Bruxelles, 6.12.2017

COM(2017) 827 final

2017/0333(APP)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind înființarea Fondului Monetar European


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Temeiurile și obiectivele propunerii

Se împlinesc aproape șaisprezece ani de când primele bancnote și monede euro au intrat în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. În prezent, moneda euro este folosită zilnic de 340 de milioane de europeni în 19 state membre („zona euro”). Euro este a doua monedă din lume ca utilizare. Alte șaizeci de țări și teritorii din toată lumea, în care trăiesc 175 de milioane de cetățeni, au ales ca moneda lor să fie euro sau să fie ancorată de euro.

Criza economică și financiară care a lovit Europa în 2008, ale cărei consecințe încă mai sunt resimțite, nu a început în zona euro, dar a scos la iveală anumite deficiențe instituționale ale acesteia. Ca răspuns de urgență la provocările imediate, au fost adoptate mai multe instrumente. Acestea au introdus noi mecanisme de protecție financiară, au oferit sprijin țărilor celor mai afectate și au intensificat coordonarea politicilor la nivelul UE. Cu excepția Mecanismului european de stabilizare financiară („MESF”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului, majoritatea mecanismelor de protecție au fost instituite în afara cadrului legislativ al Uniunii. Statele membre au acordat asistență financiară bilaterală Greciei și au înființat Fondul european de stabilitate financiară („FESF”). În 2010, Consiliul European a concluzionat că FESF, înființat ca mecanism temporar, ar trebui să fie înlocuit de o instituție permanentă, și anume de Mecanismul european de stabilitate („MES”). Normele fiscal-bugetare și financiare au fost înăsprite pentru a se împiedica adâncirea crizei. Măsurile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene s-au dovedit, de asemenea, hotărâtoare.

După ani de creștere slabă sau de stagnare, eforturile susținute întreprinse la toate nivelurile încep să dea roade. Europa înregistrează în prezent o puternică redresare. Economiile tuturor statelor membre sunt în creștere, iar creșterea medie la nivelul întregii UE se situează de câțiva ani la rând la un nivel de aproximativ 2 % 1 . Indicatorul percepției generale asupra economiei se situează la cel mai înalt nivel înregistrat în UE și în zona euro din 2000 încoace. Rata șomajului se află la nivelul cel mai scăzut de la sfârșitul anului 2008 până în prezent. Sprijinul de care se bucură moneda euro în rândul populației se află la cel mai înalt nivel înregistrat de la punerea în circulație a bancnotelor și a monedelor euro în 2002 2 . Cu toate acestea, așa cum a afirmat actuala Comisie la începutul mandatului, criza nu trebuie considerată ca fiind încheiată atât timp cât nivelul șomajului rămâne atât de ridicat, numărul persoanelor care încă nu aveau un loc de muncă în zona euro în octombrie 2017 fiind de 14,3 milioane.

Din anii de criză trebuie desprinse învățăminte importante. Chestiunile relevante au fost identificate deja în mod clar în Raportul celor cinci președinți din iunie 2015 3 . De atunci s-au făcut multe pentru a „aprofunda prin fapte” uniunea economică și monetară („UEM”). Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice a fost consolidat, acesta oferind orientări mai clare pentru zona euro în ansamblul său și concentrându-se mai mult pe aspectele sociale. Guvernanța economică a fost îmbunătățită prin crearea unui Consiliu bugetar european și a consiliilor naționale pentru productivitate. Asistența tehnică oferită statelor membre a fost ameliorată prin crearea unui Serviciu de sprijin pentru reforme structurale. Au fost întreprinse demersuri importante în vederea finalizării uniunii bancare 4 și a uniunii piețelor de capital 5 , în special prin progresele înregistrate în paralel în ceea ce privește măsurile de reducere a riscului și cele de partajare a riscului în sectorul bancar. Pentru a spori gradul de asumare la toate nivelurile, dialogul cu actorii politici și cu partenerii sociali de la nivel național și european a fost intensificat, la rândul său.

În consecință, arhitectura zonei euro este acum mult mai solidă decât în trecut, ceea ce nu înseamnă însă că este finalizată. Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare 6 , precum și documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE 7 , prezentate de Comisie ca o continuare la Cartea albă privind viitorul Europei 8 , reamintesc stadiul actual și conturează posibile căi de urmat până în 2025.

În acest moment, Europa își recapătă, în mod vizibil, forțele. Atât din punct de vedere economic, cât și politic, avem un bun prilej de a acționa, iar evoluțiile pozitive reprezintă încurajări suplimentare în acest sens. Nu ar trebui să ne complacem în situația actuală: cu alte cuvinte, ar trebui să batem fierul cât e cald.

În discursul său privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 9 , președintele Juncker și-a prezentat ideile privind o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică și a afirmat clar faptul că finalizarea uniunii economice și monetare a Europei reprezintă o parte esențială a foii de parcurs în vederea reuniunii liderilor convocate de Președintele Tusk care va avea loc la 9 mai 2019 la Sibiu și în cadrul căreia vor fi luate decizii importante privind viitorul Europei.

Acest lucru se reflectă, de asemenea, în agenda liderilor 10 , în cadrul căreia sunt prevăzute o reuniune la nivel înalt a zonei euro, care va avea loc pe 15 decembrie 2017 și în cadrul căreia liderii UE vor discuta un calendar pentru deciziile privind uniunea economică și monetară și uniunea bancară, și o reuniune specială care va avea loc în perioada 28-29 iunie 2018, al cărei scop este adoptarea unor decizii concrete.

Apelul la unitate, eficiență și răspundere democratică lansat în cadrul discursului privind starea Uniunii este deosebit de relevant pentru finalizarea uniunii economice și monetare:

   Unitate: Euro este moneda unică a UE și toate elementele concepute pentru zona euro ar trebui să fie concepte, în același timp, pentru – și împreună cu – statele membre care se preconizează că vor adopta moneda euro în viitor. Cu excepția Regatului Unit și a Danemarcei, toate statele membre din afara zonei euro s-au angajat din punct de vedere juridic să facă parte, în cele din urmă, din aceasta 11 . Mai mult, după plecarea din Uniune a Regatului Unit, economiile din zona euro vor reprezenta aproximativ 85 % din PIB-ul total al UE. Integrarea politică și economică a UE, al cărei element central este reprezentat de piața unică, înseamnă că viitorul statelor membre din zona euro și viitorul statelor din afara acesteia sunt deja interconectate, iar o zonă euro stabilă și solidă este esențială atât pentru membrii săi, cât și pentru UE în ansamblu.

Acest lucru explică de ce este important ca statele membre din zona euro, prin Fondul Monetar European („FME”), împreună cu statele membre din afara zonei euro care participă la uniunea bancară, să ofere un mecanism de sprijin pentru Comitetul unic de rezoluție („SRB”) cu termene și condiții echivalente, astfel încât SRB să poată utiliza astfel de mijloace, în cazul în care acest lucru este necesar, pentru a întreprinde cu succes o măsură de rezoluție în cadrul uniunii bancare.

   Eficiență: o uniune economică și monetară mai puternică necesită o guvernanță mai puternică și o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile. Actualul sistem reflectă în continuare un mozaic de decizii luate în fața unei crize fără precedent. Acest lucru a condus uneori la multiplicarea numărului de instrumente și la apariția unor norme tot mai sofisticate, ceea ce reprezintă o sursă de complexitate și creează riscuri de suprapuneri. Guvernanța și procesul decizional s-ar îmbunătăți prin sinergii mai mari, proceduri raționalizate și acorduri interguvernamentale integrate în cadrul juridic al UE. Din aceleași rațiuni de eficiență, toate modificările propuse de Comisie în cadrul pachetului de astăzi pot fi puse în aplicare în cadrul tratatelor UE în vigoare.

Experiența a arătat că inițierea unei acțiuni colective a statelor membre este dificilă și împovărătoare, în condițiile în care competențele de coordonare a politicilor economice sunt conferite Uniunii. La un nivel mai general, coexistența instituțiilor Uniunii și a unui mecanism interguvernamental permanent precum MES are ca rezultat un climat complex, în cadrul căruia protecția judiciară, respectarea drepturilor fundamentale și răspunderea democratică sunt fragmentate și aplicate neuniform. Mai mult, procesul decizional din cadrul metodei interguvernamentale presupune, de obicei, proceduri naționale greoaie, motiv pentru care este adesea incompatibil cu gestionarea eficace a crizelor, care necesită adoptarea unor măsuri rapide, așa cum arată utilizarea, în iulie 2015, a Mecanismului european de stabilizare financiară pentru a se acorda sprijin Greciei prin intermediul MES, sub forma unei finanțări-punte: modificarea unui regulament al UE și luarea deciziei de a-l utiliza s-au dovedit, în practică, mai rapide decât luarea unei decizii de plată obișnuite de către MES. Acest ritm caracterizează și adaptarea acțiunilor la noi circumstanțe. Deoarece chiar și modificările minore necesită semnarea de către toate părțile contractante, la cel mai înalt nivel politic, este posibil ca modificările să presupună aprobarea parlamentelor naționale. Aceste proceduri sunt lente și pot împiedica luarea de măsuri atunci când acestea sunt necesare. Pe de altă parte, cadrul legislativ al UE oferă o întreagă gamă de metode de modificare a actelor existente, complexitatea acestora depinzând de gravitatea chestiunii în cauză și de forma măsurii care trebuie adaptată. Aplicarea cadrului decizional al UE ar permite, așadar, ca procesul de ajustare a prevederilor relevante să se deruleze mai rapid atunci când este necesar. Sinergii mai mari și un proces decizional raționalizat ar consolida guvernanța și procedurile.

   Răspundere democratică: finalizarea uniunii economice și monetare presupune, de asemenea, o mai mare răspundere politică și transparență cu privire la întregul proces decizional la diferitele niveluri de guvernanță. Aceasta necesită aducerea dimensiunii europene a procesului decizional mai aproape de cetățeni și în prim-planul dezbaterilor naționale și garantarea faptului că atât parlamentele naționale, cât și Parlamentul European au suficiente competențe de control asupra gestionării guvernanței economice a UE. Răspunderea democratică ar trebui să conducă, totodată, la un grad mai mare de asumare a deciziilor colective și la mai multă deschidere cu privire la modul în care acestea sunt adoptate și comunicate. Acest lucru este valabil în special în cazul FME, în calitate de succesor al MES. Răspunderea democratică este un aspect esențial al dezbaterii privind viitorul Europei. De-a lungul anilor, MES a dobândit un rol foarte important. Transformarea acestuia într-un Fond Monetar European ar trebui să fie însoțită de un efort de ancorare a funcționării acestuia în cadrul de răspundere solid al Uniunii, precum și de asigurare a unui control judiciar veritabil. Implicarea Parlamentului European, în special, ar spori controlul democratic, permițând în același timp menținerea deplină a rolului exercitat de către parlamentele naționale, având în vedere contribuțiile importante ale statelor membre la FME.

Toate argumentele menționate mai sus justifică faptul că este cel mai bine ca structurile necesare pentru acordarea de sprijin pentru stabilitate financiară statelor membre din zona euro să funcționeze în cadrul Uniunii și să fie încredințate unui organ al Uniunii creat în acest scop. Având în vedere constrângerile financiare și provocările cu care se confruntă Uniunea, precum și cunoștințele de specialitate acumulate în acest domeniu de MES, înființarea unui astfel de organism de la zero ar fi mult prea ineficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, Fondul Monetar European propus ar trebui, mai degrabă, să încorporeze și să absoarbă Mecanismul european de stabilitate existent, cu toate obiectivele, funcțiile și instrumentele acestuia. În forma propusă actualmente de Comisie, FME poate fi pus în aplicare în cadrul oferit de tratatele în vigoare. În plus, acest demers oferă prilejul ideal pentru a crea un mecanism comun de sprijin pentru Comitetul unic de rezoluție. Crearea unui mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție a fost convenită de statele membre încă din 2013, ca o completare la acordul politic asupra Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție 12 . Un mecanism comun de sprijin de ultimă instanță ar avea ca scop să întărească încrederea tuturor părților vizate în măsurile care urmează să fie luate de Comitetul unic de rezoluție (SRB) și să extindă capacitatea financiară a Fondului unic de rezoluție. Acesta ar reprezenta un instrument de ultimă instanță și ar fi activat doar în cazul în care Fondul unic de rezoluție s-ar dovedi insuficient pentru finanțarea rezoluției băncii sau băncilor în cauză. În timp, mecanismul de sprijin ar fi neutru din punct de vedere bugetar, deoarece toate fondurile utilizate ar urma să fie recuperate de la sectoarele bancare din statele membre care participă la uniunea bancară.

Menținerea stabilității financiare a statelor membre din zona euro justifică legătura dintre Comitetul unic de rezoluție, pe de o parte, și FME și predecesorul acestuia, MES, creat pentru a menține stabilitatea financiară a zonei euro, pe de altă parte. În realitate, legătura deja consacrată dintre bănci și entitățile suverane presupune că atât soliditatea financiară a entităților suverane, cât și cea a băncilor sistemice reprezintă elemente esențiale pentru stabilitatea financiară a zonei euro și a monedei unice. Prin urmare, este cu atât mai firesc ca prezenta propunere să facă legătura dintre activitățile SRB și cele ale FME, sub forma unui instrument care să permită fie acordarea unei linii de credit, fie acordarea de garanții SRB în sprijinul activităților pe care le desfășoară.

În ultimii ani, au fost exprimate numeroase puncte de vedere cu privire la finalizarea uniunii economice și monetare. Acestea diferă, însă există un consens larg cu privire la necesitatea de a se înregistra progrese în continuare. Au existat contribuții foarte semnificative din partea Parlamentului European 13 și discuții importante în cadrul Eurogrupului 14 .

Propunerea de regulament privind înființarea FME este una dintre inițiativele anunțate în Comunicarea Comisiei privind „Noi pași în direcția finalizării uniunii economice și monetare”. Această comunicare sintetizează justificarea și conținutul tuturor inițiativelor prezentate de Comisie. Comunicarea reamintește în continuare faptul că acest pachet se înscrie într-o vastă foaie de parcurs în vederea finalizării uniunii economice și monetare până în 2025 și prevede un calendar al acțiunilor pentru următoarele 18 luni.

Această propunere se bazează pe structura solidă a Mecanismului european de stabilitate prin crearea unui Fond Monetar European ancorat în cadrul juridic al UE. Acest lucru a fost deja anunțat în Raportul celor cinci președinți și a fost solicitat și de Parlamentul European, care a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar European să aibă capacități adecvate de a atrage și de a acorda împrumuturi și un mandat clar definit 15 .

Mecanismul european de stabilitate a fost instituit în octombrie 2012, în momentul culminant al crizei. Sub presiunea evenimentelor din acel moment, s-a ajuns la o soluție interguvernamentală. Totuși, era deja evident că acest lucru ar fi putut fi realizat și în cadrul tratatelor UE, astfel cum s-a arătat, de exemplu, în comunicarea Comisiei intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă” 16

De-a lungul anilor, Mecanismul european de stabilitate s-a dovedit a avea un rol decisiv în menținerea stabilității financiare a zonei euro. MES a făcut acest lucru prin acordarea de sprijin financiar suplimentar statelor membre din zona euro aflate în dificultate. Transformarea acestuia într-un Fond Monetar European va consolida și mai mult ancorarea sa instituțională. Fondul va contribui la crearea de noi sinergii în cadrul UE, în special în ceea ce privește transparența, controlul judiciar și eficiența resurselor financiare ale UE, oferind astfel un sprijin îmbunătățit statelor membre. Crearea FME va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea în continuare a cooperării cu Comisia și a răspunderii în fața Parlamentului European. Acest lucru se va realiza fără a afecta modul în care guvernele naționale răspund în fața parlamentelor lor naționale și menținându-se angajamentele asumate în cadrul Mecanismului european de stabilitate existent.

Inițiativa ia forma unei propuneri de regulament al Consiliului, care este supusă aprobării Parlamentului European, în temeiul articolului 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul 352 permite integrarea Mecanismului european de stabilitate în cadrul Uniunii, deoarece această acțiune este necesară pentru stabilitatea financiară a zonei euro 17 , iar tratatele nu au oferit niciun alt temei juridic pentru ca UE să atingă acest obiectiv precis 18 . Alineatul (2) al articolului menționat prevede în mod explicit rolul parlamentelor naționale. De-a lungul timpului, mai multe decizii importante care au deschis calea către instituirea uniunii economice și monetare s-au bazat pe echivalentul articolului 352. De exemplu, deciziile privind Fondul European de Cooperare Monetară, unitatea monetară europeană și primele mecanisme privind balanța de plăți au fost adoptate în temeiul articolului 235 din Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, predecesorul articolului 352.

Propunerea este însoțită de un proiect al unui eventual acord guvernamental care ar putea fi încheiat de statele membre din zona euro cu privire la transferul de fonduri din cadrul Mecanismului european de stabilitate către Fondul Monetar European. Proiectul prevede, de asemenea, că fondul ar urma să succeadă Mecanismului european de stabilitate și să îl înlocuiască, preluând statutul juridic al acestuia, cu toate drepturile și obligațiile sale.

Propunerea prezentată astăzi prevede instituirea Fondului Monetar European ca o entitate juridică unică în temeiul dreptului Uniunii. Fondul Monetar European va succeda Mecanismului european de stabilitate, actualele structuri financiare și instituționale ale acestuia fiind, în esență, menținute. Aceasta înseamnă că Fondul Monetar European va continua să furnizeze sprijin pentru stabilitate financiară statelor membre care au nevoie de ajutor, să mobilizeze fonduri prin emiterea de instrumente pe piața de capital și să efectueze tranzacții pe piața monetară. Componența nu se va schimba și participarea altor state membre va rămâne posibilă, după ce adoptă moneda euro.

Dat fiind faptul că Fondul Monetar European ar deveni un organism al Uniunii, sunt necesare unele ajustări punctuale ale actualei structuri a Mecanismului european de stabilitate. Printre aceste ajustări se numără și aprobarea de către Consiliu a deciziilor discreționare adoptate de Fondul Monetar European 19 .

În plus, propunerea prezentată astăzi adaugă un număr limitat de noi funcții.

În primul rând, Fondul Monetar European va fi în măsură să ofere un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. Acesta este o componentă esențială a celui de al doilea pilon al uniunii bancare, așa-numitul mecanism unic de rezoluție 20 . Atunci când au adoptat mecanismul unic de rezoluție, în 2013, statele membre au convenit, de asemenea, să dezvolte un mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. Acesta a fost conceput ca o soluție de ultimă instanță, care să fie activată în cazul în care resursele imediat disponibile ale Fondului unic de rezoluție s-ar dovedi insuficiente pentru a răspunde nevoilor în materie de capital sau de lichiditate. Statele membre au convenit, de asemenea, că mecanismul respectiv ar trebui să fie neutru din punct de vedere fiscal-bugetar pe termen mediu, în așa fel încât orice eventuală activare a mecanismului de sprijin să fie recuperată de la sectorul bancar din zona euro.

Noile norme ale UE privind supravegherea și rezoluția bancară, elaborate în urma crizei, au redus în mod semnificativ probabilitatea apariției situațiilor de dificultate bancară și impactul potențial al acestora. Cu toate acestea, un mecanism comun de sprijin bugetar continuă să fie necesar pentru consolidarea capacității financiare a Fondului unic de rezoluție. Un astfel de mecanism de sprijin va insufla încredere în sistemul bancar prin susținerea credibilității acțiunilor întreprinse de Comitetul unic de rezoluție. La rândul său, acesta ar reduce efectiv probabilitatea apariției unei situații în care ar fi necesar să se activeze un mecanism de sprijin.

