24)Organizații din sectoarele culturale și creative cu o amplă acoperire geografică în Europa, ale căror activități implică prestarea de servicii culturale direct pentru cetățenii Uniunii și care, prin urmare, au potențialul de a avea un impact direct asupra identității europene ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat de Uniune.

(25)Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților realizate în cadrul programului, complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politică strâns legate între ele, precum și cu politici orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

(26)Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(27)Una dintre cele mai mari provocări pentru sectoarele culturale și creative este accesul acestora la fondurile de care au nevoie pentru a-și finanța activitățile, pentru a se dezvolta, pentru a-și menține sau a-și îmbunătăți competitivitatea sau pentru a se afirma pe plan internațional. Obiectivele de politică ale acestui program ar trebui să beneficieze de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei/componentelor a/ale Fondului InvestEU.

(28)Ținând seama de expertiza tehnică necesară pentru a evalua propunerile în acțiuni specifice ale programului, ar trebui să se prevadă că, unde este cazul, comitetele de evaluare pot fi compuse din experți externi.

(29)Programul ar trebui să includă un sistem de indicatori de performanță realist și flexibil, care să însoțească acțiunile sale și să monitorizeze performanța sa în mod continuu. Această monitorizare, precum și acțiunile de informare și comunicare care vizează programul și acțiunile sale ar trebui să se bazeze pe cele trei componente ale programului.

(30)Prezentul regulament instituie, pentru programul „Europa creativă”, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară 22 , pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(31)Regulamentul (UE, Euratom) nr. („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, inclusiv cele către părți terțe, premiile, achizițiile publice, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(32)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(33)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 23 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 24 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 25 și Regulamentul (UE) 2017/1939 26 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 27 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(34)Conform articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 28 , persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(35)În vederea modificării unor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii prevăzuți la articolul 15 și în anexa II. Comisia ar trebui să desfășoare consultări adecvate în cursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Aceste consultări ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(36)Pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a programului, costurile suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de grant, în special costurile legate de drepturile de proprietate intelectuală, pot fi considerate eligibile, cu condiția ca acestea să fie legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin.

(37)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate respectându-se cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(38)Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru ca aceasta să adopte programele de lucru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 29 . Este necesar să se asigure o închidere corectă a programului precedent, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la [1 ianuarie 2021], asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programul precedent până la [31 decembrie 2020].

(39)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și este conform principiilor recunoscute, în special, de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitatea între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, este în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

(40)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul lor transnațional, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scop educațional și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii, precum și consolidarea dimensiunii internaționale, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(41)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 trebuie abrogat cu efect de la [1 ianuarie 2021].

(42)Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la [1 ianuarie 2021].

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Dispoziții generale

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Europa creativă” (denumit în continuare „programul”).

El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)„sectoare culturale și creative” înseamnă toate sectoarele ale căror activități sunt bazate pe valori culturale sau pe expresii artistice și alte expresii creative individuale sau colective. Activitățile pot include dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea și conservarea bunurilor și serviciilor care constituie expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum și funcții conexe, cum ar fi educația sau gestionarea. Acestea vor avea potențialul de a genera inovare și locuri de muncă în special din proprietatea intelectuală. Sectoarele includ arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul (inclusiv designul vestimentar), festivalurile, muzica, literatura, arta spectacolului, cărțile și editarea, radioul și artele vizuale;

(3)„întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 30

(4)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu [articolul 197 alineatul (2) litera (c)] din Regulamentul financiar;

(5)„Marca de excelență” este eticheta de înaltă calitate acordată proiectelor prezentate pentru programul „Europa creativă” care se consideră că merită să fie finanțate prin program, dar care nu beneficiază de acesta din cauza limitelor bugetare. Aceasta recunoaște valoarea proiectului propus și susține căutarea unor surse alternative de finanțare.

Articolul 3
Obiectivele programului

(1)Obiectivele generale ale programului sunt:

(a)promovarea cooperării la nivel european în domeniul diversității lingvistice și culturale și al patrimoniului cultural;

(b)creșterea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, în special competitivitatea sectorului audiovizual.

