Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier

[COM(2018) 373 final – 2018/0198 (COD)]

(2018/C 440/20)

Raportor:

Etele BARÁTH

Sesizare	Parlamentul European, 11.6.2018 Consiliul Uniunii Europene, 19.6.2018
Temei juridic	Articolele 175 și 304 din TFUE
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	7.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	195/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea de regulament prezentată de Comisia Europeană privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier (denumit în continuare „mecanismul”). În opinia CESE, propunerea reflectă o nouă abordare, în măsură să consolideze posibilitățile de cooperare bazată pe subsidiaritate între diferitele state membre și să contribuie la o dezvoltare socioeconomică mai echilibrată și durabilă a regiunilor frontaliere, precum și la creșterea PIB-ului Uniunii Europene.

1.2.

CESE consideră întemeiată argumentația propunerii, întrucât, chiar dacă în prezent există mai multe instrumente instituționale care sprijină aceste teritorii (în special Interreg și GECT), acestea nu dispun de competențele necesare pentru a adopta astfel de măsuri juridice.

1.3.

CESE consideră că punerea în aplicare a propunerii de regulament poate contribui la eliminarea barierelor istorice, la difuzarea identității europene în practica de zi cu zi și la consolidarea sentimentului de cetățenie europeană.

1.4.

CESE încurajează Comisia Europeană să clarifice toate chestiunile care generează incertitudine juridică, astfel încât procesul, perceput ca fiind complex și în mare măsură însoțit de garanții excesive, să nu aibă efect disuasiv asupra potențialilor utilizatori ai acestei legislații. Este esențial să se stabilească în mod clar modalitatea de a încuraja două state membre învecinate să coopereze atunci când concepțiile lor în ceea ce privește proiectul diferă sau atunci când abordările lor sunt, în general, divergente.

1.5.

CESE subliniază importanța unei monitorizări permanente a punerii în aplicare a regulamentului, având în vedere că acesta nu reglementează soluțiile, ci procesul în sine, și că poate oferi un cadru pentru nenumărate posibilități de cooperare.

1.6.

Avantajul pe care îl conferă propunerea de regulament constă în asigurarea unei armonizări mai degrabă decât a unei uniformizări, iar definirea domeniului său de aplicare teritorială constituie, prin urmare, un element important în ceea ce privește aplicabilitatea acestuia (a se vedea punctul 2.7.4).

1.7.

În plus, propunerea de regulament se bazează pe principiul potrivit căruia, pentru a rezolva o problemă dată, o soluție ar fi aplicarea legislației în vigoare de cealaltă parte a frontierei. Cu toate acestea, în numeroase cazuri, această abordare nu este posibilă: se poate întâmpla ca, de nicio parte a frontierei, să nu existe o legislație în vigoare care să poată contribui la rezolvarea unei probleme date; într-o astfel de situație, soluția poate fi bazată pe modelul unei țări terțe. Trebuie creat un mecanism pentru astfel de situații.

1.8.

CESE salută coordonarea introdusă de Comisie și mizează pe punctele de coordonare transfrontalieră pentru a disemina „bune practici” existente (programe transfrontaliere etc.) și pentru a teritorializa inițiativele (de exemplu, asigurând coerența cu strategiile macroregionale integrate de dezvoltare urbană). Recomandă să se valorifice expertiza și capacitatea de coordonare a organizațiilor societății civile (a se vedea punctul 2.14.2).

1.9.

Propunerea de regulament poate contribui la o mai amplă consolidare a unei administrații publice europene inovatoare și responsabile, însă CESE consideră necesară impunerea unei obligații de informare în ceea ce privește părțile interesate, pentru a stabili posibilitățile de cooperare transfrontalieră, și propune să se faciliteze participarea la procese prin mijloacele oferite de guvernanța electronică, precum și să îmbunătățească atractivitatea acestei participări.

1.10.

CESE recomandă să se acorde atenție dezechilibrului de putere semnificativ care ar putea exista între potențialii inițiatori, care ar trebui compensat prin acordarea de sprijin în vederea facilitării participării partenerilor care inițial erau cei mai dezavantajați.

1.11.

În ce privește inițiativele și practicile juridice transfrontaliere trebuie evitat să se facă pași înapoi. Trebuie să se garanteze că niciuna dintre părți nu este penalizată și nu suferă prejudicii în urma cooperării.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută inițiativele care urmăresc să elimine obstacolele din calea pieței unice și să contribuie la realizarea celor patru libertăți fundamentale ale acesteia (1). CESE consideră că propunerea de instituire a unui mecanism transfrontalier, care reflectă activitatea eficientă a Președinției luxemburgheze, reprezintă un alt pas în această direcție.

