COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.1.2018
COM(2018) 24 final
2018/0008(NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții
(Text cu relevanță pentru SEE)
{SWD(2018) 14 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Societățile și economiile europene se confruntă cu importante inovări tehnologice și digitale, precum și cu schimbări ale pieței forței de muncă și schimbări demografice. Multe dintre locurile de muncă de astăzi nu existau acum zece ani și multe forme noi de relații de muncă vor fi create în viitor. În „Cartea albă privind viitorul Europei”, Comisia subliniază că „este probabil ca majoritatea copiilor care încep școala primară astăzi să ajungă să aibă noi tipuri de locuri de muncă inexistente deocamdată” și că pentru abordarea corectă a acestei situații „vor fi necesare investiții masive în competențe și o regândire majoră a sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții”.
Educația și formarea constituie o parte a soluției de a angaja cât mai multe persoane în locuri de muncă decente, de a răspunde mai bine nevoilor de competențe ale economiei și de a consolida rezilienței Europei. Odată cu progresul tehnologic rapid și cu schimbările aferente ale profilurilor profesionale și ale cerințelor, învățarea de-a lungul vieții trebuie să se bazeze pe o colaborare strânsă și pe sinergii între industrie, educație, formare și mediile de învățare. În același timp, sistemele de educație și formare profesională trebuie să se adapteze la această realitate. În special, se pare că însușirea unui set fix de competențe sau cunoștințe de către tineri nu mai este suficientă; ei trebuie să acumuleze reziliență, un set amplu de competențe și capacitatea de a se adapta la schimbări. Prin urmare, necesitatea și valoarea perspectivei învățării pe tot parcursul vieții, prin care persoanele dobândesc competențe noi și mai relevante pe tot parcursul vieți, este mai evidentă decât oricând.
În Declarația de la Roma din 25 martie 2017, liderii celor 27 de state membre, Consiliul European, Parlamentului European și Comisia Europeană se angajează să colaboreze în direcția unei Uniuni „în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”.
Societățile și economiile noastre depind în mare măsură de persoane competente și cu un înalt nivel de educație. Competențe cum ar fi creativitatea, gândirea critică, luarea inițiativei și soluționarea problemelor joacă un rol important în confruntarea cu complexitatea și schimbările societății de astăzi. „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare” recunoaște că noi moduri de învățare, precum și modele mai flexibile de educație și formare sunt necesare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală, iar „Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei” subliniază importanța deținerii unui set adecvat de calificări și competențe pentru menținerea nivelului de trai în Europa. Schimbările climatice și limitele resurselor ecologice, precum și inegalitățile economice și sociale, fac ca dezvoltarea durabilă să reprezinte o preocupare pentru orice activitate umană.
Așa cum s-a subliniat în mod clar în comunicarea Comisiei referitoare la consolidarea identității europene prin educație și cultură, un Spațiu european al educației ar trebui să faciliteze cooperarea și mobilitatea studenților, a personalului din domeniul educației și formării și a instituțiilor de învățământ și de formare, pe baza unui interes comun al tuturor statelor membre de a profita de întregul potențial al educației și culturii ca motor pentru crearea de locuri de muncă, echitate socială, cetățenie activă și identitate europeană, în toată diversitatea sa. Aceasta răspunde nevoilor pentru o mobilitate sporită a piețelor europene ale forței de muncă, necesității de a investi din ce în ce mai mult în învățarea limbilor străine, precum și de dobândire a competențelor digitale, antreprenoriale și STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică). În cadrul monitorizării ulterioare, Consiliul European din decembrie 2017 a solicitat, printre altele, examinarea măsurilor de abordare a problemelor privind competențele legate de digitalizare, securitate cibernetică, alfabetizare mediatică și inteligență artificială, precum și necesitatea de a avea o societate favorabilă incluziunii, cu o abordare a educației și formării bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și pe inovare.
Aflate în contradicție puternică cu aceste exigențe, cele mai recente date ale studiului PISA al OCDE arată că unul din cinci elevi din Uniunea Europeană (UE) deține competențe insuficiente în ceea ce privește cititul, matematica sau științele. Este îngrijorător faptul că, între 2012 și 2015, tendința observată în ceea ce privește rezultatele slabe pentru UE în ansamblu s-a înrăutățit. În țările care au făcut obiectul studiului OCDE din 2012 privind competențele adulților (PIAAC), între 4,9 % și 27,7 % dintre adulți sunt competenți doar la nivelurile cele mai scăzute de alfabetizare, iar între 8,1 % și 31,7 % sunt competenți doar la nivelurile cele mai scăzute în ceea ce privește competențele numerice.
În plus, 44 % din cetățenii UE dețin un nivel de competențe digitale scăzut sau le lipsesc competențele digitale (19 %), în ciuda faptului că ritmul schimbărilor tehnologice și digitale afectează în mod profund economiile și societățile noastre. În prezent, ca urmare a transformării digitale rapide a economiei, aproape toate locurile de muncă, precum și participarea în societate în general, necesită un anumit nivel de competențe digitale. Competențele digitale sunt în prezent la fel de vitale ca alfabetizarea și competențele numerice și, prin urmare, Europa are nevoie de oameni competenți în domeniul digital care să fie în măsură nu numai să utilizeze aceste tehnologii, ci și să inoveze și să fie experți în acest domeniu.
Primul principul al Pilonului european al drepturilor sociale este dreptul la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, formare și învățare pe tot parcursul vieții. Lipsa competențelor necesare pentru a participa cu succes în societate și pe piața forței de muncă duce la creșterea riscului de șomaj, sărăcie și excluziune socială. Aceasta împiedică creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, pe lângă scăderea competitivității industriei și a capacităților de inovare. După cum reiese din cercetările efectuate, îmbunătățirea competențelor de bază privind alfabetizarea, a competențelor numerice și a competențelor digitale este corelată cu dezvoltarea competențelor într-o gamă mai largă de competențe-cheie; acesta este, în special, strâns legată de dezvoltarea personală, dezvoltarea competențelor de învățare și a competențelor civice.
În 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Recomandarea privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Se recomandă statelor membre să dezvolte furnizarea de competențe-cheie pentru toți ca parte a strategiilor lor de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, ea a definit în „Cadrul european de referință al competențelor-cheie” anexat competențele de care fiecare cetățean are nevoie pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Statele membre au fost invitate să utilizeze Cadrul de referință pentru a se asigura că educația și formarea inițială oferă tuturor tinerilor mijloace pentru a-și dezvolta competențele-cheie la un nivel care să îi pregătească pentru viața adultă, și că adulții sunt în măsură să își dezvolte și să își actualizeze competențele-cheie pe tot parcursul vieții.
Începând cu 2006, modurile de predare și învățare au evoluat rapid: utilizarea într-o mai mare măsură a învățării la distanță asistată de tehnologie și creșterea învățării informale prin utilizarea de dispozitive digitale mobile are un impact asupra oportunităților de dobândire a competențelor. Experiența acumulată în cursul ultimului deceniu a demonstrat că educația, formarea și mediile de învățare trebuie să utilizeze mai bine aceste noi oportunități pentru a sprijini în mod activ dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții. Experiențele de învățare pentru toți cursanții și în toate domeniile trebuie să fie îmbogățite prin consolidarea colaborării între mediile de învățare formală și non-formală. Aceasta poate fi realizată prin promovarea învățării interdisciplinare, a învățării pe bază de cercetare, a stagiilor de ucenicie și a învățării la locul de muncă.
Obiectivul prezentei recomandări este de a îmbunătăți dezvoltarea de competențe-cheie pentru toți cetățenii și pe tot parcursul vieții, precum și de a promova măsurile necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. Acesta încurajează statele membre să pregătească mai bine cetățenii pentru schimbările de pe piața muncii și pentru o cetățenie activă în societăți mai diverse, mai mobile, mai digitale și mai globale, dezvoltând învățarea în toate etapele vieții. Recomandarea promovează în special investirea în competențele de bază, competențele digitale și antreprenoriale, precum și în competențele lingvistice necesare pentru a permite tuturor să participe activ în societate și în economie. De asemenea, recomandarea solicită investiții în competențele STIM pentru a promova înțelegerea științifică și pentru a spori atractivitatea unei cariere în domeniile STIM. Propunerea de recomandare înlocuiește Recomandarea privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții adoptată de Parlamentul European și Consiliu în 2006. Propunerea de recomandare:
·va sprijini punerea în aplicare a primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale - subliniind faptul că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”, precum și a celui de-al 4-lea principiu - consolidarea dreptului la „asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente”, inclusiv dreptul la „sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare.”