(2)Programul are următoarele obiective specifice:

(a)sporirea dimensiunilor economice, sociale și externe ale cooperării la nivel european pentru dezvoltarea și promovarea diversității culturale europene și a patrimoniului cultural al Europei și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, precum și consolidarea relațiilor culturale internaționale;

(b)promovarea competitivității și scalabilității industriei audiovizuale europene;

(c)promovarea cooperării privind politicile și a acțiunilor inovatoare care sprijină toate componentele programului, inclusiv promovarea unui peisaj mediatic diversificat și pluralist, a alfabetizării mediatice și a incluziunii sociale.

(3)Programul cuprinde următoarele componente:

(a)„CULTURĂ” acoperă sectoarele culturale și creative, cu excepția sectorului audiovizual;

(b)„MEDIA” acoperă sectorul audiovizual;

(c)„Componenta TRANS-SECTORIALĂ” acoperă activitățile din toate sectoarele culturale și creative.

Articolul 4
Componenta CULTURĂ

În conformitate cu obiectivele menționate la articolul 3, componenta „CULTURĂ” are următoarele priorități:

(a)sporirea dimensiunii și a circulației transfrontaliere a operelor europene și a operatorilor europeni din domeniile culturale și creative;

(b)creșterea participării la viața culturală în întreaga Europă;

(c)promovarea rezilienței societății și a incluziunii sociale prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural;

(d)sporirea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a prospera și de a genera locuri de muncă;

(e)consolidarea identității și a valorilor europene prin sensibilizarea culturală, educația în domeniul artei și creativitatea bazată pe cultură în domeniul educației;

(f)promovarea consolidării capacității internaționale a sectoarelor culturale și creative europene, astfel încât acestea să fie active la nivel internațional;

(g)contribuirea la strategia globală a Uniunii pentru relațiile culturale internaționale prin diplomație culturală.

În anexa I sunt furnizate detalii suplimentare referitoare la priorități.

Articolul 5
Componenta MEDIA

În conformitate cu obiectivele menționate la articolul 3, componenta „MEDIA” are următoarele priorități:

(a)cultivarea talentelor și a competențelor și stimularea colaborării și a inovării în crearea și producerea de opere audiovizuale europene;

(b)creșterea distribuției operelor teatrale și online și oferirea unui acces mai larg la nivel transfrontalier la operele audiovizuale europene, inclusiv prin modele de afaceri inovatoare și prin utilizarea de noi tehnologii;

(c)promovarea operelor audiovizuale europene și sprijinirea atragerii unui public mai larg în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Aceste priorități trebuie abordate prin sprijinirea creării, promovării, accesului și difuzării de opere europene, cu potențialul de a atinge o audiență considerabilă în Europa și dincolo de granițele acesteia, adaptându-se astfel la noile evoluții ale pieței și însoțind Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

În anexa I sunt furnizate detalii suplimentare referitoare la priorități.

Articolul 6
Componenta TRANS-SECTORIALĂ

În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, „componenta TRANS-SECTORIALĂ” are următoarele priorități:

(a)sprijinirea cooperării politice transnaționale trans-sectoriale, inclusiv referitor la rolul culturii pentru incluziunea socială, promovarea cunoașterii programului și susținerea transferabilității rezultatelor;

(b)promovarea unor abordări inovatoare pentru crearea, accesarea, distribuția și promovarea de conținut în sectoarele culturale și creative;

(c)promovarea activităților transversale care acoperă mai multe sectoare, cu scopul de a ajusta schimbările structurale cu care se confruntă sectorul mijloacelor de informare în masă, precum și de a spori caracterul liber, diversificat și pluralist al peisajului mediatic, jurnalismul de calitate și alfabetizarea mediatică;

(d)înființarea și sprijinirea unor birouri de program care să promoveze programul în țara lor și care să stimuleze cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative.

În anexa I sunt furnizate detalii suplimentare referitoare la priorități.

