Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

[COM(2018) 441 final – 2018/0231 (COD)]

(2019/C 62/06)

Raportor:	Oliver RÖPKE
Coraportor:	Violeta JELIĆ

Sesizare	Parlamentul European, 14.6.2018 Consiliu, 26.6.2018
Temei juridic	Articolul 114 alineatul (1), articolul 169 alineatul (3), articolul 43 alineatul (2) și articolul 173 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	187/4/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Piața unică oferă o bază esențială pentru generarea de creștere economică și pentru competitivitate, având o contribuție semnificativă la crearea de locuri de muncă și la asigurarea unei game largi de bunuri și servicii disponibile pentru consumatori. În plus, ea poate constitui baza creării de bunăstare în Uniunea Europeană.

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută fuziunea într-un program unic a cinci programe precedente (precum și a programului statistic european, care depășește chiar piața unică) cu o serie de rubrici bugetare, întrucât se poate preconiza că acest lucru va produce sinergii și va crește eficiența din punctul de vedere al costurilor.

1.3.

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea de a înlătura obstacolele existente și de a accelera dezvoltarea, implementarea și aplicarea dreptului Uniunii pe piața unică. Acest lucru este valabil în special pentru piața bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul răspunderii extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, precum și dezvoltarea de instrumente de guvernanță. CESE îndeamnă la crearea unei piețe unice echitabile și complete, care ar trebui să țină seama și de respectarea standardelor din domeniul muncii, al protecției consumatorilor și al protecției mediului.

1.4.

Totuși, în ceea ce privește lanțul alimentar, CESE îndeamnă Comisia să asigure finanțare în cadrul categoriei 3 – „Resursele naturale și mediul” – dată fiind legătura strânsă a programului cu politica agricolă.

1.5.

CESE salută propunerea Comisiei de a aloca 25 % din fondurile disponibile îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice, însă ar dori informații suplimentare cu privire la categoriile de cheltuieli considerate ca având legătură cu clima.

1.6.

CESE constată o creștere constantă a volumului de activitate în domeniul politicilor de protecție a consumatorilor, datorată, nu în ultimul rând, transformării digitale. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să dezvolte în continuare cooperarea cu rețelele și cu organizațiile de consumatori și să suplimenteze în mod corespunzător finanțarea destinată protecției consumatorilor.

1.7.

CESE observă că, potrivit Comisiei, finanțarea alocată priorităților noului program privind piața unică a fost stabilită la aproximativ 3,9 miliarde EUR, adică un nivel apropiat de cel din perioada de finanțare actuală 2014-2020, însă este preocupat de faptul că, în urma negocierilor privind cadrul financiar al UE, s-ar putea realiza reduceri, iar bugetul ar fi astfel mai mic față de nivelul din trecut. CESE salută, totuși, faptul că, în contextul COSME, vor exista 2 miliarde EUR suplimentare disponibile în cadrul programului InvestEU și că este posibilă combinarea finanțării din alte programe.

1.8.

Statisticile întocmite în cadrul programului statistic european prezintă o valoare adăugată europeană ridicată și constituie una dintre bazele politicilor Uniunii Europene, inclusiv și îndeosebi pentru cea care vizează piața unică. Prin urmare, CESE este de acord cu poziția Comisiei în sensul că programul statistic european existent ar trebui să primească în continuare resursele necesare și în cadrul noului program privind piața unică.

1.9.

CESE îndeamnă la implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali europeni în toate etapele noului program privind piața unică.

2.   Observații generale legate de noul program privind piața unică

2.1.

CESE a subliniat în repetate rânduri că piața unică constituie piatra de temelie a procesului de integrare europeană și contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În plus, piața unică poate contribui și la consolidarea prosperității (1).

2.2.

În avizul său privind cadrul financiar multianual post 2020 (2), CESE a criticat faptul că pentru următoarea perioadă de finanțare sunt disponibile și mai puține mijloace de atingere a obiectivelor Uniunii decât în perioada curentă.

2.3.

În contextul cadrului financiar multianual al UE, Comisia propune consolidarea unei serii de programe și linii bugetare legate de competitivitatea întreprinderilor (inclusiv a IMM-urilor), protecția consumatorilor, clienți și utilizatori finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în sectorul serviciilor financiare, lanțul alimentar, precum și dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene. În principiu, CESE salută prezenta propunere, întrucât ea poate genera sinergii și poate spori eficiența în ceea ce privește finanțarea proiectelor susținute. Totodată, programul oferă un cadru financiar mai flexibil, ceea ce va facilita punerea în aplicare a proiectelor de către beneficiari.

2.4.