·va sprijini dezvoltarea unui Spațiu european al educației prin ajungerea la un acord asupra competențelor-cheie de care au nevoie toți cursanții, prin sprijinirea mobilității cursanților și a personalului din învățământ și prin stimularea în special a dezvoltării competențelor lingvistice pentru a facilita mobilitatea și cooperarea în Europa;
·va sprijini dezvoltarea competențelor antreprenoriale pentru a dezvolta competențe și atitudini esențiale, printre care se numără creativitatea, luarea inițiativei, spiritul de echipă, capacitatea de înțelegere a riscului și simțul responsabilității;
·va răspunde la cerințele în materie de competențe aflate în continuă schimbare, inclusiv competențele de bază, competențele digitale, competențele în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și va evidenția măsuri de sprijinire a dezvoltării competențelor în aceste domenii;
·va scoate în evidență rolul cetățeniei active, valorile comune și drepturile fundamentale;
·va include rezultatele Deceniului Națiunilor Unite dedicat educației pentru dezvoltare durabilă și impulsul furnizat de Obiectivul de dezvoltare durabilă 4 al ONU - Educație 2030;
·va asista statele membre, mediile de educație, formare și învățare și personalul didactic pentru a sprijini mai bine dezvoltarea competențelor prin stabilirea de bune practici pentru sprijinirea dezvoltării competențelor-cheie;
·va contribui la elaborarea viitorului Cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale prin promovarea unei înțelegeri comune a competențelor-cheie;
·va sprijini utilizarea surselor de finanțare europene, cum ar fi programul Erasmus +, fondurile structurale și de investiții europene și Orizont 2020;
Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei oferă dovezi suplimentare privind experiențele anterioare de punere în aplicare a Recomandării din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, analiză care sprijină noua recomandare privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, precum și exemple de politici existente și proiecte care sprijină dezvoltarea competențelor într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții.
Context
Competențele-cheie sunt acele competențe de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Ele sunt alcătuite din „cunoștințe, aptitudini și atitudini” și nu se limitează doar la noțiunea de „cunoștințe” (academice).
Cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții din 2006 (Cadrul de referință) definește cele opt competențe esențiale:
·comunicarea în limba maternă;
·comunicarea în limbi străine;
·competențe în domeniul matematicii și competențe de bază în știință și tehnologie;
·competențe digitale;
·a învăța să înveți;
·competențe sociale și civice;
·spiritul de inițiativă și spiritul antreprenorial; precum și
·conștiința și expresia culturală.
De la adoptarea sa, Cadrul de referință și conceptul său de bază au fost utilizate de statele membre și de părțile interesate; majoritatea statelor membre au pus în aplicare reforme conexe. Există o mare variație în ceea ce privește aceste reforme, iar statele membre au adaptat, de asemenea, definirea competențelor-cheie de-a lungul timpului. Majoritatea reformelor au fost puse în aplicare în domeniul educației școlare sau al educației și formării profesionale. Au fost înregistrate progrese cu privire la competențele cheie, care se referă la „obiecte” școlare tradiționale, cum ar fi comunicarea în limba maternă și în limbi străine sau competențele matematice, mai degrabă decât pentru competențele valabile pentru toate „obiectele” tradiționale, cum ar fi „a învăța să înveți”, spiritul antreprenorial sau competențele sociale și civice.
Educația, formarea și mediile de învățare se confruntă cu dificultăți în aplicarea abordărilor bazate pe competențe în ceea ce privește predarea și învățarea. Trecerea de la o concepție mai degrabă statică a conținutului programei școlare la o definiție dinamică a cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor pe care un cursant trebuie să le dezvolte pe parcursul întregului proces de învățare necesită o schimbare radicală a sistemelor de educație, de formare și de învățare, care afectează modul de organizare și evaluare a acestora.
În plus, nevoile în materie de competențe nu sunt statice; ele se modifică pe tot parcursul vieții. Competențele acumulate în cursul educației trebuie să fie dezvoltate pe parcursul vieții pentru a fi adecvate; actualizarea competențelor, precum și acumularea de noi competențe ca răspuns la nevoile aflate în continuă schimbare este un proces care se desfășoară pe tot parcursul vieții. Prin urmare, oricine are posibilitatea să își dezvolte competențele pe tot parcursul vieții.
Prezenta recomandare prezintă nu numai o actualizare a Cadrului european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ci prezintă și exemple de bune practici care sprijină dezvoltarea abordărilor bazate pe competențe în domeniul educației și formării profesionale, inclusiv învățarea non-formală și într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții.
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a stabilit priorități clare privind „dobândirea de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, cu accent pe rezultatele învățării, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și a stimula inovarea, cetățenia activă și bunăstarea”.
Comunicarea Comisiei privind Consolidarea identității europene prin educație și cultură solicită investirea în oameni și în educația lor și asigurarea faptului că sistemele de educație și formare profesională sprijină toți cursanții să dobândească cunoștințele, aptitudinile și competențele care sunt considerate esențiale în lumea de astăzi. Se face, de asemenea, o legătură puternică între o înțelegere comună a competențelor de care au nevoie toți cetățenii și instituirea unui Spațiu european al educației.
Revizuirea Recomandării Consiliului din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții a fost anunțată în documentul „O nouă agendă pentru competențe în Europa” având scopul de a dezvolta o înțelegere actualizată și comună a competențelor-cheie, de a promova introducerea lor în programa de educație și formare și de a sprijini o mai bună dezvoltare și evaluare a acestora.
În inițiativa „Investiția în tinerii Europei”, adoptată la 7 decembrie 2016, și în următoarele comunicări privind dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării, precum și modernizarea învățământului superior din mai 2017, Comisia a subliniat, de asemenea, necesitatea de a investi în dezvoltarea competențelor și în alte obiective ambițioase din acest domeniu.
În Recomandarea Consiliului adoptată în decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți, se recomandă ca adulților cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe să li se ofere posibilitatea, în funcție de nevoile lor individuale, de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale; și/sau de a dobândi o gamă mai largă de aptitudini, cunoștințe și competențe, bazându-se pe Recomandarea din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale a invitat statele membre să instituie cel târziu până în 2018, în conformitate cu circumstanțele și specificitățile naționale și în modul pe care îl consideră adecvat, măsuri pentru validarea învățării formale și non-formale care să permită persoanelor să obțină validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor care au fost dobândite prin învățare non-formală și informală și să obțină o calificare integrală sau, acolo unde este cazul, o calificare parțială.
Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții oferă un cadru comun de referință care să ajute persoanele fizice și organizațiile să compare diferite sisteme de calificări și nivelurile calificărilor obținute în aceste sisteme.
Cadrul Europass ajută cetățenii să comunice mai bine și să-și prezinte mai bine competențele și calificările.
•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii
În comunicarea sa privind Consolidarea identității europene prin educație și cultură, Comisia subliniază că educația reprezintă baza unei forțe de muncă productive și creatoare și, în cele din urmă, a unei economi reziliente. Comunicarea subliniază necesitatea de a investi în oameni, în competențele lor și în oportunități. Ea se referă în special la necesitatea de a spori eforturile în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării competențelor cheie.
Pilonul european al drepturilor sociale subliniază „dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit [oricărei persoane] să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă” precum și „dreptul la formare profesională continuă și recalificare”.
Propunerea de Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării subliniază, în special, competențele civice, astfel cum sunt descrise în anexa la recomandare. Aceasta stabilește o serie de acțiuni pe care statele membre ar putea să le adopte, cu sprijinul Uniunii.
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru educația digitală stabilește modul în care sistemele de educație și formare pot să utilizeze mai bine inovarea și tehnologiile digitale și să sprijine dezvoltarea unor competențe digitale relevante necesare pentru a trăi și a munci într-o eră a schimbărilor digitale rapide. Planul de acțiune pentru educația digitală se axează pe sistemele de educație și formare inițială și include școlile, educația și formarea profesională (EFP) și învățământul superior.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Inițiativa este în conformitate cu articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 165 prevede că Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional. Articolul 166 prevede că Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.
Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau a angajamentelor cu caracter obligatoriu care revin statelor membre. Statele membre vor decide, în conformitate cu situația de pe plan național, modul în care vor pune în aplicare prezenta recomandare.
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Deși multe state membre dispun de propriile cadre naționale de competențe pentru a îndruma educația și formarea, în prezent există un schimb limitat de bune practici pentru a sprijini în continuare predarea și învățarea bazate pe competențe.