Articolul 7
Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 – 2027 se ridică la 1 850 000 000 EUR la prețurile curente.

Programul se pune în aplicare după următoarea repartizare orientativă a fondurilor:

–până la 609 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta CULTURĂ);

–până la 1 081 000 000 EUR pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

–până la 160 000 000 EUR pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta TRANS-SECTORIALĂ).

2.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor.

3.În plus față de pachetul financiar prevăzut la alineatul (1) și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, contribuții financiare suplimentare se pun la dispoziție în cadrul instrumentelor de finanțare externă [Instrumentul pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III)] pentru sprijinirea acțiunilor puse în aplicare și gestionate în conformitate cu prezentul regulament. Această contribuție este finanțată în conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor respective.

4.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din regulamentul respectiv. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 8
Țări terțe asociate la program

1.    Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)țările aderente, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile Consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)alte țări, în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord unic specific care acoperă participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(a)să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile tării terțe care participă la programele Uniunii;

(b)să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare pentru programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

(c)să nu confere țării terțe o competență decizională privind programul;

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

2. Participarea la componentele MEDIA și TRANS-SECTORIALĂ a țărilor menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) face obiectul îndeplinirii condițiilor prevăzute în Directiva 2010/13/UE.

3. În cazuri justificate în mod corespunzător, acordurile încheiate cu țările menționate la alineatul (1) litera (c) pot deroga de la obligațiile prevăzute la alineatul (2).

Articolul 8 bis

Alte țări terțe

Programul poate sprijini cooperarea cu țări terțe, altele decât cele menționate la articolul 8, în ceea ce privește acțiuni finanțate prin contribuții suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) atunci când acest lucru este în interesul Uniunii.

Articolul 9
Cooperare cu organizațiile internaționale și cu Observatorul European al Audiovizualului

1.Accesul la program este deschis organizațiilor internaționale care sunt active în domeniile vizate de program în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.Uniunea este membru al Observatorului European al Audiovizualului pe toată durata programului. Participarea Uniunii la Observator contribuie la realizarea priorităților componentei MEDIA. Comisia reprezintă Uniunea în relațiile sale cu Observatorul. Componenta MEDIA acoperă plata taxei de contribuție pentru participarea Uniunii în calitate de membru al Observatorului pentru a promova culegerea și analiza datelor în sectorul audiovizualului.

Articolul 10
Punerea în aplicare și forme de finanțare UE

1.Programul se implementează prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă, de către organismele menționate la articolul 61 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

3.Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

4.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 11
Protejarea interesului financiar al Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin adoptarea unei decizii în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță trebuie să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europeană, să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 12
Programe de lucru

1.Programul va fi pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

2.Programul de lucru este adoptat de Comisie printr-un act de punere în aplicare.

Capitolul II
Granturi și entități eligibile

Articolul 13
Granturi

1.Granturile în cadrul programului se atribuie și se administrează în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

2.Comitetul de evaluare poate fi compus din experți externi.

3.Prin derogare de la articolul [130 alineatul (2)] al Regulamentului financiar, și în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de grant se pot considera ca fiind eligibile cu condiția ca acestea să fie legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor și activităților care beneficiază de sprijin.

4.După caz, acțiunile programului definesc criterii adecvate privind nediscriminarea, inclusiv privind echilibrul de gen.

Articolul 14
Entități eligibile

1.Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2)-(4) se aplică în plus față de criteriile stabilite la [articolul 197] din Regulamentul financiar.

2.Entitățile eligibile sunt următoarele:

(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(1)un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(2)țări terțe asociate la program;

(3)o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (3) și (4);

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

3.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor. Contribuțiile suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), pot acoperi costurile participării acestora dacă acest lucru este în interesul Uniunii.

5.Următoarelor entități li se pot acorda granturi fără o cerere de propuneri:

(a)Academia Europeană de Film;

(b)Orchestra de tineret a Uniunii Europene.