În prezent există un consens larg cu privire la faptul că Mecanismul european de stabilitate – în viitor, Fondul Monetar European – este cel mai bine plasat pentru a oferi un astfel de mecanism de sprijin sub forma unei linii de credit sau a unor garanții pentru Fondul unic de rezoluție. Acest lucru se reflectă în propunerea prezentată astăzi, care stabilește și procesele decizionale corespunzătoare pentru asigurarea faptului că mecanismul de sprijin poate fi activat rapid, dacă este necesar. Sunt propuse, de asemenea, dispoziții speciale pentru a se ține seama de interesele legitime ale statelor membre din afara zonei euro care au aderat la uniunea bancară.

În al doilea rând, în ceea ce privește guvernanța, propunerea prevede posibilitatea unui proces decizional mai rapid în anumite situații de urgență. Se propune să se mențină votul în unanimitate pentru toate deciziile majore cu impact financiar (de exemplu, cererile de capital). Cu toate acestea, pentru deciziile specifice privind sprijinul pentru stabilitate, plăți și activarea mecanismului de sprijin, se propune majoritatea calificată consolidată, în cazul căreia sunt necesare 85 % din voturi.

În al treilea rând, în ceea ce privește gestionarea programelor de asistență financiară, propunerea prevede o implicare mai directă a FME, alături de Comisia Europeană.

În al patrulea rând, propunerea face referire la posibilitatea ca Fondul Monetar European să dezvolte noi instrumente financiare. În timp, aceste instrumente ar putea completa sau sprijini alte instrumente financiare și programe ale UE. Aceste sinergii s-ar putea dovedi deosebit de utile dacă Fondul Monetar European ar juca un rol de sprijinire a unei eventuale funcții de stabilizare în viitor.

Cu aceste modificări, Fondul Monetar European se va afirma ca un organism solid de gestionare a crizelor în cadrul Uniunii, lucrând în deplină sinergie cu alte instituții ale UE. Consiliul și Comisia își vor menține competențele și responsabilitățile în ceea ce privește supravegherea economică și bugetară și coordonarea în materie de politică economică și bugetară, astfel cum se prevede în tratatele UE.

Cooperarea practică poate fi, de asemenea, intensificată pentru a răspunde mai bine nevoilor statelor membre, pentru a colabora cu participanții la piață și pentru a evita duplicarea activităților. Ar putea să se urmărească o cooperare sporită în lumina noilor progrese în direcția consolidării uniunii economice și monetare.

Îmbunătățirile propuse în ceea ce privește cadrul MES

Propunerea de regulament și anexa care conține Statutul FME se bazează pe Tratatul privind MES și pe reglementările interne ale MES.

În special, anexa reflectă în mare măsură textul Tratatului privind MES. Aceasta păstrează, în linii mari, neschimbate o serie de articole din Tratatul privind MES, și anume: articolele legate de capital, de cererile de capital, precum și cheia de contribuție (articolele 8, 9 și 11), articolele referitoare la instrumentele pentru acordarea de sprijin pentru stabilitate financiară membrilor FME (articolele 14-18), politica de stabilire a prețurilor (articolul 20), operațiunile de împrumut (articolul 21), gestiunea financiară (articolele 25-28), auditul intern (articolul 33) și corecția temporară a cheii de contribuție (articolul 44).

Propunerea se îndepărtează de textul Tratatului privind MES în vigoare din două motive, și anume consecvența juridică cu cadrul legislativ al UE și efectuarea unor modificări limitate cu scopul de a îmbunătăți operațiunile și procesul decizional ale FME.

1) Consecvența juridică cu cadrul legislativ al UE:

În primul rând, propunerea de regulament include articole cu modificări care sunt necesare din motive de coerență cu legislația UE: înființarea FME (articolul 1), succesiunea legală și înlocuirea MES (articolul 2), introducerea unui proces de aprobare de către Consiliu a deciziilor luate de Consiliul guvernatorilor sau de Consiliul de administrație care presupun puteri politice discreționare (articolul 3), cerințele de publicare aferente (articolul 4), precum și dispozițiile specifice privind răspunderea (articolele 5 și 6) în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Sunt prevăzute, de asemenea, două dispoziții finale (articolele 7 și 8).

În al doilea rând, anexa la regulamentul propus conține Statutul FME. Aceasta conține modificări menite să asigure consecvența cu legislația Uniunii, cum ar fi: determinarea capacității de creditare (articolul 8), principiile care stau la baza operațiunilor de stabilitate (articolul 12), includerea instrumentului pentru acordarea de asistență în scopul recapitalizării directe a instituțiilor de credit (articolul 19), procedura referitoare la bugetul FME (articolele 29-30), conturile anuale (articolul 31), situațiile financiare și rapoartele anuale (articolul 32), auditul extern (articolul 34), Consiliul auditorilor (articolul 35), acordul privind sediul (articolul 37), privilegiile și imunitățile (articolul 38), dispozițiile privind personalul (articolul 39), secretul profesional și schimbul de informații (articolul 40), împuternicirea privind gestionarea FESF (articolul 42), măsurile antifraudă (articolul 45), dreptul de acces la documente (articolul 46), regimul lingvistic (articolul 47).

2) Consolidarea operațiunilor și a procesului decizional ale FME:

În plus, sunt introduse modificări ale articolelor din Tratatul privind MES pentru atingerea anumitor obiective suplimentare: îmbunătățirea procedurilor de vot (articolele 5 și 6), procedura de numire a Directorului general (articolul 7), crearea unei noi funcții de sprijinire a SRB și modificarea obiectivelor și principiilor FME în consecință (articolul 3 și articolele 22­24), sporirea gradului de flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de cooperare (articolul 41).

3) Tabelul de echivalență

Tabelul de corespondență următor oferă o imagine de ansamblu a structurii Tratatului privind MES, pe partea stângă, comparativ cu propunerea de regulament și cu Statutul FME, pe partea dreaptă:

Articolele din Tratatul privind MES

Dispozițiile corespunzătoare din propunerea de regulament privind FME și din statutul FME („statutul”)

Articolul 1 (înființarea MES)

Articolul 1 din propunerea de regulament (înființarea FME)

-

Articolul 2 din propunerea de regulament (succesiunea și înlocuirea MES)

-

Articolul 3 din propunerea de regulament (rolul Consiliului)

-

Articolul 4 din propunerea de regulament (publicarea)

-

Articolul 5 din propunerea de regulament (Parlamentul European)

-

Articolul 6 din propunerea de regulament (parlamentele naționale)

-

Articolul 7 din propunerea de regulament (trimiteri la MES în legislația existentă a Uniunii)

-

Articolul 1 din statut (statutul juridic al FME)

Articolul 2 (membri)

Articolul 2 din statut (membri)

Articolul 3 (obiect)

Articolul 3 din statut (obiectiv și sarcini)

Articolul 4 (structură și reguli de vot)

Articolul 4 din statut (structura și regulile de vot)

Articolul 5 (Consiliul guvernatorilor)

Articolul 5 din statut (Consiliul guvernatorilor)

Articolul 6 (Consiliul de administrație)

Articolul 6 din statut (Consiliul de administrație)

Articolul 7 (Directorul general)

Articolul 7 din statut (Directorul general)

Articolul 8 (capitalul autorizat)

Articolul 8 din statut (capitalul autorizat inițial)

Articolul 9 (cererile de capital)

Articolul 9 din statut (cereri de capital)

Articolul 10 (modificări ale capitalului autorizat)

Articolul 10 din statut (majorări de capital)

Articolul 11 (cheia de contribuție)

Articolul 11 din statut (cheia de contribuție)

Articolul 12 (principii)

Articolul 12 din statut (principiile care stau la baza operațiunilor de stabilitate ale FME)

Articolul 13 (procedura de acordare de sprijin pentru stabilitate)

Articolul 13 din statut (procedura de acordare de sprijin pentru stabilitate membrilor FME)

Articolul 14 (asistența financiară preventivă acordată de MES)

Articolul 14 din statut (asistența financiară preventivă acordată de FME)

Articolul 15 (asistența financiară pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al MES)

Articolul 15 din statut (asistența financiară pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al FME)

Articolul 16 (împrumuturile acordate de MES)

Articolul 16 din statut (împrumuturile acordate de FME)

Articolul 17 (facilitatea de sprijin pentru piața primară)

Articolul 17 din statut (facilitatea de sprijin pentru piața primară)

Articolul 18 (facilitatea de sprijin pentru piața secundară)

Articolul 18 din statut (facilitatea de sprijin pentru piața secundară)

Articolul 19 (revizuirea listei de instrumente financiare)

-

-

Articolul 19 din statut (instrumentul pentru recapitalizarea directă a instituțiilor de credit)

Articolul 20 (politica de stabilire a prețurilor)

Articolul 20 din statut (politica de stabilire a prețurilor)

Articolul 21 (operațiunile de împrumut)

Articolul 21 din statut (operațiunile de împrumut)

-

Articolul 22 din statut (linii de credit sau garanții pentru SRB)

-

Articolul 23 din statut (normele aplicabile FME)

-

Articolul 24 din statut [normele aplicabile statelor membre participante a căror monedă nu este euro, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013]

Articolul 22 (politica de investiții)

Articolul 25 din statut (politica de investiții)

Articolul 23 (politica în materie de dividende)

Articolul 26 din statut (politica în materie de dividende)

Articolul 24 (fondul de rezervă și alte fonduri)

Articolul 27 din statut (fondul de rezervă și alte fonduri)

Articolul 25 (acoperirea pierderilor)

Articolul 28 din statut (acoperirea pierderilor)

Articolul 26 (buget)

Articolul 29 din statut (buget)

-

Articolul 30 din statut (întocmirea bugetului)

Articolul 27 (conturile anuale)

Articolul 31 din statut (conturile anuale)

-

Articolul 32 din statut (situațiile financiare și raportul anual)

Articolul 28 (auditul intern)

Articolul 33 din statut (auditul intern)

Articolul 29 (auditul extern)

Articolul 34 din statut (auditul extern)

Articolul 30 (Consiliul auditorilor)

Articolul 35 din statut (Consiliul auditorilor)

Articolul 31 (amplasarea)

Articolul 36 din statut (amplasarea)

-

Articolul 37 din statut (acordul privind sediul)

Articolul 32 (privilegiile și imunitățile)

Articolul 38 din statut (privilegiile și imunitățile)

Articolul 33 (personalul MES)

Articolul 39 din statut (personalul FME)

Articolul 34 (secretul profesional)

Articolul 40 din statut (secretul profesional și schimbul de informații)

Articolul 35 (imunitățile pentru persoane)

-

Articolul 36 (scutirea de impozitare)

-

Articolul 37 (interpretarea și soluționarea litigiilor)

-

Articolul 38 (cooperarea internațională)

Articolul 41 din statut (cooperarea)

Articolul 39 (relația cu creditele acordate de FESF)

-

Articolul 40 (transferul sprijinului acordat de FESF)

-

-

Articolul 42 din statut (gestionarea FESF)

Articolul 41 (plata capitalului inițial)

Articolul 43 din statut (plata capitalului inițial)

Articolul 42 (corecția temporară a cheii de contribuție)

Articolul 44 din statut (corecția temporară a cheii de contribuție)

Articolul 43 (primele numiri)

-

Articolul 44 (aderare)

-

Articolul 45 (anexe)

-

Articolul 46 (depunerea)

-

Articolul 47 (ratificarea, aprobarea sau acceptarea)

-

Articolul 48 (intrarea în vigoare)

Articolul 8 din propunerea de regulament

-

Articolul 45 din statut (măsuri antifraudă)

-

Articolul 46 din statut (accesul la documente)

-

Articolul 47 din statut (regimul lingvistic)

Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

În urma propunerii sale de înființare a Fondului Monetar European, Uniunea ar urma să dispună de un organ capabil să acționeze hotărât pentru a menține stabilitatea financiară a statelor sale membre. Mai concret, în combinație cu facilitatea permanentă pentru acordarea de sprijin pe termen mediu pentru balanța de plăți statelor membre care nu fac parte din zona euro, Uniunea ar urma să dispună de o gamă completă de facilități de stabilizare permanente care să acopere toate statele membre și să poată mobiliza resurse financiare considerabile, cu mult peste nivelul celor accesibile prin MESF.

Propunerea de regulament privind instituirea FME este, de asemenea, un pas logic în continuarea Regulamentului (UE) nr. 472/2013. În regulamentul menționat, Uniunea și-a afirmat competența în domeniul asistenței financiare și al coordonării politicii economice, demonstrându-și în același timp capacitatea de a asigura mecanismele adecvate, care să îmbine legitimitatea democratică a cadrului său cu eficiența structurilor sale decizionale. Instituirea FME în cadrul Uniunii este prin urmare, perfect compatibilă cu inițiativele de politică anterioare ale Uniunii și vine în completarea acțiunilor deja întreprinse în acest domeniu.

Mai mult, crearea unui mecanism de sprijin de care să beneficieze SRB vine în completarea inițiativelor recente de a dilua legătura dintre finanțele statelor membre și sistemele bancare ale acestora. Prin acordarea Comitetului unic de rezoluție a competenței de a elabora și executa scheme de rezoluție a instituțiilor de credit, Regulamentul (UE) nr. 806/2014 a marcat, împreună cu Directiva 2014/59/UE, un pas important în această direcție. Regulamentul împuternicește Comitetul unic de rezoluție să încheie acorduri financiare pentru a institui mecanisme de finanțare. Propunerea pune în aplicare acest lucru, clarificând în același timp faptul că toate fondurile împrumutate de Comitetul unic de rezoluție de la FME ar trebui să fie recuperate integral de la sistemul bancar.

De asemenea, viitoarele inițiative de politică, cum ar fi, de exemplu, instituirea unei funcții de stabilizare, ar putea fi concepute în acest context. O funcție de stabilizare se definește prin posibilitatea de a mobiliza resurse rapid, în mod automat, cu condiția respectării criteriilor de eligibilitate definite în prealabil. Obiectivul ar fi acela de a utiliza aceste resurse pentru a atenua efectele șocurilor asimetrice majore. În cazul unei încetiniri a creșterii economice, statele membre ar urma să își utilizeze mai întâi stabilizatorii automați și politica fiscal­bugetară discreționară, în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere (PSC). PSC prevede rezerve suplimentare, precum și necesitatea ca, în condiții economice dificile, efortul fiscal-bugetar să fie diminuat. Funcția de stabilizare nu ar trebui să se declanșeze decât în cazul în care rezervele și stabilizatorii menționați nu sunt suficienți pentru a face față unor șocuri asimetrice majore. FME ar putea sprijini aplicarea unei astfel de funcții prin organizarea și mobilizarea finanțării necesare de pe piață asociate cu declanșarea funcției.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 352 din TFUE. Pentru utilizarea articolului menționat trebuie îndeplinite trei condiții. Primele două condiții impun ca în Tratat să nu existe niciun temei juridic specific și ca acțiunea să se înscrie în cadrul politicilor Uniunii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât deja că ambele condiții sunt îndeplinite în ceea ce privește MES (în cauza Pringle 21 ). În cadrul care reglementează politica economică a Uniunii, astfel cum este prevăzut în titlul VIII „Politica economică și monetară” din partea III din TFUE, nu au fost stabilite atribuțiile necesare pentru ca Uniunea să înființeze un organ al Uniunii însărcinat să acorde sprijin financiar cu scopul de a asigura stabilitatea financiară a zonei euro. În absența acestor atribuții, articolul 352 din TFUE permite Consiliului să adopte în unanimitate o propunere a Comisiei și, după aprobarea Parlamentului, măsurile adecvate. Cea de a treia condiție constă în necesitatea de a atinge un obiectiv al Tratatului. Necesitatea ca stabilitatea financiară a zonei euro să fie garantată de un organism de tipul MES are la bază elemente factuale și este confirmată de articolul 136 alineatul (3) din TFUE și de al doilea considerent din Tratatul privind MES, care se referă la Mecanismul european de stabilitate actual ca la „un mecanism de stabilitate care urmează să fie activat în cazul în care acest lucru este indispensabil, pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu”. Instituirea FME este necesară pentru a contribui la garantarea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu, a statelor membre din zona euro și a statelor membre din afara acesteia care participă la uniunea bancară, pe baza unui acord de cooperare strânsă cu BCE în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului.

Integrarea MES în cadrul Uniunii prin intermediul unui regulament bazat pe articolul 352 din TFUE ar asigura continuarea fără întreruperi a activităților și o succesiune legală directă între MES și noul organism al Uniunii (FME). Statele membre din zona euro ar urma să își dea acordul ca acestui organism să îi fie atribuit capitalul MES, printr-un act multilateral simplificat.

Articolul 352 din TFUE ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a conferi atribuții suplimentare MES în momentul în care acesta va fi integrat în Uniune.

Deși o măsură întemeiată pe articolul 352 din TFUE este adoptată cu unanimitate de voturi în Consiliu (UE28), aplicarea unei asemenea măsuri poate fi limitată la un subgrup de state membre, cu condiția ca această limitare să se întemeieze pe un motiv obiectiv. Faptul că MES acționează doar pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro justifică faptul că doar statele membre din zona euro pot avea calitatea de membru. Ca urmare, FME propus ar putea funcționa la fel ca MES în prezent, acordând sprijin numai statelor membre din zona euro, cu o structură de guvernanță internă alcătuită din aceleași state membre.•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Stabilitatea financiară a uniunii economice și monetare și a statelor membre care participă la uniunea bancară are implicații la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere puternicele interconexiuni dintre statele membre care fac parte din zona euro, riscurile grave la adresa stabilității financiare a anumitor state membre ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a altor state membre și a zonei euro în ansamblu.

Propunerea de regulament stabilește cadrul privind acordarea de sprijin pentru stabilitate financiară statelor membre a căror monedă este euro și prevede, de asemenea, un nou rol care constă în acordarea de mijloace financiare Comitetului unic de rezoluție. În ceea ce privește acest rol, FME va avea dreptul să acorde Comitetului unic de rezoluție linii de credit și garanții care ar putea să servească drept mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție.

Statele membre și autoritățile naționale nu pot soluționa în mod unilateral riscurile la adresa stabilității financiare pe care le prezintă pentru statele membre piețele financiare care desfășoară activități transfrontaliere, depășind limitele jurisdicțiilor naționale. În plus, statele membre întâmpină dificultăți în atenuarea propriilor lor riscuri. Statele membre și autoritățile naționale nu pot contracara pe cont propriu riscurile sistemice pe care le poate prezenta un alt stat membru sau instituțiile de credit ale acestuia la adresa stabilității financiare a Uniunii în ansamblul său.

Obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual și, prin urmare, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din TFUE.

Proporționalitate

Propunerea urmărește să asigure stabilitatea financiară în zona euro și în UE în ansamblu, în statele membre ale acesteia, precum și în statele membre care participă la uniunea bancară. Propunerea stabilește un cadru simplificat pentru acordarea de sprijin pentru stabilitate financiară membrilor FME și pentru acordarea de linii de credit și de garanții în sprijinul Comitetului unic de rezoluție în scopul finanțării eventualelor măsuri de rezoluție întreprinse în statele membre care participă la uniunea bancară.

