Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul”

(2019/C 168/02)

Raportoare:	Birgitta SACRÉDEUS (SE-PPE), membră a Consiliului comitatului Dalarna
Document de referință:	O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul COM(2018) 306 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută afirmarea clară de către Comisie a faptului că cercetarea și inovarea vor continua să fie o prioritate pentru UE și propune să se pună un accent și mai mare asupra acestui domeniu în cadrul financiar multianual 2021-2027, dar subliniază, totodată, că administrațiile de la toate nivelurile – UE, național, regional și local – trebuie să colaboreze pentru a îndeplini obiectivele agendei. Comitetul este de acord cu concluzia Comisiei, și anume că provocările cu care se confruntă Europa ne impun să elaborăm o nouă abordare a cercetării și inovării, care, la rândul ei, trebuie să facă obiectul unei abordări comune între regiuni, statele membre și Comisie;

2.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt actori-cheie în crearea de ecosisteme regionale și centre de inovare eficace, de exemplu în ce privește dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă (SIR3). Este important ca noua agendă, precum și programele care sprijină cercetarea și inovarea, să evidențieze actorii din sectorul public și rolul acestora, nu numai ca beneficiari ai cercetării și inovării, cât și ca părți interesate în acest domeniu, care întreprind chiar ele astfel de activități;

3.

subliniază necesitatea unor definiții mai ample și a unei înțelegeri mai cuprinzătoare a ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare, inclusiv în contextul înființării rețelei de centre europene de inovare digitală, care să recunoască în mod explicit și să includă autoritățile naționale, regionale și locale, mediul de afaceri, sectorul public neguvernamental, universitățile și instituțiile de învățământ superior, societatea civilă și sectorul non-profit, publicul larg și utilizatorii finali ai cercetării și inovării, pentru a se ajunge la o înțelegere reală a acestor ecosisteme integrate și cu trăsături specifice în funcție de localizarea lor;

4.

menționează că există un raport direct proporțional între nivelul mai redus de dezvoltare al unor regiuni și cota scăzută de investiții în inovare și cercetare. Întrucât rezultatele cercetării și inovării sunt legate în mod indisolubil de infrastructura de cercetare, aceasta trebuie consolidată, alocând o parte a fondurilor UE, cum ar fi fondurile structurale sau programul Orizont Europa, teritoriilor Uniunii Europene care au dificultăți mai mari de dezvoltare socioeconomică din cauza șomajului, regiunilor ultraperiferice și regiunilor care se confruntă cu handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, cum sunt regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase;

5.

îndeamnă să se includă în textele legislative care vor fi adoptate în cele din urmă o definiție precisă a ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare care să permită luarea în considerare în mod eficace a acestor ecosisteme în momentul punerii în aplicare a tuturor componentelor viitorului program-cadru;

6.

consideră că inovarea este un factor esențial pentru creșterea economică și dezvoltarea durabilă, și că, pe viitor, finanțarea cercetării și a inovării în UE trebuie să acopere întregul proces de cercetare și inovare în mod echilibrat, de la cercetarea de bază la cercetarea, dezvoltarea și inovarea definite pe baza necesităților, stabilite în prealabil de comun acord între diferiții actori ai sistemului, precum și difuzarea și valorificarea rezultatelor;

7.

consideră că normele privind ajutoarele de stat trebuie să fie simplificate în continuare pentru a facilita combinarea diferitelor programe ale UE, o condiție esențială pentru a depăși disparitățile regionale în ceea ce privește participarea și posibilitățile de a întreprinde cu succes activități în materie de cercetare și de inovare; consideră, în acest context, că programele sau acțiunile cofinanțate de diferite fonduri și bazate pe instrumentele și pe modalitățile programului-cadru trebuie să poată fi puse în aplicare în conformitate cu cadrul juridic al programului-cadru;

8.