Capitolul III
Sinergii și complementaritate

Articolul 15
Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea programului la nivel global cu politicile și programele relevante, în special cu cele privind echilibrul de gen, educația, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și politicile climatice, coeziunea, politica regională și urbană, ajutoarele de stat și dezvoltarea și cooperarea la nivel internațional.

Articolul 16
Finanțare cumulativă și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv finanțare în temeiul Regulamentului (UE) nr. XX/XXXX [RDC], cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional.

2.Unei propuneri eligibile în cadrul programului i se poate acorda o Marcă de excelență cu condiția ca acesta să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

(a)a fost evaluată în cadrul unei cereri de propuneri făcând parte din program;

(b)respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)nu poate fi finanțată în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare.

Capitolul IV
Monitorizare, evaluare și control

Articolul 17
Monitorizare și raportare

1.În anexa II sunt prevăzuți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

2.Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 19, să elaboreze dispozițiile privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări aduse anexei II, pentru a revizui și a completa indicatorii, atunci când este necesar pentru monitorizare și evaluare.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 18
Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea sa în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de doi ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

5.Sistemul de raportare cu privire la evaluare asigură faptul că datele pentru evaluarea programului sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, dar și la nivelul de granularitate corespunzător. Astfel de date și informații se comunică Comisiei într-un mod care este conform cu alte dispoziții juridice; de exemplu, în cazul în care este necesar, datele cu caracter personal sunt anonimizate. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 19
Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 17 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Parlamentul European sau de Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 17. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.Imediat după adoptarea unui act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului menționat, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Capitolul V
Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 20
Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale, adresate unor categorii de public diverse, printre care mijloacele de informare în masă și publicul larg.

2.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale sprijinite prin componentele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 21
Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 22
Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013.

3.În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 7 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 23
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuții din partea terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului „Europa creativă” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Investiții în capitalul uman, Coeziunea socială și valori, Europa creativă [componenta culturală și audiovizuală (MEDIA)]

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 31  

⌧ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei.

Noul program „Europa creativă” 2021-2027 va permite o mai bună valorificare și aducerea în prim-plan a potențialului de a răspunde provocărilor comune și de a crea oportunități comune astfel cum a fost prevăzut în prima generație (2014-2020) a unui program comun pentru sectoarele culturale și creative. Aceasta se referă în special la oportunitățile oferite de o componentă trans-sectorială comună, în cadrul căreia inovarea va fi în centrul atenției. Menținerea mărcii binecunoscute a programului „Europa creativă” va contribui la asigurarea continuării implicării, precum și a vizibilității sprijinului acordat de UE.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Evaluarea la jumătatea perioadei a programului precedent a arătat că obiectivele și prioritățile sale au fost, în ansamblu, coerente și complementare cu cele ale politicilor și programelor naționale, respectând astfel principiul subsidiarității. În special, caracterul transnațional și multilateral al programului „Europa creativă” propune o ofertă distinctă, care beneficiază rareori de finanțări la nivel național. Evaluarea a arătat, de asemenea, că programul abordează provocările majore pentru aceste sectoare, în special accesul la finanțare, fragmentarea pieței pentru operele culturale, precum și digitalizarea și globalizarea. S-a constatat, de asemenea, că programul „Europa creativă” a avut rezultate în domeniul priorităților strategice ale UE, precum țintele privind ocuparea forței de muncă stabilite în strategia Europa 2020, stimularea creării de locuri de muncă și o piață internă mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată, precum și în domeniul strategiilor sectoriale la nivelul UE, cum ar fi piața unică digitală. O consultare publică deschisă care însoțește evaluarea la jumătatea perioadei, precum și una mai cuprinzătoare implementată din ianuarie până în martie 2018 au confirmat faptul că marea majoritate a respondenților au fost de acord că provocările respective au fost destul de bine abordate de programul „Europa creativă”. Aceste constatări au fost confirmate de altă consultanță de specialitate și de feedback-ul colectat, printre altele, prin intermediul metodei deschise de coordonare, prin dialogul structurat cu acest sector și prin alte forumuri, precum Forumul filmului european.

