P8_TA(2018)0226

Cadrul financiar multianual 2021-2027 și resursele proprii

Rezoluția Parlamentului European din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii (2018/2714(RSP))

(2020/C 76/11)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 mai 2018, intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” (COM(2018)0321),

—	având în vedere propunerile Comisiei din 2 mai 2018 privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru anii 2021-2027 și sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene,

—	având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324),

—	având în vedere Rezoluțiile sale din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 (1) și la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene (2),

—	având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei din 29 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii,

—	având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

ia act de propunerile Comisiei din 2 mai 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 și resursele proprii ale UE, care au pus bazele negocierilor viitoare; reamintește că poziția Parlamentului este stabilită în mod clar în cele două rezoluții adoptate cu o largă majoritate la 14 martie 2018, care instituie mandatul acordat Parlamentului pentru negocieri;

îndeamnă Consiliul să garanteze faptul că viitorul cadru financiar multianual reflectă o viziune clară și pozitivă asupra viitorului Uniunii și corespunde necesităților, preocupărilor și așteptărilor cetățenilor UE; subliniază că decizia privind CFM va trebui să ofere Uniunii Europene mijloacele financiare necesare pentru a răspunde provocărilor importante și pentru a-și realiza prioritățile și obiectivele politice stabilite pentru următorii șapte ani; se așteaptă, prin urmare, ca Consiliul să acționeze în concordanță cu angajamentele politice pe care și le-a asumat deja și să dea dovadă de curaj în abordarea sa; este preocupat de faptul că propunerea Comisiei diminuează sprijinul de care beneficiază principalele politici de solidaritate ale UE și intenționează să negocieze cu Consiliul cu scopul de a elabora un CFM mai ambițios, în beneficiul cetățenilor;

își exprimă surpriza și îngrijorarea cu privire la faptul că datele comparative care au fost publicate în mod oficial de către Comisie, la 18 mai 2018, ca urmare a solicitării ferme a Parlamentului, ilustrează faptul că modul în care cifrele în cauză au fost prezentate și comunicate prezintă anumite discrepanțe în raport cu propunerile referitoare la CFM; remarcă, în special, faptul că majorările pentru mai multe programe ale UE sunt, în realitate, considerabil mai scăzute, în timp ce reducerile pentru alte programe depășesc în mod semnificativ valorile care au fost inițial prezentate de Comisie; subliniază faptul că este necesar ca Parlamentul European și Consiliul să convină de la bun început asupra unei metodologii clare în ceea ce privește cifrele; declară că, în scopul elaborării prezentei rezoluții, intenționează să utilizeze propriile calcule, pe baza unor prețuri constante și ținând seama de retragerea Regatului Unit;

își exprimă dezamăgirea cu privire la nivelul global al finanțării propuse pentru următorul CFM, care se ridică la 1 100 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă 1,08 % din VNB-ul UE-27, după scăderea Fondului european de dezvoltare (a cărui valoare este în prezent de 0,03 % din VNB-ul UE și se calculează în afara bugetului UE); subliniază că acest nivel global al finanțării, ca procent din VNB, este mai scăzut în termeni reali decât nivelul actualului CFM, în pofida faptului că sunt necesare finanțări suplimentare pentru noile priorități politice și provocările emergente cu care se confruntă Uniunea Europeană; reamintește că valoarea reală a actualului CFM este mai mică decât cea a predecesorului său (CFM 2007-2013), acesta dovedindu-se deja a fi insuficient pentru a finanța nevoile presante ale Uniunii;

regretă faptul că această propunere are drept efect direct o reducere a nivelului de finanțare a politicii agricole comune (PAC) și a politicii de coeziune, cu 15 % și, respectiv, cu 10 %; se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune (cu 45 %) sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (cu peste 25 %); pune sub semnul întrebării, în acest context, propunerea de a reduce cu 6 % finanțarea acordată Fondului social european, în ciuda domeniului de aplicare extins al acestuia și a integrării inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în domeniul său de aplicare;

își reafirmă poziția fermă în legătură cu asigurarea nivelului necesar de finanțare în cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru politicile cheie ale UE, pentru a le permite acestora să își îndeplinească misiunea și obiectivele; subliniază, în special, apelul său privind menținerea finanțării alocate PAC și politicii de coeziune pentru UE-27 cel puțin la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 în termeni reali, respectând arhitectura generală a acestor politici, apelul său privind triplarea bugetului actual alocat programului Erasmus+, dublarea finanțării specifice dedicate IMM-urilor și combaterii șomajului în rândul tinerilor, cu scopul de a crește nivelul bugetului actual pentru cercetare și inovare cu cel puțin 50 %, astfel încât acesta să ajungă la 120 de miliarde EUR, dublarea pachetului financiar al programului Life +, cu scopul de a crește în mod semnificativ investițiile prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, și asigurarea unei finanțări suplimentare pentru securitate, migrație și relațiile externe; subliniază, în consecință, poziția sa, conform căreia nivelul CFM 2021-2027 ar trebui să fie echivalent cu 1,3 % din VNB-ul UE-27;

