Bruxelles, 19.1.2018

COM(2018) 36 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind sistemul generalizat de preferințe pentru perioada 2016-2017

{SWD(2018) 23 final}
{SWD(2018) 24 final}
{SWD(2018) 25 final}
{SWD(2018) 26 final}
{SWD(2018) 27 final}
{SWD(2018) 28 final}
{SWD(2018) 29 final}
{SWD(2018) 30 final}
{SWD(2018) 31 final}
{SWD(2018) 32 final}


1.Introducere

Prezentul raport și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește 1 evaluează efectele Sistemului generalizat de preferințe (SGP) în anii 2016 și 2017, cu accent pe performanța beneficiarilor SGP+. În conformitate cu Regulamentul SGP 2 , un astfel de raport este prezentat Parlamentului European și Consiliului din doi în doi ani.

Prin intermediul SGP, UE continuă să se poziționeze în avangarda susținerii țărilor în curs de dezvoltare pentru ca acestea să realizeze o dezvoltare durabilă prin utilizarea motoarelor economice ale schimburilor comerciale. Preferințele comerciale ca factori care asigură promovarea valorilor universale ale drepturilor omului, justiției sociale și protecției mediului constituie o parte integrantă din strategia Comisiei „Comerț pentru toți” 3 . Accesul generos la piața UE permite beneficiarilor SGP să genereze venituri adiționale prin intermediul comerțului internațional și susține eforturile acestora de reducere a sărăciei și de promovare a dezvoltării durabile, a drepturilor omului și a bunei guvernanțe.

1.1.Trei regimuri în cadrul SGP

SGP are trei regimuri diferite de preferințe comerciale, care au fost stabilite în detaliu în raportul SGP din 2016 4 și care sunt sintetizate mai jos:

Regimul general de preferințe („SGP standard”) acordă reduceri ale taxelor vamale pentru aproximativ 66 % din totalul de linii tarifare ale UE pentru țările cu venituri reduse sau cu venituri medii inferioare 5 , care nu beneficiază de niciun alt acces comercial preferențial pe piața UE. În perioada de raportare 2016-2017, au existat 23 de beneficiari ai SGP standard (a se vedea tabelul 1 ).

Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe („SGP+”) acordă suspendarea completă a taxelor vamale pentru, practic, aceleași 66 % din totalul de linii tarifare ca SGP standard, pentru țările eligibile care sunt vulnerabile din punct de vedere al diversificării economice și al volumelor exporturilor. În schimb, țările beneficiare trebuie să ratifice și să pună efectiv în aplicare 27 de convenții internaționale principale, astfel cum sunt enumerate în Regulamentul SGP, care se referă la drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță. În perioada de raportare 2016-2017, au existat 10 beneficiari ai SGP+ (a se vedea tabelul 2).

Regimul special „Totul în afară de arme” („Everything But Arms - EBA”) acordă acces fără taxe vamale și fără contingente la toate produsele, cu excepția armelor și munițiilor, pentru țările clasificate de ONU ca fiind țări cel mai puțin dezvoltate. Spre deosebire de regimurile SGP standard și SGP+, țările nu își pierd statutul EBA în urma încheierii unui acord de liber schimb (ALS) cu UE. În perioada de raportare 2016-2017, au existat 49 de beneficiari ai EBA (a se vedea Table 3 ).

În 2016, în UE au intrat importuri în valoare de 62,6 miliarde EUR în temeiul preferințelor SGP, după cum urmează: 31,6 miliarde EUR din țări SGP standard, aproximativ 7,5 miliarde EUR de la beneficiari ai SGP+ și 23,5 miliarde EUR de la țări beneficiare ale EBA (detalii sunt furnizate în tabelele 4-7) 6 .

Figurile 1 și 2 de mai jos prezintă o imagine de ansamblu asupra importurilor efectuate în temeiul celor trei regimuri SGP.

Astfel cum se arată în figura 3, cele două țări care au reprezentat cea mai mare parte a tuturor importurilor UE de la beneficiari ai SGP (inclusiv importurile din afara SGP) sunt India și Vietnam – ambele beneficiare ale SGP standard. Pe poziția a treia se află Bangladesh, beneficiar al EBA.

Figura 4 arată că India, Bangladesh și Vietnam sunt, de asemenea, primele trei beneficiare doar pe baza importurilor preferențiale în temeiul SGP.



2.Regimul SGP standard

India

Începând din anul 2014, mai multe secțiuni de produse, inclusiv textile, au fost eliminate din SGP deoarece nu se mai calificau pentru preferințele comerciale SGP. În pofida eliminării, India rămâne principalul exportator către UE în temeiul SGP. În 2016, India a exportat către UE textile și îmbrăcăminte în valoare de 7,6 miliarde EUR, din care 5,7 miliarde în temeiul SGP standard.

În perioada de raportare 2016-2017, 23 de țări au beneficiat de SGP standard (tabelul 1). În această perioadă, cinci țări au părăsit SGP standard ca urmare a modificărilor apărute în ceea ce privește accesul acestora pe piața UE (care face obiectul unui ALS) sau statutul economic al acestora (clasificare de Banca Mondială drept țară cu venituri medii superioare sau un statut superior pentru trei ani consecutivi). Figura 5 de mai jos prezintă defalcarea importurilor preferențiale 7 către UE în temeiul regimului SGP standard în 2016.

