6.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 440/73


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul

(Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE de la Sofia din 16 mai 2018)

[COM(2018) 306 final]

(2018/C 440/11)

Raportor:

domnul Ulrich SAMM

Coraportor:

domnul Stefano PALMIERI

Sesizare

Comisia Europeană, 18.6.2018

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

 

 

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

4.9.2018

Data adoptării în sesiunea plenară

19.9.2018

Sesiunea plenară nr.

537

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

196/1/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, Comisia a exprimat, de asemenea, cu claritate necesitatea ca cercetarea și inovarea să continue să fie o prioritate esențială a UE.

1.2.

CESE salută faptul că inovarea ar trebui să aibă o pondere mai mare și își reiterează opinia că politicile viitoare de finanțare trebuie să fie echilibrate pentru întregul lanț al cercetării și inovării, pornind de la cercetarea fundamentală până la cea orientată spre produse. Inovarea constituie un factor esențial al creșterii economice, iar noile instrumente vor crea avantaje, îndeosebi pentru IMM-uri. CESE reiterează importanța investițiilor publice în cercetare și dezvoltare ca factor esențial pentru producerea și menținerea unui efect de propagare asupra economiilor statelor membre.

1.3.

CESE salută, de asemenea, obiectivul de continuare a simplificării normelor privind ajutorul de stat pentru a facilita combinarea mai multor fonduri, ceea ce poate fi esențial pentru depășirea disparităților semnificative dintre statele membre și regiuni în ceea ce privește numărul de proiecte de cercetare și inovare de succes.

1.4.

Programul Orizont Europa trebuie să investească în zone în care există o valoare adăugată europeană deosebită. Proiectele de cercetare colaborativă ar trebui să reprezinte o prioritate, deoarece îndeplinesc această cerință mai bine decât orice alt program.

1.5.

CESE își exprimă convingerea că multe dintre provocările societale majore pot fi soluționate doar la nivel european și că este nevoie, în acest sens, de eforturi concertate ale mai multor actori, ceea ce depășește sfera de aplicare a proiectelor individuale de cercetare colaborativă. Acesta este motivul pentru care se susține ideea de misiuni.

1.6.

Un alt element esențial în procesul de consolidare a Spațiului european de cercetare este sprijinirea mobilității cercetătorilor prin intermediul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, în timp ce politicile UE și cele naționale trebuie să încerce să instituie condiții de muncă adecvate și atractive pentru profesioniști, pentru a se evita fenomenul de „exod al creierelor” care este contraproductiv pentru realizarea coerenței în UE.

1.7.

CESE consideră că este necesar să se ridice volumul investițiilor UE menite să-i ajute pe lucrătorii europeni să fie la curent cu evoluțiile și să obțină calificări pentru profesii în domeniul digital.

1.8.

CESE consideră că inițiativele de sprijinire a IMM-urilor care să fructifice și să valorifice rezultatele cercetării și inovării ar trebui sprijinite mai eficace.

2.   Introducere

2.1.

La reuniunea informală a liderilor UE de la Sofia din data de 16 mai 2018, Comisia Europeană i-a invitat pe cei prezenți să discute și să prezinte orientări strategice în perspectiva viitorului cadru financiar multianual, în general, precum și în ceea ce privește necesitatea prioritizării cercetării și inovării, în special. În comunicarea sa, CE a propus priorități și noi inițiative în acest sens (1).

2.2.

Această propunere constituie, de asemenea, un prim pas spre definirea viitorului program-cadru (FP9 sau Orizont Europa) care vizează continuarea și îmbunătățirea programului de succes Orizont 2020 (2).

2.3.

De asemenea, în cadrul strategiei reînnoite pentru politica industrială a UE, se propun activități de sprijinire a inovării și de stimulare a poziției de lider în sectorul industrial (3).

3.   Sinteza propunerii

3.1.

Propunerea Comisiei Europene este menită să garanteze faptul că cercetarea și inovarea continuă să rămână în viitor una dintre politicile esențiale ale UE și una dintre prioritățile de finanțare ale UE, în cadrul mai multor instrumente bugetare. Se pune mai mult accent pe inovare pentru poziționarea Europei ca lider în inovarea creatoare de piețe.

3.2.

Comisia propune majorarea investițiilor în domeniul cercetării și inovării printr-o alocare bugetară de aproximativ 100 de miliarde EUR pentru viitorul program Orizont Europa și pentru programul de cercetare și formare Euratom (4).

3.3.