subliniază importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reafirmă, în acest context, poziția sa, potrivit căreia UE trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și regretă lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; solicită, prin urmare, să se depună eforturi pentru integrarea ODD în toate politicile și inițiativele UE din următorul CFM; subliniază, de asemenea, că eliminarea discriminării este vitală pentru îndeplinirea angajamentelor UE privind o Europă incluzivă și regretă faptul că în politicile UE, astfel cum au fost prezentate în cadrul propunerilor privind CFM, nu au fost integrate angajamente privind respectarea egalității de gen și mecanisme pentru integrarea perspectivei de gen; subliniază totodată poziția sa, potrivit căreia, după adoptarea Acordului de la Paris, cheltuielile pentru politicile ce vizează schimbările climatice ar trebui să fie majorate în mod semnificativ în comparație cu actualul CFM și să atingă pragul de 30 % cât mai curând posibil și, cel târziu, până în 2027;

sprijină propunerile Comisiei privind reforma sistemului de resurse proprii al UE, care reprezintă o componentă de venituri deosebit de oportună în cadrul pachetului de măsuri privind CFM 2021-2027; salută, prin urmare, propunerea de a introduce trei noi categorii de resurse proprii ale UE, precum și simplificarea actualei resurse proprii bazate pe TVA; subliniază că aceste propuneri, direct inspirate de activitatea Grupului interinstituțional la nivel înalt privind resursele proprii, au făcut, de asemenea, parte din pachetul de măsuri propus de Parlament în Rezoluția sa din 14 martie 2018; ia act cu satisfacție de faptul că aceste noi resurse sunt direct asociate cu finanțarea a două obiective strategice ale Uniunii, și anume buna funcționare a pieței interne și protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice; se așteaptă la sprijin din partea Consiliului și a Comisiei în vederea consolidării rolului Parlamentului în cadrul procedurii de adoptare a resurselor proprii; își reiterează poziția potrivit căreia componenta de venituri și cea de cheltuieli din următorul CFM ar trebui să fie tratate ca un pachet unic în cadrul viitoarelor negocieri și că nu se poate ajunge la un acord cu Parlamentul cu privire la CFM dacă nu se realizează, în aceeași măsură, progrese cu privire la resursele proprii;

salută, în plus, principiul potrivit căruia veniturile viitoare generate direct de politicile UE ar trebui să fie direcționate către bugetul UE, și sprijină pe deplin eliminarea tuturor formelor de reduceri și corecții; se întreabă în ce ritm urmează să fie introduse aceste noi resurse proprii pentru a reduce contribuțiile naționale; consideră, cu toate acestea, că nu este clar motivul pentru care Comisia nu a prezentat propuneri privind crearea unei rezerve speciale pe partea de venituri a bugetului UE, care să fie treptat completată cu toate tipurile de alte venituri neprevăzute, inclusiv cu amenzi pentru încălcarea normelor de concurență aplicate societăților, precum și cu veniturile generate de o taxă aplicată marilor întreprinderi din sectorul digital și de taxa pe tranzacțiile financiare, ca nouă sursă de venituri proprii ale UE;

10.

își reiterează poziția în favoarea instituirii unui mecanism prin care statele membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) să poată suporta consecințe financiare; ia act de propunerea Comisiei referitoare la „protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre”, care a fost prezentată ca parte a pachetului global privind CFM; intenționează să examineze îndeaproape toate elementele acestei propuneri și să introducă dispozițiile necesare pentru a garanta că beneficiarii finali ai bugetului Uniunii nu pot fi în niciun caz afectați de încălcări ale normelor pentru care nu sunt responsabili;

11.

este convins de necesitatea de a introduce obligația de a realiza o revizuire la jumătatea perioadei a CFM care să fie obligatorie din punct de vedere juridic, și care ar trebui să fie propusă și instituită în timp util, pentru a permite următorului Parlament și următoarei Comisii desemnate să realizeze o ajustare semnificativă a cadrului pentru perioada 2021-2027; intenționează să îmbunătățească formularea articolului propus în Regulamentul privind CFM;

12.

consideră că propunerile Comisiei privind flexibilitatea reprezintă un bun punct de plecare pentru negocieri; salută, în special, o serie de propuneri care îmbunătățesc dispozițiile actuale, în special cele privind reutilizarea creditelor dezangajate pentru a finanța rezerva Uniunii, creșterea alocărilor pentru instrumentele speciale, precum și respingerea oricăror constrângeri aplicabile marjei globale pentru plăți, în conformitate cu solicitările Parlamentului în acest sens; intenționează să se angajeze în negocieri pentru a obține îmbunătățiri suplimentare, ori de câte ori este necesar;

13.

ia act de propunerea Comisiei de creare a unui mecanism european de stabilizare a investițiilor, care va completa funcția de stabilizare a bugetelor naționale în cazul unor șocuri asimetrice majore; intenționează să examineze îndeaproape această propunere, în special în ceea ce privește obiectivele sale și volumul aferent;

14.

subliniază că, odată cu prezentarea propunerilor Comisiei, este inițiată oficial o perioadă de negocieri intense în cadrul Consiliului, dar și între Consiliu și Parlament, cu scopul de a asigura faptul că Parlamentul va aproba Regulamentul privind CFM; subliniază faptul că toate elementele pachetului privind CFM/resursele proprii, inclusiv cifrele din CFM, ar trebui să rămână pe masa negocierilor până la încheierea unui acord final; își exprimă disponibilitatea de a deschide de urgență un dialog structurat cu Consiliul, pentru a permite o mai bună înțelegere a așteptărilor Parlamentului și a facilita încheierea unui acord în timp util; consideră, prin urmare, că lansarea recentă a unei serii de reuniuni periodice între președințiile succesive ale Consiliului și echipa de negociere a Parlamentului reprezintă un prim pas esențial în procedura care va conduce la adoptarea următorului CFM;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0075.

(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0076.