Valoarea adăugată a prezentei recomandări la nivelul Uniunii constă în capacitatea Uniunii de:
·a elabora un cadru comun de referință pentru competențele-cheie necesare;
·a promova o înțelegere comună a învățării pe tot parcursul vieții;
·a facilita schimbul de cunoștințe, de experiență și de bune practici;
·a sprijini inițiative la nivelul UE pentru stimularea dezvoltării competențelor;
·a sprijini dezvoltarea unor cadre de competențe care să ajute la definirea rezultatelor învățării și care să constitui o bază pentru practicile de evaluare și validare;
·a sprijini evaluarea dezvoltării competențelor și de a monitoriza progresele la nivelul UE.
•Proporționalitate
Propunerea consolidează o înțelegere comună a competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții și stabilește baze pentru statele membre și Comisie în ceea ce privește schimbul de bune practici și elaborarea de politici atât la nivel național, cât și la nivelul UE pentru sprijinirea dobândirii de competențe-cheie. Propunerea se referă la toate nivelurile educației și formării, învățarea formală, non-formală și informală și toate grupele de vârstă. Întrucât angajamentele pe care și le vor asuma statele membre au un caracter voluntar și fiecare stat membru decide abordarea pe care să o adopte, măsura este considerată proporțională.
•Alegerea instrumentului
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratatul menționat autorizează adoptarea recomandărilor de către Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Comisiei.
O recomandare a Consiliului este un instrument adecvat în domeniul educației și formării, în cadrul căruia UE are o competență de susținere, și este un instrument care a fost utilizat în mod frecvent pentru acțiunile europene în domeniile educației și formării. Ca instrument juridic, aceasta semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile prevăzute în textul său și furnizează o bază politică mai solidă pentru cooperarea în acest domeniu, respectând, în același timp, pe deplin competența statului membru în domeniul educației și formării.
3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
•Consultări cu părțile interesate
Începând cu Forumul pentru educație, formare și tineret din octombrie 2016, au fost organizate o serie de reuniuni dedicate consultării și seminare la nivel de experți. De asemenea, revizuirea Recomandării din 2006 privind competențele-cheie a fost discutată pe larg cu reprezentanții statelor membre în reuniunile grupului la nivel înalt din cadrul ET 2020, reuniunile directorilor generali pentru învățământul școlar, educația și formarea profesională și învățământul superior, precum și în Comitetul consultativ pentru educație și formare profesională, Comitetul pentru cultură și Grupul consultativ Youthpass.
O consultare publică online a fost deschisă din 22 februarie până în 19 mai 2017, în cadrul căreia s-au primit aproape 500 de răspunsuri și 69 de documente de poziție. Contribuțiile demonstrează o bună implicare a ministerelor educației și a părților interesate neguvernamentale. Procesul de consultare s-a finalizat cu o conferință organizată la Bruxelles la 14 iunie 2017.
Rezultatele consultării confirmă relevanța Cadrului european de referință privind competențele-cheie. Respondenții au confirmat faptul că sunt necesare schimbări pentru a garanta faptul că cadrul reflectă evoluțiile politice, sociale, economice, ecologice și tehnologice din ultimul deceniu.
Principalele constatări ale consultării publice online sunt:
·majoritatea respondenților apreciază Cadrul de referință ca un instrument relevant pentru
·educație, formare și învățare (77 %);
·majoritatea participanților consideră necesară introducerea unor schimbări minore în Cadrul de referință (65 %);
·respondenții subliniază necesitatea sprijinirii în continuare a utilizării cadrului de referință și
·sprijinirea educației, formării și învățării bazate pe competențe în Europa.
Consultarea online, documentele de poziție și reuniunile/conferințele privind consultarea au subliniat necesitatea de:
·a răspunde nevoii de competențe privind alfabetizarea, limbile străine și comunicarea în societățile multilingve și cu diversitate culturală din prezent;
·a răspunde la evoluția rapidă a mediului tehnologic și digital prin actualizarea definiției competențelor digitale. Această actualizare ar trebui să includă lecțiile învățate în cadrul elaborării și sprijinirii utilizării pe scară largă a Cadrului competențelor digitale;
·a îmbunătăți în continuare dezvoltarea competențelor în matematică, știință și tehnologie;
·a sublinia importanța aptitudinilor personale și interpersonale, denumite uneori competențe „de viață”, „socio-emoționale”, sau „non-tehnice”, întrucât acestea ajută cetățenii să se adapteze la condiții de nesiguranță și schimbare. În Cadrul de referință se propune consolidarea în continuare a competențelor precum gândirea critică, munca în echipă, competențele interculturale și soluționarea problemelor;
·a sublinia în recomandare durabilitatea, având în vedere Deceniul Națiunilor Unite dedicat educației pentru dezvoltare durabilă (2005-2014) și din perspectiva obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel mondial, inclusiv privind educația, pentru 2030;
·a sublinia competențele civice și rolul cetățeniei, valorile comune și drepturile omului. Este din ce în ce mai importantă responsabilizarea cetățenilor pentru a acționa în calitate de cetățeni responsabili, activi, contribuind la construirea unor societăți pașnice, tolerante, favorabile incluziunii și sigure. În acest context, se propune în continuare consolidarea alfabetizării mediatice și a competențelor interculturale;
·a evidenția creativitatea, capacitatea de a planifica și de a gestiona procese și de a face față riscurilor în cadrul unui proces decizional în cunoștință de cauză, ca dimensiuni esențiale ale competențelor antreprenoriale. A existat o preferință pentru alinierea definiției actualizate cu Cadrul EntreComp;
·a lua în considerare o gamă mai largă de forme contemporane de exprimare culturală, precum și includerea elementului de dezvoltare a propriei identități culturale. Ar trebui evidențiate atitudinile pozitive față de alte culturi și față de diferențele culturale.
Consultarea a confirmat faptul că utilizarea cadrului de referință s-a axat pe învățarea formală la nivel primar și secundar. Prin urmare, este necesară o legătură mai strânsă cu alte tipuri de educație și formare, cum ar fi educația și îngrijirea copiilor preșcolari, educația și formarea profesională, învățământul superior, învățământul pentru adulți și învățarea non-formală,
În cele din urmă, pentru a sprijini în continuare utilizarea Cadrului de referință s-a propus consolidarea îndrumării și sprijinului pentru personalul din educație și formare profesională și analizarea modurilor de sprijinire a abordărilor privind evaluarea, atât ca parte a proceselor de predare și de învățare, cât și pentru guvernanța în materie de educație și formare profesională.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Propunerea se bazează pe o gamă largă de rapoarte și studii privind impactul Recomandării din 2006 privind competențele-cheie, reformele aferente din statele membre și proiectele relevante finanțate de UE. Raportul comun al Consiliului și al Comisiei Europene pentru 2010 a analizat primele experiențe în statele membre în privința trecerii la programe de învățământ bazate pe competențe în educație și formare. Concluziile KeyCoNet, o rețea europeană de politică privind dezvoltarea de competențe-cheie în educația școlară, precum și un raport Eurydice din 2012 oferă o bună imagine de ansamblu asupra utilizării Cadrului de referință în educația școlară. Rapoartele Cedefop oferă informații cu privire la măsura în care Cadrul de referință a jucat un rol în educația și formarea profesională.
De asemenea, au fost colectate date prin intermediul unor studii lansate în scopul revizuirii, inclusiv o recenzie a literaturii de specialitate privind utilizarea Cadrului european de referință și o analiză comparativă privind cadrele de competență naționale și internaționale.
Pentru competențe specifice, activitatea s-a bazat pe studii și rapoarte în aceste domenii, cum ar fi rapoartele recente privind alfabetizarea și învățarea limbilor străine, educația în domeniul științelor, educația socială și emoțională, educația cetățenească, educația antreprenorială, competențele civice și cetățenești și sensibilizarea și expresia culturală.
De asemenea, analiza a luat în considerare rapoartele și studiile OCDE, UNESCO și ale Consiliului Europei care sunt implicate în definirea cadrelor de competență în materie de educație, formare și învățare. O altă sursă importantă de informații a fost rezultatul activității Centrului Comun de Cercetare (JRC), în special în domeniul competențelor digitale și antreprenoriale.
•Evaluarea impactului
Dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate, nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare, pe consultarea cu statele membre și pe o consultare publică.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
•Drepturi fundamentale
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Prezenta inițiativă nu necesită resurse suplimentare de la bugetul UE.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare
Pentru a sprijini punerea în aplicare, Comisia propune elaborarea, în cooperare cu statele membre, a unor orientări de sprijin care abordează deficiențele în punerea în aplicare a predării și învățării bazate pe competențe.
Comisia intenționează să raporteze cu privire la utilizarea recomandării în contextul cooperării europene în domeniul educației, formării și învățării.