De asemenea, Comisia a propus mobilizarea unui buget de aproximativ 11 miliarde EUR pentru instrumente de piață, inclusiv pentru instrumente financiare și garanții bugetare într-o fereastră dedicată din Fondul InvestEU, care ar mobiliza la rândul său investiții private în valoare de 200 de miliarde EUR pentru sprijinirea cercetării și inovării.

3.4.

Statele membre sunt îndemnate să depună eforturile necesare pentru a-și majora cheltuielile în domeniul cercetării și inovării în scopul atingerii obiectivului de 3 % din PIB.

3.5.

Demararea primei serii de misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE, cu obiective îndrăznețe și ambițioase, cu o valoare adăugată europeană semnificativă. Misiunile vor încuraja investițiile și participarea în multe sectoare din cadrul lanțurilor valorice, al domeniilor de politică (de exemplu, energie și climă, transport, producție avansată, sănătate și alimentație, sectorul digital), al disciplinelor științifice (inclusiv științe sociale și umaniste).

3.6.

Se propune ca, în momentul revizuirii politicii și legislației prevăzute în cadrele de reglementare europene și naționale, să se aplice principiul inovării, asigurându-se evaluarea deplină a impactului asupra inovării.

3.7.

Se va înființa un Consiliu european pentru inovare (EIC) pentru a identifica și a amplifica inovarea revoluționară și perturbatoare, care se va concentra pe inovațiile cu evoluție rapidă, cu risc ridicat, care prezintă un potențial mare de a crea piețe complet noi.

3.8.

Măsurile de creștere a investițiilor private în domeniul cercetării și inovării și inițiativele de amplificare:

punerea în aplicare a unui program privind un fond de fonduri paneuropean de capital de risc (VentureEU);

transpunerea Directivei (5) privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie.

3.9.

Continuarea simplificării normelor privind ajutorul de stat pentru a facilita combinarea armonioasă a mai multor fonduri și utilizarea mai eficientă a standardelor comune de evaluare aplicabile proiectelor de cercetare și inovare.

3.10.

Comisia militează pentru un sistem fiscal (6) care să sprijine inovarea, permițând deducerea fiscală a costurilor investițiilor în cercetare și inovare, cu indemnizații suplimentare acordate întreprinderilor nou-înființate.

3.11.

Introducerea unei etichete de știință deschisă pentru universități și organizații publice de cercetare pentru a dezvolta caracterul antreprenorial și interdisciplinar al acestora.

4.   Observații generale

4.1.

CESE salută faptul că, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, Comisia a exprimat clar necesitatea ca cercetarea și inovarea să continue să fie o prioritate esențială a UE. Un program solid și de succes, care reunește excelența, infrastructurile comune de cercetare, colaborarea transfrontalieră și sinergiile între mediul academic, sectorul industrial, IMM-uri și organizațiile din domeniul cercetării, reprezintă un instrument de politică esențial menit să contribuie la obținerea unei creșteri economice și a unei competitivități europene durabile și la abordarea provocărilor majore cu care se confruntă societatea europeană.

4.2.

CESE salută faptul că inovarea ar trebui să aibă o pondere mai mare și își reiterează opinia că politicile de finanțare viitoare trebuie să fie echilibrate pentru întregul lanț al cercetării și inovării, pornind de la cercetarea fundamentală până la cea orientată spre produse (7). Inovarea constituie un factor esențial al creșterii economice, iar noile instrumente vor crea avantaje, îndeosebi pentru IMM-uri. CESE reiterează importanța investițiilor publice în cercetare și dezvoltare ca factor esențial pentru producerea și menținerea unui efect de propagare asupra economiilor statelor membre.

4.3.

În ceea ce privește nivelul ridicat al așteptărilor legate de impactul programului Orizont Europa și de rolul său în garantarea competitivității europene, CESE recomandă o finanțare în valoare de 120 miliarde EUR, după cum a propus și Parlamentul European. Instituțiile europene trebuie să demonstreze faptul că au înțeles importanța capitală a cercetării și inovării pentru viitorul competitivității UE.

4.4.

CESE consideră că este necesar să crească volumul investițiilor UE menite să îi ajute pe lucrătorii europeni să fie la curent cu evoluțiile și să obțină calificări pentru profesii în domeniul digital. În plus, CESE consideră că inițiativele de sprijinire a IMM-urilor care să fructifice și să valorifice rezultatele cercetării și inovării ar trebui sprijinite mai eficace.