Vietnam

În 2016, Vietnam a reprezentat 23 % din importurile totale de la toți beneficiarii SGP standard. Analizând doar importurile SGP din Vietnam, încălțămintea a reprezentat aproximativ 40 %.

Lista secțiunilor de produse originare din țări beneficiare ale SGP standard este revizuită din trei în trei ani. Ultima revizuire a avut loc în 2016, conducând la o listă revizuită a secțiunilor de produse care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017 8 . Produsele care nu mai necesitau sprijinul acordat prin preferințele SGP au fost eliminate din lista de produse.

3.Regimul EBA

EBA este instrumentul comercial emblematic al UE conceput să sprijine țările cele mai sărace și cele mai slabe din lume, denumite țările cel mai puțin dezvoltate, să beneficieze de oportunitățile comerciale. În perioada de raportare 2016-2017, au existat 49 de beneficiari ai EBA (a se vedea tabelul 3).

Figura 6 prezintă o defalcare a valorii și a procentului importurilor preferențiale de la beneficiari ai EBA în cursul anului 2016. Cea mai mare parte a importurilor în temeiul EBA a provenit din Bangladesh (66 %), pe poziția a doua situându-se Cambodgia (18 %).

3.1.Consolidarea angajamentului cu anumiți beneficiari ai EBA

Myanmar

Myanmar a fost reintrodusă ca beneficiar al EBA în 2013, ca o recunoaștere a eforturilor sale de a lansa ambițioase reforme politice, sociale și în domeniul muncii. Recenta situație umanitară și referitoare la drepturile omului în statul Rakhine este extrem de gravă. UE a invitat guvernul din Myanmar să acorde acces umanitar complet și să permită întoarcerea în siguranță, voluntară și demnă a tuturor refugiaților. UE a solicitat Myanmar să găsească o soluție pe termen lung la problemele de natură structurală din statul Rakhine, în conformitate cu angajamentele sale internaționale și cu respectarea cerințelor EBA.

Astfel cum se menționează în strategia Comisiei „Comerț pentru toți”, UE poate să retragă temporar SGP standard sau preferințele EBA în circumstanțe excepționale, în special în cazurile grave și sistematice de încălcare a principiilor prevăzute în convențiile privind drepturile omului și ale lucrătorilor enumerate în Regulamentul SGP.

Printr-un angajament sporit, UE și-a intensificat dialogul cu unele țări beneficiare ale EBA pentru a solicita acțiuni concrete și soluții durabile la deficiențele grave în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor. În cazul în care dialogul nu reușește să producă rezultate, UE rămâne pregătită, ca ultimă măsură, să lanseze procedura de retragere a SGP, cu luarea în considerare în mod corespunzător a impactului economic și social al unei astfel de retrageri.

Bangladesh

EBA a contribuit la dezvoltarea socioeconomică a acestei țări generând milioane de oportunități de ocupare a forței de muncă în industria confecțiilor, unde cea mai mare parte a lucrătorilor sunt femei. Aceasta trebuie însă să aibă loc concomitent cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor, în special libertatea de asociere, în scopul de a contribui la o mai mare prosperitate și la condiții de muncă decente. UE trebuie să constate îmbunătățiri reale și susținute dacă se dorește evitarea unor măsuri ulterioare.

În ceea ce privește Myanmar, UE, împreună cu Statele Unite, Japonia, Danemarca și OIM, este parte a „Inițiativei de îmbunătățire a drepturilor și practicilor fundamentale în domeniul muncii în Myanmar”, concepută să promoveze conformitatea cu standardele internaționale în domeniul muncii ale OIM și practicile comerciale responsabile. Acest forum internațional al părților interesate contribuie la aducerea în prim-plan a procesului de reformă a dreptului muncii în Myanmar și la promovarea relațiilor între partenerii sociali.

În urma deteriorării situației privind drepturile omului și ale lucrătorilor în Bangladesh și Cambodgia, Comisia și SEAE s-au angajat mai activ în ceea ce privește aceste două țări, implicând părți interesate relevante, inclusiv ONG-uri, organizații ale societății civile, organizații internaționale, parteneri sociali și întreprinderi.

Cambodgia

UE cooperează cu Cambodgia pentru a aborda aspecte privind drepturile omului legate de litigiile funciare rezultate în urma concesionărilor plantațiilor de trestie de zahăr și aspecte privind drepturile lucrătorilor, în special libertatea de asociere. UE trebuie să constate îmbunătățiri reale și susținute dacă se dorește evitarea unor măsuri ulterioare.

În Bangladesh, Comisia și-a exprimat preocupările legate de drepturile lucrătorilor, în special privind libertatea de asociere și punerea în aplicare a inițiativei comune cunoscute drept „Pactul pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh”. În special, UE a atras atenția cu privire la alinierea Legii muncii din Bangladesh și a Legii privind zonele industriale de export cu convențiile privind drepturile lucrătorilor ale OIM ca fiind una dintre acțiunile prioritare.

În ceea ce privește Cambodgia, UE a cerut guvernului să stabilească un mecanism independent și transparent pentru soluționarea cererilor de despăgubire rezultate în urma acordării concesiunilor funciare în scopuri economice pentru plantațiile de trestie de zahăr.