2.2.

Uniunea Europeană are 40 de regiuni frontaliere terestre interne, reprezentând 40 % din teritoriul Uniunii și aproape 30 % din populația sa. 1,3 milioane de persoane traversează zilnic frontiera pentru a merge la serviciu (2).

2.3.

Aceste treceri ale frontierei pot crea dificultăți în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, îmbunătățirea asistenței medicale, utilizarea serviciilor oferite de instituțiile statului sau furnizarea de servicii de urgență. Lipsa recunoașterii regimurilor fiscale, a drepturilor privind pensiile și a altor drepturi și norme, precum și lipsa serviciilor comune de urgență, ar putea ridica probleme serioase. Cele mai multe dintre obstacolele rămase decurg din legislațiile naționale divergente de ambele laturi ale frontierei, din procedurile administrative incompatibile sau, pur și simplu, din absența unei planificări teritoriale comune (3).

2.4.

Cu toate acestea, regiunile frontaliere obțin în general rezultate economice mai slabe decât alte regiuni din cadrul aceluiași stat membru. Accesul la serviciile publice, cum ar fi spitalele și universitățile, este, în general, mai dificil în regiunile de frontieră. Persoanele fizice, întreprinderile și autoritățile publice din regiunile frontaliere se confruntă cu dificultăți deosebite atunci când trebuie să navigheze între două sisteme administrative și juridice diferite. Cercetători de la Universitatea Politehnică din Milano au demonstrat că eliminarea obstacolelor administrative actuale ar permite creșterea PIB-ului UE cu aproximativ 8 % (4).

2.5.

Având în vedere dimensiunea socială a acestei provocări, CESE consideră că este deosebit de important să se instituie mecanisme care, prin eliminarea obstacolelor administrative, să permită cetățenilor să își aleagă în mod liber locul de muncă și să sprijine dezvoltarea infrastructurilor și a serviciilor de interes general.

2.6.

De asemenea, din punct de vedere economic, trebuie salutată abordarea adoptată de propunere, care vizează reducerea semnificativă a sarcinii administrative, atât în interesul angajatorilor, cât și al lucrătorilor.

2.7.

Datorită amplasării lor periferice, zonele frontaliere sunt adesea mai puțin favorizate, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social (5). O astfel de inițiativă ar putea contribui în mod util la consolidarea coeziunii teritoriale, care vizează asigurarea dezvoltării armonioase a tuturor teritoriilor și le-ar putea permite locuitorilor să exploateze cât mai bine avantajele regionale. CESE consideră că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona (6), acest tip de diversitate poate fi transformat într-un avantaj care să contribuie la dezvoltarea durabilă a întregii Uniuni.

2.7.1.

CESE regretă faptul că Comisia nu a lansat un proces participativ care să ducă la o strategie de ansamblu, integrată, pentru o Europă durabilă în 2030 și dincolo de această dată (7). Prin urmare, contextualizarea noului mecanism este deosebit de importantă: CESE consideră că, în plus față de armonizarea juridică, noile puncte de coordonare transfrontalieră trebuie să asigure, de asemenea, integrarea inițiativelor în diferitele procese teritoriale.

2.7.2.

Aceste procese teritoriale includ, în special, strategiile teritoriale de la diferite niveluri (de exemplu, strategiile macroregionale sau strategiile integrate de dezvoltare urbană), precum și integrarea experienței legate de programele de cooperare teritorială la nivel european, îndeosebi a experiențelor și rezultatelor programelor transfrontaliere.

2.7.3.

Forța textului în forma sa actuală în raport cu ideile anterioare constă în faptul că nu exclude posibilitatea cooperării maritime (ceea ce face ca instrumentul să fie aplicabil cooperărilor maritime dinamice, precum cele stabilite în regiunea Copenhaga și între Helsinki și Tallinn ori relațiile italo-croate, aflate în plină dezvoltare).

2.7.4.

Deși domeniul de aplicare teritorial se situează la nivelul NUTS 3, conform interpretării propunerii legislative, aceasta prevede aplicarea mecanismului pe cel mai mic teritoriu posibil, dacă acest lucru este justificat, fapt care trebuie salutat. Cu toate acestea, este important ca regulamentul să se adapteze cazurilor în care este necesară extinderea domeniului de aplicare teritorial dincolo de limitele administrative propuse (de exemplu, frecvența radio a ambulanțelor trebuie să funcționeze pe un teritoriu mai vast, după caz).

2.8.

Protecția mediului a devenit în prezent o prioritate incontestabilă, acest lucru reflectându-se și în noua propunere de buget a UE: Comisia propune majorarea finanțării destinate mediului și politicilor climatice (8). Este clar că trebuie salutată orice încercare de a asigura o abordare coerentă a ecosistemului european, care să ofere posibilitatea protejării naturii.