5.   Observații specifice

5.1.   Cercetarea de-a lungul întregului lanț valoric

5.1.1.

Fondurile structurale și de investiții europene ar trebui utilizate pentru a integra regiunile în economia inovării. Ar trebui create sinergii între programul Orizont Europa, Fondul InvestEU, Fondul social european, programul Erasmus+, programul Europa Digitală, politica agricolă comună și alte programe.

5.1.2.

UE este spațiul cel mai deschis pentru cercetare și inovare din lume. Pe lângă faptul că încurajează implicarea organizațiilor de cercetare din întreaga lume în proiectele sale, colaborează, de asemenea, la scară largă, cu parteneri internaționali în cadrul unor programe comune. Programul Orizont Europa trebuie să investească în domenii în care există o valoare adăugată europeană deosebită. Proiectele de cercetare colaborativă (8) ar trebui să reprezinte o prioritate, deoarece îndeplinesc această cerință la un nivel mult mai mare decât o face orice alt program: pentru a face progrese în ceea ce privește provocările societale care nu pot fi soluționate la nivel național, aceste proiecte reunesc cei mai buni oameni de știință și cele mai inovatoare IMM-uri și părți interesate din sectorul industrial din Europa. Prin combinarea abilităților și a competențelor lor la nivel interdisciplinar, proiectele de cercetare colaborativă oferă avantaje valoroase cetățenilor europeni.

5.1.3.

CESE își exprimă convingerea că multe dintre provocările societale majore pot fi soluționate doar la nivel european și că este nevoie, în acest sens, de eforturi concertate ale mai multor actori, ceea ce depășește sfera de aplicare a proiectelor individuale de cercetare colaborativă. Acesta este motivul pentru care se susține ideea de misiuni. CESE recunoaște că obiectivele ambițioase comune au potențialul de a inspira și de a impulsiona, și anume prin dorința de implicare în cadrul mai multor comunități, inclusiv în rândul publicului. Misiunile ar trebui să ofere o perspectivă pe termen lung în ceea ce privește finanțarea pe tot parcursul perioadei de finanțare a programului Orizont Europa. Este esențial ca misiunile să fie conceptualizate în principal ca misiuni de cercetare la scară largă, chiar dacă integrează diferite părți interesate în subproiectele lor. Pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale misiunilor, acestea trebuie să acopere întregul lanț al inovării și să includă activități de cercetare pe toate nivelurile de maturitate tehnologică. CESE îndeamnă să se evite supraevaluarea conceptului misiunilor, dar să li se aloce fonduri suficiente, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. Aceste obiective ar trebui să fie realizabile și concrete.

5.1.4.

Unul dintre punctele forte ale programelor-cadru de cercetare europene este angajamentul concret asumat la nivelul UE de a promova un spațiu european de cercetare deschis tuturor statelor membre. Crearea unor sinergii între următorul program-cadru și fondurile structurale ar putea contribui la această deschidere. Eliminarea mai eficientă a decalajelor dintre regiuni reprezintă una dintre provocările politice majore pentru următorii ani, iar una dintre soluții ar putea fi parteneriatele eficiente dintre institutele de cercetare.

5.1.5.

Un instrument important în acest context sunt inițiativele emblematice în domeniul FET. Acestea se caracterizează printr-un accent puternic pe dezvoltarea de tehnologii inovatoare. Acesta este un punct forte unic. Europa trebuie să-și permită realizarea unor proiecte la scară largă și pe termen lung, care să poată suporta un anumit nivel de incertitudine și care să fie atât inovatoare, cât și orientate spre viitor. Prin urmare, inițiativele emblematice în domeniul FET ar trebui să se distingă în mod clar de misiuni. Este esențial ca viitoarele inițiative emblematice în domeniul FET să înceapă conform planificării și să fie în continuare finanțate cu prioritate.

5.1.6.

Asigurarea accesibilității infrastructurii de cercetare pe întregul teritoriu al UE și în afara UE este una dintre poveștile de succes ale programelor-cadru. Infrastructura de cercetare de vârf atrage, fără îndoială, cei mai buni oameni de știință și, în cele mai multe cazuri, rezultatele inovatoare pot fi obținute numai prin accesul la infrastructura de cercetare. Infrastructura de cercetare necesită, așadar, majorarea de urgență a finanțării la nivel european, și nu reducerea alocării bugetare pe care Comisia Europeană a prevăzut-o în propunerea sa. Asigurarea accesului utilizatorilor din țările UE13 ar trebui să reprezinte o preocupare prioritară.