Angajamentul consolidat se bazează, în principal, pe recomandările și concluziile disponibile ale OIM și ale altor organisme ale ONU care monitorizează convențiile privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor. Utilizarea acestor recomandări și concluzii oferă posibilitatea unei evaluări mai obiective și mai transparente a punerii în aplicare a angajamentelor internaționale asumate.

Acest proces a contribuit la exercitarea unei presiuni asupra guvernelor pentru soluționarea aspectelor de interes, înregistrându-se unele evoluții pozitive. În paralel, aspectele au fost abordate într-un mod coerent și coordonat prin intermediul tuturor canalelor relevante (cum ar fi comitete de muncă, dialoguri politice sau privind drepturile omului).

Progresele realizate sunt încurajatoare. Cu toate acestea, UE este pregătită să lanseze procedura de retragere a SGP, ca ultimă măsură, în cazul în care eforturile noastre constructive prin dialoguri nu reușesc să producă rezultate satisfăcătoare. O astfel de decizie va lua în considerare în mod corespunzător consecințele economice, sociale și umane negative legate de eventuala retragere a preferințelor SGP.

4.Regimul SGP+

SGP+ este unul dintre principalele instrumente ale UE pentru promovarea dezvoltării durabile în țările vulnerabile în curs de dezvoltare. Țările SGP+ beneficiază de schimburi comerciale facilitate cu UE, cu condiția ca acestea să pună efectiv în aplicare cele 27 de convenții internaționale principale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță.

4.1.Beneficiarii SGP+

Perioada de raportare 2016-2017 vizează 10 beneficiari ai SGP+: Armenia, Bolivia, Capul Verde, Georgia, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Filipine și Sri Lanka (a se vedea tabelul 2). 

Georgia a încetat să beneficieze de SGP+ la 1 ianuarie 2017, întrucât aceasta a obținut un acces pe piață preferențial în cadrul unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE. Kârgâzstan a devenit beneficiar al SGP+ la puțin timp după începerea perioadei de raportare (ianuarie 2016). Sri Lanka a reintrat în SGP+ în mai 2017, după ce a fost eliminată în 2010. Fiind clasificată pentru trei ani la rând de Banca Mondială drept țară cu venituri medii superioare, Paraguay va părăsi SGP+ la 1 ianuarie 2019.

Figura 7 de mai jos prezintă valoarea importurilor preferențiale 9  din țări beneficiare ale SGP+ în 2016. Cea mai mare parte a importurilor a provenit din Pakistan, reprezentând 74 % din toate importurile în temeiul SGP+.



4.2.Monitorizarea SGP+

Bolivia

Bolivia a continuat să înregistreze progrese substanțiale în punerea efectivă în aplicare a angajamentelor referitoare la drepturile omului în 2016-2017, în pofida situației socioeconomice globale. În special, Bolivia a făcut eforturi în vederea eradicării sărăciei, a îmbunătățirii accesului la educație, sănătate, alimente și locuințe și a abordării aspectelor legate de sănătatea reproductivă. Cu toate acestea, o preocupare majoră rămâne vârsta minimă de admitere pe piața muncii, care nu este compatibilă cu Convenția 138 a OIM.

SGP+ are la bază conceptul de dezvoltare durabilă. Atunci când s-au alăturat SGP+, beneficiarii s-au angajat să pună efectiv în aplicare cele 27 de convenții principale, în schimbul unui acces mai bun la piața UE.

Se așteaptă ca beneficiarii SGP+ să dea dovadă de responsabilitate și angajament politic și – mai important – să-și îmbunătățească permanent nivelul de conformitate în timp, în pofida deficiențelor identificate.

Pakistan

Au existat evoluții pozitive în ceea ce privește consolidarea cadrului referitor la drepturile omului și acțiunile legislative privind drepturile femeilor, ale copiilor și ale minorităților, precum și drepturile lucrătorilor, fiind în curs de pregătire legi privind, printre altele, tortura, justiția juvenilă și drepturile persoanelor transgen. Cu toate acestea, domeniile menționate, precum și utilizarea torturii, aplicarea pedepsei cu moartea, prevalența ridicată a exploatării muncii copiilor și libertatea de expresie prezintă motive serioase de preocupare. Prin urmare, situația generală privind drepturile omului este mixtă, iar Pakistanul trebuie să-și intensifice eforturile pentru a garanta respectarea și punerea în aplicare a legislației.

În cadrul monitorizării SGP+, UE se angajează împreună cu țara beneficiară în toate domeniile în care punerea în aplicare este nesatisfăcătoare.

4.2.1.Implicarea împreună cu părțile interesate

Sri Lanka

Sri Lanka a întreprins pași importanți în direcția îmbunătățirii guvernanței și a respectării drepturilor omului. Sri Lanka se implică în mod adecvat în sistemul Națiunilor Unite. Cu toate acestea, guvernul nu a realizat încă o serie de reforme importante care prezintă o relevanță directă pentru punerea efectivă în aplicare a convențiilor privind drepturile omului în temeiul SGP+, în special abrogarea Legii privind prevenirea terorismului, asigurarea garanțiilor juridice fundamentale și abordarea utilizării torturii.