consideră că programul Orizont Europa trebuie să se concentreze pe domeniile de finanțare cu o valoare adăugată europeană clară, cum sunt obiectivele de dezvoltare durabilă, și că proiectele de cercetare și inovare bazate pe cooperarea dintre mai multe părți interesate complementare ar trebui să reprezinte o prioritate, deoarece sunt deosebit de adecvate acestui scop;

9.

subliniază că anumite provocări societale, în special atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, pot fi soluționate numai prin stabilirea unor obiective mai ambițioase la nivelul european global și prin mobilizarea eforturilor coordonate depuse de toate părțile interesate, inclusiv de orașe și regiuni, și la o scară mai largă decât proiectele de cercetare izolate; subliniază, de asemenea, că o astfel de activitate trebuie să adopte o perspectivă pe termen mai lung decât cea din cadrul programului Orizont 2020, ceea ce, la rândul său, impune ca programul să fie conceput astfel încât să se poată obține finanțare pe termen lung;

Șansa Europei de a investi în viitor

10.

este de acord că Europa se află într-o poziție puternică în ceea ce privește cercetarea de înaltă calitate, dar că sunt necesare eforturi mai numeroase și mai susținute pentru a transforma rezultatele cercetării în inovații și aplicații care pot genera o dezvoltare și o creștere economică durabilă, și că ar trebui să se acorde o mare importanță cercetării, inovării și dezvoltării în cadrul programului Orizont Europa, asigurând în același timp o consolidare echilibrată a tuturor etapelor procesului de inovare;

11.

solicită, în lumina concluziilor Grupului operativ privind subsidiaritatea, participarea deplină și completă a autorităților locale și regionale la activitățile de planificare strategică și în cadrul altor organisme de guvernanță, prin care se va orienta punerea în aplicare a programului Orizont Europa, precum și includerea strategiilor regionale de specializare inteligentă în acest context. Consideră, de asemenea, că, la evaluarea programului și a proiectelor, impactul teritorial trebuie să se regăsească printre elementele constitutive ale noțiunii de impact (1);

12.

subliniază faptul că cercetarea și inovarea se desfășoară și în sectorul public, cu finanțare din partea autorităților locale și regionale, precum și din partea întreprinderilor. Este de apreciat faptul că agenda reînnoită include acțiuni concrete în sprijinul contribuției aduse de sectorul public;

13.

este de acord că una dintre soluții pentru a asigura o capacitate solidă de cercetare și inovare în UE este de a îmbunătăți și de a coordona mai eficient utilizarea instrumentelor existente, așa cum Comitetul a arătat anterior, și că este deosebit de important ca politica de coeziune să fie coordonată cu politica din domeniul cercetării și inovării, oferind totuși statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și defini propriile priorități, în funcție de necesitățile lor. În acest scop, ar trebui să se adopte măsuri pentru a preveni și, în orice caz, a atenua creșterea inegalităților între orașele și regiunile care beneficiază în mare măsură de Programul-cadru de cercetare și inovare, al cărui buget va crește, și celelalte orașe și regiuni, care vor suporta consecințele scăderii bugetelor pentru politica de coeziune (2);

14.

constată că toate beneficiile care decurg din investițiile în tehnologii și platforme digitale trebuie să fie extinse pe întreg teritoriul Europei. În acest sens, programul Europa digitală are un rol esențial ca program solid de investiții și dezvoltare pentru a valorifica oportunitățile necesare și create pentru a obține o piață digitală unică pe deplin funcțională. CoR subliniază importanța creării rețelei de centre de inovare digitală cu o acoperire suficientă în toate regiunile (3);

15.

salută o amplă dezbatere privind relația dintre cercetare, inovare și societate, și toate interacțiunile dintre ele, pe baza unor analize și raționamente empirice cu privire la schimbările globale, la ceea ce reprezintă ele, atât pentru comunitatea academică, cât și pentru societate în general, și la noile roluri pe care le implică pentru toate părțile interesate din cercetare și inovare, de la toate nivelurile;

16.

dorește să sublinieze importanța absolut vitală pentru industrie a rolului regiunilor Europei și să atragă atenția asupra poziției CoR cu privire la politica industrială (4);