Valoarea adăugată a Uniunii preconizată a fi creată (ex post)

Circulația transfrontalieră a operelor, inclusiv a operelor audiovizuale.

Crearea de rețele internaționale și de parteneriate transfrontaliere, care constituie elementele structurante cele mai importante și durabile ale programului „Europa creativă”.

Rețelele transnaționale cresc, de asemenea, capacitatea operatorilor din sectoarele culturale și creative în ansamblu și în special a celor care lucrează în domenii de nișă și în statele membre unde aceste capacități sunt mai puțin dezvoltate.

Mobilitatea transfrontalieră în cadrul unui proiect a operatorilor din sectoarele culturale și creative și o abordare orientată spre rezultate duc la dezvoltarea de competențe și vor consolida capacitatea respectivelor sectoare.

Sprijinirea organizațiilor în asumarea de riscuri (calculate), care să le permită să se concentreze asupra funcționării la o dimensiune europeană.

Efectul asupra reputației beneficiarilor programului care sporește interesul potențial al partenerilor și al intermediarilor financiari, precum și încrederea lor în proiectele sprijinite. S-a raportat, de asemenea, că aspectul legat de reputație facilitează accesul la finanțări suplimentare.

Programul are un puternic accent societal, sprijinind diversitatea culturală și lingvistică, precum și libertatea artistică și creativă, UE schimbă mesaje semnificative și relevante cu cetățenii europeni, contribuind astfel la bunăstarea socială europeană.

În același timp, programul „Europa creativă” are un impact pozitiv și asupra economiei Uniunii în ansamblu, sprijinind creația, promovarea și circularea bunurilor culturale și accesul la servicii culturale, precum și competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene. În timp ce schemele de sprijinire a cinematografiei la nivel național se axează pe producția de opere, sprijinul UE intervine în primul rând asupra acțiunilor din amonte (formare, dezvoltare) și din aval (distribuție, promovare, expoziții) cu excepția coproducțiilor de televiziune, astfel încât să garanteze faptul că operele europene circulă mai bine dincolo de frontiere, au vizibilitate și se bucură de succes pe toate canalele de distribuție, inclusiv online.

Sprijinul UE însoțește libera circulație a serviciilor mass-media audiovizuale, consolidată prin Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale și, în special, ponderea operelor europene în cadrul cataloagelor serviciilor de video la cerere.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul va fi coerent și complementar cu alte instrumente ale Uniunii, în special cu programul Erasmus +, fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), inclusiv cu Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională, cu următorul Programul-cadru de cercetare și inovare, precum și cu instrumentele de cooperare externă (IVDCI, IPA III și TTPM). Pe baza dispoziției din tratat privind integrarea și a noii abordări în materie de politică bazate pe interacțiunile culturale, astfel cum figurează în noua agendă europeană pentru cultură, programul vizează dezvoltarea de sinergii cu următoarele domenii de politică: Politicile din domeniul educației și tineretului, politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale, politicile de coeziune și rurală, Programul pentru piața unică, infrastructurile strategice, precum Europa digitală, Orizont Europa, programele de cercetare, precum și politicile externe și de cooperare pentru dezvoltare.

1.5.Durata și impactul financiar

⌧    durată limitată

–⌧    în vigoare de la [1.1.2021] la [31.12.2027]

–⌧    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2027 pentru creditele de plată și după 2027 pentru plăți.

◻ durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,
urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 32  

⌧ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–⌧ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–⌧    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

⌧ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–⌧ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–⌧ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

În temeiul juridic, se prevede un set de indicatori care raportează progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale. Acestea se vor raporta periodic.

O evaluare la jumătatea perioadei va avea loc până la 31 decembrie 2024. O evaluare finală va fi implementată până la 31 decembrie 2029.

Monitorizarea se va realiza în conformitate cu cerințele convenite în memorandumul de înțelegere cu EACEA.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Atât strategia antifraudă a EACEA (actualizată în 2018), cât și a Comisiei vor permite să se abordeze riscul de fraudă, în principal prin măsuri de prevenire a neregulilor care ulterior se intensifică în cazul detectării unor fraude.