Sarcina probei în ceea ce privește conformitatea cu angajamentele ferme asumate în temeiul SGP+ revine țării beneficiare 10 . Țările beneficiare ar trebui să furnizeze toate informațiile necesare pentru a permite UE să evalueze conformitatea acestora cu SGP+. Evaluarea UE se bazează, în principal, pe cele mai recente rapoarte și recomandări din partea organismelor internaționale de monitorizare, cum ar fi OIM și ONU. UE se implică activ împreună cu aceste organizații internaționale, în special având în vedere că rapoartele ONU sunt publicate o dată la 4-5 ani, ceea ce constituie un interval mai lung decât ciclul de raportare de doi ani al SGP+. Reuniunile cu organismele de monitorizare ale ONU și OIM și cu reprezentanții locali ai acestora au loc anterior și în cursul misiunilor UE de monitorizare a SGP+.

UE utilizează, de asemenea, o gamă largă de alte informații și se întâlnește cu organizațiile societății civile, inclusiv sindicate, apărători ai drepturilor omului, întreprinderi și angajatori înaintea și în cursul misiunilor de monitorizare, atât în UE, cât și în țara beneficiară. Un dialog cu societatea civilă a fost organizat în iunie 2017 în vederea consultării organizațiilor societății civile și a colectării contribuțiilor și opiniilor acestora 11 .

Parlamentul European (PE) și Consiliul sunt implicate activ în punerea în aplicare a SGP+ și în monitorizarea conformității beneficiarilor. Reuniunile periodice cu statele membre sunt organizate sub forma Grupului de experți privind SGP și a Grupului de lucru al Consiliului privind SGP. Printre aspectele discutate cu experții statelor membre s-au numărat răspunsurile la tablourile de bord primite din partea beneficiarilor SGP+ și informările privind misiunile de monitorizare a SGP+.

Mongolia

Dialogul privind SGP+ și sprijinul furnizat prin intermediul unui proiect al OIM finanțat de UE au încurajat Mongolia să-și revizuiască Legea muncii. Mongolia a aprobat un program național privind egalitatea de gen pentru a dezvolta politici sensibile la aspectele de gen până în 2021. Codul penal recent aprobat oferă o definiție a „torturii” în conformitate cu Convenția împotriva torturii. Posibila reintroducere a pedepsei cu moartea și prevalența corupției, cu un impact extins asupra situației privind drepturile omului, constituie preocupări serioase.

În cursul perioadei 2016-2017, Comisia pentru comerțul internațional (INTA) a PE a organizat mai multe schimburi de opinii privind SGP, inclusiv cu privire la progresele înregistrate de beneficiarii SGP+, vizitele de monitorizare și rolul organizațiilor societății civile în candidaturile pentru SGP+. Comisia și SEAE au beneficiat, de asemenea, de implicarea misiunilor delegațiilor PE în anumite țări participante la SGP+.

4.2.2.Misiunile de monitorizare a SGP+

Filipine

S-au constat progrese în domenii precum egalitatea de gen, traficul de ființe umane, drepturile lucrătorilor, sănătate, educație, drepturi sociale și economice, lupta împotriva corupției și protecția mediului. Președintele Duterte a semnat Acordul de parteneriat și cooperare între UE și Filipine, aflat în prezent în așteptarea aprobării din partea Senatului. Cu toate acestea, execuțiile extrajudiciare, în special în luptele împotriva drogurilor ilegale și impunitatea asociată continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare, la fel ca posibila reintroducere a pedepsei cu moartea și diminuarea vârstei răspunderii penale.

Monitorizarea SGP+ utilizează două instrumente interdependente. Primul este „tabloul de bord”, care constă într-o listă a celor mai importante deficiențe identificate de organismele internaționale de monitorizare respective (sau orice altă sursă exactă și fiabilă) pentru fiecare convenție. Toți beneficiarii SGP+ primesc anual un astfel de tablou de bord și sunt invitați să răspundă deficiențelor enumerate.

Cel de al doilea instrument este „dialogul privind SGP+”, inclusiv misiunile de monitorizare a SGP+, prin care UE se angajează împreună cu autoritățile într-o discuție sinceră și deschisă cu privire la deficiențele identificate și măsurile de remediere. În perioada de raportare 2016-2017, Comisia și SEAE au efectuat misiuni de monitorizare în Armenia, Bolivia, Capul Verde, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Filipine și Sri Lanka.

Misiunile de monitorizare a SGP+ au permis contacte directe și la nivel înalt cu guverne, ministere și agenții, precum și cu întreprinderi, ONG-uri locale și organizații ale societății civile. Reuniunile de coordonare au fost organizate cu organizațiile internaționale ale ONU și OIM prezente în țările respective, cum ar fi Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC). Acest lucru a îmbunătățit înțelegerea globală în rândul părților interesate a sistemului SGP+ și a angajamentului specific al fiecărui beneficiar al SGP+, facilitând, de asemenea, colectarea de informații pe teren de la principalele părți interesate.

Părțile interesate locale joacă un rol important în exercitarea unei presiuni asupra autorităților regionale și locale pentru ca acestea să-și îndeplinească angajamentele asumate în cadrul SGP+. În special, în calitate de beneficiari direcți ai preferințelor tarifare, întreprinderile sunt așteptate să sprijine autoritățile în punerea în aplicare a celor 27 de convenții relevante. 