O agendă reînnoită pentru un ecosistem european de cercetare și inovare mai puternic

17.

este de acord cu abordarea care privește cercetarea și inovarea ca activități în cadrul unui ecosistem în care diversele părți interesate se reunesc și cooperează pentru a crea un mediu dinamic, dar în care este esențial să se țină seama și de diversitatea locală și regională pentru a putea elabora strategii de succes. În acest sens, implicarea autorităților locale și regionale are o valoare adăugată clară;

18.

subliniază că, în cadrul politicii UE, este esențial să se integreze digitalizarea, cercetarea și inovarea în toate programele majore ale UE și în parteneriatele dintre ecosistemele regionale;

19.

este de acord că este esențial să se valorifice caracteristicile specifice ale ecosistemelor regionale și ale centrelor de inovare europene și să se optimizeze gradul lor de funcționalitate, dar consideră, de asemenea, că importanța părților interesate de la nivel local și regional, cum ar fi autoritățile locale și regionale, atât în calitate de stimulatori cât și de generatori și utilizatori ai inovării din cadrul acestor ecosisteme, trebuie să fie recunoscută și luată în considerare în momentul elaborării politicilor europene din domeniul cercetării și inovării (5);

20.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în elaborarea și gestionarea programelor de cercetare și inovare (6). Importanța cercetării și a inovării în toate domeniile de politică și în diferitele sectoare ale societății nu poate fi supraestimată, însă este important ca în toate circumstanțele să se țină seama totodată și de vectorii ascendenți ai acestor sisteme, nu numai de cei descendenți, pentru a realiza pe deplin obiectivele din agenda reînnoită și pentru a consolida cu adevărat aceste ecosisteme. La rândul său, acest lucru va garanta că agenda cuprinde și promovează nu numai „știința deschisă”, ci și „inovarea deschisă”;

21.

consideră că o utilizare mai strategică a ecosistemelor de inovare de la nivel local și regional și punerea unui accent mai puternic în cadrul acestor ecosisteme pe cercetarea colaborativă complexă și procesele de inovare dezvoltate prin intermediul structurilor de tip „elice cvadruplă sau cvintuplă”, precum și valorificarea lor într-o măsură mai mare, reprezintă cheia succesului în ceea ce privește atât dezvoltarea cunoștințelor, în general, cât și transferul lor și punerea în aplicare a rezultatelor cercetării și inovării. La fel de importante sunt sinergiile puternice între diferitele instrumente de finanțare și combinarea diferitelor domenii de politică, cum ar fi politica de coeziune și politica de cercetare și inovare;

Protejarea investițiilor publice de bază și încurajarea investițiilor private

22.

salută majorarea investițiilor în cercetare și inovare prin alocarea a aproximativ 100 miliarde EUR programului Orizont Europa și altor programe în cadrul financiar multianual, dar subliniază că, pentru obținerea unor rezultate bune de pe urma acestei investiții, este esențial să se revizuiască și să se simplifice normele privind ajutoarele de stat, astfel încât să se dispună de reglementări favorabile inovării, care să permită combinarea diferitelor tipuri de finanțare;

23.

sprijină cu fermitate abordarea parteneriatului european menționată în programul Orizont Europa ca instrument important de sprijinire a proiectelor ascendente create de consorții de ecosisteme regionale și de centre de inovare și finanțate prin fonduri combinate provenite de la programul Orizont Europa și de la alte programe ale UE, precum și de la fonduri publice și private naționale, regionale sau locale;

24.

subliniază că autoritățile locale și regionale finanțează activități de cercetare și inovare, care constituie, prin urmare, o parte a investițiilor publice, dar este de acord că este un pas pozitiv ca statele membre să fie încurajate să dea dovadă de mai multă ambiție în eforturile lor pentru a atinge obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și inovare până în 2020; de asemenea, subscrie la îmbunătățirea condițiilor pentru investițiile private și la încurajarea eforturilor suplimentare din partea întreprinderilor;

25.