Faptul că în noul program privind piața unică va fi inclusă evaluarea fiecărui program demonstrează, de asemenea, valoarea adăugată europeană ridicată generată de aceste diverse inițiative.

2.5.

Ar trebui observat că încă există bariere și obstacole în calea pieței unice. Prin urmare, este importantă monitorizarea evoluțiilor în acest domeniu, realizarea unui bilanț al obstacolelor rămase și elaborarea unei foi de parcurs pentru o bună funcționare a pieței unice în interesul tuturor. CESE este de acord cu Comisia asupra faptului că noul program poate contribui la îmbunătățirea funcționării pieței unice prin conceperea, implementarea și aplicarea legislației UE. Acțiunea UE trebuie să conducă la un cadru de reglementare simplu, clar, stabil și predictibil pentru întreprinderi, lucrători și cetățeni. CESE îndeamnă la crearea unei piețe unice echitabile și complete, care ar trebui să țină seama și de respectarea standardelor din domeniul muncii, al protecției consumatorilor și al protecției mediului.

2.6.

CESE salută în mod specific opțiunea finanțării cumulative a activităților și proiectelor în cadrul mai multor programe ale UE, precum InvestEU, Orizont Europa și Fondul social european. Aceasta ar putea crea efecte sinergice și ar înlesni totodată finanțarea proiectelor.

2.7.

De asemenea, CESE atrage atenția asupra importanței deosebite a dezvoltării în continuare a unei politicii fiscale a UE care să promoveze o piață unică eficientă, competitivă și echitabilă (3).

3.   Obiectivele programului

3.1.

Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol central în economia europeană. 99 % dintre întreprinderile din UE sunt IMM-uri, iar două treimi dintre persoanele ocupate lucrează într-o astfel de întreprindere. În opinia CESE este, așadar, esențial ca IMM-urile să beneficieze de sprijinul Uniunii Europene pentru a-și crește competitivitatea. CESE subliniază importanța măsurilor de sprijin destinate serviciilor profesionale și întreprinderilor, deoarece acestea sunt concepute astfel încât să promoveze competitivitatea IMM-urilor europene. Aceste măsuri sunt esențiale și pentru multe alte sectoare de mare importanță și joacă un rol central pentru servitizarea industriei europene.

3.2.

CESE dorește să evidențieze experiența pozitivă a programului COSME, care a adus beneficii remarcabile IMM-urilor datorită sprijinului său adaptat nevoilor acestora în domenii precum turismul, industria textilă și alte sectoare, aducând astfel o contribuție majoră la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Prin urmare, sprijinul acordat prin intermediul COSME ar trebui continuat și consolidat.

3.3.

În ultimii ani, IMM-urile s-au confruntat cu dificultăți deosebite de acces la finanțare. Lipsa bonității împiedică întreprinderile mici și mijlocii să realizeze investiții corespunzătoare în domenii de viitor precum digitalizarea, inovarea și globalizarea. Acest fapt are un impact negativ asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă și poate periclita chiar supraviețuirea întreprinderilor. În consecință, CESE salută posibilitatea suplimentară de refinanțare prin intermediul instrumentelor financiare de împrumut și de capitaluri proprii în cadrul noului Fond InvestEU.

3.4.

În plus, este necesar să se acorde sprijin în domeniul consolidării capacităților partenerilor sociali, ale administrației publice și ale celorlalți beneficiari, pentru a le da acestora posibilitatea să participe la programele UE.

3.5.

Sprijinul pentru tinerii antreprenori și pentru produse și servicii inovatoare va constitui unul dintre elementele-cheie ale programului privind piața unică. În opinia CESE, constituie o abordare pozitivă utilizarea inițiativelor privind clusterele pentru a susține noi modele de afaceri, tehnologiile avansate, soluțiile care presupun emisii scăzute de carbon și utilizarea eficientă a resurselor, precum și alte domenii, cum ar fi inițiativele de activități internaționale, găsirea de personal și calificarea forței de muncă; Comitetul susține activitatea Platformei de cooperare a clusterelor europene.

3.6.

În numeroase sectoare economice, utilizarea soluțiilor digitale deja se consideră de la sine înțeleasă. Succesul neîntrerupt și competitivitatea tot mai mare a IMM-urilor depind, nu în ultimul rând, de investițiile într-o infrastructură digitală corespunzătoare în timp util. Prin urmare, CESE susține ideea de a sprijini IMM-urile care investesc în proiecte digitale. Aceste proiecte ar trebui concepute în așa fel încât să aducă beneficii atât sectorului afacerilor, cât și societății civile în ansamblul ei.

3.7.