5.1.7.

Un alt element esențial în procesul de consolidare a Spațiului european de cercetare și de creare a impactului care nu se poate realiza la nivel național este sprijinirea mobilității cercetătorilor prin intermediul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie. CESE salută orice inițiativă menită să sprijine mobilitatea cercetătorilor care lucrează în IMM-uri. CESE este, cu toate acestea, îngrijorat de fenomenul de „exod al creierelor”, care ar putea fi consolidat prin finanțarea mobilității și, prin urmare, solicită ca politicile UE și cele naționale să se concentreze pe asigurarea unor condiții de muncă adecvate și atractive pentru profesioniști pentru a evita această tendință, care este contraproductivă pentru realizarea coerenței în UE.

5.1.8.

Trebuie remarcat faptul că părțile interesate din mediul academic, din cadrul instituțiilor finanțate din surse publice, în mai multe state membre, nu au voie să se împrumute. Prin urmare, Orizont Europa ar trebui să se concentreze în continuare, în primul rând, pe cofinanțare, și nu pe împrumuturi.

5.1.9.

CESE susține solicitarea adresată statelor membre de a depune eforturile necesare pentru a majora cheltuielile în domeniul cercetării și inovării în scopul îndeplinirii obiectivului de 3 % din PIB.

5.2.   Cercetarea și inovarea dedicată noilor piețe și coeziunii în Europa

5.2.1.

Potrivit celui de al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, cercetarea și inovarea în UE rămân foarte concentrate într-un număr limitat de regiuni. În statele membre din nord-vestul Europei, bunele legături interregionale, o forță de muncă cu un înalt nivel de calificare și un mediu de afaceri atractiv au permis valorificarea cercetării și inovării ca vectori tangibili de susținere a competitivității economice și a coeziunii sociale. În statele membre din sudul și din estul Europei, performanța în materie de inovare este mai redusă, iar regiunile din apropierea centrelor de inovare – în principal capitalele – nu beneficiază de această proximitate. Acest lucru necesită elaborarea de politici care să stabilească legături între întreprinderi, centre de cercetare și serviciile comerciale specializate ale diferitelor regiuni. CESE consideră că continuarea simplificării normelor privind ajutorul de stat pentru a facilita combinarea armonioasă a mai multor fonduri poate fi un instrument esențial pentru atingerea acestui obiectiv.

5.2.2.

Programele de cercetare și inovare post-2020 trebuie să țină seama de dimensiunile economice, sociale și teritoriale specifice regiunilor UE, evitând punerea în aplicare a strategiilor bazate pe un model nediferențiat. Această abordare poate fi sprijinită prin punerea în aplicare a strategiilor bazate pe modelul „inovării deschise”. În ceea ce privește dimensiunea teritorială a politicilor în domeniul cercetării și inovării, este important să se creeze noi programe și priorități, ținând seama de aspectele economice și sociale specifice teritoriilor în care sunt puse în aplicare măsurile.

5.2.3.

Politicile și programele post-2020 în domeniul cercetării și inovării ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele programului „Economia pentru bunăstarea comună – EBC”, un model economic durabil menit să contribuie la coeziunea socială. EBC este un proces de „inovare socială” și spirit antreprenorial pozitiv, util pentru a promova și sprijini noi idei, care să soluționeze nevoile sociale, să creeze noi relații sociale și, în același timp, să consolideze crearea de valoare economică.

5.2.4.

Contrar angajamentelor ample asumate în cadrul procesului de punere în aplicare a programelor din perioada 2014-2020, accesul IMM-urilor la oportunitățile de creștere bazate pe inovare a avut un impact redus în ceea ce privește competitivitatea și crearea de locuri de muncă. Sistemul de sprijin pentru cercetare și inovare în anumite regiuni prezintă încă un grad de complexitate prea ridicat, ceea ce descurajează microîntreprinderile și întreprinderile mici să participe la proiectele UE. Prin urmare, CESE salută înființarea unui Consiliu european pentru inovare (EIC) care ar trebui să accelereze comercializarea și dezvoltarea produselor inovatoare furnizate de întreprinderile nou-înființate prin proiectele din cadrul programului Orizont Europa. EIC ar putea deveni un mecanism mai rapid de realizare a etapelor finale ale procesului de eliminare a decalajelor în materie de inovare.

5.2.5.