Misiunea SGP+ în Kârgâzstan (iunie 2016)

Întrucât Kârgâzstan s-a alăturat SGP+ abia în ianuarie 2016, misiunea a fost dedicată introducerii SGP+ și monitorizării preliminare. Reuniunile de monitorizare a SGP+ organizate în continuarea Dialogului privind drepturile omului s-au dovedit a fi foarte eficace, întrucât acesta din urmă a abordat, de asemenea, aspecte relevante legate de SGP+ cum ar fi prevenirea torturii și a relelor tratamente în unitățile de detenție și acțiunile în vederea îmbunătățirii relațiilor interetnice, a combaterii discriminării, a diminuării practicii de răpire a miresei și a îmbunătățirii drepturilor copiilor. Întreprinderile au fost interesate să afle despre avantajele economice ale SGP+.

Misiunea SGP+ în Bolivia (iunie 2016)

Munca copiilor a fost discutată drept o chestiune prioritară, cu un accent deosebit pe scăderea vârstei pentru încadrarea în muncă a copiilor. Fiind vorba de țara din America de Sud cu cea mai mare pondere a persoanelor indigene (aproximativ 66 % din populația totală), a fost evidențiat, de asemenea, dreptul persoanelor indigene la consultare prealabilă și consimțământul informat cu privire la accesul la terenuri.

Misiunea SGP+ în Capul Verde (iulie 2017)

Situația globală a drepturilor omului în Capul Verde continuă să fie pozitivă. Printre problemele persistente se numără violența bazată pe gen, drepturile copilului și raportarea cu întârziere. În ceea ce privește ultima problemă, Capul Verde depune eforturi considerabile în vederea abordării acesteia în strânsă colaborare cu OIM în cadrul unui proiect de consolidare a capacităților finanțat de UE.

Misiunea SGP+ în Paraguay (iunie 2016)

Printre inițiativele pozitive privind drepturile omului se numără crearea Sistemului de monitorizare a recomandărilor internaționale privind drepturile omului (SIMORE) cu sprijinul Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR). Munca copiilor, legată în special de practica „criadazgo” (munca domestică), a fost discutată în cursul misiunii, fiind una dintre principalele preocupări.

Misiunea SGP+ în Pakistan (iunie 2016)

Cea de a doua misiune SGP+ a constatat evoluții pozitive de natură instituțională (de exemplu, instituirea Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului și stabilirea unui plan național de acțiune privind drepturile omului) și legislativă (cum ar fi adoptarea unor legi de combatere a violului și a execuțiilor de onoare). În același timp, rămân preocupări serioase, inclusiv cu privire la drepturile femeilor, ale copiilor și ale minorităților, libertatea de expresie, aplicarea pedepsei cu moartea, tortura și capacitatea de a pune în aplicare și de a asigura respectarea legislației.

Misiunea SGP+ în Filipine (ianuarie-februarie 2017)

S-au constatat evoluții pozitive în domenii precum egalitatea de gen, combaterea traficului de ființe umane, drepturile lucrătorilor, sănătatea reproductivă și protecția mediului. Progresele în ceea ce privește aspectele esențiale depind de legislația aflată încă în curs de adoptare în cadrul Congresului. Rămân în continuare preocupări serioase legate de modul în care este desfășurată campania împotriva drogurilor ilegale, în special în ceea ce privește dreptul la viață, garanțiile juridice, eficacitatea anchetelor și a urmăririi penale, cooperarea cu mecanismele ONU, precum și de posibila reintroducere a pedepsei cu moartea și posibila diminuare a vârstei răspunderii penale.

Misiunea SGP+ în Mongolia (martie 2017)

În urma primei vizite de monitorizare a SGP+, s-au constatat evoluții legislative pozitive, cum ar fi intrarea în vigoare a noului Cod Penal, Legea revizuită privind violența domestică, Legea privind protecția copilului și Legea privind drepturile copiilor. Mongolia a înregistrat progrese importante în ceea ce privește raportarea către OIM cu ajutorul unui proiect finanțat de UE. Mongolia urmărește, de asemenea, să-și îmbunătățească capacitatea de a obține toate beneficiile comerciale oferite de SGP+.

Misiunea SGP+ în Armenia (iunie 2017)

Au fost discutate pe larg cele mai importante chestiuni pe care Armenia trebuie să le abordeze, inclusiv punerea efectivă în aplicare a planurilor de acțiune privind drepturile omului pentru perioadele 2014-2016 și 2017-2019, prezentarea în Parlament a noului Cod judiciar, a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, o lege de sine-stătătoare împotriva violenței domestice și o lege cuprinzătoare de combatere a discriminării în conformitate cu standardele internaționale, necesitatea de a (re)institui un sistem de inspecție a muncii și de a înregistra progrese către statutul categoria I în temeiul Convenției CITES.

Misiunea SGP+ în Sri Lanka (septembrie 2017)

Prima misiune de monitorizare ulterior acordării SGP+ acestei țări în mai 2017, care a inclus, de asemenea, o vizită în Jaffna, a constatat că, pe ansamblu, Sri Lanka înregistrează progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 27 de convenții. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a abroga Legea prevenirii terorismului, pentru a aborda problema utilizării frecvente a torturii, pentru a contabiliza disparițiile forțate, pentru a returna terenurile în fostele zone de conflict și pentru a combate discriminarea sindicală și practicile neloiale în domeniul muncii.