Următoarele măsuri vor continua să fie puse în aplicare atât la nivel de DG tutelară, cât și la nivel de EACEA: monitorizarea pe bază de documente, monitorizarea misiunilor în conformitate cu o strategie de monitorizare definită, cerințe de raportare clare în acordurile de grant cu beneficiarii, reuniuni de lansare cu noi beneficiari, posibilitatea suprimării granturilor la nelivrarea rezultatelor sau nerespectarea anumitor condiții de finanțare, cum ar fi cele legate de comunicare.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Alocare orientativă în cadrul componentei trans-sectoriale pentru perioada financiară 2021-2027

A) Cooperarea politică transnațională trans-sectorială, promovarea cunoașterii programului și susținerea transferabilității rezultatelor: 5 milioane EUR

B) Promova unor abordări inovatoare pentru crearea, accesarea, distribuția și promovarea de conținut în sectoarele culturale și creative: 52 milioane EUR

C) Promovarea activităților transversale care acoperă mai multe sectoare, cu scopul de a ajusta schimbările structurale cu care se confruntă sectorul mijloacelor de informare în masă, precum și de a spori caracterul liber, diversificat și pluralist al peisajului mediatic, jurnalismul de calitate și alfabetizarea mediatică: 61 milioane EUR

D) Înființarea și sprijinirea unor birouri de program care să ofere informații cu privire la program și să îl promoveze în țara lor și să stimuleze cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative: 42 milioane EUR

3.3.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.3.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă , încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	14,301	15,601	16,745	16,745	16,745	16,745	16,745	113,627
Alte cheltuieli administrative	0,888	0,888	0,888	0,888	0,888	0,888	0,888	6,213
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	15,189	16,489	17,633	17,633	17,633	17,633	17,633	119,840

în afara RUBRICII 7 39 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli  cu caracter administrativ	17,420	17,760	18,125	18,485	18,850	19,239	19,621	129,500
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	17,420	17,760	18,125	18,485	18,850	19,239	19,621	129,500

TOTAL

32,609

34,249

35,758

36,118

36,483

36,872

37,254

249,340

3.3.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.3.3.Contribuții din partea terților

Propunerea/inițiativa:

◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

⌧    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.4.Impactul estimat asupra veniturilor

⌧    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[…]

(1)     Declarația de la Roma, martie 2017

(2)    Anul European al Patrimoniului Cultural (EYCH) 2018: https://europa.eu/cultural-heritage/european-year-cultural-heritage_ro  

(3)     COM(2017) 673 final

(4)    COM(2018) 267 final.

(5)     JOIN/2016/029

(6)     COM/2014/0477 final

(7)     COM(2018) 236 final  

(8)     COM(2017) 479 final

(9)    Au fost primite 1 839 de răspunsuri din întreaga Europă.

(10)    https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-film-forum

(11)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(12)    COM(2018) 248 final.

(13)    JO C […], […], p. […].

(14)    JO C […], […], p. […].

(15)    COM(2018) 267 final.

(16)     COM(2016) 594 final

(17)     COM/2016/0287 final

(18)     JOIN/2016/029

(19)     COM/2014/0477 final

(20)     COM (2017)479 final

(21)    Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Organizația Națiunilor Unite în septembrie 2015, A/RES/70/1

(22)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(23)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(24)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(25)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(26)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(27)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(28)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(29)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(30)    JO L 124, 20.5.2003

(31)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(32)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(33)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(34)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(35)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(36)    Totalul nu corespunde datorită rotunjirii

(37)    Programul ar putea fi delegat (parțial) unei agenții executive, sub rezerva rezultatului obținut din analiza cost-beneficiu și a deciziilor aferente care vor fi adoptate.

(38)    Estimările privind personalul pe baza nivelului de personal al Comisiei din 2018 (cu excepția Agenției executive) cu o creștere progresivă. Cuantumuri bazate pe costuri medii majorate anual începând din 2019 cu 2 % pentru indexare și cu 1,5 % pentru impactul evoluției carierei (FP + AT). Nu sunt incluse efectivele estimate de personal necesar pentru organismele descentralizate, nu este inclus personalul suplimentar plătit din contribuțiile țărilor care se vor asocia programului.