•Documentele explicative (în cazul directivelor)
•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii
Dispozițiile referitoare la statele membre
Statele membre sunt invitate să intensifice dezvoltarea de competențe-cheie pentru toți cursanții, în special cursanții din medii defavorizate. Ele sunt invitate să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți în special nivelurile de dobândire a competențelor de bază (alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale de bază), a competențelor digitale și antreprenoriale, a competențelor STIM, precum și a competențelor lingvistice. Statele membre sunt invitate să consolideze, acolo unde este necesar, sprijinul pentru adoptarea unor abordări ale predării și învățării bazate pe competențe în toate mediile de educație, formare și învățare.
Pe lângă un Cadru european de referință al competențelor-cheie actualizat, sunt sugerate mai multe bune practici pentru a sprijini personalul din toate mediile de educație, formare și învățare în ceea ce privește învățarea bazată pe competențe și dezvoltarea în continuare a evaluării competențelor-cheie. Sprijinirea dezvoltării competențelor-cheie necesită crearea și aplicarea unei game largi de abordări și contexte de sprijinire a învățării; statele membre sunt încurajate să sprijine dezvoltarea în continuare a acestora.
Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a sprijini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU prin integrarea acestora în educație, formare și învățare non-formală.
Statele membre sunt invitate să raporteze cu privire la experiența acumulată și progresele înregistrate în ceea ce privește furnizarea de competențe cheie.
Dispozițiile referitoare la Comisie
Comisia își propune să continue elaborarea de materiale de orientare privind abordările bazate pe competențe în educație, formare profesională și învățare și să sprijine inițiativele menite să dezvolte și să promoveze educația pentru dezvoltare durabilă în ceea ce privește obiectivul de dezvoltare durabilă 4 al ONU cu privire la oportunitățile de educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii, echitabile și de înaltă calitate pentru toți.
Comisia își propune să elaboreze un tablou de bord care să monitorizeze dezvoltarea competențelor-cheie și să furnizeze informații cu privire la măsurile implementate pentru a sprijini dezvoltarea competențelor. Comisia intenționează să elaboreze o propunere pentru viitoarele criterii de referință europene privind dezvoltarea competențelor referitoare la următorul ciclu al Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale.
2018/0008 (NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții
(Text cu relevanță pentru SEE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Acesta prevede, de asemenea, dreptul tuturor persoanelor la „asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente, formare profesională și recalificare, pentru continuarea studiilor și sprijin pentru căutarea unui loc de muncă”. Încurajarea dezvoltării competențelor este unul dintre obiectivele unui Spațiu european al educației care ar avea posibilitatea „de a profita de întregul potențial al educației și culturii ca motor pentru crearea de locuri de muncă, echitate socială, cetățenie activă și identitate europeană, în toată diversitatea sa”.
(2)Cetățenii au nevoie de un set adecvat de aptitudini și competențe pentru a menține nivelul de trai actual, pentru susținerea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă și promovarea coeziunii sociale în perspectiva societății și pieței forței de muncă de mâine. Sprijinirea persoanelor din întreaga Europă în vederea dobândirii de aptitudini și competențe necesare pentru împlinirea pe plan personal, capacitatea de inserție profesională și incluziunea socială ajută la consolidarea rezilienței Europei într-o perioadă de schimbări rapide și profunde.
(3)În 2006, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Recomandarea privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. În recomandarea menționată, statele membre au fost invitate „să dezvolte furnizarea de competențe-cheie pentru toți ca parte a strategiilor lor de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv strategiile lor de realizare a alfabetizării universale” și să utilizeze „Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții - Un cadru european de referință”. De la adoptarea sa, recomandarea a reprezentat un document de referință esențial pentru dezvoltarea educației, formării și învățării bazate pe competențe.
(4)În prezent, cerințele în materie de competențe s-au schimbat, tot mai multe locuri de muncă fac obiectul automatizării, tehnologiile joacă un rol tot mai important în toate domeniile de activitate, iar competențele antreprenoriale, sociale și civice devin din ce în ce mai relevante în vederea asigurării rezilienței și capacității de adaptare la schimbări.
(5)În același timp, sondajele internaționale precum PISA sau PIAAC arată o proporție ridicată de adolescenți și adulți cu competențe de bază insuficiente. În 2015, unul din cinci elevi au avut dificultăți grave privind dezvoltarea de competențe suficiente la citire, matematică și științe. În unele țări, până la o treime din adulți sunt competenți doar la nivelurile cele mai scăzute de alfabetizare și de competențe numerice. 44 % din cetățenii Uniunii dețin un nivel de competențe digitale scăzut sau le lipsesc competențele digitale (19 %).
(6)Prin urmare, investirea în competențele de bază a devenit mai relevantă ca niciodată. Educația de înaltă calitate, inclusiv activitățile extrașcolare și o abordare globală a dezvoltării competențelor, îmbunătățește nivelul competențelor de bază. În plus, trebuie explorate noi moduri de învățare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală. Tehnologiile digitale au un impact asupra educației, formării și învățării prin dezvoltarea de medii de învățare mai flexibile și mai adaptate nevoilor unei societăți cu un grad ridicat de mobilitate.
(7)Noua agendă pentru competențe în Europa a anunțat revizuirea Recomandării din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, recunoscând faptul că investițiile în aptitudini și competențe și într-o înțelegere comună și actualizată a competențelor-cheie reprezintă un prim pas pentru promovarea educației, formării și învățării non-formale în Europa.
(8)Ca răspuns la schimbările care au loc în societate și economie, reflectând discuțiile privind viitorul muncii și în urma consultării publice privind revizuirea Recomandării din 2006 privind competențele-cheie, reiese faptul că atât recomandarea, cât și Cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să fie revizuite și actualizate, cu accent special pe promovarea mentalităților antreprenoriale.
(9)Dezvoltarea competențelor cheie, validarea lor și furnizarea de educație, formare și învățare bazate pe competențe ar trebui sprijinite prin stabilirea de bune practici pentru îmbunătățirea sprijinului acordat personalului din învățământ pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și îmbunătățirea educației lor, pentru actualizarea și validarea metodelor și instrumentelor de evaluare și pentru introducerea unor forme noi și inovatoare de predare și învățare. Prin urmare, bazându-se pe experiențele din ultimul deceniu, prezenta recomandare ar trebui să abordeze provocările legate de punerea în aplicare a educației, formării și învățării bazate pe competențe.
(10)Sprijinirea validării competențelor va permite cetățenilor recunoașterea competențelor și obținerea unei calificări integrale sau, acolo unde este cazul, a unei calificări parțiale. Aceasta se poate baza pe mecanismele existente de validare a învățării non-formale și informale, precum și pe Cadrul european al calificărilor, care oferă un cadru comun de referință pentru a compara nivelurile de calificare, indicând competențele necesare în vederea îndeplinirii acestora. În plus, evaluarea joacă un rol important în structurarea proceselor de învățare și în orientare, ajutând cetățenii să își amelioreze competențele și în ceea ce privește cerințele aflate în schimbare de pe piața forței de muncă.
(11)Definirea setului de competențe-cheie necesare pentru împlinirea pe plan personal, capacitatea de inserție profesională și incluziunea socială a fost influențată nu numai de evoluțiile sociale și economice, ci și de diferitele inițiative care au avut loc în Europa pe parcursul ultimului deceniu. S-a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii competențelor de bază, investițiilor în învățarea limbilor străine, îmbunătățirii competențelor digitale și antreprenoriale, relevanței valorilor comune în ceea ce privește funcționarea societăților noastre și creșterii motivației tinerilor pentru a îmbrățișa o carieră în domeniul științelor. Aceste schimbări ar trebui reflectate în Cadrul de referință.
(12)Ținta 4.7 din Obiectivele de dezvoltare durabilă subliniază necesitatea de a „asigura faptul că toți cei care urmează cursurile unei instituții de învățământ dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă, inclusiv, printre altele, prin educația pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea între femei și bărbați, o cultură a păcii și a non-violenței, cetățenia globală și aprecierea față de diversitatea culturală și față de contribuția culturii la dezvoltarea durabilă”. Acest obiectiv se reflectă în revizuirea cadrului de referință.
(13)Oferta privind învățarea limbilor străine, care este din ce în ce mai importantă pentru societățile moderne, înțelegerea și cooperarea interculturală, profită de Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL). Acest cadru ajută la identificarea principalelor elemente ale acestor competențe și sprijină procesul de învățare. De asemenea, el pune bazele definirii competențelor lingvistice în general și se reflectă în actualizarea cadrului de referință.