4.3.Asistență tehnică și proiecte de dezvoltare

Pe parcursul perioadei de raportare, Comisia și OIM au derulat proiecte SGP+ specifice 12 pentru a sprijini conformitatea cu cerințele de raportare și de punere în aplicare ale OIM în următoarele țări beneficiare ale SGP+: Armenia, Capul Verde, Mongolia, Pakistan, Paraguay și Filipine. Aceste proiecte vor continua pe parcursul următorilor doi ani.

În Armenia, Paraguay și Filipine, accentul a fost plasat pe consolidarea capacității administrațiilor publice de a aplica în mod efectiv convențiile fundamentale ale OIM. În Capul Verde, OIM a sprijinit administrația locală să prezinte rapoartele restante către OIM. În Pakistan, principalul obiectiv a fost de a sprijini elaborarea legislației și a inițiativelor aferente de punere în aplicare cu privire la eliminarea muncii copiilor și a muncii forțate. În Mongolia, în plus față de consolidarea capacității pentru raportarea la timp, OIM a sprijinit alinierea legislației la Convenția OIM privind dreptul de organizare și de negociere colectivă.

Elementele esențiale ale proiectelor UE-OIM în țările beneficiare ale SGP+

Capul Verde

În Capul Verde, acțiunea SGP+ a UE a sporit gradul de sensibilizare în ceea ce privește convențiile fundamentale ale OIM în rândul componentelor tripartite (guvern, angajatori și lucrători). De asemenea, aceasta a promovat discuții privind legislația având în vedere observațiile formulate de organismele de supraveghere ale OIM. În plus, Capul Verde este în prezent la zi cu rapoartele sale privind Convențiile 87 și 98 privind libertatea de asociere și dreptul de organizare și de negociere colectivă. Partenerii sociali au devenit mai conștienți de rolul acestora și sunt mai bine pregătiți să abordeze observațiile organismelor de supraveghere ale OIM.

Mongolia

Proiectul UE-OIM a sprijinit Mongolia să-și îmbunătățească raportarea și conformitatea cu standardele internaționale din domeniul muncii (SIM). Proiectul a revizuit traducerea în limba mongolă a convențiilor fundamentale ale OIM și a ajutat Mongolia să-și înțeleagă mai bine angajamentele. De asemenea, proiectul a avut drept rezultat consultări tripartite privind revizuirea Legii muncii, care este în prezent mai bine armonizată cu principiile fundamentale și drepturile la locul de muncă. Prin intermediul unei sinteze politice privind SIM și schimburile comerciale în limbile engleză și mongolă, precum și prin dialoguri la nivel înalt și ateliere de lucru, guvernul, organizațiile lucrătorilor și ale angajatorilor și-au îmbunătățit înțelegerea principiilor fundamentale și a drepturilor la locul de muncă. Datorită asistenței tehnice, Mongolia este în prezent la zi cu rapoartele privind SIM.

Pakistan

Inițiativa de consolidare a capacității finanțată de UE a permis departamentelor de muncă federale și provinciale să-și îmbunătățească raportarea cu privire la convențiile OIM ratificate. Atelierele OIM organizate în ianuarie, februarie și aprilie 2017 au contribuit la consolidarea dialogului social în cadrul Comitetelor consultative tripartite federale și provinciale. În cadrul atelierelor, departamentele de muncă s-au reunit cu organizațiile angajatorilor și ale lucrătorilor pentru a-și îmbunătăți înțelegerea în ceea ce privește principalele standarde în domeniul muncii.

Ca parte a acțiunii SGP+ a UE și ca răspuns la noile responsabilități legislative delegate, OIM a oferit, de asemenea, guvernului de la Balochistan sprijin tehnic specific în procesul de elaborare a unui set de legi ale muncii revizuite. Au avut loc consultări cu partenerii sociali pentru a garanta că legile sunt mai bine armonizate cu principiile OIM.

Filipine

Acțiunea SGP+ a UE în Filipine s-a axat pe crearea unui mediu favorabil libertății de asociere și negocierii colective, în urma recomandărilor unei misiuni a OIM pentru stabilirea de contacte directe în februarie 2017. Acțiunea SGP+ a UE a permis discuții între departamentul de muncă și partenerii sociali care au avut drept rezultat un manifest tripartit de angajare la punerea efectivă în aplicare a principiilor privind libertatea de asociere și negocierea colectivă și de creare a unui plan național de acțiune în acest sens.

Mai mult, în 2017, au fost lansate proiecte care au vizat sprijinirea participării organizațiilor locale ale societății civile 13 și a partenerilor sociali la SGP+ în toate țările SGP+. În cursul anului 2017, echipele de proiect au efectuat misiuni de informare pentru a identifica aspectele esențiale pentru proiectele lor, care vor fi derulate împreună cu organizațiile locale ale societății civile. În următoarea perioadă de raportare, Comisia va continua să analizeze modalitățile de sprijinire a beneficiarilor prin expertiză, asistență tehnică și prin proiecte specifice de consolidare a capacităților.