semnalează includerea în propunerea Comisiei Europene privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare – a faptului că măsurile specifice referitoare la regiunile ultraperiferice ale Uniunii sunt justificate (dată fiind situația structurală, socială și economică a acestor regiuni) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Regretă că această recunoaștere nu se concretizează în textul propus, existând astfel riscul ca programul să nu țină seama de caracteristicile specifice ale acestor regiuni și de atuurile lor unice ca teren de testare pentru cercetare și inovare în domenii precum bioeconomia sau schimbările climatice, în conformitate cu strategiile lor de specializare inteligentă;

26.

dorește să sublinieze, în special, că, prin participarea la consorții europene, autoritățile locale și regionale au realizat investiții semnificative în infrastructura europeană de cercetare și inovare. Acesta este încă un exemplu care demonstrează măsura în care cercetarea și inovarea prezintă trăsături specifice legate de localizarea lor și sunt integrate într-un context local și regional și arată că trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a se garanta accesul unui număr sporit de utilizatori din întreaga UE și al regiunilor la aceste consorții;

27.

subliniază ca pe un aspect pozitiv faptul că fondurile structurale și sociale europene sunt utilizate pentru a ajuta regiunile să participe la dezvoltarea economică și socială bazată pe inovare și la o creștere economică durabilă, și consideră că este deosebit de important să se dezvolte sinergii între programul Orizont Europa, Fondul InvestEU, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, programul Erasmus+, programul Europa digitală, politica agricolă comună și programul spațial. Astfel de sinergii ar trebui să promoveze coerența, complementaritatea și compatibilitatea dintre fonduri, favorizând, totodată, o abordare bazată pe principiul elaborării în comun și consolidând conexiunile teritoriale;

28.

salută măsurile de garantare a accesului la capitalul de risc pentru inovare prin extinderea inițiativei VentureEU și transformarea ei într-un fond european, salutând, de asemenea, revizuirea reglementărilor existente prin intermediul inițiativei privind uniunea piețelor de capital;

29.

se opune, totuși, ferm posibilității ca statele membre să decidă sistematic transferul unei părți din fondurile aferente politicii de coeziune către programul Orizont Europa; insistă cu hotărâre ca această posibilitate să fie exercitată de autoritatea de management vizată și ca modalitățile de mobilizare a acestor fonduri să fie decise de comun acord între autoritatea respectivă și Comisie, garantând reîntoarcerea fondurilor respective în zona geografică vizată (7);

30.

observă importanța crescândă a rolului Băncii Europene de Investiții în sprijinirea cercetării și a inovării prin intermediul instrumentelor financiare. Această dezvoltare asigură faptul că granturile sunt completate într-o măsură tot mai mare de alte instrumente financiare;

Adaptarea cadrului de reglementare pentru a stimula inovarea

31.

este de acord că normele și legislația de la nivel european și național ar trebui analizate, pe baza unei evaluări a impactului lor asupra inovării. Este extrem de pozitiv să se instituie, ca măsură concretă în favoarea inovării, o listă de exemple care să vizeze în mod specific sectorul public – în special autoritățile locale și regionale – cu scopul de a facilita achizițiile publice inovatoare și parteneriatele public-privat, consolidând astfel capacitatea acestor autorități de a acționa ca deschizători de drumuri;

32.

salută inițiativa Comisiei de a simplifica normele privind ajutoarele de stat, precum și alte măsuri de sprijin, de exemplu sub forma unor criterii de evaluare calitative comune pentru proiectele de cercetare și inovare;

33.

subliniază că elaborarea unor orientări coerente privind reglementările referitoare la etica cercetării ar fi un factor deosebit de important pentru facilitarea cercetării și inovării colaborative practicate în sectoarele sănătății, educației și asistenței sociale, și a cercetării interdisciplinare axate pe factorul uman și pe aspectele comportamentale. Astfel s-ar facilita activitățile transfrontaliere clinice și practice de cercetare și inovare care implică cooperarea mai multor părți interesate în acele situații în care, la ora actuală, reglementările și cerințele naționale diferă, ceea ce poate complica, de exemplu, sincronizarea evaluării etice a cercetării de la nivel național, regional și local pentru toți participanții;