(14)Dezvoltarea Cadrului competențelor digitale și a Cadrului competențelor antreprenoriale s-a dovedit a fi utilă pentru sprijinirea dezvoltării competențelor. În mod similar, Cadrul de referință al competențelor pentru o cultură democratică al Consiliului Europei prezintă un set complet de valori, aptitudini și atitudini pentru o participare adecvată în societățile democratice. Toate acestea au fost luate în mod adecvat în considerare la actualizarea cadrului de referință.
(15)Pentru a motiva cât mai mulți tineri să îmbrățișeze cariere în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), inițiative din întreaga Europă au început să asocieze mai strâns educația științifică cu artele și alte subiecte prin folosirea de pedagogii bazate pe cercetare și prin colaborarea cu o gamă largă de actori societali și industrii. În timp ce definiția acestor competențe nu s-a schimbat mult de-a lungul anilor, susținerea dezvoltării competențelor în domeniile STIM devine din ce în ce mai relevantă și ar trebui să se reflecte în prezenta recomandare.
(16)Importanța și relevanța învățării non-formale este evidențiată de experiențele acumulate din activitățile pentru tineret, din munca voluntară, precum și din participarea la sporturile de masă. Învățarea non-formală joacă un rol important în sprijinirea dezvoltării competențelor interpersonale, de comunicare și comportamentale esențiale, cum ar fi: gândirea critică, aptitudinile analitice, creativitatea, capacitatea de rezolvare a problemelor și reziliența, care facilitează tranziția tinerilor către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională. Stabilirea unei mai bune cooperări între diferite medii de învățare ajută la promovarea unei game variate de metode și contexte de învățare.
(17)Abordarea dezvoltării de competențe-cheie în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții ar trebui să asigure sprijin la toate nivelurile de educație, formare și parcursuri educaționale: pentru a dezvolta educația și îngrijirea de înaltă calitate a copiilor preșcolari, pentru a îmbunătăți în continuare educația școlară și pentru a asigura o predare excelentă, pentru a oferi parcursuri de actualizare a competențelor pentru adulții slab calificați și, de asemenea, pentru a dezvolta în continuare educația și formarea profesională inițială și continuă și pentru a moderniza învățământul superior.
(18)Prezenta recomandare ar trebui să acopere o gamă largă de medii de educație, de formare și educaționale, atât formale, cât și non-formale, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. Ea ar trebui să încerce să stabilească o înțelegere comună a competențelor care pot sprijini tranzițiile și cooperarea între aceste medii de învățare diferite. Ea prezintă bunele practici care ar putea răspunde nevoilor personalului didactic care include profesorii, formatorii de cadre didactice, directorii de instituții de educație și formare, personalul responsabil cu formarea colegilor, cercetătorii și profesorii universitari, lucrătorii tineri și educatorii pentru adulți, precum și angajatorii și părțile interesate de pe piața muncii. Prezenta recomandare se adresează, de asemenea, instituțiilor și organizațiilor, inclusiv partenerilor sociali și organizațiilor societății civile, având ca scop orientarea și sprijinirea cetățenilor în efortul lor de a-și îmbunătăți competențele începând cu o vârstă fragedă și continuând pe tot parcursul vieții.
(19)Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității.
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE
Statele membre ar trebui:
1.să sprijine dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și favorabile incluziunii și să asigure pentru toți cetățenii posibilități de dezvoltare a competențelor-cheie prin utilizarea deplină a „Competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții - Un cadru european de referință” astfel cum figurează în anexă, și
1.1.să consolideze dezvoltarea competențelor-cheie de la o vârstă fragedă, pentru toți cetățenii, ca parte a strategiilor naționale de învățare pe tot parcursul vieții;
1.2.să susțină tinerii și adulții care se confruntă cu dezavantaje, sau care au nevoi speciale, să-și valorifice potențialul.
2.să sprijine dezvoltarea competențelor-cheie, acordând o atenție specială în ceea ce privește:
2.1.ridicarea nivelului de competențe de bază (alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale de bază) ca fundament pentru continuarea învățării și participarea în societate;
2.2.promovarea dobândirii competențelor în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și luarea unor măsuri care să motiveze cât mai mulți tineri să îmbrățișeze o carieră în domeniile STIM;
2.3.creșterea și îmbunătățirea nivelului de competențe digitale în toate stadiile procesului de educație și formare, la nivelul tuturor segmentelor populației;
2.4.cultivarea competențelor antreprenoriale, a creativității și a spiritului de inițiativă, în special în rândul tinerilor, inclusiv prin promovarea oportunităților pentru tinerii cursanți de a avea cel puțin o experiență antreprenorială pe parcursul învățământului primar sau secundar;
2.5.creșterea nivelului de competențe lingvistice și încurajarea elevilor să învețe diferite limbi relevante pentru situația lor de muncă și de viață.
3.să faciliteze dobândirea de competențe-cheie prin utilizarea de bune practici de sprijinire a dezvoltării competențelor-cheie, astfel cum figurează în anexă, în special prin:
3.1.promovarea unei game largi de metode de învățare și de contexte, inclusiv utilizarea adecvată a tehnologiilor digitale în educație, formare și în mediile educaționale;
3.2.sprijinirea personalului didactic în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții bazată pe competențe în educație, formare și mediile de învățare;
3.3.sprijinirea și dezvoltarea în continuare a evaluării și validării competențelor cheie;
3.4.consolidarea cooperării dintre educație, formare și mediile de învățare la toate nivelurile și în domenii diferite, pentru a ameliora continuitatea dezvoltării competențelor cursanților și dezvoltarea de metode de învățare inovatoare;
3.5.consolidarea instrumentelor, resurselor și orientărilor în domeniul educației, al formării, al ocupării forței de muncă și al altor medii de învățare pentru a sprijini cetățenii în gestionarea propriilor parcursuri de învățare pe tot parcursul vieții;
4.să integreze obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU în educație, formare și învățare;
5.să raporteze cu privire la experiența acumulată și progresele înregistrate în promovarea competențelor-cheie în toate sectoarele de educație și formare, inclusiv învățarea non-formală.
SALUTĂ PRIN PREZENTA FAPTUL CĂ COMISIA:
6.sprijină punerea în aplicare a recomandării și utilizarea Cadrului european de referință prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și dezvoltarea, în cooperare cu statele membre, a materialelor de referință și a instrumentelor, cum ar fi:
6.1.cadre pentru competențe specifice care facilitează dezvoltarea și evaluarea competențelor;
6.2.materiale de orientare bazate pe noi forme de învățare și abordări de sprijinire;
6.3.instrumente de sprijin pentru personalul didactic și alte părți interesate, cum ar fi cursuri online deschise și în masă (MOOC), instrumente de autoevaluare, rețele, inclusiv eTwinning și Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE);
6.4.abordări pentru evaluarea și validarea competențelor-cheie în continuarea acțiunilor anterioare în contextul Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și al formării profesionale (ET 2020);
7.sprijină inițiativele menite să dezvolte și să promoveze în continuare educația pentru dezvoltare durabilă în ceea ce privește obiectivul de dezvoltare durabilă 4 al ONU privind educația, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii, echitabile și de înaltă calitate pentru toți;
8.consideră posibilitatea de a elabora un tablou de bord privind furnizarea de educație, formare și învățare bazate pe competențe și privind dezvoltarea competențelor în cadrul Uniunii.
Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles,17.1.2018
COM(2018) 24 final
ANEXĂ
la
Propunerea de recomandare a Consiliului
privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții
{SWD(2018) 14 final}
ANEXĂ
Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Un cadru european de referință
Context și obiective
Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.
Orice persoană are dreptul la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare.
Aceste principii sunt definite în „Pilonul european al drepturilor sociale”.
Într-o lume aflată în schimbare rapidă și puternic interconectată, fiecare persoană va avea nevoie de o gamă largă de aptitudini și competențe, iar dezvoltarea acestor competențe trebuie să se desfășoare în mod continuu, pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie, astfel cum sunt definite în prezentul cadru de referință, vizează să pună bazele pentru realizarea unei societăți mai democratice și mai echitabile. Ele răspund nevoilor de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, coeziune socială și dezvoltare în continuare a culturii democratice.
Principalele obiective ale cadrului de referință sunt următoarele:
a) să identifice și să definească competențele-cheie necesare pentru ocuparea unui loc de muncă, împlinire personală, cetățenie activă și incluziune socială;
b) să furnizeze un instrument european de referință pentru factorii de decizie politică, furnizorii de educație și formare, personalul didactic, angajatori și cursanți;
c) să sprijine eforturile depuse la nivel european, național, regional și local pentru a încuraja dezvoltarea competențelor într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții.