4.4.Atașat la prezentul raport: documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind SGP+

La fel ca raportul SGP din 2016, acest al doilea raport bienal privind SGP este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei privind SGP+. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei oferă o evaluare cuprinzătoare a conformității beneficiarilor individuali ai SGP+ cu obligațiile lor în temeiul SGP+ per grup: drepturile omului, drepturile lucrătorilor, mediu și buna guvernanță. Acesta evaluează progresele înregistrate, deficiențele, acțiunile viitoare și prioritățile în vederea punerii efective în aplicare a celor 27 de convenții principale.

4.5.Raport intermediar de evaluare

În conformitate cu Regulamentul SGP 14 , Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar de evaluare cu privire la aplicarea Regulamentului SGP la cinci ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului SGP. Acest raport intermediar de evaluare va analiza dacă Regulamentul SGP își atinge obiectivele. Concluziile acestuia vor fi luate în considerare la elaborarea următorului SGP. Se preconizează adoptarea raportului în cursul primului semestru al anului 2018.

5.Concluzii

Raportul bienal privind SGP urmărește punerea în aplicare a actualului sistem SGP având în vedere că preferințele sale tarifare au intrat în vigoare în ianuarie 2014. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul prezintă situația privind drepturile omului, socială și de mediu din țările beneficiare ale SGP+ și oferă o platformă pentru implicarea societății civile împreună cu guvernele țărilor beneficiare.

În cursul prezentului ciclu de monitorizare, beneficiarilor SGP+ li s-a solicitat să-și asume din ce în ce mai mult punerea în aplicare a celor 27 de convenții și să fie mai proactivi în abordarea aspectelor menționate în tablourile de bord și evidențiate în cursul misiunilor de monitorizare a SGP+.

Kârgâzstan, care s-a alăturat SGP+ în ianuarie 2016, apare pentru prima dată în acest raport. Sri Lanka s-a realăturat SGP+ în mai 2017, prin urmare, perioada de monitorizare acoperă mai puțin de șase luni. În Armenia, misiunea de monitorizare s-a dovedit a fi o modalitate valoroasă de implicare a societății civile locale. În absența unor rapoarte recente către ONU și OIM, misiunea de monitorizare în Capul Verde a fost esențială pentru colectarea informațiilor necesare pentru evaluarea din partea UE. Misiunea de monitorizare în Filipine a fost o oportunitate pentru UE să-și exprime preocupările legate de evoluțiile recente în domeniul drepturilor omului, recunoscând totodată progresele înregistrate cu privire la politicile privind drepturile lucrătorilor și cele socioeconomice. În Paraguay și Bolivia, problema muncii copiilor a fost discutată deschis, cu participarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv OIM și UNICEF. Georgia apare pentru ultima dată, întrucât aceasta a fost eliminată treptat din SGP+ ca urmare a acordului său de liber schimb aprofundat și cuprinzător încheiat cu UE.

Pe ansamblu, monitorizarea SGP+ a oferit o abordare structurată și o bază solidă pentru evaluarea fiecărui beneficiar al SGP+, valorificând constatările organismelor de monitorizare ale ONU și OIM și informațiile furnizate de părțile terțe, inclusiv societatea civilă, partenerii sociali, Parlamentul European și Consiliul. Monitorizarea SGP+ este pe deplin integrată în cadrul și dialogurile bilaterale ale UE, inclusiv dialogurile privind drepturile omului. În special, SGP+ a sprijinit țări precum Pakistan, Sri Lanka, Mongolia și Bolivia să-și intensifice angajamentul în cadrul dialogurilor privind drepturile omului. În același timp, dialogurile privind drepturile omului au oferit o platformă pentru discutarea aspectelor privind drepturile omului legate de SGP+. SGP+ a îmbunătățit sinergiile și a condus la un efect de levier al celor două instrumente care se sprijină reciproc.

În timp ce SGP reprezintă un instrument important pentru abordarea preocupărilor legate de drepturile omului și a celor legate de domeniul muncii în țările beneficiare, UE este angajată să utilizeze toate politicile și instrumentele relevante pentru a sprijini țările beneficiare să-și atingă obiectivele de dezvoltare durabilă și bună guvernanță. Având în vedere natura acestor aspecte și necesitatea unor soluții structurale și de durată, misiunea SGP presupune un angajament constant, pe termen lung, atât din partea UE, cât și din partea țărilor beneficiare.

Următoarea perioadă de raportare acoperind anii 2018 și 2019 va fi lansată cu un nou ciclu bienal de tablouri de bord și misiuni de monitorizare în prima jumătate a anului 2018. Până la sfârșitul anului 2019, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului cel de al treilea raport bienal al acesteia privind SGP, cu un accent special pe evaluarea tendințelor în toate țările beneficiare ale SGP+.

6.Beneficiarii sistemului SGP standard și ai sistemului EBA

Tabelul 1 – Beneficiari ai SGP standard în perioada 2016-2017

Beneficiari ai SGP standard în perioada de raportare 2016 -2017

Modificări ale statutului beneficiarilor în perioada 2016-2017

1.

Camerun

A părăsit sistemul la 1 ianuarie 2017

2.

Insulele Cook

3.