34.

salută posibilitatea de a utiliza marca de excelență pentru proiectele Orizont Europa în scopul de a permite finanțarea prin intermediul fondurilor structurale, însă subliniază că alocarea de resurse din fondurile structurale, de către statele membre și regiuni, pentru proiectele lansate în cadrul Orizont Europa trebuie să aibă întotdeauna la bază un angajament voluntar și că decizia trebuie să rămână la latitudinea autorităților regionale competente;

Transformarea Europei într-un precursor al inovării creatoare de piețe

35.

salută inițiativa de creare a unui Consiliu European pentru Inovare;

36.

subliniază că domeniul de activitate al acestui consiliu trebuie, de asemenea, să pună accentul pe consolidarea inovării în stadiile sale inițiale și pe dispozitivele de cooperare și să cuprindă și inovațiile sociale, inclusiv cele din sectorul serviciilor, care se întâlnesc, în mare măsură, la nivelul autorităților locale și al regiunilor: acolo se creează noi servicii, oportunități de afaceri și locuri de muncă care răspund necesităților fundamentale ale societății, în sens larg, iar digitalizarea serviciilor publice oferă, ea însăși, noi posibilități pentru realizarea de inovații revoluționare (8);

37.

subliniază că există un potențial imens pentru inovarea revoluționară, nu numai în întreprinderi, ci, cel puțin în aceeași măsură, în cadrul regiunilor, autorităților locale și sectorului public (9);

38.

subliniază, ca exemplu, cercetarea și inovarea desfășurate în localitățile și regiunile care acționează ca „laboratoare vii”și bancuri de testare, printre altele în materie de asistență medicală, planificare urbană și progrese de ordin general în ceea ce privește prosperitatea, precum și modul în care inovațiile cu beneficii semnificative pentru utilizatorii finali/public pot fi implementate în mod direct în acest tip de context al cărui specific depinde de localizare;

39.

în această privință, trebuie menționate oportunitățile legate de schimbările demografice, cum ar fi cele legate de așa-numita „economie a vârstei a treia”pentru întreprinderile și entitățile care concep și oferă produse și servicii inovatoare pentru persoanele în vârstă. Regiunile afectate de schimbările demografice sunt cele în care s-ar putea valorifica cel mai bine acest domeniu pentru inovarea socială și în sectorul serviciilor;

40.

consideră că autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate în Consiliul European pentru Inovare, alături de reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, inclusiv ai întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât activitatea acestuia să se axeze în mod clar pe aspecte de interes pentru societate, și că actorii de la nivel local și regional trebuie să fie vizați și ei de activitățile consiliului;

41.

consideră că Consiliul ar trebui să facă posibilă implicarea autorităților regionale în dezvoltarea unor ajutoare pentru investiții;

Stabilirea misiunilor de cercetare și inovare la nivelul întregii UE

42.

sprijină ideea organizării unor activități de cercetare și inovare interdisciplinare și multidisciplinare în jurul unor misiuni bine definite, cu obiective clar stabilite, care prezintă interes pentru întreaga UE și au o valoare adăugată europeană clară, și a creării, pe această cale, a unor sinergii cu strategiile de cercetare și inovare de la nivel național, regional și local, în special cu strategiile de specializare inteligentă. Un exemplu în acest sens este sectorul bioeconomiei (10);

43.

subliniază că aceste misiuni trebuie să prezinte o relevanță clară pentru societate și să vizeze obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, care ar trebui să fie implicați și ei în elaborarea misiunii; subliniază, cu toate acestea, că ar fi o idee bună ca structura programului de cercetare și inovare să prevadă și includerea cercetării și inovării generate de procese de tip ascendent și selectate prin intermediul unor proceduri de licitație deschisă, precum și a cercetării și inovării exploratorii;

44.