Propunerea stabilește diferitele roluri și responsabilități ale tuturor organelor de guvernanță ale FME și ale celorlalte instituții ale Uniunii implicate. De asemenea, aceasta stipulează instrumentele financiare aflate la dispoziția FME pentru realizarea obiectivelor sale.

Prin instituirea, în cadrul Uniunii, a unei autorități centrale responsabile cu acordarea de asistență financiară statelor membre, propunerea contribuie la contracararea riscurilor la adresa stabilității financiare a zonei euro și a statelor membre care fac parte din aceasta, menținând în același timp responsabilitățile fiscal-bugetare ale statelor membre, prin impunerea obligației ca membrul FME beneficiar să se conformeze unor condiții de politică stricte, adaptate instrumentului de asistență financiară ales și deficiențelor care trebuie corectate. În plus, FME ar avea sarcina de a acorda sprijin financiar Comitetului unic de rezoluție. Implicarea FME va contribui la întreruperea spiralelor de reacții negative dintre entitățile suverane, bănci și economia reală, ceea ce prezintă o importanță crucială pentru buna funcționare a uniunii economice și monetare.

În același timp, propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul FME de a atenua riscurile la adresa stabilității financiare a zonei euro și a statelor membre care fac parte din aceasta. Orice sprijin oferit de către FME membrilor săi va fi supus unor condiții de politică menite să corecteze deficiențele existente în statul membru respectiv, în vederea restabilirii rapide a unei situații economice și financiare solide și sustenabile, precum și în vederea refacerii sau a consolidării capacității statului membru de a se autofinanța integral de pe piețele financiare.

Alegerea instrumentului

Prezentul act ia forma unui regulament deoarece creează, în cadrul Uniunii, un nou organism care va contribui la garantarea stabilității financiare și deoarece acest act trebuie să aibă un caracter obligatoriu în toate elementele sale și să se aplice direct în statele membre.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Drepturile fundamentale

UE s-a angajat să respecte standarde ridicate de protecție a drepturilor fundamentale și este parte la numeroase convenții privind drepturile omului. În acest context, propunerea ar putea avea un impact direct asupra acestor drepturi, astfel cum sunt enumerate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”), care este parte integrantă a tratatelor UE, și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”). 

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și drepturile, libertățile și principiile recunoscute în special de Cartă, îndeosebi dreptul de a negocia, de a încheia acorduri colective și de a le pune în aplicare, precum și de a desfășura acțiuni colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul de acces la documente și ar trebui să fie pus în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii. Prin integrarea actualului MES în cadrul juridic al Uniunii, prezentul regulament extinde domeniul de aplicare al Cartei în mod corespunzător.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Nu se preconizează ca prezenta propunere să aibă implicații bugetare. Capitalul FME va fi subscris de statele membre din zona euro. Bugetul Uniunii nu va fi răspunzător pentru cheltuielile sau pierderile înregistrate de FME. De asemenea, FME va avea un buget care se autofinanțează.

5.ELEMENTE DIVERSE

Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Partea I din propunerea de regulament (articolele 1 și 2) prevede înființarea FME în cadrul Uniunii. În continuare, această parte prevede o dispoziție care vizează aspecte legate de înlocuirea MES cu FME. Statele membre din zona euro ar trebui să își dea acordul ca acestui organism să îi fie atribuit capitalul MES, prin angajamente individuale sau printr-un act multilateral simplificat. Așa cum se detaliază în continuare în Statut, capitalul autorizat al FME ar rămâne neschimbat în comparație cu capitalul MES.

Partea II din propunerea de regulament (articolele 3-6) prevede temeiurile juridice și, în vederea respectării jurisprudenței Meroni a Curții de Justiție a Uniunii Europene, un rol pentru Consiliu. Acesta din urmă ar trebui să aprobe deciziile discreționare luate de Consiliul guvernatorilor și de Consiliul de administrație. Această parte prevede, de asemenea, modalitățile de responsabilizare a FME în fața Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Tratatul privind MES în vigoare nu cuprinde astfel de dispoziții cu privire la MES. FME ar trebui să aibă obligația de a transmite un raport anual către instituțiile Uniunii menționate mai sus, împreună cu conturile sale anuale și situațiile sale financiare. Directorul general poate fi invitat sau poate solicita să fie invitat de către Parlament. FME ar trebui să răspundă, de asemenea, la întrebările orale și scrise adresate de Parlament. Ar trebui să fie prevăzută posibilitatea de a organiza discuții confidențiale neconsemnate în scris, la fel cum este cazul pentru Comitetul unic de rezoluție și mecanismul unic de supraveghere, având în vedere natura sensibilă și confidențială a discuțiilor referitoare la exercitarea sarcinilor FME. În plus, regulamentul prevede, de asemenea, un rol de control mai explicit al parlamentelor naționale în comparație cu situația actuală din Tratatul privind MES. Un astfel de rol este justificat, având în vedere impactul deciziilor FME asupra circumscripțiilor politice din statele membre ale acestuia.

Partea III din regulamentul propus (articolele 7 și 8) se referă la trimiterile la MES din legislația Uniunii, precum și la intrarea în vigoare a regulamentului propus.

Partea I din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament (articolele 1-3) se referă la statutul juridic al FME. FME va fi un organ al Uniunii cu personalitate juridică. În continuare, se face trimitere la membrii FME (articolul 2). Aceștia sunt statele membre din zona euro. Acest lucru reflectă componența actuală a MES. Urmează apoi o dispoziție referitoare la obiectivele și sarcinile FME. În același mod ca și cel prevăzut în arhitectura MES, FME ar urma să ofere sprijin pentru stabilitate financiară membrilor săi (statele membre din zona euro). În plus față de unica misiune pe care o îndeplinește în prezent MES, FME ar urma să aibă și sarcina de a acorda linii de credit sau garanții în favoarea Comitetului unic de rezoluție pentru mecanismul de sprijin destinat Fondului unic de rezoluție. Acesta din urmă ar putea servi drept acord financiar cu instituțiile publice (mecanism de sprijin) în sensul articolului 74 din Regulamentul nr. 806/2014.

Partea II din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament (articolele 4-7) se referă la organizarea și procedurile decizionale, inclusiv la regulile de vot aplicabile FME. La fel ca MES, FME va avea un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu de administrație și un Director general care va fi asistat de un consiliu de conducere. Categoriile de reguli de vot consacrate în Tratatul privind MES vor rămâne neschimbate în ceea ce privește FME. Ar trebui să se facă distincția între patru tipuri de reguli de vot: (i) în unanimitate; (ii) cu majoritate calificată consolidată (85 %), (iii) cu majoritate calificată (80 %) și (iv) cu majoritate simplă. În mod similar regulilor din Tratatul privind MES, unanimitatea se aplică în cazul deciziilor care au un impact financiar direct major asupra statelor membre (de exemplu, deciziile privind capacitatea de creditare sau cererile de capital fără caracter urgent). Cu toate acestea, deciziile legate de acordarea de sprijin financiar sau de efectuarea de plăți către membrii FME, care intrau anterior în categoria acordului reciproc, se vor lua cu majoritate calificată consolidată (85 %). În plus, spre deosebire de actualul proces de numire a Directorului general, a fost prevăzut un rol consultativ pentru Parlamentul European. Au fost introduse clarificări suplimentare ce decurg din reglementările interne ale MES, care reglementează rolul Directorului general și consiliul de conducere al MES. În sfârșit, partea II prevede, de asemenea, norme privind remunerarea membrilor și a membrilor supleanți ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de administrație.

Partea III din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament (articolele 8-11) se referă la capitalul autorizat al FME și la capacitatea de creditare. Capacitatea de creditare și capitalul autorizat ale FME ar trebui să rămână neschimbate în comparație cu situația actuală din cadrul MES. Posibilitatea existentă de a aduce modificări capitalului și capacității de creditare a FME este menținută.

Partea IV din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament (articolele 12-21) prevede principiile care stau la baza operațiunilor de sprijin pentru stabilitate ale FME, procedura de acordare a sprijinului pentru stabilitate financiară membrilor FME și instrumentele financiare conexe aflate la dispoziția FME. Aceste principii și proceduri sunt identice cu cele prevăzute în Tratatul privind MES, cu excepția faptului că FME va avea un rol în negocierea și semnarea memorandumului de înțelegere care însoțește operațiunea de sprijin pentru stabilitate financiară. Este inclusă, de asemenea, o trimitere explicită la articolul 152 din TFUE și la Carta drepturilor fundamentale, ceea ce confirmă faptul că regulamentul nu afectează, în contextul acordării de sprijin pentru stabilitate financiară membrilor FME, dreptul de negociere și de acțiune colectivă. La instrumentele prevăzute deja în Tratatul privind MES în ceea ce privește furnizarea de sprijin pentru stabilitate financiară statelor membre din zona euro se adaugă și instrumentul pentru recapitalizarea directă a instituțiilor de credit. Acest instrument a fost creat abia după intrarea în vigoare a Tratatului privind MES pe baza clauzei de abilitare prevăzute la articolul 19.

Partea V (articolele 22-24) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament se referă la punerea la dispoziție a unui mecanism de sprijin de către FME și statele membre din afara zonei euro care participă la uniunea bancară. Acordarea de linii de credit și de garanții Comitetului unic de rezoluție ar urma să reprezinte o funcție complet nouă pentru FME în comparație cu actualele obiective și sarcini ale MES. Cuantumul total al angajamentelor restante pentru crearea unui mecanism de sprijin Fondului unic de rezoluție face obiectul unui plafon de 60 000 de milioane EUR. Acest plafon poate fi majorat. Consiliul guvernatorilor, de comun acord cu statele membre din afara uniunii bancare, ar trebui să adopte termenele și condițiile financiare aferente sprijinului de acest tip acordat Comitetului unic de rezoluție. Pentru a se asigura o disponibilitate rapidă, Directorul general este autorizat să decidă cu privire la tragerile din linia de credit sau la acordarea garanțiilor pentru pasivele Comitetului unic de rezoluție. În cazul în care se solicită sprijin în legătură cu o schemă de rezoluție, Comitetul unic de rezoluție poate solicita astfel de sprijin înainte de adoptarea schemei de rezoluție.

Partea VI (articolele 25-28) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament se referă la gestiunea financiară a FME. Aceste dispoziții le reflectă pe cele din Tratatul privind MES.

Partea VII (articolele 29-35) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament se referă la dispozițiile financiare ale FME. Respectivele dispoziții le reflectă pe cele din Tratatul privind MES și din reglementările interne ale MES. Acestea se referă la bugetul FME și la întocmirea acestuia, la conturile anuale, la situațiile financiare și la raportul anual, la funcția de audit internă și externă și la rolul Consiliului auditorilor.

Partea VIII (articolele 36-41) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament prevede o serie de dispoziții referitoare la amplasarea FME și la posibilitatea încheierii unui acord privind sediul. Mai mult, FME va beneficia de privilegiile și imunitățile stabilite în Protocolul nr. 7. Din motive juridice, regimul actual al privilegiilor și imunităților prevăzute în Tratatul privind MES nu poate fi menținut. Partea VIII cuprinde statutul personalului FME. Ar trebui incluse și norme privind confidențialitatea și schimbul de informații. Aceste norme, care diferă ca natură, se regăsesc și în reglementările interne ale MES.

Partea IX (articolele 42-44) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament prevede măsuri tranzitorii în ceea ce privește plata de către noii membri ai FME a contribuției lor la capitalul autorizat. Această dispoziție o reflectă pe cea prevăzută pentru membrii MES în Tratatul privind MES, cu excepția faptului că articolul din prezentul regulament se aplică numai noilor membri ai FME care vor dobândi acest statut, după ce adoptă moneda euro. Norma privind corecția temporară a cheii de contribuție la capital prevăzută în Tratatul privind MES va rămâne, de asemenea, neschimbată în contextul FME.

Partea X (articolele 45-47) din statutul FME anexat la prezenta propunere de regulament cuprinde o serie de dispoziții privind transparența. Sunt prevăzute norme referitoare la măsurile antifraudă, accesul la documente și regimul lingvistic.

 

2017/0333 (APP)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind înființarea Fondului Monetar European

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 352,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 22 ,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)Criza economică și financiară fără precedent care a lovit întreaga lume și Uniunea în 2007 a reprezentat o amenințare serioasă la adresa stabilității financiare și a afectat creșterea economică, ceea ce a avut ca rezultat o puternică deteriorare a situației deficitului public și a datoriei publice în mai multe state membre, determinându-le pe unele dintre acestea să solicite asistență financiară atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.

(2)Această criză a scos la iveală faptul că Uniunea nu dispunea de instrumente suficient de solide pentru a reacționa rapid și decisiv la provocările la adresa stabilității sale financiare. Instrumentele în cauză sunt esențiale pentru stabilitatea zonei euro, a statelor sale membre, a cetățenilor săi și a altor operatori economici, și sunt deosebit de importante pentru întărirea încrederii în moneda unică.

(3)Ca răspuns la situația excepțională în care condițiile de împrumut s-au deteriorat, în cazul mai multor state membre, peste nivelul care putea fi explicat prin fundamente economice, amenințând stabilitatea financiară a Uniunii, au fost adoptate o serie de măsuri, unele dintre acestea în afara cadrului Uniunii.

(4)În primul rând, în 2010 a fost înființat un Mecanism european de stabilizare financiară („MESF”), prin care Uniunea a putut să ofere asistență financiară statelor membre. Acest mecanism a permis Uniunii să reacționeze în mod coordonat, rapid și activ la dificultățile acute înregistrate de un anumit stat membru, dar cu o capacitate financiară limitată și cu titlu pur temporar.

(5)În al doilea rând, în 2010, statele membre a căror monedă este euro au instituit, pe o bază temporară, Fondul european de stabilitate financiară („FESF”). FESF a acordat asistență financiară Irlandei, Portugaliei și Greciei. Asistența a fost finanțată de FESF prin emiterea de obligațiuni și de alte instrumente de datorie pe piețele de capital. FESF nu mai oferă niciun fel de asistență financiară, întrucât în prezent această sarcină îi revine exclusiv Mecanismului european de stabilitate („MES”).

(6)În al treilea rând, la 17 decembrie 2010, Consiliul European a convenit asupra faptului că este necesar ca statele membre a căror monedă este euro să instituie un mecanism de stabilitate permanent, care să înlocuiască FESF în ceea ce privește eventuala acordare de sprijin financiar.

(7)MES a fost instituit ca o instituție financiară internațională prin Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate din 2 februarie 2012, încheiat în afara cadrului Uniunii. MES a preluat sarcina FESF de a acorda asistență financiară statelor membre a căror monedă este euro și a devenit operațional în octombrie 2012.

(8)De-a lungul anilor, MES a contribuit hotărâtor la menținerea stabilității financiare a zonei euro. MES a făcut acest lucru prin acordarea de sprijin financiar suplimentar statelor membre din zona euro aflate în dificultate. Transformarea acestuia într-un Fond Monetar European („FME”) îi va asigura un cadru instituțional mai solid. Se vor crea astfel noi sinergii în cadrul UE, în special în ceea ce privește transparența, eficiența resurselor financiare ale UE și controlul judiciar, oferind astfel un sprijin mai eficient pentru statele membre. Transformarea MES în FME va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea cooperării cu Comisia și a răspunderii în fața Parlamentului European. Aceasta se va realiza fără ca modul în care guvernele naționale răspund în fața parlamentelor lor naționale să fie afectat, menținându-se, în același timp, angajamentele MES.

(9)Integrarea MES în cadrul Uniunii prin instituirea FME contribuie, de asemenea, la sporirea transparenței și a răspunderii în cadrul uniunii economice și monetare („UEM”). La apogeul crizei, au fost luate decizii cu implicații majore pentru statele membre a căror monedă este euro și pentru cetățenii acestora. Rolul central îndeplinit de MES în asigurarea stabilității financiare, în condiții stricte, justifică integrarea acestuia în cadrul Uniunii, astfel încât să se garanteze un dialog mai intens, încrederea reciprocă și o mai mare răspundere democratică și legitimitate în procesele decizionale ale Uniunii. Prin urmare, FME ar trebui să fie răspunzător în fața Parlamentului European și a Consiliului.

(10)Pentru a consolida controlul democratic exercitat de Parlamentul European, FME ar trebui să transmită un raport anual cu privire la executarea sarcinilor sale. Parlamentul European ar trebui să aibă dreptul de a adresa întrebări oral sau în scris și de a organiza audieri. Având în vedere caracterul sensibil al activităților FME și impactul acestora asupra piețelor financiare, ar trebui să existe posibilitatea ca Parlamentul să organizeze cu Directorul general al FME discuții confidențiale neconsemnate în scris referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește procesul de acordare sau de punere în aplicare a sprijinului pentru stabilitate financiară în favoarea unui membru al FME, precum și în ceea ce privește acordarea de sprijin financiar Comitetului unic de rezoluție.

(11)Din aceleași rațiuni de transparență și control democratic, parlamentele naționale ar trebui să aibă dreptul de a obține informații despre activitățile FME și de a se angaja într-un dialog cu acesta. Parlamentul național al unui membru al FME ar trebui să aibă posibilitatea de a invita Directorul general să participe la o dezbatere în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a unei operațiuni de sprijin pentru stabilitate financiară, având în vedere impactul unei astfel de măsuri asupra membrului FME în cauză. Un astfel de schimb de opinii ar contribui la promovarea înțelegerii între FME și membrul FME respectiv.

(12)TUE și TFUE nu au prevăzut atribuțiile necesare, sub forma unui temei juridic specific, pentru a institui un organism permanent al UE responsabil cu acordarea de sprijin financiar pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro și a statelor membre a căror monedă nu este euro, dar care participă la uniunea bancară.

(13)În absența unui astfel de temei juridic specific, Consiliul, cu aprobarea Parlamentului European, poate înființa un Fond Monetar European ca o măsură care este necesară în vederea atingerii unuia dintre obiectivele stabilite în tratate, în sensul articolului 352 din TFUE.

(14)Având în vedere puternicele interconexiuni dintre statele membre a căror monedă este euro, riscurile grave la adresa stabilității financiare a respectivelor state membre ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu. Prin urmare, FME ar trebui să acorde sprijin pentru stabilitate financiară statelor membre a căror monedă este euro, în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro sau a statelor membre care fac parte din aceasta.

(15)Acțiunea Uniunii este, prin urmare, necesară pentru a atinge obiectivele de a institui o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din TUE, și de a asigura dezvoltarea sustenabilă a Europei, bazată pe creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, precum și o economie socială de piață foarte competitivă, vizând ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din TUE. Mai concret, garantarea stabilității financiare a zonei euro, a statelor membre a căror monedă este euro și a statelor membre a căror monedă nu este euro, dar care participă la uniunea bancară vizează realizarea unei uniuni economice și monetare mai profunde, mai echitabile și mai reziliente.

(16)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre prin acțiuni individuale, dar, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE.

(17)FME ar trebui să fie înființat, în temeiul legislației Uniunii, ca organism al Uniunii cu personalitate juridică.

(18)FME ar trebui să fie reglementat de prezentul regulament și de statutul FME, care face parte integrantă din acesta. Statutul FME ar trebui să conțină dispozițiile relevante referitoare la statutul juridic, calitatea de membru, obiectivele și sarcinile FME, organizarea și procesul decizional intern al FME, capacitatea de creditare și capitalul FME, normele care reglementează acordarea de sprijin pentru stabilitate statelor membre a căror monedă este euro și acordarea de sprijin din partea FME Comitetului unic de rezoluție, normele referitoare la dispozițiile financiare și gestiunea financiară a FME, dispozițiile tranzitorii care reglementează plata capitalului inițial de către noii membri ai FME, normele privind corecția temporară a cheii de contribuție la capitalul FME, precum și o serie de dispoziții generale.

(19)Pentru a se garanta continuarea fără întreruperi a activităților și securitatea juridică necesară, FME ar trebui să succeadă MES din punct de vedere juridic, inclusiv în toate drepturile și obligațiile acestuia.

(20)Înlocuirea MES cu FME nu creează noi obligații financiare pentru statele membre a căror monedă este euro în ceea ce privește contribuția lor la capitalul autorizat al FME, pe care l-au subscris deja.

(21)Având în vedere natura juridică a MES ca instituție financiară internațională a cărei funcționare se bazează pe un acord internațional între statele membre a căror monedă este euro, Consiliul guvernatorilor, în calitatea sa de cel mai înalt organ de decizie al MES care reprezintă părțile contractante la Tratatul privind MES, ar trebui să își dea acordul prealabil cu privire la o astfel de succesiune și la transferul capitalului subscris. Succesiunea ar trebui să fie finalizată la data intrării în vigoare a prezentului regulament și a aprobării din partea MES, oricare dintre acestea este mai recentă.

(22)Toate statele membre a căror monedă este euro și care sunt în prezent părți contractante la Tratatul privind MES ar trebui să fie membre ale FME în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament. Ca urmare a adoptării monedei euro, un stat membru ar trebui să devină membru al FME cu drepturi și obligații depline, identice cu cele ale membrilor deja existenți ai FME.

(23)Drepturile unui nou membru al FME în temeiul prezentului regulament, inclusiv drepturile de vot, ar trebui să depindă de subscrierea contribuției acestuia la capitalul autorizat.

(24)Ar trebui prevăzute norme tranzitorii, similare cu cele prevăzute în Tratatul privind MES, în ceea ce privește noii membri ai FME care vor adopta moneda euro după intrarea în vigoare a prezentului regulament. Noii membri ai FME ar trebui să aibă posibilitatea de a plăti în tranșe contribuția lor la capitalul FME. Noii membri ai FME având un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din PIB-ul pe cap de locuitor al Uniunii în anul anterior intrării lor în FME ar trebui să beneficieze de o corecție temporară a cheii de contribuție la plata capitalului FME. Într-un astfel de caz, corecția temporară ar trebui să se aplice pentru o perioadă de doisprezece ani.

(25)Sprijinul pentru stabilitate prevăzut de FME ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică stricte. Aceste condiții ar trebui să fie adaptate instrumentului de asistență financiară ales.

(26)Condițiile de politică aferente mecanismului de asistență financiară ar trebui să fie stabilite într-un memorandum de înțelegere și să fie pe deplin compatibile cu măsurile de coordonare a politicilor economice adoptate în temeiul TFUE. Negocierea memorandumului de înțelegere ar trebui să se realizeze pe baza unei evaluări a impactului social, care să orienteze și acțiunile ulterioare și monitorizarea punerii în aplicare a acestuia.

(27)Mecanismul unic de supraveghere („MUS”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului 23 și mecanismul unic de rezoluție („MUR”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 24 au fost create în urma crizei, în vederea creării uniunii bancare, și vizează statele membre a căror monedă este euro și statele membre a căror monedă nu este euro, dar care aleg să participe la MUS („statele membre participante”) în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. Prin urmare, aceste state fac obiectul competențelor de supraveghere ale BCE și al competențelor de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție în ceea ce privește instituțiile lor de credit.

(28)Controlul de supraveghere și operațiunile de rezoluție la nivelul Uniunii stau la baza instituirii unei uniuni bancare. Prin urmare, FME ar trebui să ofere sprijin financiar Comitetului unic de rezoluție, autoritatea de rezoluție centrală instituită prin Regulamentul nr. 806/2014, prin intermediul unor linii de credit sau al unor garanții pentru sarcinile pe care Comitetul unic de rezoluție le execută sau le va executa în ceea ce privește instituțiile de credit din cadrul uniunii bancare.

(29)Ca parte a creării mecanismului unic de rezoluție a fost instituit și Fondul unic de rezoluție. Acesta este finanțat prin contribuții din partea băncilor, colectate la nivel național și puse în comun la nivelul Uniunii. În temeiul articolului 74 din Regulamentul nr. 806/2014, Comitetul unic de rezoluție poate încheia, în numele Fondului unic de rezoluție, acorduri financiare cu instituțiile publice în vederea accesului la mijloace financiare suplimentare care urmează să fie utilizate în cazul în care contribuțiile ex ante și ex post nu sunt suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor fondului.

(30)FME ar trebui să aibă suficiente mijloace financiare pentru a-și îndeplini în mod eficace sarcinile. Având în vedere resursele limitate ale Uniunii, membrii FME ar trebui să asigure mijloacele necesare în schimbul drepturilor prevăzute în prezentul regulament. Acest lucru ar trebui să se reflecte în mecanisme de guvernanță și reguli de vot adecvate, care să asigure exercitarea unui control suficient de către membri asupra utilizării fondurilor pe care le acordă.

(31)Având în vedere structura financiară specifică a FME, drepturile de vot deținute de fiecare membru ar trebui să reflecte ponderea contribuției sale financiare la FME. Prin urmare, procesul decizional din cadrul organelor de guvernanță ale FME ar trebui să aibă loc în conformitate cu reguli de vot bazate pe cele existente deja în Tratatul privind MES, astfel încât să se asigure în cea mai mare măsură posibilă o continuitate a practicii de vot existente.

(32)În măsura în care statele membre a căror monedă nu este euro participă la uniunea bancară, reprezentanții acestora ar trebui să participe la reuniunile Consiliului guvernatorilor în cadrul cărora se discută utilizarea liniilor de credit sau a garanțiilor în favoarea Comitetului unic de rezoluție.

(33)Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație ar trebui să aibă posibilitatea de a înființa în mod permanent sau ad-hoc comitete sau organe subsidiare, după cum consideră că este necesar sau adecvat, în scopul de a consilia sau sprijini în alt mod aceste organe sau pe Directorul general în îndeplinirea atribuțiilor lor. Normele privind sarcinile, componența și funcționarea acestora ar trebui definite la nivel intern. Aceste comitete sau organisme subsidiare nu ar trebui să aibă competențe decizionale.

(34)În conformitate cu jurisprudența consacrată, deciziile care sunt luate în cadrul FME în legătură cu politica economică și care presupun un grad considerabil de apreciere ar trebui să fie luate numai cu acordul și sub responsabilitatea instituțiilor Uniunii. În conformitate cu atribuțiile prevăzute în Tratate în ceea ce privește coordonarea politicilor economice ale statelor membre, precum și cu alte acte din legislația secundară a Uniunii, competența de a aproba astfel de decizii în temeiul articolului 291 din TFUE ar trebui să fie conferită Consiliului.

(35)În ceea ce privește instrumentele utilizate pentru a acorda sprijin pentru stabilitate membrilor FME, prezentul regulament se adoptă în temeiul articolului 352 din TFUE ca măsură necesară de completare a competențelor prevăzute în dispozițiile specifice din tratat care au ca obiect statele membre a căror monedă este euro (articolele 136-138 din TFUE). În conformitate cu aceste dispoziții, în cazul măsurilor Consiliului participă la vot numai membrii care reprezintă statele membre a căror monedă este euro. În cazul instrumentelor respective, prezentul regulament se referă exclusiv la utilizarea resurselor puse la dispoziție de către statele membre a căror monedă este euro în beneficiul exclusiv al statelor membre în cauză, cu scopul de a garanta stabilitatea în zona euro. În consecință, în cazul deciziilor Consiliului de aprobare a actelor menționate în considerentul anterior, voturile statelor membre din afara zonei euro ar trebui suspendate și ar trebui să ia parte la vot doar membrii Consiliului care reprezintă statele membre a căror monedă este euro.

(36)Ar trebui să se stabilească o procedură de urgență prin care Consiliul să aprobe deciziile organelor de conducere ale FME sau să se opună acestora, în cazul în care este necesară acordarea urgentă de sprijin financiar pentru stabilitate membrilor FME. Într-un astfel de caz, președintele Consiliului guvernatorilor ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Consiliului să aprobe o decizie sau să se opună acesteia în termen de 24 de ore de la transmiterea deciziei. Procedura de urgență ar putea fi utilizată pentru aprobarea termenelor și condițiilor financiare și a convențiilor de asistență financiară privind sprijinul acordat Comitetului unic de rezoluție prin linii de credit sau garanții din partea FME.

(37)Consiliul guvernatorilor ar trebui să aibă dreptul de a adopta un regulament de procedură care să reglementeze aspectele practice ale operațiunilor FME. Regulamentul de procedură ar trebui să înlocuiască reglementările interne ale MES și regulamentul de procedură al Consiliului guvernatorilor și al Consiliului de administrație.

(38)Capacitatea de creditare a FME nu ar trebui să fie mai mică de 500 000 de milioane EUR. Acest cuantum reflectă capacitatea de creditare actuală a MES. Consiliul guvernatorilor ar trebui să fie în măsură să majoreze capacitatea de creditare, în cazul în care consideră că o astfel de revizuire este necesară pentru ca FME să își poată îndeplini obiectivele și sarcinile aferente. Întrucât o astfel de decizie are un impact financiar important asupra membrilor FME, ar trebui ca aceasta să fie luată în unanimitate de Consiliul guvernatorilor. De asemenea, în cazuri excepționale justificate corespunzător, Consiliul guvernatorilor poate diminua provizoriu capacitatea de creditare dacă acest lucru este necesar pentru ca FME să își poată îndeplini funcțiile.

(39)În momentul înființării, capitalul autorizat inițial al FME ar trebui să reflecte capitalul social autorizat al MES. Capitalul autorizat al FME, în valoare de 704 798,7 milioane EUR, ar trebui să fie subscris exclusiv de statele membre a căror monedă este euro și să fie divizat în părți de capital de valoare egală. Răspunderea unui membru al FME ar trebui să fie limitată la partea sa din capitalul autorizat. Membrii FME nu ar trebui să fie răspunzători pentru obligațiile FME. Bugetul Uniunii nu ar trebui să fie răspunzător pentru cheltuielile sau pierderile înregistrate de FME.

(40)Consiliul guvernatorilor ar trebui să fie în măsură să majoreze capitalul autorizat inițial în cazul în care consideră că o astfel de majorare este necesară pentru ca FME să își poată îndeplini obiectivele și sarcinile. Repartizarea capitalului și a părților de capital rezultate ale membrilor FME ar trebui să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(41)La fel ca MES, FME ar trebui să asigure sprijin pentru stabilitate membrilor săi în cazul în care accesul pe care aceștia îl au în mod normal la finanțarea de pe piață este afectat sau riscă să fie afectat.

(42)FME ar trebui să fie implicat în negocierea și semnarea memorandumului de înțelegere, având în vedere importanța condițiilor asociate asistenței financiare pentru asigurarea rambursării acesteia către FME.

(43)FME ar trebui să aibă la dispoziție toată gama de instrumente financiare de care dispune în prezent MES, inclusiv posibilitatea de a oferi asistență financiară preventivă, asistență financiară pentru recapitalizarea instituțiilor de credit dintr-un membru al FME, recapitalizarea directă a instituțiilor de credit dintr-un membru al FME, acordarea de împrumuturi și achiziționarea de obligațiuni ale unui membru al FME de pe piețele primare și secundare.

(44)Obiectivul sprijinului pentru stabilitate financiară acordat sub formă de asistență financiară preventivă este de a susține politici solide și de a preveni situațiile de criză, permițând accesul membrilor FME la asistență înainte de a se confrunta cu dificultăți majore în obținerea de fonduri de pe piețele de capital. Asistența financiară preventivă are scopul de a ajuta membrii FME ale căror condiții economice sunt în continuare solide să își mențină accesul continuu la finanțarea de pe piață, prin întărirea credibilității performanțelor macroeconomice ale acestora și asigurarea concomitentă a unei plase de siguranță adecvate.

(45)Asistența financiară acordată membrilor FME sub forma unui împrumut destinat recapitalizării instituțiilor de credit beneficiare ar trebui să vizeze cazurile în care dificultățile financiare sau economice sunt legate de sectorul financiar și nu sunt direct legate de politicile fiscal-bugetare sau structurale. Prin urmare, asistența financiară în scopul recapitalizării instituțiilor financiare ar trebui să fie acordată unui membru FME în afara cadrului oferit de un program de ajustare macroeconomică.

(46)Instrumentul de recapitalizare directă a instituțiilor de credit are drept scop menținerea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu și a statelor membre care fac parte din aceasta, intervenind în cazurile specifice în care un membru al FME se confruntă cu dificultăți grave ale sectorului său financiar, care nu pot fi remediate fără periclitarea semnificativă a sustenabilității fiscal-bugetare a acestuia, din cauza unui risc grav de contagiune din sectorul financiar către entitatea suverană. Utilizarea acestui instrument ar putea fi avută în vedere și în cazul în care alternativele ar avea ca efect periclitarea accesului continuu pe piață al unui membru al FME. Atunci când utilizarea instrumentului care constă într-un împrumut din partea FME pentru recapitalizarea instituțiilor financiare nu este posibilă, acest tip de asistență financiară urmărește să contribuie la eliminarea riscului de contagiune din sectorul financiar către entitățile suverane permițând recapitalizarea directă a instituțiilor, reducând astfel riscul unui cerc vicios dintre un sector financiar fragil și bonitatea în scădere a entității suverane.

(47)Ar trebui să se acorde sprijin pentru stabilitate financiară sub formă de împrumuturi pentru a ajuta membrii FME care au nevoi de finanțare semnificative, dar și-au pierdut, în mare măsură, accesul la finanțarea de pe piață, fie pentru că nu găsesc creditori, fie pentru că aceștia nu le acordă finanțare decât la prețuri excesive, care ar avea un impact negativ asupra sustenabilității finanțelor publice.

(48)Creditele acordate de FME, la fel ca și cele deja acordate sau care urmează să fie acordate de MES, ar trebui să ofere statutul de creditor privilegiat, în mod similar cu creditele acordate de Fondul Monetar Internațional („FMI”). Acest statut ar avea, însă, un rang secundar față de cel al FMI. Statutul în cauză ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(49)Pentru ca membrii FME să își poată menține sau recăpăta accesul pe piață, FME ar trebui să fie în măsură să se implice în achiziții de pe piața primară a obligațiunilor sau a altor titluri de datorie emise de membrii FME în cadrul facilității de sprijin pentru piața primară, în plus față de creditele obișnuite acordate în cadrul unui program de ajustare macroeconomică sau față de tragerile de fonduri efectuate în cadrul instrumentului de asistență financiară preventivă.

(50)FME ar trebui să fie în măsură să achiziționeze obligațiuni emise de un membru al FME de pe piața secundară. Facilitatea de sprijin pentru piața secundară ar trebui să aibă ca scop sprijinirea bunei funcționări a piețelor datoriei publice a membrilor FME în circumstanțe excepționale, în care lipsa de lichiditate a pieței amenință stabilitatea financiară, existând riscul de a aduce ratele dobânzilor titlurilor suverane la niveluri nesustenabile și de a crea probleme de refinanțare pentru sistemul bancar al respectivului membru al FME. Intervenția FME pe piața secundară ar trebui să permită încheierea de tranzacții care ar asigura un anumit nivel de lichiditate a pieței titlurilor de datorie și ar stimula investitorii să participe în continuare la finanțarea membrilor FME.

(51)Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să sprijine un statut de creditor echivalent pentru FME și pentru alte state membre care acordă credite la nivel bilateral, în coordonare cu FME.

(52)Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere angajamentului convenit între părțile contractante la Tratatul de instituire a MES în temeiul articolului 12 alineatul (3) din acest tratat, conform căruia în orice contract privind titluri noi, cu scadența de peste un an, emise de statele membre care fac parte din zona euro trebuie incluse clauze de acțiune colectivă prin care să se garanteze că impactul juridic al acestora este identic.

(53)Sprijinul acordat Comitetului unic de rezoluție, prin linii de credit sau garanții, ar trebui să fie pus la dispoziție în situațiile în care cuantumurile percepute în temeiul articolului 70 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 nu sunt suficiente pentru a acoperi pierderile, costurile sau alte cheltuieli ocazionate de utilizarea Fondului unic de rezoluție în legătură cu măsurile de rezoluție, iar contribuțiile ex post extraordinare prevăzute la articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 nu sunt accesibile imediat.

(54)Pentru a se asigura un tratament echivalent corespunzător în cadrul uniunii bancare, statele membre participante a căror monedă nu este euro ar trebui să ofere Comitetului unic de rezoluție, în paralel cu FME, linii de credit sau garanții în conformitate cu termene și condiții echivalente celor acordate de FME.

(55)Statele membre a căror monedă nu este euro ar trebui să prevadă linii de credit sau garanții atunci când notifică celorlalte state membre, Comisiei, BCE și Autorității Bancare Europene cererea de a iniția o cooperare strânsă cu BCE în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor care le sunt conferite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, sub rezerva adoptării deciziei BCE.

(56)Începând cu 1 ianuarie 2024, resursele Fondului unic de rezoluție vor fi complet mutualizate. Începând cu data respectivă, Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede că băncile din toate statele membre participante la uniunea bancară trebuie să contribuie la Fondul unic de rezoluție și să acorde contribuții ex post extraordinare pentru a rambursa împrumuturile de la părți terțe, în conformitate cu o cheie stabilită în funcție de dimensiunea și profilul de risc ale acestora. Întrucât sprijinul în favoarea Comitetului unic de rezoluție este menit să completeze resursele Fondului unic de rezoluție, aceeași cheie, aplicată la nivelul statelor membre a căror monedă nu este euro, dar care participă la uniunea bancară, și al FME, ar trebui să constituie baza pentru determinarea participării lor la sprijinul care urmează să fie acordat.

(57)Consiliul guvernatorilor ar trebui să adopte termenele și condițiile financiare aplicabile pentru crearea mecanismului de sprijin de către FME. Pentru a asigura implicarea corespunzătoare a acestora, FME și statele membre participante a căror monedă nu este euro ar trebui să se pună de acord asupra termenelor și condițiilor financiare aferente liniilor de credit sau garanțiilor care urmează să fie acordate Comitetului unic de rezoluție, precum și asupra unui plafon global aplicabil, care ar trebui să fie revizuit în mod proporțional în momentul în care un stat membru a cărui monedă nu este euro devine membru al uniunii bancare.

(58)Directorul general ar trebui să aibă competența de a decide, în termen de 12 ore de la primirea solicitării Comitetului unic de rezoluție, cu privire la tragerea din linia de credit sau la acordarea garanțiilor pentru pasivele Comitetului unic de rezoluție.

(59)Pentru a se asigura disponibilitatea imediată a mijloacelor financiare suplimentare necesare pentru Fondul unic de rezoluție, Comitetul unic de rezoluție ar trebui să fie în măsură să emită o cerere de sprijin înainte de adoptarea unei scheme de rezoluție specifice. Acest lucru ar trebui să se realizeze în consultare cu Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. În cazul deciziilor legate de scheme de rezoluție, ar trebui ca decizia Directorului general să se aplice numai după ce o schemă de rezoluție intră în vigoare în conformitate cu articolul 18 din regulamentul respectiv. Etapa de emitere a cererii și a deciziei nu ar trebui să aibă ca rezultat prelungirea termenelor prevăzute în procedura de rezoluție, astfel cum este stabilită la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(60)Decizia Directorului general cu privire la plata fondurilor sau la acordarea garanțiilor ar trebui să depindă exclusiv de desfășurarea activităților Comitetului unic de rezoluție în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014, inclusiv cu normele de recapitalizare internă aplicabile. Nu ar trebui să se aplice nicio altă condiție.

(61)Pentru a se asigura că FME își menține capacitatea de a acorda sprijin financiar membrilor săi în caz de necesitate, cuantumul disponibil pentru sprijin în favoarea Comitetului unic de rezoluție ar trebui să facă obiectul unui plafon de 60 000 de milioane EUR. Cu toate acestea, ar trebui ca FME să poată răspunde în mod flexibil la nevoile de finanțare neprevăzute rezultate în urma operațiunilor de rezoluție. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor ar trebui să aibă competența de a majora plafonul în mod corespunzător.

(62)Orice sprijin financiar acordat Comitetului unic de rezoluție de către FME și orice sprijin financiar acordat de către statele membre participante a căror monedă nu este euro ar trebui să fie rambursat integral de către Comitetul unic de rezoluție din resursele proprii, inclusiv din contribuțiile din partea sectorului.

(63)Ar trebui să se stabilească norme adecvate în ceea ce privește bugetul FME și procedura de audit intern și extern al conturilor sale. Având în vedere prezența FME pe piețele financiare, situațiile financiare și conturile FME ar trebui să fie auditate și certificate de auditori externi independenți. În plus, ar trebui să existe un Consiliu al auditorilor care să fie independent și să aibă sarcina de a inspecta și audita conturile FME și de a asigura conformitatea, performanța și gestionarea corectă a riscurilor FME. În același timp, acesta ar trebui să monitorizeze și să analizeze procesele de audit intern și extern ale FME.

(64)Prerogativele auditorilor externi independenți și ale Consiliului auditorilor nu aduc atingere prerogativelor Curții de Conturi Europene în temeiul articolului 287 din TFUE.

(65)Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, ar trebui să se aplice FME. În calitate de reprezentanți ai membrilor FME, președintele Consiliului guvernatorilor și, în special, guvernatorii, guvernatorii supleanți, directorii și directorii supleanți ar trebui să beneficieze de privilegiile și imunitățile acordate în temeiul articolului 10 din protocolul menționat anterior.

(66)Pentru ca FME să își poată îndeplini sarcinile care în prezent sunt îndeplinite de către MES, precum și noile sarcini care îi vor reveni, ar trebui să se stabilească măsuri tranzitorii, în special în ceea ce privește Directorul general, consiliul de conducere și membrii personalului care, în prezent, sunt angajați printr-un contract cu MES. Aceste măsuri ar trebui să acopere și resortisanții țărilor terțe care sunt angajați în prezent de MES. Dispozițiile contractuale existente ar trebui să se aplice în continuare personalului angajat de MES înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Membrii personalului care vor fi angajați de FME după intrarea în vigoare a prezentului regulament vor face obiectul prevederilor Statutului funcționarilor, ale Regimului aplicabil celorlalți agenți și ale normelor de aplicare.

(67)Pentru a păstra confidențialitatea activității FME, membrii organelor de conducere și membrii personalului acestuia, inclusiv membrii personalului care participă la schimburi cu membrii FME sau sunt detașați de aceștia în scopul îndeplinirii sarcinilor FME ar trebui să facă obiectul cerințelor privind secretul profesional, chiar și după ce nu mai ocupă funcția respectivă. În acest sens, ar trebui elaborat un cod de conduită.

(68)Obligația de confidențialitate ar trebui să li se aplice și observatorilor invitați să participe la reuniunile Consiliului guvernatorilor, precum și participanților la aceste reuniuni care reprezintă statele membre participante a căror monedă nu este euro. Pentru a îndeplini sarcinile care îi sunt conferite prin prezentul regulament, FME ar trebui să fie autorizat ca, în anumite condiții, să facă schimb de informații cu membrii săi, cu alte autorități și organe ale Uniunii, precum și cu anumite autorități naționale.

(69)În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, FME ar trebui să coopereze cu instituțiile Uniunii și cu alte organisme, oficii sau agenții, precum și cu statele terțe care oferă asistență financiară unui membru al FME. FME ar trebui, de asemenea, să fie abilitat să coopereze cu organizații sau entități internaționale care au responsabilități speciale în domenii legate de activitățile FME. Printre acestea se numără Fondul Monetar Internațional (FMI) și băncile centrale.

(70)FME ar trebui să facă obiectul normelor Uniunii privind accesul public la documente. Atunci când evaluează motivele de refuz al accesului la un document prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 25 , FME ar trebui să țină seama în mod corespunzător de necesitatea de a proteja confidențialitatea în ceea ce privește procedurile desfășurate de Consiliul guvernatorilor, Consiliul de administrație, comitetele din cadrul acestora, Consiliul de conducere și Consiliul auditorilor, de situația financiară internă a FME și de stabilitatea sistemului financiar al zonei euro, al unui membru al FME sau al unui stat membru participant, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, precum și de relațiile internaționale, financiare, monetare sau economice.

(71)Este posibil ca, în viitor, să îi fie conferite FME noi instrumente financiare, de exemplu, pentru a sprijini inițiativele de politică legate de instituirea unei funcții de stabilizare. O funcție de stabilizare urmărește să atenueze efectele șocurilor asimetrice majore. În acest sens, aceasta ar mobiliza rapid resurse anticiclice în mod automat, cu condiția respectării unor criterii de eligibilitate definite în prealabil. FME ar putea sprijini aplicarea unei astfel de funcții prin organizarea și mobilizarea finanțării necesare de pe piață asociate cu declanșarea funcției.

(72)Sprijinul FME pentru o astfel de funcție de stabilizare ar putea lua forma unor credite acordate, în momentul activării, membrului FME beneficiar. Creditele acordate de FME ar putea fi puse la dispoziție necondiționat, în timp ce activarea funcției de stabilizare ar fi condiționată de respectarea unor criterii de eligibilitate definite în prealabil,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

FONDUL MONETAR EUROPEAN

Articolul 1

Înființare

1. Prin prezentul regulament se înființează Fondul Monetar European („FME”).

2. Statutul FME este prevăzut în anexa la prezentul regulament și face parte integrantă din acesta.

Articolul 2

Succesiunea și înlocuirea Mecanismului european de stabilitate

1. FME înlocuiește Mecanismul european de stabilitate („MES”) și îi succede acestuia, preluând statutul juridic al acestuia și asumându-și toate drepturile și obligațiile sale. Acest proces se finalizează la data intrării în vigoare a prezentului regulament sau la data la care MES își dă acordul, luându-se în considerare data care survine ultima.

2. Toate numirile și mandatele existente în cadrul MES vor fi menținute în cadrul FME, până la expirarea acestora.

PARTEA II

ROLUL CONSILIULUI ȘI RĂSPUNDEREA

Titlul I

Rolul Consiliului

Articolul 3

Rolul Consiliului

1. Deciziile luate de Consiliul guvernatorilor în temeiul articolului 8 alineatul (6), al articolului 9 alineatul (1), al articolului 10, al articolului 11 alineatul (4), al articolului 11 alineatul (5), al articolului 11 alineatul (6), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (4), al articolului 14 alineatul (1), al articolului 14 alineatul (2), al articolului 15 alineatul (1), al articolului 15 alineatul (2), al articolului 19 alineatul (1), al articolului 19 alineatul (4), al articolului 16 alineatul (1), al articolului 16 alineatul (2), al articolului 17 alineatul (1), al articolului 17 alineatul (2), al articolului 18 alineatul (1), al articolului 18 alineatul (3), al articolului 22 alineatul (4), al articolului 22 alineatul (5) și al articolului 23 alineatul (1) din Statutul FME, deciziile luate de Consiliul guvernatorilor cu privire la convențiile de asistență financiară în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Statutul FME, precum și deciziile luate de Consiliul de administrație în temeiul articolului 9 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (4), al articolului 15 alineatul (4), al articolului 19 alineatul (5), al articolului 16 alineatul (4), al articolului 17 alineatul (4), al articolului 18 alineatul (5) și al articolului 23 alineatul (3) din Statutul FME se transmit Consiliului imediat după adoptare, împreună cu motivele pe care se întemeiază. Acestea pot intra în vigoare numai dacă sunt aprobate de către Consiliu.

2. În cazul în care circumstanțele impun acordarea urgentă de sprijin pentru stabilitate unui membru FME în conformitate cu articolul 16, deciziile se pot adopta printr-o procedură de urgență. În acest caz, decizia luată de Consiliul guvernatorilor sau de Consiliul de administrație se transmite Consiliului imediat după ce este adoptată, împreună cu motivele pe care se întemeiază. La solicitarea Președintelui, Consiliul dezbate decizia, în termen de 24 de ore de la transmitere. Consiliul poate contesta decizia. În cazul în care contestă decizia, Consiliul poate fie să adopte el însuși o altă decizie pe tema respectivă, fie să retrimită dosarul Consiliului guvernatorilor, în vederea luării unei alte decizii.

Procedura de urgență poate fi utilizată, de asemenea, de către Consiliul guvernatorilor, pentru adoptarea unei decizii în temeiul articolului 22 alineatele (4) și (5) și al articolului 23 alineatul (1).

3. Consiliul prezintă motivele pentru care își exercită competențele menționate la alineatul (1) în cazul în care nu aprobă o decizie, sau motivele pentru care își exercită competențele menționate la alineatul (2), în cazul în care contestă o decizie. Orice decizie nouă adoptată de Consiliul guvernatorilor sau de Consiliul de administrație pe aceeași temă ține cont de motivele prezentate de Consiliu.

4. În cazul în care Consiliul hotărăște în conformitate cu alineatele (1) sau (2) și cu excepția deciziilor luate în temeiul articolelor 22 și 23 din statut, voturile membrilor Consiliului care reprezintă statele membre a căror monedă nu este euro se suspendă. Majoritatea calificată se definește în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din TFUE. Președintele Consiliului guvernatorilor poate participa la reuniunile Consiliului.

Articolul 4

Publicarea

Deciziile luate de Consiliul guvernatorilor și aprobate de Consiliu în temeiul articolului 3 alineatul (1) se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Titlul II

Răspunderea

Articolul 5

Răspunderea în fața Parlamentului European și a Consiliului

1. FME răspunde în fața Parlamentului European și a Consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

2. FME prezintă anual Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind îndeplinirea sarcinilor sale, împreună cu conturile sale anuale și situația sa financiară. Directorul general prezintă aceste documente Parlamentului European și Consiliului, care pot organiza o dezbatere generală pe baza acestora.

3. La cererea Parlamentului European sau din proprie inițiativă, Directorul general poate fi audiat de comisiile competente ale Parlamentului European cu privire la îndeplinirea sarcinilor FME.

4. FME răspunde oral sau în scris întrebărilor care i-au fost adresate de Parlamentul European sau de Consiliu, în conformitate cu procedurile proprii.

5. La cerere, Directorul general poartă discuții confidențiale neconsemnate în scris, în spatele ușilor închise, cu președinții și vicepreședinții comisiilor competente ale Parlamentului European cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale, inclusiv în ceea ce privește evaluarea impactului social, punerea în aplicare a sprijinului pentru stabilitate financiară și acordarea de linii de credit sau constituirea de garanții în favoarea Comitetului unic de rezoluție. În vederea asigurării deplinei confidențialități, între Parlamentul European și FME se va încheia un acord cu privire la modalitățile detaliate de organizare a unor astfel de discuții.

Articolul 6

Răspunderea în fața parlamentelor naționale

1. Atunci când prezintă raportul prevăzut la articolul 5 alineatul (2), FME îl transmite în același timp și parlamentelor naționale ale membrilor FME și ale statelor membre participante, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului. Parlamentele naționale pot adresa FME comentarii motivate cu privire la raportul respectiv.

2. Parlamentele naționale ale statelor membre menționate la alineatul (1) pot solicita FME să furnizeze un răspuns scris la orice observație sau întrebare pe care o adresează FME cu privire la sarcinile îndeplinite de FME.

3. Parlamentul național al unui membru al FME poate invita Directorul general să participe la un schimb de opinii cu privire la progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a sprijinului pentru stabilitate financiară.

PARTEA III

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 7

Trimiterile din dreptul Uniunii

Trimiterile la Mecanismul european de stabilitate sau MES din actele legislative ale Uniunii se interpretează ca trimiteri la Fondul Monetar European sau FME.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

   Pentru Consiliu,

   Președintele

(1)    Previziunile economice europene, toamna anului 2017; Institutional Paper nr. 63.
(2)    Eurobarometru Flash 458, 4 decembrie 2017.
(3)    „Finalizarea Uniunii economice și monetare europene”, raport întocmit de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz, 22 iunie 2015.
(4)    A se vedea, în special, COM(2017) 592 final, 11 octombrie 2017.
(5)    COM(2017) 292 final, 8 iunie 2017.
(6)    COM(2017) 291, 31 mai 2017.
(7)    COM(2017) 358, 28 iunie 2017.
(8)    COM(2017) 2025, 1 martie 2017.
(9)    Discursul din 2017 al președintelui Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii, 13 septembrie 2017.
(10)    Agenda liderilor: Construirea viitorului nostru comun, aprobată de Consiliul European la 20 octombrie 2017.
(11)    Trebuie remarcat faptul că, dintre statele membre care nu fac parte din zona euro, Danemarca și Bulgaria și­au ancorat moneda națională de moneda euro după introducerea acesteia în 1999. Spre deosebire de Danemarca, Bulgaria nu participă la mecanismul cursului de schimb II, însă leva este ancorată de euro în cadrul unui regim de consiliu monetar.
(12)    Declarația miniștrilor din cadrul Eurogrupului și al Consiliului Afaceri Economice și Financiare cu privire la mecanismul de sprijin al mecanismului unic de rezoluție, 18 decembrie 2013.
(13)    A se vedea, în special, rezoluțiile Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la i) capacitatea bugetară pentru zona euro [2015/2344(INI)], ii) posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene [2014/2248(INI)] și iii) îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona [2014/2249(INI)].
(14)    A se vedea, în special, Eurogrupul din 6 noiembrie 2017 privind „Capacitatea fiscală și normele fiscale pentru UEM”, Eurogrupul din 9 octombrie 2017 privind „Aprofundarea UEM – Rolul Mecanismului european de stabilitate” [ecfin.cef.cpe(2017)5598799] sau Eurogrupul din 10 iulie 2017 privind „Măsuri ulterioare referitoare la aprofundarea uniunii economice și monetare” [ecfin.cef.cpe(2017)3980511].
(15)    Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro [2015/2344(INI)].
(16)    COM(2012)777, „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă”, 28 noiembrie 2012.
(17)    Necesitatea ca un organism de tipul Mecanismului european de stabilitate să garanteze stabilitatea zonei euro are la bază elemente factuale și a fost confirmată de articolul 136 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE, precum și de al doilea considerent din Tratatul privind Mecanismului european de stabilitate, care se referă la Mecanismul european de stabilitate actual ca la „un mecanism de stabilitate care urmează să fie activat în cazul în care este indispensabil, pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu”.
(18)    Curtea de Justiție a Uniunii Europene a considerat deja că articolul 352 ar putea fi utilizat pentru a institui un organism al Uniunii responsabil cu furnizarea de sprijin financiar pentru a garanta stabilitatea zonei euro. A se vedea cauza „Pringle” – hotărârea din 27 noiembrie 2012, cauza C-370/12, EU:C:2012:756, punctul 67.
(19)    Aceasta va asigura respectarea „doctrinei Meroni”. Doctrina Meroni, care a rezultat din cauzele 9/56 și 10/56 (Meroni/Înalta Autoritate, 1957/1958, Rec., p. 133), se referă la măsura și la condițiile în care instituțiile UE își pot delega sarcinile către agențiile de reglementare.
(20)    Regulamentul (UE) nr. 806/2014. Comitetul unic de rezoluție (SRB) este autoritatea de rezoluție pentru băncile mari și de importanță sistemică din zona euro, fiind operațional din ianuarie 2016. Fondul unic de rezoluție (FUR) este finanțat prin contribuții din partea sectorului bancar din zona euro. Acest fond poate fi utilizat pentru a finanța costurile de rezoluție numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile cadrului de reglementare, inclusiv recapitalizarea internă a 8 % din totalul pasivelor băncii în cauză.
(21)    Cauza C-370/12, Pringle, EU:C:2012:756. Curtea de Justiție a fost sesizată de Curtea Supremă a Irlandei pentru a stabili dacă statele membre din zona euro au fost împiedicate să încheie între ele Tratatul privind MES de diverse dispoziții din tratate, inclusiv articolele 119-123 din TFUE și articolele 125-127 din TFUE.
(22)    JO C […], […], p. […].
(23)    Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).
(24)    Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).
(25)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

Bruxelles,6.12.2017

COM(2017) 827 final

ANEXĂ

la

Propunerea de regulament al Consiliului

privind înființarea Fondului Monetar European


STATUTUL FONDULUI MONETAR EUROPEAN

PARTEA I

MEMBRII ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

Statutul juridic al FME

FME are personalitate juridică. Acesta dispune, în toate statele membre, de cea mai largă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislațiilor lor interne. Acesta poate, în special, să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare.

Articolul 2

Membri

1. Membrii FME sunt toate statele membre a căror monedă este euro.

2. Orice stat membru a cărui monedă nu este euro devine membru al FME de la data intrării în vigoare a deciziei adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din TFUE privind abrogarea derogării de la adoptarea euro de care beneficia statul membru respectiv. Acesta devine membru al FME în aceleași termene și condiții ca și membrii existenți ai FME.

3. Exercitarea de către membrii FME a tuturor drepturilor conferite de prezentul regulament, inclusiv a drepturilor de vot, depinde de subscrierea contribuției lor la capitalul autorizat.

4. Un nou membru al FME primește părți din capitalul FME în schimbul contribuției sale la capital, calculată folosindu-se cheia de contribuție prevăzută la articolul 14.

Articolul 3

Obiectiv și sarcini

1. FME contribuie la garantarea stabilității financiare a zonei euro și a „statelor membre participante”, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

2. Pentru a îndeplini acest obiectiv, FME:

(a) mobilizează fonduri și acordă sprijin pentru stabilitate, în condiții de politică stricte, adaptate instrumentului de asistență financiară ales, în beneficiul membrilor săi care se confruntă sau riscă să se confrunte cu probleme grave de finanțare, dacă aceste măsuri sunt indispensabile pentru garantarea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu sau a membrilor acesteia;

(b) acordă linii de credit sau constituie garanții pentru a sprijini Comitetul unic de rezoluție („SRB”) instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014 pentru orice sarcină care i se atribuie acestuia.

PARTEA II

ORGANIZAREA ȘI PROCESUL DECIZIONAL

Articolul 4

Structura și regulile de vot

1. FME are un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu de administrație, un Director General și efectivele considerate necesare. Guvernatorii, directorii, precum și supleanții lor își exercită atribuțiile fără a primi vreo remunerație din partea FME.

2. Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație adoptă decizii în unanimitate, cu majoritate calificată consolidată, cu majoritate calificată sau cu majoritate simplă, astfel cum se specifică în prezentul regulament. Pentru toate deciziile trebuie să se întrunească un cvorum de două treimi din totalul membrilor FME cu drept de vot care reprezintă cel puțin două treimi din drepturile de vot.

3. Abținerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea unei decizii care necesită întrunirea unanimității.

4. Pentru adoptarea unei decizii cu majoritate calificată consolidată este nevoie de 85 % din voturile exprimate.

5. Pentru adoptarea unei decizii cu majoritate calificată este nevoie de 80 % din voturile exprimate.

6. Pentru adoptarea unei decizii cu majoritate simplă este nevoie de o majoritate a voturilor exprimate.

7. Drepturile de vot ale fiecărui membru al FME, astfel cum sunt exercitate de către reprezentantul său în Consiliul guvernatorilor sau în Consiliul de administrație, trebuie să fie egale cu numărul de părți care îi sunt alocate acestuia din capitalul autorizat al FME.

8. În cazul în care un membru al FME nu plătește o parte din suma datorată în temeiul obligațiilor sale în materie de capital vărsat sau de cereri de capital prevăzute la articolele 8, 9 și 10 din prezentul statut, sau în contextul rambursării asistenței financiare în temeiul articolului 16 sau al articolului 17 din prezentul statut, drepturile de vot ale acestui membru al FME se suspendă atât timp cât acesta nu își respectă obligațiile respective. Pragul care trebuie atins pentru adoptarea unei decizii se recalculează în consecință.

Articolul 5

Consiliul guvernatorilor

1. Fiecare membru al FME desemnează un guvernator și un guvernator supleant, care pot fi revocați în orice moment. Guvernatorul este membrul din guvernul membrului FME care este responsabil cu afacerile financiare. În absența acestuia, guvernatorul supleant are competență deplină pentru a acționa în numele său.

2. Președintele Consiliului guvernatorilor (Președintele) este președintele Eurogrupului, astfel cum se menționează în Protocolul nr. 14 privind Eurogrupul, anexat la TUE și la TFUE. Consiliul guvernatorilor își alege dintre membrii săi un vicepreședinte, care are un mandat de doi ani. Vicepreședintele poate fi reales. Se organizează fără întârziere noi alegeri în cazul în care ocupantul unuia dintre aceste posturi nu mai îndeplinește cerința prevăzută la alineatul (1).

3. Un membru al Comisiei și președintele Băncii Centrale Europene (BCE) participă la reuniunile Consiliului guvernatorilor în calitate de membri fără drept de vot.

4. Reprezentanții statelor membre a căror monedă nu este euro care participă în mod ad-hoc, împreună cu FME, la o operațiune de sprijin pentru stabilitate destinată unui stat membru a cărui monedă este euro sunt, de asemenea, invitați să participe, în calitate de observatori, la reuniunile Consiliului guvernatorilor în care se discută despre acest sprijin pentru stabilitate și despre monitorizarea acestuia.

5. Alte persoane, inclusiv reprezentanți ai statelor membre a căror monedă nu este euro, în alte scopuri decât cele menționate la alineatul (4), alte instituții sau alte organizații pot fi invitate ad-hoc de Consiliul guvernatorilor să participe la reuniuni în calitate de observatori.

6. Consiliul guvernatorilor adoptă în unanimitate următoarele decizii prevăzute în prezentul statut:

(a) mărirea sau micșorarea capacității minime de creditare în conformitate cu articolul 8 alineatul (6);

(b) emiterea cererilor de capital, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1);

(c) majorarea capitalului autorizat în conformitate cu articolul 10 alineatul (1);

(d) analizarea unei eventuale actualizări a grilei de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE și a modificărilor care trebuie aduse cheii de contribuție pentru subscrierea la capitalul autorizat al FME, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4);

(e) aprobarea modificărilor care trebuie aduse divizării capitalului între membrii FME și calcularea unei astfel de divizări ca o consecință directă a aderării unui stat membru la FME, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3);

(f) confirmarea sau revizuirea termenelor și condițiilor pentru acordarea de linii de credit sau pentru constituirea de garanții în sprijinul Comitetului unic de rezoluție și luarea unei decizii privind majorarea plafonului pentru sprijinul acordat Comitetului unic de rezoluție, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5);

(g) adoptarea termenelor și condițiilor financiare pentru acordarea de linii de credit sau stabilirea unui plafon pentru garanții în sprijinul Comitetului unic de rezoluție, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) și cu articolul 23 alineatul (1).

7. Consiliul guvernatorilor adoptă cu majoritate calificată consolidată următoarele decizii prevăzute în prezentul statut:

(a) furnizarea de sprijin pentru stabilitate membrilor FME, inclusiv condițiile de politică prevăzute în memorandumul de înțelegere menționat la articolul 13 alineatul (3), și alegerea instrumentelor și a termenelor și condițiilor financiare, în conformitate cu articolele 14 – 18;

(b) solicitarea adresată Comisiei de a negocia, în colaborare cu BCE, condițiile de politică economică care însoțesc fiecare măsură de asistență financiară, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3);

(c) schimbarea politicii de stabilire a prețurilor și a orientărilor privind stabilirea prețurilor pentru asistența financiară, în conformitate cu articolul 20;

8. Consiliul guvernatorilor adoptă cu majoritate calificată următoarele decizii prevăzute în prezentul statut:

(a) stabilirea condițiilor tehnice detaliate pe care un stat membru trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membru al FME;

(b) alegerea vicepreședintelui, în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol;

(c) stabilirea listei de activități incompatibile cu funcția de director sau de director supleant, în conformitate cu articolul 6 alineatul (8);

(d) adoptarea listei restrânse a candidaților pentru postul de director general și solicitarea demiterii acestuia adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 7;

(e) adoptarea unui regulament de procedură al FME;

(f) înființarea altor fonduri, în conformitate cu articolul 27;

(g) adoptarea unei decizii cu privire la măsurile care trebuie luate în privința unui membru al FME pentru recuperarea unei creanțe, în conformitate cu articolul 28 alineatele (2) și (3);

(h) aprobarea conturilor anuale și a raportului anual al FME, în conformitate cu articolele 31, respectiv 32;

(i) aprobarea auditorilor externi, în conformitate cu articolul 34;

(j) numirea membrilor Consiliului auditorilor, în conformitate cu articolul 35 alineatul (1);

(k) adoptarea unei decizii cu privire la limba de lucru a FME în conformitate cu articolul 47.

9. Președintele convoacă și prezidează reuniunile Consiliului guvernatorilor. Vicepreședintele prezidează aceste reuniuni atunci când președintele nu poate participa.

Articolul 6

Consiliul de administrație

1. Fiecare guvernator numește un director și un director supleant ales din rândul persoanelor foarte competenți în afacerile economice și financiare. Persoanele numite în aceste funcții pot fi revocate în orice moment. În absența directorului, directorul supleant are competență deplină pentru a acționa în numele acestuia.

Fiecare director și director supleant alocă activităților FME timpul și atenția necesare. În timpul mandatului deținut în cadrul FME și timp de șase luni de la încheierea acestuia, un director sau un director supleant nu poate participa la activitățile stabilite de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu alineatul (8).

2. Comisia poate numi un membru fără drept de vot. BCE poate desemna un observator.

3. La reuniunile Consiliului de administrație este invitat să ia parte, în calitate de observator, câte un reprezentant din fiecare stat membru a cărui monedă nu este euro care participă în mod ad-hoc, împreună cu FME, la o operațiune de sprijin și asistență pentru stabilitate financiară destinată unui stat membru a cărui monedă este euro, atunci când se discută despre această asistență financiară și despre monitorizarea acesteia.

4. Alte persoane, inclusiv reprezentanți ai statelor membre a căror monedă nu este euro, în alte scopuri decât cele menționate la alineatul (3) al prezentului articol, alte instituții sau organizații pot fi invitate ad-hoc de Consiliul guvernatorilor să participe la reuniuni în calitate de observatori.

5. Consiliul de administrație adoptă decizii cu majoritate calificată, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul statut.

6. Fără a aduce atingere competențelor Consiliului guvernatorilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 5, Consiliul de administrație se asigură că FME este gestionat în conformitate cu prezentul regulament și cu regulamentul de procedură al FME.

7. Orice post vacant în Consiliul de administrație se ocupă imediat în conformitate cu alineatul (1).

8. Consiliul guvernatorilor stabilește activitățile care nu sunt compatibile cu funcția de director sau de director supleant.

Articolul 7

Directorul general

1. Directorul general este numit de către Consiliu, pe criterii de merit, din rândul candidaților care dețin cetățenia unuia dintre membrii FME, au experiență internațională relevantă, precum și un nivel ridicat de aptitudini, cunoștințe și competențe în domeniul economic și financiar.

Consiliul guvernatorilor întocmește o listă restrânsă a candidaților pentru postul de Director general, străduindu-se să respecte principiul echilibrului de gen.

După ce consultă Parlamentul European, Consiliul numește Directorul general. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. Numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre a căror monedă este euro votează.

Postul de Director general este un post cu normă întreagă. În plus, persoana numită pe acest post poate îndeplini și rolul de Director executiv al Fondului european de stabilitate financiară (FESF). Directorul general nu deține alte funcții la nivel național, la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și nu poate fi guvernator, director, guvernator supleant sau director supleant.

2. Directorul general are un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. Directorul general rămâne în funcție până la numirea succesorului său. În cazul în care Directorul general nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a-și exercita atribuțiile sau în cazul în care a fost găsit vinovat de săvârșirea unei abateri grave, la cererea Consiliului guvernatorilor și după informarea Parlamentului European, Curtea de Justiție poate adopta o decizie prin care să îl demită din funcție.

3. Directorul general prezidează reuniunile Consiliului de administrație și participă la ședințele Consiliului guvernatorilor.

 

4. Directorul general este șeful personalului FME și este responsabil de organizarea, numirea și demiterea personalului, în conformitate cu articolul 39 din prezentul statut.

5. Directorul general este reprezentantul legal al FME.

Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (4), articolului 14 alineatul (3), articolului 15 alineatul (3), articolului 16 alineatul (3), articolului 17 alineatul (3), articolului 18 alineatul (4) și articolului 23 alineatul (2) din prezentul statut, în relațiile cu terții, FME este reprezentat în mod valabil:

(a) de către Directorul general sau, în absența acestuia, de către oricare alți doi membri ai consiliului de conducere care acționează împreună și

(b) de către orice persoană care acționează în limitele competențelor specifice delegate de către Directorul general.

6. Directorul general, aflat în subordinea directă a Consiliului de administrație, se ocupă de activitățile curente ale FME și este asistat de un consiliu de conducere.

Din consiliul de conducere fac parte Directorul general, care este și președinte al acestuia, și alți membri ai personalului FME pe care Directorul general îi desemnează din când în când.

CAPITALUL ȘI CAPACITATEA DE CREDITARE

Articolul 8

Capitalul autorizat inițial și capacitatea de creditare

1. Capitalul autorizat inițial al FME este de 704 798,7 milioane EUR. Acesta se împarte în șapte milioane patruzeci și șapte de mii nouă sute optzeci și șapte de părți cu o valoare nominală de 100 000 EUR fiecare, care pot fi subscrise prin transferarea capitalului MES, în conformitate cu cheia de contribuție inițială prevăzută în tabelul I și calculată în conformitate cu articolul 11 din statut. Subscrierile inițiale la capitalul autorizat sunt enumerate în tabelul II.

2. Capitalul autorizat inițial al FME este divizat în părți vărsate și părți nevărsate. Valoarea nominală agregată totală inițială a părților vărsate este de 80 548,4 milioane EUR. Părțile din capitalul autorizat subscris inițial se emit la valoarea nominală. Și alte părți de capital se emit la valoarea nominală.

3. Părțile din capitalul autorizat nu fac în niciun fel obiectul unei garanții reale mobiliare și nu sunt transferabile, cu excepția transferurilor efectuate în scopul punerii în aplicare a ajustărilor cheii de contribuție prevăzute la articolul 11 alineatul (5) din prezentul statut, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a se asigura că repartizarea părților corespunde noii chei.

 

4. Răspunderea fiecărui membru al FME este limitată, în toate cazurile, la cota sa din capitalul autorizat la prețul de emisiune. Niciun membru al FME nu este responsabil, în virtutea calității sale de membru, de obligațiile FME. Obligațiile membrilor FME de a contribui la capitalul autorizat în conformitate cu prezentul regulament rămân neschimbate în cazul în care un membru al FME devine eligibil pentru asistență financiară acordată de FME sau beneficiază de o astfel de asistență.

5. Bugetul Uniunii nu este răspunzător pentru cheltuielile sau pierderile înregistrate de FME.

6. Capacitatea de creditare inițială a FME este de cel puțin 500 000 de milioane EUR. În orice moment, suma tuturor angajamentelor financiare ale FME nu depășește capacitatea minimă de creditare. Consiliul guvernatorilor poate decide să mărească capacitatea de creditare. De asemenea, în cazuri excepționale justificate corespunzător, Consiliul guvernatorilor poate diminua capacitatea de creditare dacă acest lucru este necesar pentru a asigura capacitatea FME de a-și îndeplini funcțiile.

Articolul 9

Cereri de capital

1. Consiliul guvernatorilor poate solicita în orice moment capitalul autorizat nevărsat și poate stabili o perioadă de timp adecvată pentru efectuarea plății de către membrii FME.

2. Consiliul de administrație poate solicita capitalul autorizat nevărsat printr-o decizie adoptată cu majoritate simplă, pentru a restabili nivelul capitalului vărsat, dacă, din cauza absorbției pierderilor, acesta scade sub nivelul stabilit la articolul 8 alineatul (2) din prezentul statut, care poate fi modificat de către Consiliul guvernatorilor urmând procedura prevăzută la articolul 10 din prezentul statut, și poate stabili un termen adecvat în care membrii FME să efectueze plata.

3. Directorul general solicită în timp util capitalul autorizat nevărsat, astfel încât FME să nu fie în incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, programate sau nu, față de creditorii săi. Directorul general informează Consiliul de administrație și Consiliul guvernatorilor cu privire la orice astfel de solicitare. Atunci când se detectează un potențial deficit în ceea ce privește fondurile FME, Directorul general formulează una sau mai multe cereri de capital cât mai curând posibil, pentru a se asigura că FME dispune de fonduri suficiente pentru a efectua toate plățile datorate creditorilor la scadență. Membrii FME se angajează în mod irevocabil și necondiționat să dea curs, la cerere, oricărei cereri de capital care le este adresată de către Directorul general în temeiul prezentului alineat; o astfel de cerere trebuie onorată în termen de șapte zile de la data primirii.

 

4. Membrii FME își onorează toate cererile de capital în timp util, în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul regulament.

5. Consiliul de administrație adoptă termenele și condițiile detaliate care urmează să se aplice cererilor de capital în temeiul prezentului articol.

Articolul 10

Majorări de capital

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să majoreze capitalul autorizat al FME menționat la articolul 11. Noile părți de capital se alocă membrilor FME în conformitate cu cheia de contribuție prevăzută la articolul 11.

2. Atunci când un nou stat membru devine membru al FME, capitalul autorizat al FME se majorează automat prin înmulțirea valorilor respective aflate în vigoare la data respectivă cu raportul, în cadrul cheii de contribuție ajustate prevăzute la articolul 11 din prezentul statut, dintre ponderea noului membru al FME și ponderea membrilor FME existenți.

Articolul 11

Cheia de contribuție

1. Cheia de contribuție pentru subscrierea la capitalul autorizat de către membrii FME care sunt state membre a căror monedă este euro se bazează, sub rezerva dispozițiilor de la alineatele (2) și (3), pe grila de repartiție pentru subscrierea, de către băncile centrale naționale ale membrilor FME, la capitalul BCE, în conformitate cu articolul 29 din Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene („Statutul SEBC”), anexat la TUE și la TFUE.

2. Cheia de contribuție inițială pentru subscrierea la capitalul autorizat al FME figurează în tabelul I, atașat prezentului statut.

3. Cheia de contribuție pentru subscrierea la capitalul autorizat al FME se ajustează atunci când:

(a) un nou stat membru devine membru al FME, iar capitalul autorizat al FME se majorează în mod automat sau

(b) expiră perioada de doisprezece ani de corecție temporară aplicabilă statelor FME stabilită în conformitate cu articolul 44.

4. Consiliul guvernatorilor poate decide să ia în considerare eventuale actualizări la grila de repartiție pentru subscrierea capitalului BCE menționată la alineatul (1) atunci când cheia de contribuție se ajustează în conformitate cu alineatul (3).

5. Atunci când se ajustează cheia de contribuție pentru subscrierea la capitalul autorizat al FME, membrii FME își transferă între ei capitalul autorizat în măsura în care acest lucru este necesar pentru a se asigura că repartizarea capitalului autorizat corespunde noii chei.

6. Consiliul de administrație adoptă orice altă măsură necesară pentru a asigura aplicarea dispozițiilor prezentului articol.

PARTEA IV

OPERAȚIUNILE DE SPRIJIN PENTRU STABILITATE DESFĂȘURATE DE FME

Titlul I

Principiile care stau la baza operațiunilor de stabilitate ale FME

Articolul 12

Principii

1. În cazul în care este indispensabil pentru garantarea stabilității financiare a zonei euro sau a statelor membre, FME poate acorda unui membru al FME sprijin pentru stabilitate, prin intermediul instrumentelor prevăzute la articolele 14 – 19, cu respectarea unor condiții de politică stricte, adaptate instrumentului de asistență financiară ales. Astfel de condiții de politică pot varia de la un program de ajustare macroeconomică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 1 până la respectarea continuă a condițiilor de eligibilitate prestabilite.

2. FME, Consiliul, Comisia și statele membre respectă pe deplin articolul 152 din TFUE și țin cont de normele și practicile naționale și de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În consecință, aplicarea prezentului regulament nu afectează dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare acorduri colective sau de a desfășura acțiuni colective în conformitate cu legislația națională.

Titlul II

Sprijinul pentru stabilitate financiară acordat membrilor FME

Articolul 13

Procedura de acordare de sprijin pentru stabilitate membrilor FME

1. Un membru al FME poate adresa o cerere de sprijin pentru stabilitate președintelui Consiliului guvernatorilor. În această cerere se precizează instrumentul sau instrumentele de asistență financiară avute în vedere. După primirea acestei cereri, președintele Consiliului guvernatorilor va solicita Comisiei, în colaborare cu BCE, să ia următoarele măsuri:

(a) să evalueze existența unui risc la adresa stabilității financiare a zonei euro în ansamblu sau a statelor sale membre, cu excepția cazului în care BCE a prezentat deja o analiză în temeiul articolului 18 alineatul (2) din prezentul statut;

 

(b) să evalueze sustenabilitatea datoriei publice;

(c) să evalueze nevoile reale sau potențiale în materie de finanțare ale membrului FME respectiv.

 

2. Pe baza cererii formulate de membrul FME și a evaluării menționate la alineatul (1), Consiliul guvernatorilor poate hotărî să acorde, în principiu, sprijin pentru stabilitate membrului FME respectiv sub forma unui mecanism de asistență financiară.

3. În cazul adoptării unei decizii în temeiul alineatului (2), Consiliul guvernatorilor solicită Comisiei, în colaborare cu BCE și în cooperare cu FME, să negocieze cu membrul FME în cauză un memorandum de înțelegere, în care să se precizeze condițiile de politică asociate mecanismului de asistență financiară. Conținutul memorandumului de înțelegere ține cont de gravitatea deficiențelor care trebuie remediate și de instrumentul de asistență financiară ales. În paralel, Directorul general pregătește o propunere de convenție de asistență financiară, precizând termenele și condițiile financiare și instrumentele alese, care urmează să fi adoptată de Consiliul guvernatorilor.

Memorandumul de înțelegere trebuie să fie pe deplin compatibil cu măsurile de coordonare a politicilor economice prevăzute de TFUE, în special cu orice act din legislația Uniunii, inclusiv cu orice aviz, avertisment, recomandare sau decizie adresată membrului FME respectiv, precum și cu programul de ajustare macroeconomică pe care Consiliul urmează să îl aprobe în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. Acesta este precedat de o evaluare a impactului social.

 

4. Comisia și FME semnează memorandumul de înțelegere, sub rezerva respectării cerințelor prevăzute la alineatul (3) și a aprobării acestuia de către Consiliul guvernatorilor.

5. Memorandumul de înțelegere se publică.

6. Consiliul de administrație aprobă convenția de asistență financiară care precizează aspectele financiare ale sprijinului pentru stabilitate care urmează să fie acordat și, dacă este cazul, modalitățile de plată a primei tranșe a asistenței.

7. FME instituie un sistem de alertă adecvat pentru a se asigura că primește la timp toate rambursările datorate de către membrul FME în cadrul sprijinului pentru stabilitate.

8. Comisia, în colaborare cu BCE, monitorizează respectarea condițiilor de politică asociate mecanismului de asistență financiară.

Articolul 14

Asistența financiară preventivă acordată de FME

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să acorde asistență financiară preventivă sub forma unei linii de credit condiționate cu scop preventiv sau a unei linii de credit cu condiții mai stricte, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din prezentul statut.

2. Condițiile de politică asociate asistenței financiare preventive acordate de FME sunt detaliate în memorandumul de înțelegere, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

3. Termenele și condițiile financiare ale asistenței financiare preventive acordate de FME se specifică într-o convenție de asistență financiară preventivă, care urmează să fie semnată de către Directorul general.

4. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind modalitățile de punere în aplicare a asistenței financiare preventive acordate de FME.

5. Consiliul de administrație hotărăște cu majoritate calificată consolidată, la propunerea Directorului general și după ce a primit un raport de monitorizare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 13 alineatul (8), dacă trebuie menținută linia de credit.

6. După ce membrul FME mobilizează fonduri pentru prima dată printr-un împrumut sau printr-o achiziție de pe piața primară, Consiliul de administrație hotărăște cu majoritate calificată consolidată, la propunerea Directorului general și în urma unei evaluări din partea Comisiei, în colaborare cu BCE, dacă linia de credit este în continuare adecvată sau dacă este necesară o altă formă de asistență financiară.

Articolul 15

Asistența financiară pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al FME

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să acorde asistență financiară unui membru al FME prin împrumuturi destinate în mod expres recapitalizării instituțiilor de credit ale membrului FME respectiv.

2. Condițiile de politică care însoțesc asistența financiară pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al FME se stabilesc în memorandumul de înțelegere, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

3. Fără a se aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, termenele și condițiile asistenței financiare pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al FME se înscriu într­o convenție de asistență financiară, care urmează să fie semnată de către Directorul general.

4. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind modalitățile de punere în aplicare a asistenței financiare pentru recapitalizarea instituțiilor de credit ale unui membru al FME.

5. Dacă este cazul, Consiliul de administrație ia o hotărâre cu majoritate calificată consolidată, la propunerea Directorului general și după ce a primit un raport de monitorizare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 13 alineatul (8), cu privire la eliberarea tranșelor de asistență financiară care urmează după prima tranșă.

Articolul 16

Împrumuturile acordate de FME

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să acorde unui membru al FME asistență financiară sub formă de împrumut, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1).

 

2. Condițiile de politică asociate împrumuturilor FME sunt prevăzute într-un program de ajustare macroeconomică prezentat în detaliu în memorandumul de înțelegere, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

3. Termenele și condițiile financiare ale fiecărui împrumut acordat de FME se specifică într-o convenție de asistență financiară, care urmează să fie semnată de către Directorul general.

 

4. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind modalitățile de punere în aplicare a împrumuturilor acordate de FME.

 

5. La propunerea Directorului general și după ce a primit un raport de monitorizare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 13 alineatul (8), Consiliul de administrație ia o hotărâre cu majoritate calificată consolidată cu privire la eliberarea tranșelor de asistență financiară care urmează după prima tranșă.

Articolul 17

Facilitatea de sprijin pentru piața primară

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să organizeze tranzacționarea obligațiunilor unui membru al FME pe piața primară, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu obiectivul de a maximiza eficiența asistenței financiare din punctul de vedere al costurilor.

 

2. Condițiile de politică asociate facilității de sprijin pentru piața primară sunt detaliate în memorandumul de înțelegere, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

3. Termenele și condițiile financiare ale achiziționării obligațiunilor se specifică într-o convenție de asistență financiară, care urmează să fie semnată de către Directorul general.

4. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind procedura de punere în aplicare a facilității de sprijin pentru piața primară.

5. La propunerea Directorului general și după ce primește un raport de monitorizare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 13 alineatul (8), Consiliul de administrație ia o hotărâre cu majoritate calificată consolidată cu privire la plata asistenței financiare acordate unui stat membru beneficiar prin operațiuni de pe piața primară.

Articolul 18

Facilitatea de sprijin pentru piața secundară

1. Consiliul guvernatorilor poate decide să organizeze operațiuni pe piața secundară pentru obligațiuni ale unui membru al FME, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1).

2. Deciziile privind intervențiile pe piața secundară menite să prevină efectul de contagiune se iau pe baza unei analize a BCE în care se recunoaște existența unor circumstanțe excepționale pe piața financiară și a unor riscuri la adresa stabilității financiare.

3. Condițiile de politică asociate facilității de sprijin pentru piața secundară sunt detaliate în memorandumul de înțelegere, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

4. Termenele și condițiile financiare în care urmează să se desfășoare operațiunile pe piața secundară se specifică într-o convenție de asistență financiară, care urmează să fie semnată de către Directorul general.

5. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind procedura de punere în aplicare a facilității de sprijin pentru piața secundară.

6. Consiliul de administrație hotărăște cu majoritate calificată consolidată, la propunerea Directorului general, să inițieze operațiuni pe piața secundară.

Articolul 19

Instrumentul pentru recapitalizarea directă a instituțiilor de credit

1. Fără a se aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, articolului 18 alineatul (4) litera (d) și articolului 27 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 și articolelor 56, 57 și 58 din Directiva 2014/59/UE, Consiliul de administrație al FME poate decide să acorde asistență financiară pentru recapitalizarea directă a instituțiilor de credit la cererea unui membru al FME. Asistența este destinată cazurilor specifice în care un membru al FME se confruntă cu dificultăți acute în sectorul său financiar, dificultăți care nu pot fi remediate fără periclitarea sustenabilității sale bugetare, din cauza unui risc accentuat de contagiune din sectorul financiar către entitatea suverană sau cazurilor în care alternativele ar avea ca efect periclitarea accesului continuu la piață al membrului FME.

2. Instituția de credit în cauză prezintă relevanță sistemică sau un risc la adresa stabilității financiare a zonei euro în ansamblu sau a membrului FME solicitant.

3. Membrul FME pe teritoriul căruia se află instituția de credit menționată la alineatul (2) contribuie cu capital având un volum și o calitate adecvate, alături de FME.

4. Consiliul guvernatorilor adoptă orientări detaliate cu privire la modalitățile de punere în aplicare a instrumentului pentru recapitalizarea directă a instituțiilor de credit.

5. Consiliul de administrație aprobă recapitalizarea. După caz, această aprobare se acordă sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice instituției beneficiare.

6. Angajamentele financiare care decurg din deciziile adoptate în conformitate cu alineatul (1) nu depășesc cuantumul de 60 000 de milioane EUR în total.

Titlul III

Politica de stabilire a prețurilor și operațiunile de împrumut desfășurate de FME

Articolul 20

Politica de stabilire a prețurilor

1. Atunci când acordă sprijin pentru stabilitate sau linii de credit ori atunci când constituie garanții, FME urmărește să își acopere în totalitate costurile de finanțare și de funcționare și include o marjă adecvată.

2. Pentru toate instrumentele, modul de stabilire a prețurilor este prezentat în detaliu într-un ghid de stabilire a prețurilor, care este adoptat de Consiliul guvernatorilor.

3. Politica de stabilire a prețurilor poate fi revizuită de Consiliul guvernatorilor.

Articolul 21

Operațiuni de împrumut

1. FME poate mobiliza fonduri prin emiterea de instrumente financiare sau prin încheierea de acorduri sau convenții financiare sau de altă natură cu membrii săi, cu instituții financiare sau cu alte părți terțe.

2. Modalitățile de desfășurare a operațiunilor de împrumut se stabilesc de către directorul general, în conformitate cu orientări detaliate care urmează să fie adoptate de Consiliul de administrație.

3. FME utilizează instrumente adecvate de gestionare a riscurilor, care sunt revizuite periodic de către Consiliul de administrație.

PARTEA V

SPRIJIN PENTRU SRB

Articolul 22

Linii de credit sau garanții pentru SRB

1. SRB va beneficia de sprijin financiar comun din partea FME și a statelor membre participante a căror monedă nu este euro, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, în termene și condiții echivalente, prin linii și/sau plafoane de credit și garanții pentru pasivele SRB.

Cuantumurile corespunzătoare sprijinului acordat SRB în conformitate cu alineatul (1) sunt suportate de FME și de statele membre participante menționate la alineatul (1) al prezentului articol, în funcție de cheia comunicată de SRB atunci când solicită sprijin. Pentru a stabili această cheie, SRB calculează contribuțiile ex-post extraordinare care ar trebui mobilizate pentru a rambursa întreaga valoare a sprijinului și adună rezultatele la nivelul teritoriului tuturor membrilor FME, respectiv la nivelul teritoriilor fiecărui stat membru participant a cărui monedă nu este euro, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. SRB efectuează aceste calcule pe baza celor mai recente informații de care dispune, în temeiul articolului 70 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. Pentru aceste calcule, SRB nu aplică articolul 5 alineatul (1) litera (e) din acordul privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la fond.

2. Cuantumul total al angajamentelor restante care decurg din deciziile adoptate în temeiul alineatului (1) face obiectul unui plafon inițial de 60 000 de milioane EUR.

3. Fondurile furnizate SRB trebuie recuperate de către SRB în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

4. Consiliul guvernatorilor, acționând de comun acord cu statele membre participante menționate la alineatul (1):

(a) adoptă termenele și condițiile financiare în care se acordă sprijinul;

(b) poate decide să mărească plafonul menționat la alineatul (2).

5. În cazul în care un stat membru a cărui monedă nu este euro devine stat membru participant în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, statul membru respectiv stabilește de comun acord cu FME și cu celelalte state membre participante, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 a căror monedă nu este euro, să confirme sau să revizuiască, după caz, termenele și condițiile menționate la alineatul (4).

În cazul în care un stat membru a cărui monedă nu este euro devine stat membru participant în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, plafonul inițial menționat la alineatul (3) se majorează cu aceeași proporție cu care crește nivelul-țintă, în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, atunci când un stat membru a cărui monedă nu este euro devine stat membru participant în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

6. Termenele și condițiile financiare menționate la alineatul (4) litera (a) se detaliază în una sau mai multe convenții de asistență financiară, care urmează să fie încheiate între SRB, pe de o parte, și FME și statele membre participante menționate la alineatul (1), pe de altă parte.

7. Deciziile cu privire la tragerea din linia de credit sau furnizarea de garanții pentru pasivele SRB se adoptă în cel mult 12 ore de la primirea unei cereri din partea SRB.

8. Atunci când cererea SRB este legată de o schemă de rezoluție, după ce consultă Comisia, SRB poate să solicite sprijin înainte de adoptarea schemei de rezoluție respective. În acest caz, deciziile cu privire la tragerile din linia de credit sau la furnizarea de garanții pentru pasivele SRB intră în vigoare în același timp cu schema de rezoluție.

Articolul 23

Norme aplicabile FME

1. Consiliul guvernatorilor adoptă termenele și condițiile financiare ale sprijinului acordat de FME. 

2. Directorul general:

(a) semnează acordul, după ce este aprobat de către Consiliul de administrație;

(b) are autoritatea de a decide cu privire la tragerile din linia de credit sau la furnizarea de garanții pentru pasivele SRB.

3. Consiliul de administrație adoptă orientări detaliate privind modalitățile de aplicare a liniilor de credit sau a garanțiilor pe care FME le acordă SRB.

Articolul 24

Normele aplicabile statelor membre participante a căror monedă nu este euro, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013

Înainte ca un stat membru a cărui monedă nu este euro să devină stat membru participant în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, statul membru respectiv furnizează linii de credit sau garanții în sprijinul SRB în conformitate cu articolul 22 din prezentul statut, sub rezerva adoptării deciziei BCE de stabilire a unei cooperări strânse între BCE și autoritatea națională competentă a statului membru respectiv în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

Statele membre respective pun în practică procedurile necesare pentru activarea acestor linii de credit și garanții în conformitate cu articolul 22 din prezentul statut.

PARTEA VI

GESTIUNEA FINANCIARĂ

Articolul 25

Politica de investiții

1. Directorul general pune în aplicare o politică de investiții prudentă pentru FME, pentru a asigura cel mai înalt nivel de bonitate, în conformitate cu orientările care urmează a fi adoptate și revizuite periodic de către Consiliul de administrație. FME este autorizat să folosească o parte din veniturile obținute din portofoliul său de investiții pentru a-și acoperi costurile de funcționare și cele administrative.

2. Operațiunile desfășurate de FME respectă principiile bunei gestiuni financiare și a riscurilor.

Articolul 26

Politica în materie de dividende

1. Consiliul de administrație poate decide, cu majoritate simplă, să distribuie un dividend membrilor FME în cazul în care cuantumul capitalului vărsat și al fondului de rezervă depășește nivelul necesar pentru ca FME să își mențină capacitatea de creditare și nu este necesar ca veniturile din investiții să fie utilizate pentru a se evita încălcarea unei obligații de plată către creditori. Dividendele sunt distribuite proporțional cu contribuțiile la capitalul vărsat, luându-se în calcul eventuala accelerare menționată la articolul 44 alineatul (3).

2. Fără a se aduce atingere articolului 8 alineatul (6) și articolului 9 alineatul (1) din prezentul statut și atât timp cât FME nu a oferit asistență financiară unuia dintre membrii săi, veniturile care provin din investirea capitalului vărsat al FME se returnează membrilor FME în funcție de contribuțiile lor la capitalul subscris și vărsat, după deducerea costurilor de funcționare.

3. Directorul general pune în aplicare politica în materie de dividende pentru FME în conformitate cu orientările care urmează a fi adoptate de Consiliul de administrație.

Articolul 27

Fondul de rezervă și alte fonduri

1. Consiliul guvernatorilor instituie un fond de rezervă și, dacă este necesar, alte fonduri.

2. Fără a se aduce atingere articolului 26 din prezentul statut, veniturile nete generate de operațiunile FME și veniturile obținute din sancțiunile financiare impuse membrilor FME în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală, al procedurii de deficit excesiv și al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, instituite în temeiul articolelor 121 alineatul (6) și 126 din TFUE, se pun deoparte într-un fond de rezervă.

3. Resursele fondului de rezervă se investesc în conformitate cu orientările care urmează a fi adoptate de Consiliul de administrație.

4. Consiliul de administrație adoptă norme privind instituirea, administrarea și folosirea altor fonduri, în funcție de necesități.

Articolul 28

Acoperirea pierderilor

1. Pierderile survenite în cursul operațiunilor FME se acoperă:

(a) în primul rând, din fondul de rezervă;

(b) în al doilea rând, din capitalul vărsat și

(c) în cele din urmă, dintr-o sumă corespunzătoare din capitalul nevărsat autorizat, care este solicitat în conformitate cu articolul 9 alineatul (3).

2. În cazul în care un membru al FME nu își îndeplinește obligația de plată aferentă unei cereri de capital lansate în temeiul articolului 9 alineatul (2) sau (3), tuturor membrilor FME li se adresează o cerere de capital majorată revizuită, pentru a se asigura că FME primește valoarea totală a capitalului vărsat necesar. După ce informează Comisia, Consiliul guvernatorilor decide ce măsuri trebuie luate pentru ca membrul FME în cauză să își plătească datoria către FME într-un termen rezonabil. Consiliul guvernatorilor are dreptul de a solicita plata unor penalități de întârziere pentru suma datorată.

3. În cazul în care un membru al FME își achită datoria față de FME, astfel cum se menționează la alineatul (2), excedentul de capital se rambursează celorlalți membri ai FME în conformitate cu normele adoptate de Consiliul guvernatorilor.

PARTEA VII

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 29

Buget

1. FME are un buget autonom care se autofinanțează și care nu face parte din bugetul Uniunii.

2. Exercițiul financiar al FME începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie a fiecărui an.

Articolul 30

Întocmirea bugetului

1. Directorul general întocmește un buget administrativ pentru fiecare exercițiu financiar, pe care îl prezintă Consiliului de administrație până cel târziu la data de 15 noiembrie a exercițiului financiar precedent.

Consiliul de administrație aprobă bugetul administrativ cel târziu la data de 15 decembrie a exercițiului financiar precedent.

2. După ce este aprobat de către Consiliul de administrație, bugetul anual se prezintă Consiliului guvernatorilor în cadrul următoarei sale reuniuni anuale.

Articolul 31

Conturile anuale

1. Consiliul de administrație ține evidența contabilă a FME și întocmește conturile anuale, precum și situația rezumativă trimestrială și contul de profit și pierdere, ambele exprimate în euro, în conformitate cu principiile de contabilitate general acceptate și cu convențiile contabile suplimentare definite de Consiliul de administrație și aprobate de Consiliul auditorilor.

În contabilitatea internă, FME ține evidențe separate pentru activitățile pe care le desfășoară în temeiul articolului 19 din prezentul statut, în conformitate cu principiile de contabilitate general acceptate și cu convențiile contabile suplimentare adoptate în temeiul alineatului (1) al prezentului articol.

3. În conformitate cu articolul 34 din prezentul statut, cel puțin o dată pe an, conturile MES sunt auditate conform standardelor de audit general acceptate.

4. Consiliul guvernatorilor aprobă conturile anuale ale FME.

5. Directorul general transmite membrilor FME o situație rezumativă trimestrială a poziției sale financiare și un cont de profit și pierdere din care să reiasă rezultatele operațiunilor FME.

Articolul 32

Situațiile financiare și raportul anual

1. Consiliul de administrație întocmește situațiile financiare pentru un anumit exercițiu financiar cel târziu la 31 martie a anului următor, sub forma unui bilanț contabil, a unui cont de profit și pierdere și a unor note explicative. Notele explicative conțin un rezumat al bilanțului contabil și al contului de profit și pierdere relevant în ceea ce privește activitățile desfășurate în cadrul instrumentului pentru recapitalizarea directă a instituțiilor, extrase din conturile menționate la articolul 31 alineatul (2).

2. Directorul general elaborează un raport anual pentru fiecare exercițiu financiar și îl prezintă spre aprobare Consiliului guvernatorilor în cadrul reuniunii sale anuale.

Raportul anual conține:

(a) o descriere a politicilor și activităților FME;

(b) situațiile financiare pentru exercițiul financiar în cauză;

(c) raportul auditorilor externi referitor la auditul situațiilor financiare, în temeiul articolului 34 și

(d) raportul Consiliului auditorilor referitor la situațiile financiare, în temeiul articolului 35.

5. După ce este aprobat de Consiliul de administrație, raportul anual se publică pe site-ul internet al FME.

Articolul 33

Auditul intern

Se instituie o funcție de audit intern în conformitate cu standardele internaționale.

Articolul 34

Auditul extern

1. Conturile FME sunt auditate de auditori externi independenți, agreați de Consiliul guvernatorilor, care au un mandat de trei ani și sunt aleși din rândul firmelor de audit cu bună reputație internațională, aprobați și supuși supravegherii publice în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului 2 .

Se aplică o rotație obligatorie a firmei de audit o dată la șase ani.

2. Auditorii externi independenți sunt responsabili cu certificarea situațiilor financiare anuale și sunt pe deplin împuterniciți să examineze toate registrele și conturile FME și să obțină toate informațiile privind operațiunile acestuia.

Articolul 35

Consiliul auditorilor

1. Consiliul auditorilor este compus din cinci membri, numiți de către Consiliul guvernatorilor pentru un mandat de trei ani care nu poate fi reînnoit, după cum urmează:

(a) doi membri sunt propuși de către Președinte;

(b) doi membri sunt desemnați de instituțiile supreme de audit a doi membri FME, unul este desemnat de grupul format din jumătate din membrii FME (rotunjit în până la cel mai apropiat număr întreg) care deține cel mai mare număr de părți din capitalul FME și celălalt este desemnat de grupul format din restul membrilor FME, printr-un sistem de rotație în ordinea alfabetică a denumirilor în limba engleză ale membrilor FME din fiecare grup, astfel cum se menționează în tabelul I din prezentul statut;

(c) un membru este desemnat de către Curtea de Conturi Europeană.

Pentru a fi eligibili pentru numirea în Consiliul auditorilor, persoanele numite trebuie să aibă competențe în domeniul auditului și în cel financiar și trebuie să dispună de cunoștințele și calificările profesionale, precum și de experiența în materie de audit care sunt necesare pentru executarea corespunzătoare a sarcinilor Consiliului.

Consiliul auditorilor își alege din rândul membrilor săi un președinte și un vicepreședinte, fiecare pentru un mandat reînnoibil de un an.

Consiliul auditorilor elaborează un regulament de procedură care să îi reglementeze propria activitate.

2. Membrii Consiliului auditorilor își îndeplinesc sarcinile în mod independent. Aceștia nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea organelor de conducere ale FME, din partea membrilor FME și nici din partea vreunui alt organism, indiferent dacă este public sau privat.

Membrii Consiliului auditorilor au grijă ca, în conformitate cu standardele internaționale, să evite orice conflict de interese și se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle lor, la momentul numirii lor, în timpul mandatului și după încheierea acestuia. 

3. Consiliul auditorilor întocmește audituri independente. Acesta controlează conturile FME și verifică corectitudinea conturilor operaționale și a bilanțului contabil. Consiliul auditorilor auditează regularitatea, conformitatea și performanța activității FME, precum și modul în care acesta gestionează riscurile, în conformitate cu standardele internaționale de audit. Acesta monitorizează și revizuiește procesele de audit intern și extern ale FME și rezultatele acestora.

Consiliul auditorilor are acces nerestricționat la toate documentele și informațiile referitoare la FME, inclusiv la datele referitoare la procesele de audit intern și extern necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

4. Consiliul auditorilor poate informa Consiliul de administrație în orice moment cu privire la constatările sale. Consiliul auditorilor întocmește anual un raport care cuprinde constatările auditurilor realizate cu privire la conturile operaționale și la bilanț, precum și concluziile și recomandările sale, pe care îl prezintă Consiliului guvernatorilor.

5. În termen de cel mult 30 de zile după ce primește raportul anual de la Consiliul auditorilor, Consiliul guvernatorilor îl pune la dispoziția parlamentelor naționale și a instituțiilor supreme de audit ale membrilor FME, precum și la dispoziția Curții de Conturi Europene. Acesta transmite simultan raportul Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

6. Consiliul auditorilor poate decide să elaboreze rapoarte suplimentare la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Directorului general.

7. Membrii Consiliului auditorilor și experții pe care îi desemnează acesta respectă cu strictețe confidențialitatea tuturor informațiilor fără caracter public obținute în exercitarea atribuțiilor lor, inclusiv după încheierea mandatului.

PARTEA VIII

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 36

Amplasarea

1. FME își are sediul și biroul principal în Luxemburg.

2. FME poate înființa birouri de legătură printr-o decizie a Consiliului de administrație, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5) din prezentul statut.

Articolul 37

Acordul privind sediul

Acordurile privind birourile și facilitățile pe care Marele Ducat al Luxemburgului urmează să le pună la dispoziția FME vor fi prevăzute într-un acord privind sediul între FME și Luxemburg. Până la intrarea în vigoare a acordului privind sediul, acordul privind sediul central semnat între MES și Marele Ducat al Luxemburgului la 8 octombrie 2012 va continua să se aplice și în cazul FME.

Articolul 38

Privilegii și imunități

1. Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, se aplică FME și personalului acestuia.

2. FME trebuie să fie scutit de orice obligație de a avea autorizație sau licență de instituție de credit, furnizor de servicii de investiții sau altă entitate autorizată care are o licență sau este reglementată în temeiul legislației Uniunii Europene și a legislațiilor statelor membre.

Articolul 39

Personalul FME

1. Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți și normele de aplicare adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți se aplică personalului FME în temeiul articolului 1a alineatul (2) din Statutul funcționarilor, cu excepția membrilor personalului care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt angajați în temeiul unui contract încheiat cu MES. Aceste contracte, inclusiv cele încheiate cu resortisanți ai țărilor terțe, vor fi în continuare reglementate de dispozițiile contractuale aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament.

În conformitate cu Regimul aplicabil celorlalți agenți, autoritatea împuternicită să încheie contracte menționată la alineatul (5) al prezentului articol oferă contracte de muncă pe durată nedeterminată ca agent temporar sau contractual oricărei persoane care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, este angajată cu un contract de muncă pe durată nedeterminată încheiat cu MES. Oferta de angajare se bazează pe sarcinile pe care urmează să le îndeplinească agentul ca agent temporar sau contractual.

Contractele pe durată determinată încheiate de MES încetează atunci când expiră și nu se reînnoiesc în temeiul angajamentelor contractuale aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament.

2. Prin derogare de la alineatul (1) al prezentului articol, Directorul general are un statut echivalent cu vicepreședintele Curții de Justiție în ceea ce privește retribuțiile și vârsta de pensionare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 300/2016 al Consiliului 3 . Membrii Consiliului de conducere au un statut echivalent cu un membru al tribunalului specializat, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 300/2016. Pentru aspecte care nu sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 300/2016, se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.

3. Personalul FME este format din funcționari, agenți temporari și agenți contractuali. Consiliul de administrație este informat în fiecare an cu privire la contractele pe durată nedeterminată acordate de către Directorul general.

4. Consiliul de administrație adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor.

5. În ceea ce privește personalul FME, directorul general exercită atribuțiile conferite de Statutul funcționarilor autorității împuternicite să facă numiri și, respectiv, atribuțiile conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți autorității împuternicite să încheie contracte.

Articolul 40

Secretul profesional și schimbul de informații

1. Membrii și foștii membri ai Consiliului guvernatorilor sau ai Consiliului de administrație și orice alte persoane care lucrează ori au lucrat pentru FME sau care au ori au avut o legătură cu FME nu divulgă informații care sunt supuse secretului profesional în temeiul articolului 339 din TFUE și al dispozițiilor aplicabile din legislația Uniunii, chiar și după ce nu mai ocupă funcția respectivă. Aceste persoane trebuie, în special, să nu divulge niciunei persoane sau autorități informații primite în cursul activității lor profesionale care, prin natura lor, fac obiectul secretului profesional, cu excepția cazului în care această divulgare se face în exercitarea atribuțiilor lor prevăzute în prezentul regulament.

2. Consiliul de administrație adoptă un cod de conduită cu caracter obligatoriu pentru Directorul general și toți directorii, directorii supleanți și membrii personalului FME și stabilește obligațiile care le revin acestora în privința unor aspecte precum confidențialitatea, declarațiile publice și contactele cu mijloacele de informare în masă, investițiile personale și divulgarea intereselor financiare și de afaceri.

3. Consiliul de administrație adoptă măsurile necesare cu privire la manipularea, prelucrarea, divulgarea și schimbul de informații confidențiale în condiții de siguranță.

4. Directorul general se asigură, înainte ca o informație să fie divulgată, că aceasta nu conține informații confidențiale, evaluând în special efectele pe care divulgarea le-ar putea avea asupra interesului public în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar din zona euro, a unui membru al FME sau a unui stat membru participant, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului, asupra politicilor și a relațiilor internaționale, financiare, monetare sau economice, asupra intereselor comerciale ale persoanelor fizice și juridice, asupra procedurilor judiciare, asupra scopului inspecțiilor, asupra anchetelor și asupra auditurilor. Procedura de verificare a efectelor divulgării informațiilor include o evaluare specifică a efectelor oricărei divulgări a conținutului și a detaliilor cu privire la orice document referitor la furnizarea de sprijin pentru stabilitate financiară, astfel cum se menționează la articolul 16 din prezentul statut, sau la acordarea de linii de credit sau constituirea de garanții în sprijinul SRB, astfel cum se prevede la articolele 22 - 24 din prezentul statut.

5. Sub rezerva unor garanții adecvate pentru asigurarea confidențialității stabilite în temeiul alineatului (3) al prezentului articol, Consiliul de administrație nu interzice FME, membrilor săi, Consiliului, Comisiei, BCE și nici angajaților și experților acestora, să facă schimb de informații, inclusiv de informații confidențiale, între ele, cu băncile centrale, cu autoritățile naționale competente în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, cu sistemele de garantare a depozitelor, cu sistemele de compensare pentru investitori, cu SRB, cu autoritățile naționale de rezoluție, cu autoritățile responsabile de procedura obișnuită de insolvență și cu statele membre participante, în sensul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, a căror monedă nu este euro sau cu autoritățile lor competente care îndeplinesc funcții echivalente celor menționate la prezentul alineat, pentru executarea atribuțiilor FME. Directorul general condiționează schimbul de informații de respectarea măsurilor necesare prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

8. Prezentul articol se aplică fără a se aduce atingere cerințelor legate de răspunderea FME în fața Parlamentului European, în conformitate cu articolul 5, și în fața parlamentelor naționale ale membrilor FME, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul regulament.

9. Cerințele privind secretul profesional menționate la alineatul (1) se aplică și în cazul observatorilor în temeiul articolului 5 alineatele (3), (4) și (5) sau al participanților la ședințele Consiliului de administrație în temeiul articolului 22.

Articolul 41

Cooperarea

1. FME poate stabili și întreține relații de cooperare cu instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, în conformitate cu obiectivele lor respective, și cu autorități din statele membre, cu autorități din țări terțe care furnizează asistență financiară ad hoc unui membru al FME și cu organizații sau entități internaționale care au responsabilități specializate în domenii conexe.

2. În scopurile precizate la alineatul (1), FME poate încheia acorduri de lucru, în special cu Comisia și cu Banca Centrală Europeană. Aceste acorduri de lucru privesc aspecte tehnice și/sau operaționale și au drept obiectiv în special facilitarea cooperării și a schimbului de informații între părțile la acorduri în conformitate cu articolul 40 alineatul (5) din prezentul statut. Acordurile de lucru nu au efecte obligatorii din punct de vedere juridic.

PARTEA IX

DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 42

Gestionarea Fondului european de stabilitate financiară

FME poate gestiona Fondul european de stabilitate financiară (FESF), pe baza unui acord de gestionare încheiat cu FESF care să includă și condițiile de remunerare. În cazul în care MES a încheiat un acord în același sens, articolul 2 din prezentul statut se aplică unui astfel de acord.

Articolul 43

Plata capitalului inițial pentru noii membri ai FME

1. Fără a se aduce atingere articolului 8 alineatul (4) și alineatului (3) al prezentului articol, exercitarea drepturilor acordate prin prezentul regulament unui nou membru al FME, inclusiv a drepturilor de vot, este condiționată de subscrierea contribuției sale inițiale la capitalul autorizat.

2. Când subscrie contribuția sa inițială, noul membru al FME plătește părțile de capital vărsate în cinci tranșe anuale egale, fiecare reprezentând 20 % din suma totală. Celelalte patru tranșe rămase sunt plătibile la prima, a doua, a treia și a patra aniversare a datei de plată a primei tranșe.

 

3. În perioada de cinci ani de plată în tranșe a capitalului, noii membri ai FME accelerează plata părților de capital vărsate în timp util înainte de data emiterii, pentru a menține un raport de minimum 15 % între capitalul vărsat și capitalul total emis al FME și pentru a garanta o capacitate de creditare a FME de 500 000 de milioane EUR.

4. Un nou membru al FME poate lua decizia de a accelera plata cotei sale din capitalul vărsat.

Articolul 44

Corecția temporară a cheii de contribuție

1. Corecția temporară inclusă în cheia de contribuție inițială se aplică pe o perioadă de doisprezece ani de la data adoptării monedei euro de către membrul FME în cauză.

 

2. Dacă, în cazul unui nou membru al FME, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor la prețurile pieței, exprimat în euro, înregistrat în anul care precede aderarea sa la FME este mai mic de 75 % din media PIB-ului Uniunii pe cap de locuitor la prețurile pieței, cheia de contribuție pentru subscrierea capitalului autorizat al FME, stabilită în conformitate cu articolul 8, beneficiază de o corecție temporară și este egală cu suma dintre:

(a) 25 % din cota procentuală a băncii centrale a membrului FME respectiv la capitalul BCE, stabilită în conformitate cu articolul 29 din Statutul SEBC și

(b) 75 % din cota procentuală pe care membrul FME respectiv o deține din venitul național brut (VNB) la prețurile pieței, exprimat în euro, înregistrat în zona euro în anul care precede aderarea sa la FME.

Procentele menționate la literele (a) și (b) se rotunjesc în sus sau în jos până la cel mai apropiat multiplu de 0,0001 puncte procentuale. Datele statistice sunt cele publicate de Eurostat.

3. Corecția temporară menționată la alineatul (2) se aplică pe o perioadă de doisprezece ani de la data adoptării monedei euro de către membrul FME în cauză.

4. Ca urmare a corecției temporare a cheii, proporția relevantă de părți de capital alocate unui membru al FME în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol se realocă membrilor FME care nu beneficiază de o corecție temporară pe baza participării la capitalul BCE, stabilită în conformitate cu articolul 29 din Statutul SEBC, încă în vigoare imediat înainte de emisiunea părților de capital pentru noul membru al FME.

PARTEA X

ALTE DISPOZIȚII

Articolul 45

Măsuri antifraudă

1. În scopul combaterii fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 4 , în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, FME aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și adoptă fără întârziere dispoziții corespunzătoare aplicabile întregului personal al FME, utilizând modelul prevăzut în anexa la respectivul acord interinstituțional.

2. Curtea de Conturi are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și de controale la fața locului, la toți beneficiarii, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea FME.

3. OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un contract finanțat de FME, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 5 al Consiliului și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 46

Accesul la documente

1. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 6 se aplică documentelor deținute de FME.

2. În termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, FME adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

3. Deciziile luate de către FME în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului European sau al unei proceduri în fața Curții de Justiție, în condițiile prevăzute la articolele 228 și, respectiv, 263 din TFUE.

4. Persoanele care fac obiectul deciziilor FME au drept de acces la dosarul FME, sub rezerva interesului legitim al altor persoane în ceea ce privește protecția secretelor lor comerciale. Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale FME.

Articolul 47

Regimul lingvistic

1. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, Regulamentul nr. 1/1958 al Consiliului 7 se aplică FME.

2. Limba sau limbile de lucru ale FME, inclusiv pentru reuniunile Consiliului guvernatorilor, ale Consiliului de administrație, ale Consiliului de conducere și ale Consiliului auditorilor, se stabilesc de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu articolul 5 alineatul (8) din statut.

3. FME poate hotărî ce limbă oficială folosește atunci când transmite documente instituțiilor, agențiilor sau organismelor Uniunii.

4. Versiunea autentică a tuturor evidențelor MES este versiunea în limba engleză, cu excepția cazului în care:

(a) Consiliul de administrație decide altfel cu privire la o anumită tranzacție;

(b) la cererea și pe cheltuiala unui membru al FME, Directorul general validează ca fiind autentică traducerea unei anumite decizii luate de către Consiliul guvernatorilor sau de către Consiliul de administrație în limba sau limbile oficiale ale membrului FME respectiv, dacă acest lucru este necesar pentru finalizarea procedurilor naționale aplicabile.

TABELUL I


Cheia de contribuție inițială la capitalul FME

Membru al FME

Cheia FME (%)

Regatul Belgiei

3,4534

Republica Federală Germania

26,9616

Republica Estonia

0,1847

Irlanda

1,5814

Republica Elenă

2,7975

Regatul Spaniei

11,8227

Republica Franceză

20,2471

Republica Italiană

17,7917

Republica Cipru

0,1949

Republica Letonia

0,2746

Republica Lituania

0,4063

Marele Ducat al Luxemburgului

0,2487

Malta

0,0726

Regatul Țărilor de Jos

5,6781

Republica Austria

2,7644

Republica Portugheză

2,4921

Republica Slovenia

0,4247

Republica Slovacă

0,8184

Republica Finlanda

1,7852

Total

100,0

Toate cifrele de mai sus se rotunjesc la patru zecimale.

TABELUL II

Subscrierea la capitalul autorizat inițial

Membru al FME

Număr de părți de capital

Capital subscris

(EUR)

Regatul Belgiei

243 397

24 339 700 000

Republica Federală Germania

1 900 248

190 024 800 000

Republica Estonia

13 020

1 302 000 000

Irlanda

111 454

11 145 400 000

Republica Elenă

197 169

19 716 900 000

Regatul Spaniei

833 259

83 325 900 000

Republica Franceză

1 427 013

142 701 300 000

Republica Italiană

1 253 959

125 395 900 000

Republica Cipru

13 734

1 373 400 000

Republica Letonia

19 353

1 935 300 000

Republica Lituania

Marele Ducat al Luxemburgului

28 634

17 528

2 863 400 000

1 752 800 000

Malta

5 117

511 700 000

Regatul Țărilor de Jos

400 190

40 019 000 000

Republica Austria

194 838

19 483 800 000

Republica Portugheză

175 644

17 564 400 000

Republica Slovenia

29 932

2 993 200 000

Republica Slovacă

57 680

5 768 000 000

Republica Finlanda

125 818

12 581 800 000

Total

7 047 987

704 798 700 000

(1)    Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).
(2)    Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2016 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CE și 83/449/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
(3)    Regulamentul (UE) 2016/300 al Consiliului din 29 februarie 2016 de stabilire a regimului financiar al persoanelor care ocupă o funcție publică de rang înalt în cadrul UE (JO L 58, 4.3.2016, p. 1).
(4)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(5)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(6)    Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(7)    Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a limbilor utilizate de Comunitatea Economică Europeană (JO L 17, 6.10.1958, p. 385).