Competențe-cheie
În sensul prezentei recomandări, competențele sunt definite ca o combinație între cunoștințe, aptitudini și atitudini, unde:
a) cunoștințele sunt formate din fapte și cifre, concepte, idei și teorii deja stabilite și care sprijină înțelegerea într-un anumit domeniu sau subiect;
b) competențele sunt definite ca abilitatea și capacitatea de a desfășura procese și de a utiliza cunoștințele existente pentru obținerea de rezultate;
c) atitudinile descriu dispoziția și mentalitatea de a acționa sau de a reacționa la idei, persoane sau situații.
Competențele-cheie sunt acele competențe de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Acestea sunt dezvoltate în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, începând din copilăria mică și pe tot parcursul vieții adulte, prin intermediul învățării formale, non-formale și informale.
Toate competențele-cheie sunt considerate la fel de importante; fiecare dintre acestea contribuie la o viață de succes în societate. Competențele pot fi aplicate în diferite contexte și în diferite combinații. Ele se suprapun și se întrepătrund; aspectele esențiale dintr-un domeniu pot sprijini competențele dintr-un alt domeniu. Competențe cum ar fi gândirea critică, soluționarea problemelor, munca în echipă, competențele de comunicare și negociere, aptitudinile analitice, creativitatea și competențele interculturale fac parte integrantă din competențele-cheie.
·Cadrul de referință stabilește opt competențe-cheie:
·competențe de alfabetizare;
·competențe lingvistice;
·competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;
·competențe digitale;
·competențe personale, sociale și de învățare;
·competențe civice;
·competențe antreprenoriale;
·competențe de sensibilizare și expresie culturală.
1.Competențe de alfabetizare
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Dezvoltarea alfabetizării reprezintă baza pentru continuarea învățării și a interacțiunii lingvistice. În funcție de context, competențele de alfabetizare pot fi dezvoltate în limba maternă, în limba de școlarizare și/sau în limba oficială dintr-o țară sau regiune.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Alfabetizarea implică cunoștințe de citire și scriere și o bună înțelegere a informațiilor scrise. Alfabetizarea necesită cunoștințe de vocabular, gramatică funcțională și privind funcțiile limbajului. Ea include cunoașterea celor trei tipuri principale de interacțiune verbală, o serie de texte literare și neliterare și principalele caracteristici ale diverselor stiluri și registre ale limbii.
Cetățenii ar trebui să dețină competențele necesare pentru a comunica atât oral, cât și în scris, într-o gamă largă de situații și să monitorizeze și să își adapteze comunicarea la cerințele situației. Această competență include, de asemenea, capacitatea de a distinge și de a utiliza diferite tipuri de surse, de a căuta, culege și prelucra informații, de a utiliza instrumente ajutătoare și de a formula și exprima argumentele oral și în scris într-o manieră convingătoare și adecvată contextului.
O atitudine pozitivă în ceea ce privește alfabetizarea implică adoptarea unui dialog critic și constructiv, o apreciere a calităților estetice și un interes pentru interacțiunea cu alte persoane. Aceasta implică o conștientizare a impactului limbajului asupra celorlalți și necesitatea de a înțelege și utiliza limba într-un mod pozitiv și responsabil din punct de vedere social.
2.Competențe lingvistice
Această competență definește capacitatea de a utiliza diferite limbi în mod corespunzător și eficient pentru comunicare. Ea împărtășește în linii mari principalele dimensiuni ale competențelor de alfabetizare: se bazează pe capacitatea de a înțelege, exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât oral, cât și în scris (ascultare, vorbire, citire și scriere) într-o varietate de contexte sociale și culturale, în funcție de necesități sau dorințe. După caz, poate include menținerea și dezvoltarea în continuare a competențelor de limbă maternă.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Această competență presupune cunoștințe de vocabular și gramatică funcțională în diferite limbi și o cunoaștere a principalelor tipuri de interacțiune verbală și registre ale limbilor. Sunt importante cunoștințele privind convențiile societale, aspectul cultural și variabilitatea limbilor.
Aptitudinile esențiale pentru aceste competențe constau în capacitatea de a înțelege mesajele verbale, de a iniția, susține și încheia conversații, de a citi, înțelege și redacta texte, cu niveluri diferite de aptitudini în diferite limbi, în funcție de necesitățile individuale. Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza instrumente în mod adecvat și de a învăța limbi străine într-un mod formal, non-formal și informal, pe tot parcursul vieții.
O atitudine pozitivă presupune aprecierea diversității culturale, interesul și curiozitatea cu privire la diferite limbi și comunicarea interculturală. Aceasta presupune, de asemenea, respectarea profilului lingvistic individual al fiecărei persoane, inclusiv respectul față de limba maternă a persoanelor care aparțin minorităților și/sau provenite din familii de migranți.
3.Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii
A. Competențele în domeniul matematicii sunt definite drept capacitatea de a dezvolta și de a folosi o gândire matematică pentru a rezolva o serie de probleme în situații de zi cu zi. Având ca bază stăpânirea competențelor numerice, se pune accent atât pe procese și activități, cât și pe cunoștințe. Competențele matematice implică, la niveluri diferite, capacitatea și disponibilitatea de a utiliza moduri matematice de gândire (gândire logică și spațială) și de prezentare (formule, modele, grafice, diagrame).
B. Competențele în știință se referă la capacitatea și la disponibilitatea de a utiliza cunoștințele și metodologia care servesc la explicarea fenomenelor naturale pentru a identifica întrebări și pentru a trage concluzii bazate pe dovezi. Competențele în domeniul tehnologiei și ingineriei sunt aplicarea acestor cunoștințe și metodologii pentru satisfacerea dorințelor și nevoilor cetățenilor. Competențele în știință, tehnologie și inginerie implică înțelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană și a responsabilității fiecărui cetățean.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
A. Cunoștințele necesare în domeniul matematicii includ cunoștințe temeinice privind numerele, măsurile și structurile, operațiunile de bază și prezentările matematice de bază, o înțelegere a termenilor și conceptelor matematice, precum și o sensibilizare față de întrebările la care matematica poate oferi răspunsuri.
Cetățenii ar trebui să dispună de competențele de a aplica principiile și procesele matematice de bază în contexte de zi cu zi, acasă și la muncă (de exemplu, competențe financiare), și să urmărească și să evalueze înșiruiri de argumente. Cetățenii ar trebui să fie în măsură să utilizeze raționamentul matematic, să înțeleagă dovezile matematice, să comunice în limbaj matematic și să utilizeze instrumente ajutătoare corespunzătoare, inclusiv date statistice și grafice.
O atitudine pozitivă în matematică se bazează pe respectarea adevărului și pe dorința de a căuta raționamente și de a verifica valabilitatea acestora.
B. Pentru știință, tehnologie și inginerie, cunoștințele esențiale cuprind principiile de bază ale naturii, concepte științifice, teorii, principii și metode fundamentale, tehnologii, produse și procese tehnologice, precum și o bună înțelegere a impactului științei, tehnologiei, ingineriei și activităților umane în general asupra naturii. Aceste competențe ar trebui să permită cetățenilor să înțeleagă mai bine avansul, limitările și riscurile teoriilor, aplicațiilor și tehnologiilor științifice în societate în general (în legătură cu procesul de luare a deciziilor, valorile morale, cultură etc.).
Competențele includ înțelegerea științei drept un proces de investigare a naturii prin experimente controlate, capacitatea de a utiliza și gestiona instrumente și mașini tehnologice, precum și date științifice, pentru a îndeplini un obiectiv sau pentru a ajunge la o concluzie sau pentru a lua decizii bazate pe dovezi, precum și capacitatea de a renunța la propriile convingeri atunci când acestea sunt în contradicție cu constatări experimentale noi. Cetățenii ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să recunoască caracteristicile esențiale ale investigației științifice și să dețină capacitatea de a comunica concluziile și motivele care au condus la acestea.
Competența presupune o atitudine de analiză critică și curiozitate, o preocupare pentru aspectele etice și susținerea atât a siguranței, cât și a durabilității mediului, în special referitor la progresele științifice și tehnologice în ceea ce privește interesul propriu, familial, al comunității și interesul mondial.
4.Competențe digitale
Competențele digitale implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențe legate de securitatea cibernetică), precum și soluționarea problemelor.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Cetățenii ar trebui să înțeleagă modul în care tehnologiile digitale pot sprijini comunicarea, creativitatea și inovarea și să fie conștienți de posibilitățile, limitările, efectele și riscurile acestora. Ei ar trebui să înțeleagă principiile generale, mecanismele și logica care stau la baza tehnologiilor digitale aflate în plină evoluție și să cunoască funcția și utilizarea de bază a diferitelor dispozitive, programe informatice și rețele. Cetățenii ar trebui să aibă o abordare critică a valabilității, fiabilității și impactului informațiilor și datelor puse la dispoziție prin mijloace digitale și să cunoască principiile etice și juridice implicate în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale.