Pentru a transforma oportunitățile de cercetare și inovare în factori de competitivitate și de dezvoltare economică, este esențială sprijinirea cooperării între IMM-uri și instituțiile din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și întreprinderile nou-înființate, cu ajutorul transferului de cercetare și inovare, prin îndrumare și activități de strângere de fonduri. CESE consideră că este important să se sprijine transferul și capitalizarea modelului „elice cvintuplă” (9) pentru a stimula parteneriatele publice și private.

5.2.6.

IMM-urile ar putea deveni lideri în domeniul „inovațiilor sociale deschise”, în care cunoștințele umane pentru crearea de rețele și capacitățile de creare, de proiectare în comun și de inovare în comun sunt fundamentale pentru realizarea completă a inovării sociale în întreaga Europă. Este necesar să se promoveze politici de inovare adecvate pentru IMM-uri, pe modelul a ceea ce s-a realizat deja în cadrul inițiativei Eureka. Această sarcină ar putea fi îndeplinită în mod specific de instituții precum camerele de comerț, care pot sprijini direct IMM-urile să se implice în dezvoltarea de afaceri și inovare.

5.2.7.

În vederea respectării principiului subsidiarității și a competențelor considerabile ale regiunilor și ale statelor membre în domeniul sprijinirii IMM-urilor, CESE insistă, totuși, să se acorde importanță valorii adăugate europene. Aceasta poate consta în sprijinirea colaborării între cel puțin două întreprinderi inovatoare europene sau în acordarea de capital pentru întreprinderile inovatoare care prezintă concepte cu un nivel prea ridicat de risc pentru a putea fi sprijinite la nivel național. În plus, raționalizarea instrumentelor menționate anterior ar trebui să ducă la o mai mare eficientizare a peisajului de finanțare. Prin urmare, ar fi de așteptat ca EIC să necesite o alocare bugetară mai mică din programul Orizont Europa decât instrumentele financiare prevăzute în programul Orizont 2020, și nu o majorare substanțială astfel cum se prevede în propunerea CE. În cadrul programelor post-2020 în domeniul cercetării și inovării ar trebui să se acorde un sprijin mai mare aspectelor calitative ale obiectivelor.

5.2.8.

Caracterul „inteligent” al sistemului socioeconomic nu se poate cuantifica exclusiv pe baza unor indicatori cantitativi, cum ar fi cheltuielile pentru cercetare și inovare; ar trebui să se utilizeze, de asemenea, indicatori calitativi, cum ar fi tipul inovațiilor realizate, avantajele pentru societatea civilă și numărul de locuri de muncă nou-create. Prin urmare, CESE își exprimă deplina adeziune.

5.2.9.

CESE salută faptul că, în cadrul noului CFM, Comisia a inclus accesibilitatea ca o „condiție preliminară”. Toate finanțările UE și naționale în materie de cercetare și informare trebuie să îndeplinească pe deplin criteriile de accesibilitate, astfel încât rezultatele să aducă beneficii tuturor grupurilor sociale, inclusiv persoanelor cu handicap, care reprezintă 15 % din populația UE.

Bruxelles, 19 septembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  COM(2018) 306 final.

(2)  A se vedea JO C 34, 2.2.2017, p. 66 și „Evaluarea Programului Orizont 2020” (raport de informare).

(3)  JO C 197, 8.6.2018, p. 10.

(4)  Alocarea bugetară propusă de 100 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include un buget de 97,6 miliarde EUR pentru Orizont Europa (din care 3,5 miliarde EUR vor fi alocate prin Fondul InvestEU) și un buget de 2,4 miliarde EUR pentru programul de cercetare și formare Euratom.

(5)  COM(2016) 723 final.

(6)  Preconizat în cadrul bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB).

(7)  JO C 34, 2.2.2017, p. 66.

(8)  Cercetarea colaborativă cu cel puțin trei parteneri din state membre diferite permite unirea forțelor pentru a face față provocărilor care nu pot fi abordate de o singură țară și generează sinergii în peisajul cercetării din UE, creând astfel o valoare adăugată europeană semnificativă, cum ar fi cele concepute și puse în aplicare de Eureka.

(9)  Quintuple Helix and how do knowledge, innovation and the environment relate to each other? A proposed framework for a trans-disciplinary analysis of sustainable development and social ecology (Elicea cvintuplă și modul e interconectare a cunoașterii, inovării și mediului. Propunere de cadru pentru o analiză transdisciplinară a dezvoltării durabile și ecologiei sociale), International Journal of Social Ecology and Sustainable Development, vol. 1, nr. 1, p. 41-69.