reamintește necesitatea implicării autorităților locale și regionale în definirea și punerea în aplicare a misiunilor; consideră că misiunile ar trebui corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a ONU și subliniază rolul esențial al orașelor și al regiunilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

Sprijinirea diseminării și adoptării rapide a inovării în întreaga Uniune

45.

salută extinderea fondurilor structurale și de investiții pentru a cuprinde toate regiunile, într-un mod mai eficient, în cadrul unei economii bazate pe inovare, prin stimularea strategiilor de specializare inteligentă (S3) și a sprijinului acordat inovării interregionale. În același timp, forma pe care ar trebui să o adopte în practică ar trebui definită la nivelul local și regional, unde există o cunoaștere adecvată a necesităților;

46.

atrage atenția asupra analizei (11) referitoare la diferitele moduri în care regiunile abordează provocările legate de dezvoltarea cooperării interregionale la diferite niveluri, și consideră că ea trebuie să fie luată în considerare în elaborarea tuturor instrumentelor financiare utilizate pentru a sprijini cercetarea și inovarea în cadrul ecosistemelor de cercetare și inovare de la nivel local și regional;

47.

consideră că Comisia Europeană și statele membre implicate în strategii macroregionale ar trebui să dezvolte în continuare și să aprofundeze cooperarea științifică și academică dintre universitățile lor, inclusiv prin prisma obiectivului de creare a unor universități europene până în 2024 (12);

Investiții în competențe la toate nivelurile și capacitarea universităților europene pentru a deveni mai antreprenoriale și interdisciplinare

48.

este de acord că o societate inovatoare și bazată pe învățare necesită, de asemenea, modificări în ceea ce privește atât învățământul superior, cât și instituțiile de învățământ de bază și că universitățile și instituțiile de învățământ superior trebuie să coopereze mai strâns atât cu mediul de afaceri, cât și cu societatea, pentru a crea un sistem de educație care să poată răspunde rapid și în mod flexibil la evoluția necesităților în materie de competențe și la necesitățile fiecărui cetățean, ale profesiilor și meseriilor reglementate în ce privește dobândirea de competențe și formarea;

49.

consideră că știința deschisă, ca principiu director pentru universități, instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare, este o modalitate adecvată de intensificare a diseminării de cunoștințe în societate, în general, dar îndeamnă Comisia, de asemenea, să depună toate eforturile posibile pentru a susține o tranziție rapidă în această direcție, inclusiv accesul la rezultatele cercetării și inovării, care oferă el însuși posibilități de inovare deschisă și de participare cetățenească mai amplă la cercetare și inovare;

50.

este de acord că Noua agendă pentru competențe în Europa (13) este utilă pentru a stabili ce fel de legături trebuie create între educație și ecosistemele de inovare, la fel de valoroase fiind și principiile enunțate în Planul de acțiune pentru educația digitală și strategia privind competențele digitale, și subliniază că este esențial, în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții, ca universitățile și alte instituții de învățământ superior să poată dezvolta instrumente de sprijin pentru învățarea deschisă.

---

(1)  COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(2)  COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(3)  COR-2018-03951-00-01 Avizul „Programul Europa digitală (2021-2027)”.

(4)  COR 2017-03214-00-00 Avizul „O strategie europeană pentru industrie: rolul și perspectiva autorităților locale și regionale”.

(5)  COR 2017-04757-00-00 Avizul „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

(6)  COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(7)  COR 2017-00854-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare”.

(8)  COR 2016-02882-00-01 Avizul „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020”.

(9)  COR 2017-03529-00-00 Avizul „Perspectiva locală și regională asupra promovării inovării în sectorul public prin soluții digitale”.

(10)  COR 2017-00044-00-01 Avizul „Dimensiunea locală și regională a bioeconomiei și rolul regiunilor și al orașelor”.

(11)  COR 2017.04757-00-00 Avizul „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

(12)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea identității europene prin educație și cultură – Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie 2017 de la Göteborg [COM(2017) 673 final].

(13)  COR 2016-04094-00-01 Avizul „O nouă agendă pentru competențe în Europa”.