CESE se declară în favoarea sprijinirii în continuare a portalurilor digitale „Europa ta”, SOLVIT și „Europa ta – Consiliere”, a Sistemului de informare al pieței unice și a Tabloului de bord al pieței unice, precum și în favoarea promovării creării și extinderii serviciilor publice digitale suplimentare și a cooperării autorităților în cadrul statelor membre și între acestea în sectorul digital, inclusiv în mod conjugat cu programul „Europa digitală”.

3.8.

În acest context, CESE salută abordarea progresivă a Comisiei, care prevede alocarea a 25 % din fondurile disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice, însă ar dori informații suplimentare cu privire la categoriile de cheltuieli considerate ca având legătură cu clima.

3.9.

Scopul programului privind piața unică este să susțină interesele consumatorilor și să asigure un nivel ridicat de protecție a acestora. CESE constată că provocările cu care se confruntă politica de protecție a consumatorului se extind neîncetat, pe de o parte, ca urmare a comerțului online cu bunuri și servicii și a transformării digitale și, pe de altă parte, ca urmare a măsurilor de dereglementare disproporționate cum ar fi, de exemplu, eliminarea măsurilor legale de asigurare a calității sau a normelor legale privind condițiile de acces în profesie. Noul program trebuie, așadar, să se asigure că consumatorilor le sunt puse la dispoziție informațiile și sprijinul corespunzătoare în contextul activităților lor de consumatori. În același timp, trebuie să se asigure un sprijin adecvat și informarea corespunzătoare a întreprinderilor în legătură cu normele de protecție a consumatorilor.

3.10.

Criza economică și financiară care s-a declanșat în anul 2008 a demonstrat că este esențial să li se ofere consumatorilor consiliere și informații cuprinzătoare privind serviciile financiare, inclusiv consiliere în materie de gestionare a datoriilor. În plus, este necesară o implicare mai profundă a societății civile în elaborarea politicilor din acest domeniu, îndeosebi prin promovarea organizațiilor care susțin interesele în materie de politici ale consumatorilor din sectorul serviciilor financiare.

3.11.

Furnizarea de informații despre piață și consumatori și accesul la căi de atac ar trebui garantate prin sprijinirea organizațiilor de protecție a consumatorilor și a autorităților responsabile cu aplicarea legii. Cu toate acestea, CESE constată că pachetul privind noile avantaje pentru consumatori nu corespunde așteptărilor legitime ale consumatorilor, așa cum se afirmă în recentul aviz al CESE referitor la propunerea Comisiei pe această temă.

3.12.

Protecția consumatorilor la nivelul Uniunii Europene beneficiază de o puternică susținere, îndeosebi prin intermediul Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor și al Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC). În ultimii ani, rețeaua a reușit să comunice cu milioane de consumatori, informându-i în permanență și răspunzând la sute de mii de întrebări ale acestora. BEUC este activă în reprezentarea intereselor consumatorilor în toate domeniile de politică relevante ale UE. Sprijinul acordat rețelei și BEUC a generat o valoare adăugată europeană ridicată. Prin urmare, CESE recomandă urmărirea și continuarea dezvoltării acestei cooperări de succes cu Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor și cu Organizația Europeană a Consumatorilor. Comitetul salută, de asemenea, proiectul de cooperare cu organizațiile naționale de protecție a consumatorilor.

3.13.

În vederea unei mai bune reprezentări a intereselor consumatorilor în cadrul serviciilor financiare, două asociații fără scop lucrativ, Finance Watch și Better Finance, au primit fonduri, inițial ca parte a unui proiect-pilot, iar ulterior prin intermediul unei acțiuni pregătitoare. Regulamentul (UE) 2017/826, care vizează consolidarea capacităților în acest domeniu, prevede posibilitatea cofinanțării suplimentare pentru aceste asociații. CESE îndeamnă Comisia să intensifice și mai mult cooperarea cu organizațiile din acest domeniu de politică.

3.14.

CESE constată că, în perspectiva numeroaselor sarcini care urmează să fie asumate, bugetul destinat protejării intereselor consumatorilor este extrem de limitat, fiind de numai 198,5 milioane EUR. CESE îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să suplimenteze în mod corespunzător acest buget.

3.15.

Datele și statisticile oferă baza pentru deciziile din numeroase domenii, inclusiv în politica socială, economică, regională, de mediu sau agricolă. Statisticile întocmite în cadrul programului statistic european prezintă, așadar, o valoare adăugată europeană ridicată și constituie una dintre bazele politicilor Uniunii Europene, inclusiv și îndeosebi pentru cea care vizează piața unică. Prin urmare, CESE este de acord cu poziția Comisiei în sensul că fostul program statistic european ar trebui să beneficieze în continuare de resursele necesare și în cadrul actualului program privind piața unică, în special dată fiind necesitatea de modernizare a proceselor de realizare a statisticilor și a nevoii tot mai stringente de date statistice.