(39)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(40)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(41)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(42)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,30.5.2018

COM(2018) 366 final

ANEXE

la

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

ANEXA I

Informații complementare despre activitățile care urmează să fie finanțate

1.COMPONENTA CULTURĂ

Prioritățile componentei CULTURĂ a programului menționat la articolul 4 sunt urmărite prin intermediul următoarelor acțiuni:

Acțiuni orizontale:

(a)proiecte de cooperare;

(b)rețele europene de organizații culturale și creative din diferite țări;

(c)platforme culturale și creative paneuropene;

(d)mobilitatea artiștilor și a operatorilor din sectoarele culturale și creative;

(e)sprijin pentru a permite organizațiilor culturale și creative să opereze la nivel internațional;

(f)cooperarea, elaborarea politicii în domeniul culturii și punerea în aplicare a acesteia, inclusiv prin furnizarea de date și prin schimbul de bune practici sau proiecte pilot.

Măsuri sectoriale:

(a)sprijin pentru sectorul muzicii: promovarea diversității, creativității și inovației în domeniul muzicii, în special în ceea ce privește distribuirea repertoriului muzical în Europa și dincolo de granițele acesteia, acțiunile de formare și lărgirea publicului pentru repertoriul european, precum și sprijinul pentru colectarea și analiza datelor;

(b)sprijin pentru industria de carte și pentru sectorul editorial: acțiuni specifice de promovare a diversității, creativității și inovării, în special traducerea și promovarea literaturii europene la nivel transfrontalier în Europa și dincolo de granițele acesteia, formare și schimburi de profesioniști din sector, de autori și de traducători, precum și proiecte transnaționale de colaborare, inovare și dezvoltare în sector;

(c)sprijin pentru sectorul arhitecturii și pentru sectorul patrimoniului cultural: acțiuni specifice pentru mobilitatea operatorilor, consolidarea capacităților, lărgirea publicului și internaționalizarea sectoarelor arhitecturii și patrimoniului cultural, promovarea Baukultur, sprijinul pentru protejarea, conservarea și sporirea patrimoniului cultural și a valorilor sale prin acțiuni de sensibilizare, prin crearea de rețele și prin activități de învățare inter pares;

(d)sprijin acordat altor sectoare: acțiuni specifice în favoarea dezvoltării aspectelor creative ale sectorului modei și designului, precum și a turismului cultural și a promovării și reprezentării acestora în afara Uniunii Europene.

Acțiuni speciale menite să facă vizibile și tangibile diversitatea și patrimoniul cultural european și să stimuleze dialogul intercultural:

(a)Capitalele Europene ale Culturii care asigură sprijinul financiar pentru Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului 1 ;

(b)Marca patrimoniului european care asigură sprijinul financiar pentru Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului 2 ;

(c)premiile culturale ale UE;

(d)Zilele europene ale patrimoniului;

(e)sprijinul acordat unor astfel de instituții culturale europene care au drept scop furnizarea către cetățenii europeni a serviciilor culturale directe cu o largă acoperire geografică.

2.COMPONENTA MEDIA

Prioritățile componentei MEDIA a programului menționat la articolul 5 țin seama de diferențele dintre țări în ceea ce privește producția, distribuția și accesul la conținutul audiovizual, precum și dimensiunea și caracteristicile specifice ale piețelor respective și sunt urmărite, printre altele, prin:

(a)elaborarea de opere audiovizuale;

(b)producția de conținut TV inovator și de scenarii narative în serie;

(c)instrumentele de publicitate și de marketing, inclusiv cele online și prin utilizarea analizei datelor, pentru a crește importanța, vizibilitatea, accesul transfrontalier și cotele de audiență ale operelor europene;

(d)sprijin pentru vânzările și circulația internațională a operelor europene non-naționale pe toate platformele, inclusiv prin coordonarea strategiilor de distribuție care acoperă mai multe țări;