Cetățenii ar trebui să poată utiliza tehnologiile digitale pentru a-și susține cetățenia activă și incluziunea socială, colaborarea cu ceilalți, precum și creativitatea în vederea realizării obiectivelor personale, sociale sau comerciale. Competențele includ capacitatea de a utiliza, accesa, filtra, evalua, crea, programa și împărtăși conținuturi digitale. Utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a gestiona și proteja informațiile, conținutul, datele și identitățile digitale, precum și de a recunoaște și utiliza efectiv softuri, dispozitive, inteligență artificială sau roboți.
Utilizarea de tehnologii și conținuturi digitale necesită o atitudine reflexivă și critică, dar care manifestă în același timp curiozitate, este deschisă și orientată spre viitor în ceea ce privește evoluția acestora. Este necesară, de asemenea, o abordare etică, sigură și responsabilă a modului de utilizare a acestor instrumente.
5.Competențe personale, sociale și de învățare
Competențele personale, sociale și de învățare înseamnă capacitatea de a reflecta asupra propriei persoane, gestionarea eficace a timpului și a informației, munca în echipă în mod constructiv, păstrarea rezilienței și gestionarea propriului proces de învățare și a carierei. Ele includ capacitatea de a face față incertitudinii și complexității, de a învăța să înveți, susținerea bunăstării fizice și emoționale, empatia și gestionarea conflictelor.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Pentru a avea relații interpersonale și o participare socială de succes este esențială înțelegerea codurilor de conduită și a normelor de comunicare acceptate în general de diferite societăți și medii. Competențele personale, sociale și de învățare necesită, de asemenea, cunoștințe privind componentele unui corp sănătos, a unei minți sănătoase și a unui stil de viață sănătos. Aceasta implică o cunoaștere a strategiilor de învățare preferate, cunoașterea nevoilor de dezvoltare a competențelor și a diferitelor modalități de a-și dezvolta competențele, precum și căutarea oportunităților și orientărilor privind educația, formarea și cariera sau a măsurilor de sprijin disponibile.
Competențele includ capacitatea de a identifica propriile capacități și interese, capacitatea de abordare a complexităților, de a gândi în mod critic și de a lua decizii. Aceasta include capacitatea de a învăța și de a lucra atât în colaborare, cât și în mod individual, precum și de a-și organiza procesul de învățare și de a persevera, de a evalua și de a face schimb de cunoștințe, de a obține sprijin atunci când este necesar și de a gestiona în mod eficient propria carieră și interacțiunile sociale. Cetățenii ar trebui să fie rezilienți și să poată face față nesiguranței și stresului. Ei ar trebui să aibă capacitatea de a comunica în mod constructiv în medii diferite, de a colabora în echipe și de a negocia. Aceasta include manifestarea toleranței, exprimarea și înțelegerea unor puncte de vedere diferite, precum și capacitatea de a obține încredere și de a empatiza.
Această competență se bazează pe o atitudine pozitivă față de propria bunăstare personală, socială și fizică și pe învățarea pe tot parcursul vieții. Ea se bazează pe o atitudine de colaborare, asertivitate și integritate. Aceasta cuprinde și respectul față de ceilalți și disponibilitatea de depăși prejudecățile și de a ajunge la un compromis. Cetățenii ar trebui să aibă capacitatea de a identifica și stabili obiective, de a se motiva, precum și de a dezvolta reziliența și încrederea pentru a desfășura și a reuși în procesul de învățare pe tot parcursul vieții. O atitudine de soluționare a problemelor sprijină atât procesul de învățare, cât și capacitatea individuală de a aborda obstacolele și schimbările. Aceasta include dorința de a aplica experiențele anterioare de învățare și de viață și curiozitatea de a căuta oportunități de învățare și de dezvoltare în diverse situații din viață.
6.Competențe civice
Competențele civice înseamnă capacitatea de a acționa în calitate de cetățeni responsabili și de a participa pe deplin la viața civică și socială, pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor sociale, economice și politice, precum și a evoluțiilor și a durabilității la nivel mondial.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Competențele civice se întemeiază pe cunoașterea conceptelor de bază cu privire la indivizi, grupuri, organizații de muncă, societate, economie și cultură. Aceasta presupune o înțelegere a valorilor comune europene, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Competențele civice includ cunoștințe despre evenimentele contemporane, precum și o înțelegere critică a principalelor evoluții ale istoriei naționale, europene și a lumii. În plus, aceasta include o cunoaștere a obiectivelor, valorilor și politicilor mișcărilor sociale și politice, precum și a sistemelor durabile, în special a schimbărilor climatice și demografice la nivel mondial și a cauzelor care stau la baza acestora. Cunoștințele despre integrarea europeană, precum și conștientizarea diversității și identității culturale în Europa și în lume reprezintă un aspect esențial. Acestea includ înțelegerea dimensiunilor multiculturale și socioeconomice ale societăților europene și a modului în care identitatea culturală națională contribuie la identitatea europeană.
Competențele civice se referă la capacitatea de a se implica în mod eficient împreună cu ceilalți cetățeni în interes comun sau public, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a societății. Acest lucru implică gândirea critică și participarea constructivă la activitățile comunității, precum și la procesele decizionale de la toate nivelurile, de la nivel local și național până la nivel european și internațional. Acest lucru implică, de asemenea, capacitatea de a accesa, de a avea o înțelegere critică și de a interacționa atât cu formele tradiționale, cât și cu noile forme ale mass-mediei.
Respectarea drepturilor omului ca bază a democrației reprezintă fundamentul unei atitudini responsabile și constructive. Participarea constructivă implică disponibilitatea de a participa la procesul decizional democratic de la toate nivelurile, precum și la activitățile civice. Aceasta include sprijinirea diversității sociale și culturale, a egalității între bărbați și femei și a coeziunii sociale, disponibilitatea de a respecta viața privată a altor persoane și să a-și asuma responsabilitatea pentru mediu. Interesul față de evoluțiile politice și socioeconomice și comunicarea interculturală reprezintă premize necesare pentru atât pentru a depăși prejudecățile, cât și pentru a se ajunge la un compromis atunci când este necesar și pentru a se asigura justiția socială și de echitatea.
7.Competențe antreprenoriale
Competențele antreprenoriale se referă la capacitatea de a acționa în fața oportunităților și a ideilor și de a le transforma în valori pentru ceilalți. Ele se întemeiază pe creativitate, gândire critică și soluționarea problemelor, luarea de inițiative și perseverență și capacitatea de a lucra în colaborare cu scopul de a planifica și a gestiona proiecte care au o valoare comercială, culturală sau socială.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Competențele antreprenoriale necesită cunoașterea diferitelor contexte și oportunități pentru punerea ideilor în practică în activitățile personale, sociale și profesionale precum și o înțelegere a modului în care acestea pot să apară. Cetățenii ar trebui să cunoască și să înțeleagă abordările privind planificarea și gestionarea proiectelor, care includ atât procesele, cât și resursele. Ei ar trebui să aibă cunoștințe de economie și să înțeleagă oportunitățile și provocările sociale și economice cu care se confruntă un angajator, organizație sau societate. Ei ar trebui, de asemenea, să cunoască principiile etice și să-și cunoască propriile puncte forte și puncte slabe.
Competențele antreprenoriale sunt bazate pe creativitate, care include imaginația, gândirea strategică, soluționarea problemelor, reflecția critică și constructivă în cadrul proceselor creative și al inovării. Acestea includ capacitatea de a lucra atât independent, cât și în echipă, pentru a mobiliza resurse (persoane și materiale) și pentru a susține activitatea. Aceasta include capacitatea de a lua decizii financiare referitoare la cost și valoare. Sunt esențiale capacitatea de a comunica eficient și de a negocia cu alte persoane, abordarea nesiguranței, ambiguității și a riscului în procesul de luare a deciziilor în cunoștință de cauză.
O atitudine antreprenorială se caracterizează prin inițiativă și autocontrol, capacitate de anticipare și de evaluare prospectivă, curaj și perseverență în atingerea obiectivelor. Include dorința de a motiva alte persoane și de a pune în valoare ideile acestora, empatia, grija față de alte persoane și în general, precum și acceptarea abordărilor etice de asumare a responsabilității pe parcursul întregului proces.
8.Competențe de sensibilizare și expresie culturală
Competențele de sensibilizare și expresie culturală implică înțelegerea și respectul față de modul în care ideile și înțelesurile sunt formulate și comunicate în mod creativ în diferite culturi și printr-o serie de arte și alte forme culturale. Aceasta implică participarea la înțelegerea, dezvoltarea și exprimarea ideilor proprii și a sentimentului de apartenență sau a rolului în societate în diverse moduri și contexte.
