Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Plan de acțiune împotriva dezinformării

[JOIN(2018) 36 final]

(2019/C 228/13)

Raportor: domnul Ulrich SAMM

Coraportor: doamna Giulia BARBUCCI

Sesizare	Comisia Europeană, 12.3.2019
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	5.3.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	20.3.2019
Sesiunea plenară nr.	542
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	142/2/1

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE ia act de definiția dată de inițiativă dezinformării, potrivit căreia prin aceasta se înțelege o serie de informații în mod verificabil false sau înșelătoare care reprezintă o amenințare la adresa democrației și provoacă un prejudiciu public. Răspândirea dezinformării a devenit parte a unui război hibrid cu un scop politic evident. Cu toate acestea, CESE subliniază și că, pe lângă informațiile false, informațiile foarte selective, defăimarea, alarmarea și instigarea la ură atacă drepturile (libertățile) fundamentale ale cetățenilor și drepturile minorităților.

1.2.

Cea mai eficientă formă de dezinformare conține întotdeauna puțin adevăr. Prin urmare, sunt necesare multe acțiuni din partea tuturor părților interesate pentru a furniza informații de calitate și pentru a sensibiliza publicul. În acest scop, CESE salută inițiativa pentru o acțiune coordonată în vederea protejării UE, a instituțiilor sale și a cetățenilor săi împotriva dezinformării. CESE insistă asupra caracterului urgent al acestor măsuri, dar este în același timp îngrijorat că impactul acestui plan de acțiune ar putea fi limitat, având în vedere că alegerile europene din mai 2019 nu sunt departe.

1.3.

CESE recunoaște că dezinformarea provine în principal din trei surse: din Federația Rusă (fapt bine documentat de Serviciul European de Acțiune Externă), din partea unor actori economici și a mass-mediei din alte țări terțe (inclusiv din China și Statele Unite) și din surse interne – diverse organe de mass-media cu activități în interiorul Uniunii, precum și mișcări și organizații politice extremiste. CESE solicită Comisiei să își extindă în consecință activitățile de monitorizare și măsurile de contracarare.

1.4.

1.5.

CESE împărtășește punctul de vedere al Comisiei, potrivit căruia, pentru a reacționa cu un răspuns global contra acțiunilor de dezinformare, este necesară participarea activă a organizațiilor societății civile. CESE acționează proactiv pentru sprijinirea eforturilor comune împotriva dezinformării, de exemplu prin intermediul avizelor, audierilor, manifestări la nivel local și prin numeroasele sale activități de presă desfășurate de Grupul pentru comunicare, format din profesioniști ai CESE.

1.6.

Activitățile de consolidare a rezilienței presupun implicarea tuturor sectoarelor societății și, în special, îmbunătățirea alfabetizării mediatice a cetățenilor. Sensibilizarea și gândirea critică încep la școală, dar presupun, în același timp, o reîmprospătare continuă pe tot parcursul vieții. Aceste activități necesită alocarea unei finanțări adecvate – atât în prezent, cât și în noul cadru financiar multianual.

1.7.

Eforturile comune trebuie să fie sprijinite de cât mai mulți actori posibil, la nivelul UE, în statele membre și, de asemenea, în cadrul parteneriatului sudic și estic, cu participarea unor organizații publice și private. Verificatorii independenți ai veridicității informațiilor și jurnalismul de calitate joacă un rol-cheie și necesită finanțare adecvată pentru a-și putea desfășura activitatea aproape în timp real.

1.8.

CESE salută, în special, finanțarea pentru cercetare alocată în cadrul programului Orizont 2020 și al programului Orizont Europa pentru a asigura o mai bună înțelegere a surselor dezinformării, a intențiilor, a instrumentelor și a obiectivelor aflate în spatele acesteia.

1.9.

Termenul pentru consolidarea grupurilor operative pentru comunicare strategică este depășit. Prin urmare, CESE salută planul privind furnizarea de personal suplimentar și de noi instrumente. Având în vedere resursele considerabile puse la dispoziție în anumite țări pentru generarea de dezinformare, se pare că UE are nevoie de un răspuns adecvat. Prin urmare, creșterea anticipată a resurselor grupurilor operative pentru comunicare strategică poate fi considerată doar un prim pas în vederea creșterii acestora pe viitor.