(e)sprijinirea schimburilor între întreprinderi și a activităților de relaționare între acestea pentru facilitarea coproducțiilor europene și internaționale;

(f)promovarea operelor europene în cadrul evenimentelor și târgurilor din sector, organizate în Europa și în afara acesteia;

(g)inițiativele de promovare a lărgirii publicului și a educației cinematografice, vizând în special publicul tânăr;

(h)activitățile de formare și de mentorat menite a spori capacitatea operatorilor din domeniul audiovizual de a se adapta la noile evoluții ale pieței și la noile tehnologii digitale;

(i)o rețea europeană a operatorilor de servicii video la cerere, care proiectează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale;

(j)rețeaua europeană (rețelele europene) de festivaluri care proiectează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale;

(k)o rețea europeană de operatori de cinematografe care proiectează o proporție semnificativă de filme europene non-naționale;

(l)măsuri specifice pentru a contribui la o participare mai echilibrată din perspectiva genului în sectorul audiovizual;

(m)dialogul privind politica de sprijin, acțiunile de politică inovatoare și schimbul de bune practici, inclusiv prin activități analitice și prin furnizarea de date fiabile;

(n)schimbul transnațional de experiență și know-how, activitățile de învățare inter pares și relaționarea între factorii de decizie politică și sectorul audiovizual.

3.COMPONENTA TRANS-SECTORIALĂ

Prioritățile componentei TRANS-SECTORIALE a programului menționat la articolul 6 sunt urmărite în special prin:

Cooperare și informare privind politica:

(a)    elaborarea politicii, schimbul transnațional de experiență și de know-how, activitățile de învățare inter pares și relaționarea intersectorială între organizațiile culturale și creative și factorii de decizie politică;

(b)activități analitice intersectoriale;

(c)acțiuni de sprijin care vizează promovarea cooperării politice transfrontaliere și elaborarea de politici privind incluziunea socială prin intermediul culturii;

(d)o mai bună cunoaștere a programului și a subiectelor pe care acesta le acoperă, încurajarea sensibilizării cetățenilor, precum și contribuția la transferabilitatea rezultatelor dincolo de nivelul statelor membre.

Laboratorul pentru inovare creativă:

(a)încurajarea de noi forme de creație la intersecția între diferite sectoare culturale și creative, de exemplu prin utilizarea de tehnologii inovatoare;

(b)promovarea abordărilor și a instrumentelor trans-sectoriale inovatoare pentru a facilita distribuția, promovarea și monetizarea culturii și creativității, inclusiv a patrimoniului cultural, precum și accesul la acestea.

Birourile programului:

(a)promovarea programului la nivel național și furnizarea de informații cu privire la diferitele tipuri de sprijin financiar disponibile în cadrul politicii Uniunii;

(b)stimularea cooperării transfrontaliere între profesioniști, instituții, platforme și rețele din cadrul sectoarelor și domeniilor de politică acoperite de program, precum și între acestea;

(c)sprijinirea Comisiei în privința asigurării comunicării și difuzării adecvate către cetățeni a rezultatelor programului.

Activități transversale care sprijină sectorul mijloacelor de informare în masă:

(a)abordarea schimbărilor structurale cu care se confruntă sectorul media prin promovarea și monitorizarea unui cadru mediatic pluralist și divers;

(b)sprijinirea unor standarde înalte de producție pentru mijloacele de informare în masă prin încurajarea cooperării, a jurnalismului de colaborare transfrontalieră, precum și a conținutului de calitate;

(c)promovarea alfabetizării mediatice pentru a permite cetățenilor să dezvolte o înțelegere critică a mijloacelor de informare în masă.

ANEXA II

Indicatori

COMPONENTA CULTURĂ:

COMPONENTA MEDIA:

COMPONENTA TRANS-SECTORIALĂ:

(1)    Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE (JO L 132, 3.5.2014, p. 1).

(2)    Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european (JO L 303, 22.11.2011, p. 1).