3.16.

În ceea ce privește standardele, CESE susține elaborarea lor promptă și în timp util, în cooperare cu IMM-urile, angajații, consumatorii și reprezentanții entităților de protecție a mediului.

3.17.

Programul va sprijini acțiunile privind lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, pentru a asigura un nivel înalt de sănătate pentru oameni, animale și plante și a îmbunătăți durabilitatea producției de alimente și furaje și standardele de calitate la nivelul UE. Impactul bolilor animalelor și al organismelor dăunătoare ar trebui redus la minimum prin aplicarea unor programe de prevenție sprijinite de UE. Totodată, ar trebui susținut nivelul de protecție a mediului și a biodiversității.

3.18.

Multe dintre activitățile din cadrul programului privind lanțul alimentar fac obiectul politicii agricole și a politicii de mediu. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să asigure finanțarea acestor activități din lanțul alimentar prin categoria 3 „Resursele naturale și mediul”.

4.   Buget

4.1.

Comisia propune un buget total alocat programului privind piața unică în valoare de 4,089 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. Bugetul cuprinde: — aproximativ 438 de milioane EUR pentru obiectivul privind piața unică; — 1 miliard EUR pentru programul COSME destinat IMM-urilor; — 198,5 milioane EUR pentru consumatori; — 220,5 milioane EUR pentru standardizare; — 552 milioane EUR pentru statistică; și — 1 680 de milioane EUR pentru lanțul alimentar.

4.2.

CESE observă că, prin prisma unei comparații a acestor pachete financiare cu perioada de finanțare actuală 2014-2020, a Brexitului și a integrării programelor individuale în programul privind piața unică, referitor la bugetul actual nu pot fi formulate prea multe observații.

4.3.

CESE observă că, potrivit Comisiei Europene, finanțarea alocată programului privind piața unică este comparabilă cu perioada financiară actuală (aproximativ 3,9 miliarde EUR), însă este preocupat că, în urma negocierilor, ar putea fi efectuate reduceri bugetare și, astfel, s-ar produce o diminuare a resurselor disponibile în comparație cu perioada 2014-2020.

4.4.

CESE observă că peste 41 % din bugetul total – 1,68 de miliarde EUR – este alocat lanțului alimentar, acesta fiind de departe cel mai bine finanțat capitol al programului privind piața unică, în timp ce mai puțin de 5 % se află la dispoziția proiectelor din domeniul protecției consumatorilor.

4.5.

CESE salută faptul că, pe lângă suma de 1 miliard EUR alocată programului COSME, vor mai fi disponibile încă 2 miliarde EUR prin intermediul componentei pentru IMM-uri din cadrul InvestEU (4).

4.6.

CESE solicită o creștere semnificativă a finanțării destinate politicii de protecție a consumatorilor din cadrul programului privind piața unică, dată fiind creșterea vertiginoasă a provocărilor cu care se confruntă această politică, nu în ultimul rând din cauza importanței tot mai mari a comerțului electronic transfrontalier și a serviciilor online.

4.7.

În ceea ce privește lanțul alimentar, CESE solicită ca, în cadrul categoriei 3 „Resursele naturale și mediul”, să fie alocate fonduri destinate măsurilor care nu fac obiectul supravegherii pieței. Printre acestea se numără, de exemplu, activități de eradicare a bolilor animalelor și a organismelor dăunătoare plantelor, precum și măsuri pentru bunăstarea animalelor.

4.8.

CESE salută existența opțiunii de a combina finanțarea proiectelor din alte programe precum Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus sau Fondul european agricol de dezvoltare rurală.

4.9.

La fel ca în cazul sprijinului acordat IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, precum și consolidării competitivității și creșterii întreprinderilor, eligibilitatea în temeiul articolului 3 din programul privind piața unică ar trebui extinsă și la măsuri care să permită publicului, consumatorilor, utilizatorilor finali, sindicatelor, reprezentanților societății civile și întreprinderilor să participe activ la dezbaterea în materie de politici, la elaborarea acestora și la procesele de luare a deciziilor, susținând inclusiv activitățile organizațiilor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii Europene.

---

(1)  JO C 125, 21.4.2017, p. 1.

(2)  ECO/460 – Avizul „Cadrul financiar multianual de după 2020” (adoptat în sesiunea plenară din septembrie 2018).

(3)  JO C 125, 21.4.2017, p. 1.

(4)  COM(2018) 439 final.