2.9.

CESE consideră, asemenea Comisiei Europene, în Comunicarea sa intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (9) (care, prin intermediul a 10 propuneri, evidențiază modul în care Uniunea Europeană și statele sale membre ar putea reduce complexitatea, durata și costul interacțiunilor transfrontaliere și încuraja punerea în comun a serviciilor de-a lungul frontierelor interne), că cooperarea trebuie să depășească nivelul armonizării juridice (sprijinirea multilingvismului etc.).

2.10.

Cu toate acestea, există temerea că instituirea mecanismului în mod voluntar va duce la o fragmentare suplimentară a practicii juridice și a configurației administrative în Europa și că vor exista, de asemenea, diferențe considerabile între practicile statelor cele mai dezvoltate și cele ale statelor mai puțin dezvoltate. Într-adevăr, acestea se confruntă nu numai cu obstacole juridice diferite, ci și cu provocări mai mari, de exemplu din punct de vedere economic.

2.11.

CESE este conștient de caracterul cronofag al armonizării juridice, dar încurajează totuși statele membre să creeze o structură cât mai omogenă posibil. În ansamblu, se pare că propunerea de regulament urmărește reducerea termenelor procedurale, pentru a proteja actorii locali. Cu toate acestea, având în vedere complexitatea mecanismului și durata procedurilor birocratice, trebuie să existe o voință puternică de a coopera, astfel încât să fie posibilă respectarea termenelor prevăzute.

2.12.

Configurația noului sistem instituțional pe mai multe niveluri ridică, de asemenea, câteva probleme. Este important să se definească cadrul de funcționare a acestor instituții, astfel încât obstacolele care apar să nu afecteze autoritățile (capacități insuficiente etc.).

2.13.

În acest sens, Comitetul salută rolul de coordonare al Comisiei Europene, care a devenit posibil prin crearea, în septembrie 2017, a punctelor de contact frontalier (10).

2.13.1.

Cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește lipsa finanțării europene, care ar putea ridica probleme în special în cazul statelor membre mai puțin dezvoltate. Prin urmare, Comitetul consideră că este important să se prevadă posibilitatea unei legături între diferite fonduri de finanțare și mecanism.

2.14.

CESE salută, în special, caracterul ascendent al inițiativei, având în vedere că actorii locali – și anume cei care se confruntă de fapt cu experiența obstacolelor menționate anterior și le fac față – sunt cei care se află la originea procedurii de armonizare.

2.14.1.

Mobilizând actorii locali, organizațiile societății civile sunt în măsură să identifice problemele locale și să formuleze propuneri. Prin urmare, CESE consideră că este deosebit de importantă implicarea acestora și recomandă să se valorifice expertiza și capacitatea de coordonare a organizațiilor societății civile (de exemplu, prin intermediul indicatorilor interregionali ai camerelor de comerț, prin cooperarea dintre sindicate și alte organizații de interese). Comitetul consideră, de asemenea, că este important să se țină seama de activitatea consiliilor economice și sociale naționale și regionale.

2.14.2.

În plus, este important ca statele membre să sprijine în mod semnificativ societatea civilă, astfel încât actorii dezavantajați din punct de vedere economic să poată fi, de asemenea, informați cu privire la oportunități și să beneficieze de acestea.

2.14.3.

În acest sens, CESE propune sprijinirea activității desfășurate de organizațiile create de regiunile frontaliere (precum Asociația regiunilor frontaliere europene, Misiunea operațională transfrontalieră sau Serviciul central european pentru inițiative transfrontaliere), pentru a promova interesele zonelor frontaliere, pentru a stabili contacte și pentru a face schimb de experiențe între diferiți actori, precum și pentru a promova posibilitățile de cooperare.

---

(1)  JO C 125, 21.4.2017, p. 1.

(2)  http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/communications/2017/boosting-growth-and-cohesion-in-eu-border-regions

(3)  http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/cooperation/european-territorial/cross-border/review/

(4)  Camagni et al., Quantification of the effects of legal and administrative border obstacles in land border regions (Cuantificarea efectelor obstacolelor juridice și administrative la nivel frontalier în regiunile frontaliere terestre), Comisia Europeană, Bruxelles, 2017.

(5)  http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf

(6)  JO C 306, 17.12.2007.

(7)  JO C 345, 13.10.2017, p. 91.

(8)  http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-4002_ro.htm

(9)  http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/communications/2017/boosting-growth-and-cohesion-in-eu-border-regions

(10)  http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-3270_ro.htm