Cunoștințe, competențe și atitudini esențiale legate de această competență
Această competență necesită cunoașterea culturilor și modurilor de exprimare locale, naționale, europene și mondiale, inclusiv limbile, patrimoniul și tradițiile acestora, precum și cunoașterea produselor culturale și o înțelegere a modului în care aceste exprimări pot influența opiniile individuale și reciproc. Aceasta include înțelegerea diferitelor moduri de comunicare a ideilor între creator, participant și audiență în texte scrise, tipărite și digitale, teatru, film, dans, jocuri, artă și design, muzică, ritualuri și arhitectură, precum și în forme hibride. Acest lucru necesită o înțelegere a propriei identități aflată în evoluție, într-o lume a diversității culturale, precum și a modului în care artele și alte forme culturale pot fi o modalitate de a vizualiza și de a modela lumea.
Competențele includ capacitatea de a exprima și interpreta cu empatie idei figurative și abstracte, experiențe și emoții, precum și capacitatea de a face acest lucru într-o serie de alte forme artistice și culturale. Competențele includ, de asemenea, abilitatea de a identifica și concretiza oportunități în interes personal, social sau comercial prin intermediul artelor și a altor forme culturale și capacitatea de a se angaja în procese creative, atât ca individ, cât și în cadrul colectivității.
Este importantă o atitudine deschisă și respectul față de diversitatea expresiilor culturale, împreună cu o abordare etică și responsabilă a proprietății intelectuale și culturale. O atitudine pozitivă presupune, de asemenea, curiozitatea față de lumea înconjurătoare, o atitudine deschisă de imaginare a noi posibilități și dorința de a participa la experiențe culturale.
9.Sprijinirea dezvoltării de competențe-cheie
Competențele-cheie sunt o combinație dinamică de cunoștințe, aptitudini și atitudini pe care un cursant trebuie să le dezvolte pe tot parcursul vieții, începând de la o vârstă fragedă. Educația incluzivă și de înaltă calitate, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții oferă oportunități pentru toți în vederea dezvoltării de competențe-cheie și, prin urmare, abordările bazate pe competențe pot fi utilizate în toate mediile de educație, formare și învățare, pe tot parcursul vieții.
În sprijinul educației, formării și învățării bazate pe competențe și în contextul învățării pe tot parcursul vieții, au fost identificate trei provocări: utilizarea unei game largi de abordări și contexte ale învățării; sprijin pentru profesori și alte categorii de personal educațional; și evaluarea și validarea dezvoltării competențelor. Pentru a aborda aceste provocări, pot fi recunoscute anumite bune practici.
a.Utilizarea unei game largi de abordări și contexte ale învățării
(a)Învățarea interdisciplinară, parteneriatele între diferite niveluri de educație, actori din domeniul formării și învățării, inclusiv de pe piața forței de muncă, precum și conceptele cum ar fi abordările privind școala în ansamblul său, cu accent pe predarea și învățarea în regim de colaborare, participarea activă și luarea deciziilor de către cursanți pot îmbogăți procesul de învățare. Cooperarea transsectorială între instituțiile de învățământ și formare profesională și actorii externi din domeniul afacerilor, artelor, sportului și comunităților de tineret, precum și institutele de învățământ superior sau de cercetare, ar putea fi esențiale pentru o dezvoltare eficientă a competențelor.
(b)Dobândirea competențelor de bază, precum și dezvoltarea mai generală a competențelor poate fi stimulată prin completarea în mod sistematic a învățării academice cu învățarea socială și emoțională, cu arte și sport. Consolidarea competențelor personale, sociale și de învățare de la o vârstă fragedă poate oferi o bază pentru dezvoltarea competențelor de bază.
(c)Metode de învățare cum ar fi învățarea bazată pe cercetare, învățarea bazată pe proiecte, învățarea mixtă, învățarea bazată pe arte și jocuri pot spori motivația de a învăța și capacitatea de implicare. De asemenea, învățarea experimentală, învățarea bazată pe muncă și metodele științifice în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) pot stimula dezvoltarea unei game largi de competențe.
(d)Cursanții, personalul didactic și furnizorii de educație și formare ar putea fi încurajați să utilizeze tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți învățarea și pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. De exemplu, prin participarea la inițiativele Uniunii precum „Săptămâna UE a programării”. Utilizarea unor instrumente de autoevaluare, cum ar fi instrumentul SELFIE, ar putea îmbunătăți capacitatea digitală a furnizorilor de educație, formare și învățare.
(e)Oportunități specifice de experiențe antreprenoriale, cum sunt mini-întreprinderile, stagiile în întreprinderi sau vizite ale antreprenorilor în instituții de educație și de formare ar putea fi deosebit de benefice pentru tineri, dar și pentru adulți și pentru profesori. Tinerilor ar putea să li se ofere posibilitatea de a beneficia de cel puțin o experiență antreprenorială în învățământul primar sau secundar. Parteneriatele și platformele între școli și întreprinderi la nivel local, în special în zonele rurale, pot avea un rol esențial în răspândirea educației antreprenoriale. Formarea adecvată și sprijinul cadrelor didactice și a directorilor ar putea constitui un element esențial pentru crearea unui progres durabil și a unei poziții de lider.
(f)Competențele lingvistice pot fi dezvoltate în strânsă cooperare cu mediile de educație, formare și de învățare din străinătate, prin mobilitatea personalului din învățământ și a cursanților sau prin utilizarea platformei eTwinning, EPALE și/sau portaluri on-line similare.
(g)Tinerii și adulții dezavantajați, din cauza statutului lor socioeconomic sau pentru că provin din familii de migranți, sau cei care au nevoi speciale de educație, ar putea beneficia de un sprijin adecvat în medii favorabile incluziunii în vederea împlinirii potențialului lor educațional. Un astfel de sprijin ar putea consta în sprijin privind învățarea limbii, sprijin academic sau emoțional, instruirea de către colegi, activități extrașcolare, orientare profesională sau sprijin material.
(h)Cooperarea dintre educație, formare și mediile de învățare la toate nivelurile pot fi esențiale pentru a ameliora continuitatea dezvoltării competențelor cursanților pe tot parcursul vieții și pentru a dezvolta metode de învățare inovatoare.
(i)Cooperarea dintre educație și formare, partenerii din afara sistemului educațional în comunitățile locale și angajatorii, în combinație cu învățarea formală și non-formală sprijină dezvoltarea competențelor și facilitează trecerea de la educație la un loc de muncă.
b.Sprijinirea personalului didactic
(a)Integrarea abordării educației, formării profesionale și învățării bazate pe competențe în educația inițială și dezvoltarea profesională continuă pot ajuta personalul didactic să schimbe modul de predare și de învățare în mediile lor și să fie competenți în ceea ce privește punerea în aplicare a abordării.
(b)Personalul didactic ar putea fi sprijinit în dezvoltarea unor abordări bazate pe competențe în mediile lor specifice prin schimburi de personal și activități de învățare reciprocă care permit flexibilitate și autonomie în organizarea învățării, prin rețele, colaborare și comunități de practici.
(c)Personalul didactic ar putea beneficia de asistență în crearea de practici inovatoare, prin participarea la cercetare și utilizarea adecvată de noi tehnologii pentru abordările bazate pe competențe în procesele de predare și învățare.
(d)Personalul didactic ar putea beneficia de orientări, acces la centre de expertiză, instrumente și materiale adecvate care pot îmbunătăți metodele și practica de predare și de învățare.
c.Evaluarea și validarea dezvoltării competențelor
(a)Descrierile competențelor-cheie s-ar putea traduce în cadre privind rezultatele învățării care ar putea fi completate cu instrumente adecvate pentru diagnostic, evaluare formativă și sumativă și validare la niveluri adecvate.
(b)Tehnologiile digitale, în special, ar putea contribui la analiza multiplelor dimensiuni ale progresului cursanților, inclusiv învățarea antreprenorială.
(c)Ar putea fi dezvoltate abordări diferite pentru evaluarea competențelor-cheie în mediile de învățare non-formală și informală, inclusiv activități conexe ale angajatorilor, specialiștilor în orientare profesională și partenerilor sociali. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru toți cetățenii, în special pentru persoanele cu un nivel scăzut de calificare, pentru a susține continuarea învățării.
(d)Validarea rezultatelor învățării obținute prin învățare non-formală și informală s-ar putea extinde și ar putea deveni mai solide, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale, inclusiv prin diferite procese de validare și prin utilizarea unor instrumente precum Europass și Youthpass.