1.10.

CESE este de acord că celelalte două grupuri operative pentru comunicare strategică („Balcanii de Vest”și „Sud”) ar trebui să fie revizuite și îndeamnă statele membre să contribuie la activitatea grupurilor operative pentru comunicare strategică prin trimiterea de experți naționali.

1.11.

CESE salută Codul de bune practici, care reprezintă un angajament voluntar al platformelor de comunicare socială și al agențiilor de publicitate de a combate dezinformarea, dar – în același timp – își exprimă îndoiala cu privire la eficiența acestor acțiuni voluntare. În cazul în care punerea în aplicare a Codului de bune practici continuă să fie nesatisfăcătoare, CESE îndeamnă Comisia să propună și alte acțiuni, inclusiv cu caracter de reglementare, cum ar fi impunerea unor sancțiuni.

1.12.

CESE solicită urgent întreprinderilor private să înceapă să considere plasarea de conținuturi publicitare care contribuie la răspândirea dezinformării pe platformele online drept un comportament lipsit de etică și iresponsabil și le îndeamnă să ia măsuri pentru a-l împiedica.

2. Introducere – Dezinformarea ca amenințare la adresa sistemelor democratice ale Uniunii

2.1.

În contextul acestei inițiative, prin dezinformare se înțelege o serie de informații în mod verificabil false sau înșelătoare, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat, care provoacă un prejudiciu public și amenință democrația. Adesea, drepturile sunt atacate prin defăimare, alarmare și instigare la ură.

2.2.

Cei care răspândesc dezinformarea o fac uneori sub pretextul libertății de exprimare. Dreptul la informare și libertatea presei sunt într-adevăr drepturi fundamentale ale Uniunii Europene, dar trebuie să luptăm împotriva oricărui abuz de astfel de drepturi atunci când dezinformarea este utilizată în mod deliberat pentru a aduce prejudicii societății.

2.3.

Tehnicile digitale simplifică generarea și răspândirea dezinformării. Aceste tehnici includ:

—	atacuri cu troli asupra profilurilor de pe platformele de comunicare socială;

—	utilizarea softurilor internet automatizate (boți);

—	falsificarea de documente;

—	manipularea prin materiale video (deepfake);

—	profiluri false pe platformele de comunicare socială.

2.4.

Platformele de comunicare socială au devenit mijloace importante de răspândire a dezinformării; în unele cazuri, precum Cambridge Analytica, acestea au trimis conținut cu caracter de dezinformare către utilizatori specifici, identificați prin accesarea și utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal, scopul final fiind influențarea rezultatelor alegerilor și amenințând, astfel, democrația.

Pe lângă platformele de comunicare socială, mijloacele mai tradiționale, precum televiziunea, ziarele, site-urile de internet, scrisorile și mesajele electronice în lanț continuă să joace un rol important în multe regiuni. Instrumentele și tehnicile folosite sunt în schimbare rapidă.

2.5.

Acțiunile de dezinformare pot fi desfășurate de actori din interiorul statelor membre sau de actori externi, fie statali (sau finanțați de un guvern), fie nestatali. Potrivit rapoartelor disponibile, peste 30 de țări recurg la diferite forme de acțiuni de dezinformare și de influențare, inclusiv pe teritoriul propriu.

2.6.

Potrivit Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, instituită în 2016 în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, acțiunile de dezinformare ale Federației Ruse sunt cele care reprezintă cea mai mare amenințare externă pentru UE. S-au raportat cazuri de dezinformare produsă și/sau propagată de surse din Rusia în contextul mai multor alegeri și referendumuri din UE. Există dovezi bine documentate cu privire la campanii de dezinformare în legătură cu războiul din Siria, doborârea avionului MH-17 în estul Ucrainei și folosirea armelor chimice în atacul de la Salisbury. Există însă și alte țări terțe care joacă un rol important în răspândirea dezinformării și numeroși actori din UE furnizează, de asemenea, informații false.

2.7.

În 2018, UE a prezentat o serie de inițiative împotriva dezinformării, împotriva conținutului ilegal și privind protecția datelor:

—	Comunicarea comună intitulată „Creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride”– JOIN(2018) 16 final;

—	Recomandarea privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online – C(2018) 1177 final;

—	Regulamentul privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist – COM(2018) 640 final;

—	Regulamentul în ceea ce privește o procedură de verificare legată de încălcări ale normelor de protecție a datelor cu caracter personal în contextul alegerilor pentru Parlamentul European – COM(2018) 636 final (1);

—	Directiva (UE) 2018/1808 revizuită – Directiva serviciilor mass-media audiovizuale;

—	Comunicarea intitulată „Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online”– COM(2017) 555 final (2);

—	Regulamentul de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare (3);

—	Comunicarea intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană”– COM(2018) 236 final (4) și un raport privind punerea sa în aplicare – COM(2018) 794 final;

—	Comunicarea „Garantarea unor alegeri europene libere și corecte”, COM(2018) 637 final, prezentată la 19 și 20 septembrie 2018 în cadrul reuniunii liderilor UE organizate la Salzburg.

2.8.

Având în vedere alegerile pentru Parlamentul European din 2019 și peste 50 de alegeri prezidențiale, naționale sau locale/regionale care vor avea loc în statele membre până în 2020, este necesară o acțiune coordonată urgentă și imediată pentru protejarea Uniunii, a instituțiilor sale și a cetățenilor săi împotriva dezinformării.

3. Sinteza planului de acțiune împotriva dezinformării

3.1.

Acest plan de acțiune – JOIN(2018) 36 final – elaborat de Comisie și de Înaltul Reprezentant al Uniunii, constituie un răspuns la solicitarea Consiliului European privind adoptarea unor măsuri pentru „protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării”. Reacția coordonată pentru combaterea dezinformării se bazează pe patru piloni:

3.2.

Îmbunătățirea capacității instituțiilor Uniunii de a detecta, analiza și denunța dezinformarea:

—	consolidarea grupurilor operative pentru comunicare strategică și a delegațiilor Uniunii, prin furnizarea de personal suplimentar și de noi instrumente;

—	revizuirea mandatelor grupurilor operative pentru comunicare strategică „Balcanii de Vest”și „Sud”.

3.3.

Consolidarea acțiunilor coordonate și comune de combatere a dezinformării:

—	până în martie 2019, instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru combaterea campaniilor de dezinformare, în strânsă colaborare cu rețelele existente, cu Parlamentul European, precum și cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și cu mecanismul de reacție rapidă al G7;

—	intensificarea eforturilor de comunicare privind valorile și politicile Uniunii;

—	consolidarea comunicării strategice în vecinătatea Uniunii.

3.4.

Mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării:

—	la 26 septembrie 2018 a fost publicat un Cod de bune practici privind dezinformarea, care se adresează platformelor online, agențiilor de publicitate și sectorului publicității. Comisia va asigura o monitorizare atentă și continuă a punerii în aplicare a acestuia.

3.5.

Informarea și îmbunătățirea rezilienței la nivelul societății:

—	campanii specifice destinate publicului și activități de formare destinate profesioniștilor din domeniul mass-media și formatorilor de opinie publică din Uniune și din vecinătatea acesteia, în vederea sensibilizării cu privire la efectele negative ale dezinformării;

—	continuarea eforturilor de sprijinire a mass-mediei independente și a jurnalismului de calitate, precum și a cercetării cu privire la dezinformare;

—

statele membre, în cooperare cu Comisia, ar trebui să sprijine crearea de echipe independente multidisciplinare formate din verificatori ai veridicității informațiilor și din cercetători cu cunoștințe specifice privind mediile locale de informare, care să detecteze și să denunțe campaniile de dezinformare lansate pe diferitele rețele sociale și mijloace de informare digitale;

—	în cadrul Săptămânii educației în domeniul mass-media, din martie 2019, în colaborare cu statele membre, Comisia va sprijini cooperarea transfrontalieră în rândul profesioniștilor în domeniul alfabetizării mediatice;

—	statele membre ar trebui să pună rapid în aplicare dispozițiile privind alfabetizarea mediatică prevăzute de Directiva cu privire la furnizarea serviciilor mass-media audiovizuale;

—	Comisia va monitoriza îndeaproape modul în care este pus în aplicare pachetul de măsuri în domeniul electoral și, după caz, va oferi sprijin și consiliere adaptate necesităților.

4. Observații generale

4.1.

CESE ia act de definiția dată de inițiativă dezinformării, potrivit căreia prin aceasta se înțelege o serie de informații în mod verificabil false sau înșelătoare care reprezintă o amenințare la adresa democrației și provoacă un prejudiciu public. Cu toate acestea, subliniază că, pe lângă informațiile false, informațiile foarte selective, defăimarea, alarmarea și instigarea la ură atacă drepturile (libertățile) fundamentale ale cetățenilor și drepturile minorităților. Cea mai eficientă formă de dezinformare conține întotdeauna puțin adevăr. Prin urmare, sunt necesare multe acțiuni din partea tuturor părților interesate pentru a furniza informații de calitate și pentru sensibilizarea publicului.

4.2.

Răspândirea dezinformării a devenit parte a unui război hibrid cu un scop politic evident. CESE salută, prin urmare, inițiativa pentru acțiune coordonată în vederea protejării UE, a instituțiilor sale și a cetățenilor săi împotriva dezinformării. CESE insistă asupra caracterului urgent al acestor măsuri, dar este în același timp îngrijorat că impactul acestui plan de acțiune ar putea fi limitat, având în vedere că alegerile europene din mai 2019 nu sunt departe. Totuși, nu există nicio îndoială că, pe termen lung, aceste eforturi comune împotriva dezinformării vor fi esențiale pentru protejarea sistemelor democratice ale UE.

4.3.

CESE recunoaște că dezinformarea provine în principal din trei surse: din Federația Rusă (fapt bine documentat de Serviciul European de Acțiune Externă), din partea unor actori economici și a mass-mediei din alte țări terțe (inclusiv din China și Statele Unite ale Americii) și din surse interne – diverse organe de mass-media cu activități în interiorul Uniunii, precum și mișcări și organizații politice extremiste. CESE solicită Comisiei să își extindă în consecință activitățile de monitorizare și măsurile de contracarare.

4.4.

CESE subliniază că este imperativ ca statele membre să ia măsurile necesare pentru a menține integritatea sistemelor și a infrastructurii lor electorale și pentru a le verifica înainte de alegerile europene, dar și în timpul și după încheierea procesului electoral. În această privință, sprijinul acordat acestora de către Comisia Europeană este esențial. Schimbul de bune practici, cum ar fi exemplul suedez din 2018, ar trebui să servească drept model în acest sens.

4.5.

CESE salută punctul de vedere al Comisiei, potrivit căruia, pentru a reacționa cu un răspuns global contra acțiunilor de dezinformare, este necesară participarea activă a organizațiilor societății civile. Activitățile de consolidare a rezilienței presupun implicarea tuturor sectoarelor societății și, în special, îmbunătățirea alfabetizării mediatice a cetățenilor, pentru ca aceștia să înțeleagă modul în care pot identifica și combate dezinformarea. Sensibilizarea și gândirea critică încep la școală, dar presupun, în același timp, o reîmprospătare continuă pe tot parcursul vieții. Totuși, aceste activități necesită alocarea unei finanțări adecvate – în prezent, precum și în noul cadru financiar multianual.

4.6.

CESE acționează proactiv pentru sprijinirea eforturilor comune împotriva dezinformării, de exemplu prin intermediul avizelor, audierilor, manifestărilor la nivel local și prin numeroasele sale activități de presă desfășurate de Grupul pentru comunicare, format din profesioniști ai CESE.

4.7.

4.8.

Pe termen lung, alfabetizarea mediatică reală reprezintă cheia pentru viitorul democrației în Europa. CESE sprijină eforturile care permit o mai bună înțelegere a surselor dezinformării, a intențiilor, a instrumentelor și a obiectivelor aflate în spatele acesteia, precum și a modalităților și motivelor pentru care discursurile de dezinformare reușesc uneori să atragă comunități întregi și să devină parte a mecanismelor de diseminare a știrilor false. CESE salută, în special, finanțarea alocată acestui obiectiv în cadrul programului Orizont 2020 și al programului Orizont Europa.

5. Observații specifice și recomandări

5.1.

Termenul pentru consolidarea grupurilor operative pentru comunicare strategică este depășit, astfel cum s-a precizat deja în unele avize precedente (5). Prin urmare, CESE salută planul privind furnizarea de personal suplimentar și de noi instrumente și susține solicitarea adresată statelor membre de a-și îmbunătăți, atunci când este necesar, și capacitățile naționale în acest domeniu. Având în vedere resursele considerabile disponibile în anumite țări pentru generarea dezinformării, se pare că UE are nevoie de un răspuns adecvat; sporirea preconizată a resurselor grupurilor operative pentru comunicare strategică poate fi considerată, astfel, doar un prim pas în vederea dezvoltării lor viitoare.

5.2.

CESE este de acord că mandatul Grupului operativ East StratCom ar trebui menținut și că mandatul celorlalte două grupuri operative („Balcanii de Vest”și „Sud”) ar trebui revizuit, având în vedere că activitățile de dezinformare din regiunile respective au luat amploare și sunt tot mai importante. CESE îndeamnă statele membre să contribuie la activitatea grupurilor operative pentru comunicare strategică prin trimiterea de experți naționali. Numai în aceste condiții sistemul de alertă timpurie poate fi cu adevărat eficient.

5.3.

De asemenea, CESE salută măsurile atât de necesare pentru asigurarea unor alegeri europene libere și corecte și recomandarea privind impunerea de sancțiuni atunci când este necesar, inclusiv în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal pentru a influența rezultatul alegerilor. De asemenea, salută buna cooperare cu SUA, NATO și Norvegia și solicită ca rolul important al Regatului Unit să fie menținut, indiferent dacă Brexitul va avea sau nu loc. Statele membre trebuie să dea dovadă de solidaritate în lupta împotriva dezinformării.

5.4.

Planul de acțiune este însoțit de un raport privind progresele înregistrate (6) cu privire la diferitele acțiuni, în special în ceea ce privește Codul de bune practici, care reprezintă un angajament voluntar al platformelor de comunicare socială și al agențiilor de publicitate. Potrivit Codului de bune practici, companiile de internet sunt obligate să reducă veniturile pentru conturile și site–urile internet care prezintă informații înșelătoare, să elimine conturile false și boții, să acorde prioritate surselor de știri de încredere și să îmbunătățească transparența finanțării pentru publicitatea politică.

5.5.

CESE salută Codul de bune practici dar, în același timp, are îndoieli cu privire la eficiența acestor acțiuni voluntare, îndoieli care au fost, de asemenea, exprimate recent de către Comisie, în cadrul prezentării primului raport elaborat de Google, Facebook, Twitter și Mozilla la 29 ianuarie. Comisia este îndemnată să propună acțiuni suplimentare, inclusiv acțiuni cu caracter de reglementare, precum impunerea de sancțiuni, în cazul în care contramăsurile împotriva unor conturi false nu sunt puse în aplicare suficient de rapid sau atunci când punerea în aplicare a altor părți ale Codului de bune practici continuă să fie nesatisfăcătoare.

5.6.

Bruxelles, 20 martie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Avizul CESE privind protecția datelor cu caracter personal în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (încă nepublicat în Jurnalul Oficial).

(2) JO C 237, 6.7.2018, p. 19.

(3) Avizul CESE pe tema „Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare”(nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(4) JO C 440, 6.12.2018, p. 183.

(5) JO C 440, 6.12.2018, p. 183.

(6) COM(2018) 794 final.