Coasta de Fildeș

4.

Fiji

A părăsit sistemul la 1 ianuarie 2017

5.

Ghana

6.

India

7.

Indonezia

8.

Irak

A părăsit sistemul la 1 ianuarie 2017

9.

Kenya

10.

Insulele Marshall

A părăsit sistemul la 1 ianuarie 2017

11.

Statele Federale ale Microneziei

12.

Nauru

13.

Nigeria

14.

Niue

15.

Republica Congo

16.

Sri Lanka

A părăsit sistemul la 18 mai 2017 ca urmare a statutului GSP+

17.

Swaziland

18.

Siria

19.

Tadjikistan

20.

Tonga

21.

Ucraina

Va părăsi sistemul la 1 ianuarie 2018

22.

Uzbekistan

23.

Vietnam

Beneficiari ai SGP+ în perioada de raportare 2016 -2017

Modificări ale statutului beneficiarilor SGP+ în perioada 2016-2017

1.

Armenia

2.

Bolivia

3.

Capul Verde

4.

Georgia

A părăsit sistemul la 1 ianuarie 2017

5.

Kârgâzstan

A aderat la sistem la 27 ianuarie 2016

6.

Mongolia

7.

Pakistan

8.

Paraguay

9.

Filipine

10.

Sri Lanka

A aderat la sistem la 18 mai 2017

Tabelul 2 – Beneficiari ai SGP+ în perioada 2016-2017

Beneficiari ai EBA în perioada de raportare 2016 -2017

1.

Afganistan

27.

Mauritania

2.

Angola

28.

Malawi

3.

Bangladesh

29.

Myanmar/Birmania

4.

Bhutan

30.

Mozambic

5.

Burkina Faso

31.

Nepal

6.

Burundi

32.

Niger

7.

Benin

33.

Rwanda

8.

Cambodgia

34.

Samoa

9.

Ciad

35.

Sierra Leone

10.

Republica Democratică Congo

36.

Senegal

11.

Republica Centrafricană

37.

Insulele Solomon

12.

Insulele Comore

38.

Somalia

13.

Djibouti

39.

Sudanul de Sud

14.

Eritreea

40.

Sudan

15.

Etiopia

41.

São Tomé și Principe

16.

Gambia

42.

Tanzania

17.

Guineea

43.

Timorul de Est

18.

Guineea Ecuatorială

44.

Togo

19.

Guineea-Bissau

45.

Tuvalu

20.

Haiti

46.

Uganda

21.

Kiribati

47.

Vanuatu

22.

Republica Democrată Populară Laos

48.

Yemen

23.

Liberia

49.

Zambia

24.

Lesotho

25.

Madagascar

26.

Mali

Tabelul 3 – Beneficiari ai EBA în perioada 2016-2017

7.Tabele cu informații statistice privind țările care beneficiază de SGP la data de 1 decembrie 2016

Tabelul 4 - Valoarea importurilor preferențiale pentru toate țările beneficiare ale SGP (mii EUR)

Tabelul 5 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, pe țări beneficiare ale SGP standard (mii EUR)


Tabelul 6 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, pe țări beneficiare ale EBA (mii EUR)*

* „Importurile totale” acoperă toate importurile, inclusiv produsele care beneficiază în mod automat de tarife zero în temeiul clauzei națiunii celei mai favorizate („NCMF”). „Importurile eligibile pentru EBA” se referă doar la produsele care fac obiectul sistemului EBA și care nu beneficiază într-un alt mod de scutirea de tarife în temeiul NCMF.



Tabelul 6 (continuare) - Valoarea importurilor preferențiale către UE, pe țară beneficiară a EBA (mii EUR)

Tabelul 7 - Valoarea importurilor preferențiale către UE, pe țară beneficiară a SGP+ (mii EUR)*

(1) Primul raport SGP bienal acoperind anii 2014 și 2015 a fost publicat în ianuarie 2016: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2016/january/tradoc_154180.pdf .
(2)  Regulamentul (UE) nr. 978/2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare.
(3)  http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2016/january/tradoc_154151.pdf.
(4)  http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2016/january/tradoc_154180.pdf
(5)  http://databank.worldbank.org/data/download/site-content/CLASS.xls
(6)    Sursa tuturor statisticilor din prezentul raport: date Eurostat din septembrie 2017. Importurile totale din țări terțe pot fi mai mici decât importurile totale reale ca urmare a excluderii: comerțului confidențial, capitolului 99 din NC care nu face parte din regimurile SGP, precum și a comerțului pentru perfecționarea activă și perfecționarea pasivă.
(7)      Importurile preferențiale sunt importurile eligibile pentru care preferințele SGP au fost utilizate efectiv.
(8)      Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/330 al Comisiei din 8 martie 2016 (JO L 62, 9.3.2016, p. 9).
(9)      Importurile preferențiale sunt importurile eligibile pentru care preferințele SGP+ au fost utilizate efectiv.
(10)  Articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul SGP [Regulamentul (UE) nr. 978/2012].
(11)  http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/august/tradoc_155993.07.17%20report%20for%20web%20page.pdf.
(12)   http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/july/tradoc_155843.pdf  
(13)   http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/july/tradoc_155843.pdf
(14)  Regulamentul (UE) nr. 978/2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare.