COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.5.2017

COM(2017) 262 final

2017/0102(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a cadrului juridic al Corpului european de solidaritate și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1288/2013, (UE) nr. 1293/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și a Deciziei nr. 1313/2013/UE

{SWD(2017) 166 final}
{SWD(2017) 167 final}
{SWD(2017) 168 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Uniunea Europeană este construită pe solidaritate, o valoare comună, care este resimțită puternic în întreaga societate europeană. Solidaritatea definește proiectul european și oferă unitatea necesară pentru a face față crizelor prezente și viitoare, prin menținerea unei baze morale puternice. Solidaritatea oferă o orientare clară tinerilor europeni în ceea ce privește aspirațiile lor referitoare la o Uniune mai bună. În declarația de la Roma, la aniversarea celor 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, liderii celor 27 de state membre și ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene și-au reafirmat angajamentul de a spori unitatea și solidaritatea cu scopul de a crește puterea și rezistența Uniunii Europene 1 .

Discursul din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii a subliniat necesitatea de a investi în tineri și a prezentat ideea unui Corp european de solidaritate, care să creeze oportunități și să permită tinerilor din întreaga Uniune Europeană să ofere un sprijin util societății, să dea dovadă de solidaritate și să își dezvolte abilitățile, „dobândind nu doar o experiență profesională, ci și una umană, care este de neprețuit”. La summitul de la Bratislava din 16 septembrie 2016, s-a solicitat consolidarea impulsului politic pentru a sprijini tinerii europeni și a institui noi programe la nivelul UE destinate îmbunătățirii oportunităților pentru aceștia. Comunicarea Comisiei „Un Corp european de solidaritate” din 7 decembrie 2016 2 a lansat prima fază a Corpului european de solidaritate și a reiterat obiectivul ca, până în 2020, 100 000 de tineri europeni. să facă parte din Corpul european de solidaritate. În timpul acestei etape inițiale, au fost mobilizate opt programe europene diferite 3 pentru a asigura oportunități de voluntariat, de stagii sau de locuri de muncă pentru tinerii din întreaga UE.

Propunerea răspunde, de asemenea, solicitării Consiliului European din concluziile sale din 15 decembrie 2016 de a continua activitatea privind Corpul european de solidaritate 4 și este una dintre inițiativele prioritare incluse în Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru anul 2017 5 , prin care președinții Parlamentului, ai Consiliului și ai Comisiei s-au angajat să eficientizeze eforturile propriilor instituții, pentru a asigura progresul legislativ rapid al inițiativelor prioritare în vederea realizării acestora înainte de sfârșitul anului 2017.

Această propunere oferă cadrul juridic care permite Corpului european de solidaritate să acorde tinerilor posibilitatea de a se implica în activități de solidaritate, ceea ce va contribui la soluționarea necesităților societale nesatisfăcute, promovând în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a tinerilor. La elaborarea acestei propuneri, Comisia a luat în considerare dovezile și constatările obținute prin evaluarea ex ante care o însoțește, precum și punctele de vedere și sugestiile colectate printr-un amplu proces de consultare deschisă, după cum se descrie în continuare în secțiunile relevante de mai jos. Activitatea pregătitoare a ajutat la identificarea următoarelor lacune pe care propunerea intenționează să le abordeze.

Există mulți tineri care doresc să se implice în activități de solidaritate și, în același timp, există multe necesități nesatisfăcute în rândul comunităților, care ar putea fi abordate mai bine prin implicarea tinerilor în activități de solidaritate. Există o cerere neexploatată din partea multor organizații pentru tineri motivați, care să le susțină în eforturile întreprinse; dacă ar fi sprijinite, aceste organizații ar putea oferi și mai mult comunităților. Cu toate acestea, există lacune în ceea ce privește echilibrul între cerere și ofertă și obstacole legate de disponibilitatea resurselor, de asigurarea calității, precum și de diferite aspecte juridice.

Principalele provocări în acest domeniu pot fi rezumate după cum urmează:

–în ultimele decenii, societatea noastră nu a investit suficient în a-i încuraja pe tinerii europeni să se implice efectiv în activități de solidaritate, fie ca voluntari, fie prin activități profesionale. În urma crizei financiare și economice mondiale, economia UE se află acum într-o poziție mai stabilă, însă redresarea este încă inegal distribuită între societate și regiuni, iar provocarea este deosebit de acută pentru generația mai tânără. Activitățile de solidaritate au potențialul concret de a mobiliza tinerii pentru cauze pozitive și de a-i ajuta să își dezvolte cunoștințele, abilitățile și competențele care vor fi esențiale pentru dezvoltarea personală, socio-educațională, profesională și civică a acestora. Acest lucru este valabil pentru toți tinerii, inclusiv pentru cei din medii defavorizate. Încurajarea implicării acelor tineri în activități de solidaritate este o problemă specifică care trebuie să fie luată în considerare, de asemenea, în acest context;

–abordarea solidarității și consolidarea coeziunii sociale, economice și civice necesită o rețea bogată de organizații dinamice (private și publice, cu scop lucrativ și non-profit). În acest context, este necesar să se răspundă mai bine nevoilor acestor organizații, în special cele care lucrează la nivel local cu comunitățile cele mai defavorizate. Organizațiile care creează și oferă plasamente în domeniul solidarității au nevoie de sprijin în ceea ce privește resursele, asigurarea formării și pregătirii adecvate pentru voluntari, ucenici sau lucrători, precum și pentru a fi active în context european. De asemenea, organizațiile au nevoie de reguli clare și simple;

–Peisajul oportunităților de solidaritate – atât din perspectiva activităților profesionale, cât și din cea a activităților de voluntariat – este destul de fragmentat în întreaga UE. Acolo unde există oportunități, există adesea o lipsă de conștientizare. Fragmentarea conduce, de asemenea, la deficiențe atunci când vine vorba de înțelegerea, documentarea și validarea a ceea ce au învățat tinerii prin implicarea într-o anumită acțiune de solidaritate.

În absența măsurilor de reunire a organizațiilor și a tinerilor în jurul solidarității, există riscul ca un potențial important pentru activitățile de solidaritate să nu fie valorificat, conducând la pierderi inutile pentru bunăstarea organizațiilor, a tinerilor și a societății în ansamblu.

În acest context, Corpul european de solidaritate vizează consolidarea implicării tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate de înaltă calitate și accesibile tuturor tinerilor, ca mijloc de a contribui la consolidarea coeziunii și solidarității în Europa, de a sprijini comunitățile și de a răspunde nevoilor societale nesatisfăcute. Pentru a atinge acest obiectiv general, Corpul european de solidaritate va oferi tinerilor oportunități ușor accesibile de a se implica în activități de voluntariat, stagii sau locuri de muncă în sectoare legate de solidaritate, precum și de a concepe și elabora proiecte de solidaritate din proprie inițiativă, care vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea abilităților și competențelor proprii în vederea propriei dezvoltări personale, sociale și profesionale, precum și a capacității lor de inserție profesională. Corpul european de solidaritate va sprijini, de asemenea, activitățile de colaborare în rețea pentru participanții și organizațiile Corpului european de solidaritate care au ca scop încurajarea spiritului Corpului european de solidaritate și a sentimentului de apartenență la o comunitate mai largă dedicată solidarității, precum și favorizarea schimbului de practici și experiențe utile. Corpul european de solidaritate va urmări, de asemenea, să se asigure că activitățile de solidaritate oferite tinerilor participanți 6 contribuie la abordarea provocărilor societale concrete și la consolidarea comunităților,că acestea sunt de înaltă calitate și că rezultatele învățării obținute din participarea tinerilor la aceste activități sunt validate în mod corect.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

•Compatibilitatea cu celelalte politici ale Uniunii

În prima etapă a Corpului european de solidaritate lansată în decembrie 2016, au fost mobilizate 8 programe diferite ale UE pentru a oferi tinerilor din întreaga UE oportunități de voluntariat, stagii sau locuri de muncă. Aceste activități, desfășurate înainte sau după intrarea în vigoare a regulamentului propus, vor continua să aplice normele și condițiile stabilite de programele UE respective care le-au finanțat în prima etapă a Corpului european de solidaritate.

•Temeiul juridic

•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Având în vedere amploarea europeană a obiectivelor propuse – mobilizarea tinerilor pentru cauze de solidaritate în întreaga Uniune Europeană – este necesară o acțiune la nivelul UE. UE deține un rol important în sprijinirea unei abordări la nivel european a solidarității. Acțiunea UE prin intermediul Corpului european de solidaritate nu va înlocui acțiunile similare ale statelor membre, ci va contribui la completarea și susținerea acestora, cu respectarea pe deplin a principiului subsidiarității. Deși există tradiții în toate statele membre în ceea ce privește aplicarea programelor și a instrumentelor în sprijinul activităților care deservesc interesul public, în special prin intermediul voluntariatului, acestea sunt destul de diverse, unele țări preferând intervenția statului și altele permițând societății civile să preia controlul. De asemenea, există diferite concepte și conotații ale activităților de solidaritate și ale voluntariatului, iar tipurile de activități sunt diferite în ceea ce privește conținutul și durata. În plus, există percepții destul de diferite privind modul în care protecția socială se raportează la voluntariat, precum și diferite grade de statut juridic, învățare și recunoaștere. Toate acestea conduc la o fragmentare la nivelul UE, ceea ce înseamnă că tinerii din UE au acces inegal la oportunitățile oferite.

Acțiunea UE prin intermediul Corpului european de solidaritate va contribui la soluționarea nevoii de depășire a acestei fragmentări, după cum reiese din evaluarea ex ante care însoțește propunerea. În același timp, va fi o ocazie de a valorifica lecțiile învățate din varietatea experiențelor înregistrate la nivelul statelor membre, stimulând în același timp activitățile de voluntariat în acele state membre în care acestea sunt mai puțin răspândite în prezent, după cum au sugerat părțile interesate care au fost consultate în timpul pregătirii prezentei propuneri. Corpul european de solidaritate va completa politicile, programele și activitățile publice și private existente, atât la nivel național, cât și la nivel european. Prin aplicarea unui număr de măsuri de protecție privind calitatea, precum Carta Corpului european de solidaritate, o etichetă de calitate pentru organizațiile participante și principiile evidențiate în cadrul de calitate pentru stagii, Corpul european de solidaritate poate contribui la îmbunătățirea calității diferitelor plasamente pentru tineri din întreaga UE, precum și la validarea rezultatelor învățării acestora.

De asemenea, Corpul european de solidaritate va oferi un singur punct de intrare pentru programele de solidaritate de înaltă calitate în materie de voluntariat și ocupare a forței de muncă pentru tinerii din întreaga UE, în timp ce, în prezent, acestea sunt accesibile numai printr-o multitudine de sisteme. Prin urmare, se va asigura că toți tinerii interesați din întreaga UE au șanse egale de a se alătura și de a avea acces mai ușor la o varietate mai largă de activități. Aducerea diferitelor tipuri de plasamente sub o singură marcă poate să contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea gradului de conștientizare și la vizibilitatea oportunităților disponibile pentru tineri.

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

•Evaluarea impactului

–Este necesar să se depășească fragmentarea și să se ofere mai multe oportunități pentru încurajarea implicării tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate, și anume prin introducerea voluntariatului și a experiențelor profesionale sub o tutelă unică, cu o abordare comună a calității și dezvoltarea unei validări vizibile și ample a experienței de învățare dobândite, indiferent de contextul în care a avut loc. De asemenea, este necesar să se asigure un acces facil și egal prin proceduri simple, prevăzând în același timp măsuri adecvate pentru încurajarea incluziunii tinerilor care provin din medii defavorizate;

–este necesar să se asigure că plasamentele și activitățile oferite de o inițiativă europeană pentru tineri în domeniul solidarității răspund nevoilor societale nesatisfăcute, precum și standardelor comune de calitate și unei înțelegeri comune a dobândirii cunoștințelor, a abilităților și a competențelor care urmează să fie validate peste frontiere.

Posibilitatea utilizării temeiului juridic al unuia dintre programele existente a fost eliminată din cauza faptului că acest lucru ar fi condus la un program cu un set complex de obiective suprapuse și o vizibilitate limitată a acțiunilor de solidaritate într-un cadru mai larg. De asemenea, o astfel de abordare ar fi condus la retragerea părților interesate din celelalte programe.

–accesibilitate (vizibilitate și claritate pentru organizații, tineri și alte părți interesate în ceea ce privește modul de participare și accesarea finanțării pentru activități de solidaritate);

–calitate (proceduri și criterii care asigură calitatea și siguranța plasamentelor);

–incluziune (măsuri de asigurare a participării tinerilor defavorizați);

–sinergie (implicare și sinergii între organizațiile care desfășoară acțiuni de solidaritate, indiferent de domeniul de aplicare local, regional, național sau european al acestora);

–eficiența și simplitatea măsurilor de gestiune și costurile administrative reduse.

Conform acestei analize bazată pe criterii multiple, opțiunea 2 (elaborarea unei noi inițiative autonome, cu o concentrare mai mare asupra solidarității) s-a dovedit a fi opțiunea care ar aduce rezultate mai bune în raport cu toate criteriile avute în vedere și, prin urmare, a fost considerată opțiunea preferată. Opțiunea va oferi un punct de acces clar și unic pentru organizații și tineri și va face acțiunile de solidaritate mai vizibile. Aceasta va implica o abordare mai cuprinzătoare printr-o strategie dedicată incluziunii. Acțiunea va asigura calitatea generală a plasamentelor și a pregătirii tinerilor participanți printr-o serie de procese și criterii calitative specifice (precum eticheta de calitate pentru organizații, formare, asigurare etc.). Aceasta va aduce noi sinergii între activități și recunoașterea lor, deoarece le va aduce sub egida unui singur cadru comun și va contribui la crearea de noi rețele între persoane și organizații cu aspirații comune de solidaritate. Opțiunea 2 va permite, de asemenea, scăderea simultană a costurilor de gestionare, obținând în același timp efecte mai mari (creșterea rentabilității).

Au fost luate în considerare diferite mecanisme de livrare cu privire la opțiunea preferată: gestionarea directă, gestionarea indirectă sau o combinație a celor două. Analiza a concluzionat că aceasta din urmă – o combinație între gestionarea directă și indirectă – ar asigura punerea în aplicare cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor pentru atingerea obiectivului vizat de mobilizare a 100 000 de tineri până în 2020. Evaluarea ex-ante a subliniat, de asemenea, că resursele financiare suficiente și coerente sunt esențiale pentru atingerea obiectivului vizat.

Evaluarea ex-ante a mai subliniat impactul social pozitiv estimat al opțiunii preferate, atât la nivel individual (de exemplu, cunoștințe, abilități și competențe îmbunătățite pentru dezvoltarea personală și profesională a persoanelor implicate; creșterea sentimentului de solidaritate și cetățenie pentru dezvoltarea socială și civică), cât și la nivel societal (de exemplu, nevoile abordate în comunități cu efecte asupra bunăstării sociale și personale; sporirea sprijinului pentru organizațiile implicate în acțiuni de solidaritate cu efecte pozitive asupra angajamentului acestora și asupra oportunităților oferite tinerilor; contribuția la alte obiective de politică precum participarea tinerilor, protecția civilă, incluziunea socială, coeziunea, dezvoltarea regională, protecția mediului; îmbunătățirea imaginii tinerilor în unele medii naționale).

Promovarea participării tinerilor și a capitalului social este strâns legată, de asemenea, de creșterea economică. Participarea sporită și capacitatea de inserție profesională a tinerilor pot avea consecințe pozitive pentru ocuparea forței de muncă și creșterea macroeconomică. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea relativ redusă a intervenției propuse, precum și faptul că impactul acesteia va fi răspândit pe întreg teritoriul Europei și nu concentrat asupra unui anumit stat membru sau sector, nu a fost posibil să se măsoare impactul real din punct de vedere economic. În mod similar, nu s-a considerat relevantă efectuarea unei analize aprofundate a efectelor asupra mediului. Evaluarea ex-ante a constatat că, în mod similar cu alte programe de mobilitate, Corpul european de solidaritate va genera, în principiu, o cerere crescută de transport, ceea ce, la rândul său, poate conduce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest impact a fost totuși considerat neglijabil în comparație cu fluxurile globale de mobilitate din Europa. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, pe plan secundar, Corpul european de solidaritate poate avea un rol important în sensibilizarea tinerilor și mobilizarea acestora în ceea ce privește problemele de mediu, așa cum s-a întâmplat deja în prima fază, în care diferitele programe participante au sprijinit deja o varietate de proiecte care se ocupă de problemele de mediu.

Propunerea este pe deplin compatibilă cu opțiunea preferată.

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2017/0102 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a cadrului juridic al Corpului european de solidaritate și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1288/2013, (UE) nr. 1293/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și a Deciziei nr. 1313/2013/UE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 14 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 15 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 16 ,

întrucât:

(1)Uniunea Europeană este construită pe solidaritatea între cetățenii săi și între statele sale membre. Această valoare comună ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale actuale și viitoare, la a căror abordare tinerii europeni sunt dispuși să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică.

(2)Discursul din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii 17 a subliniat necesitatea de a investi în tineri și a prezentat instituirea unui Corp european de solidaritate, care să creeze oportunități și să permită tinerilor din întreaga Uniune să ofere un sprijin util societății, să dea dovadă de solidaritate și să își dezvolte abilitățile, dobândind nu doar o experiență profesională, ci și una umană, care este de neprețuit.

(3)În comunicarea sa din 7 decembrie 2016, intitulată „Corpul european de solidaritate” 18 , Comisia a subliniat necesitatea de a consolida bazele activității de solidaritate în Europa, de a oferi tinerilor oportunități mai multe și mai bune de activități de solidaritate, care acoperă o gamă largă de domenii, și de a sprijini actorii naționali și locali în eforturile lor de a face față diferitelor provocări și crize. Comunicarea a lansat o primă etapă a Corpului european de solidaritate, în care au fost mobilizate diferite programe ale Uniunii pentru a oferi tinerilor din întreaga UE oportunități de voluntariat, stagii sau locuri de muncă. Aceste activități, puse în aplicare înainte sau după intrarea în vigoare a prezentului regulament, ar trebui să aplice în continuare normele și condițiile stabilite de programele UE respective care le-au finanțat în prima etapă a Corpului european de solidaritate.

(4)Tinerilor ar trebui să li se ofere ocazii mai ușor accesibile pentru a se implica în activități de solidaritate, care să le permită să își exprime angajamentul în beneficiul comunităților, dobândind în același timp experiență, abilități și competențe utile pentru dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională și îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională. Activitățile respective vor sprijini, de asemenea, mobilitatea voluntarilor, a ucenicilor și a lucrătorilor.

(5)Activitățile de solidaritate oferite tinerilor ar trebui să fie de înaltă calitate, în sensul că acestea ar trebui să răspundă nevoilor societale nesatisfăcute, să contribuie la consolidarea comunităților, să ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe și competențe valoroase, să fie accesibile tinerilor din punct de vedere financiar și să fie puse în aplicare în condiții sigure și sănătoase.

(6)Corpul european de solidaritate ar oferi un singur punct de intrare pentru activitățile de solidaritate din întreaga Uniune. Coerența și complementaritatea cadrului respectiv ar trebui să fie asigurate cu alte politici și programe relevante ale Uniunii. Corpul european de solidaritate ar trebui să se bazeze pe punctele forte și sinergiile programelor existente, în special ale Serviciului european de voluntariat. De asemenea, ar trebui să completeze eforturile depuse de statele membre pentru a sprijini tinerii și pentru a facilita tranziția acestora de la școală către locul de muncă în cadrul Garanției pentru tineret 19 , oferindu-le oportunități suplimentare de a debuta pe piața forței de muncă sub formă de stagii sau locuri de muncă în domenii legate de solidaritate, în statul membru din care fac parte sau la nivel transfrontalier. De asemenea, ar trebui să se asigure complementaritatea cu rețelele existente la nivelul Uniunii care țin de activitățile din cadrul Corpului european de solidaritate, cum ar fi Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, EURES și rețeaua Eurodesk. În plus, ar trebui să se asigure complementaritatea între sistemele conexe existente, în special sistemele naționale de solidaritate și sistemele de mobilitate pentru tineri, și Corpul european de solidaritate, valorificând bunele practici, după caz.

(7)Pentru a crește la maximum impactul Corpului european de solidaritate, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită altor programe ale Uniunii, cum ar fi Fondul pentru azil, migrație și integrare, programul „Europa pentru cetățeni”, Fondul european de dezvoltare regională și programul în domeniul sănătății să contribuie la obiectivele Corpului european de solidaritate prin sprijinirea activităților din sfera de aplicare a acestuia. Contribuția ar trebui să fie finanțată în conformitate cu actele de bază ale programelor respective. După ce au obținut o etichetă de calitate valabilă a Corpului european de solidaritate, beneficiarii ar trebui să aibă acces la portalul Corpului european de solidaritate și să beneficieze de măsurile de calitate și sprijin furnizate în funcție de tipul de activitate oferit.

(8)Corpul european de solidaritate ar trebui să ofere tinerilor noi oportunități de a desfășura activități de voluntariat, stagii sau plasamente în domenii legate de solidaritate, precum și de a concepe și elabora proiecte de solidaritate din proprie inițiativă. Aceste oportunități ar trebui să contribuie la consolidarea dezvoltării personale, educaționale, sociale, civice și profesionale a tinerilor. De asemenea, Corpul european de solidaritate ar trebui să sprijine activitățile de comunicare în rețea pentru participanții și organizațiile Corpului european de solidaritate, precum și măsurile de asigurare a calității activităților sprijinite și de sporire a validării rezultatelor învățării.

(9)Activitățile de voluntariat constituie o bogată experiență în contextul învățării non-formale și informale, care sporește dezvoltarea personală, socio-educațională și profesională a tinerilor, cetățenia activă și capacitatea de inserție profesională. Activitățile voluntare nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nici nu ar trebui să fie considerate ca o substitut al acestora. Pentru a asigura continuitatea în ceea ce privește activitățile de voluntariat sprijinite la nivelul UE, activitățile de voluntariat din cadrul Serviciului european de voluntariat care se încadrează în sfera geografică a Corpului european de solidaritate vor fi sprijinite de acesta din urmă sub forma unor plasamentele transfrontaliere de voluntari. Celelalte activități de voluntariat din cadrul Serviciului european de voluntariat care nu se încadrează în sfera geografică de aplicare a Corpului european de solidaritate ar trebui să fie sprijinite în continuare în cadrul programului instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a inițiativei „Erasmus +”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport 20 . În ceea ce privește interpretarea legislației conexe la nivelul Uniunii, atât programele de voluntariat transfrontaliere din cadrul Corpului european de solidaritate, cât și activitățile de voluntariat care continuă să fie sprijinite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 ar trebui să fie considerate echivalente cu cele realizate în cadrul Serviciului european de voluntariat.

(10)Stagiile și locurile de muncă în domenii legate de solidaritate pot oferi tinerilor oportunități suplimentare de a debuta pe piața muncii, contribuind în același timp la abordarea principalelor provocări societale. Acest lucru poate contribui la stimularea capacității de inserție profesională și a productivității tinerilor, facilitând în același timp tranziția acestora de la școală către locul de muncă, ceea ce este esențial pentru a le spori șansele pe piața forței de muncă. Plasamentele pentru stagii oferite în cadrul Corpului european de solidaritate ar trebui să fie remunerate de organizația participantă și să urmeze principiile de calitate enunțate în Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii 21 . Stagiile și locurile de muncă oferite ar trebui să constituie o piatră de temelie pentru tineri la intrarea pe piața muncii și, prin urmare, ar trebui să fie însoțite de un sprijin adecvat post-plasament. Plasamentele pentru stagii și locuri de muncă ar trebui să fie facilitate de actorii relevanți de pe piața forței de muncă, în special de serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, de partenerii sociali și de camerele de comerț. În calitate de organizații participante, acestea ar trebui să poată solicita finanțare prin intermediul structurii competente de punere în aplicare a Corpului european de solidaritate, în vederea intermedierii între tinerii participanți și angajatorii care oferă stagii și locuri de muncă în sectoare legate de solidaritate.

(11)Spiritul de inițiativă al tinerilor reprezintă un atu important pentru societate și pentru piața forței de muncă. Corpul european de solidaritate ar trebui să contribuie la promovarea acestui aspect, oferind tinerilor oportunitatea de a concepe și pune în aplicare propriile proiecte, destinate să abordeze provocări specifice în beneficiul comunităților locale. Proiectele respective ar trebui să fie o ocazie de a încerca idei și de a sprijini tinerii să preia ei înșiși controlul acțiunilor de solidaritate. Acestea ar putea servi, de asemenea, ca o rampă de lansare pentru implicarea ulterioară în activități de solidaritate și ar putea fi un prim pas în a încuraja participanții Corpului european de solidaritate să se implice în activități independente sau să creeze asociații, ONG-uri sau alte organisme active în domeniul solidarității, non-profitului și tineretului.

(12)Tinerii și organizațiile care participă la Corpul european de solidaritate ar trebui să aibă sentimentul apartenenței la o comunitate de persoane și entități care se angajează să sporească solidaritatea în întreaga Europă. În același timp, organizațiile participante au nevoie de sprijin pentru a-și consolida capacitățile de a oferi plasamente de calitate către un număr din ce în ce mai mare de participanți. Corpul european de solidaritate ar trebui să sprijine activitățile de comunicare în rețea care vizează consolidarea implicării tinerilor și a organizațiilor participante în această comunitate, promovarea spiritului Corpului european de solidaritate, precum și încurajarea schimbului de practici și experiențe utile. De asemenea, activitățile respective ar trebui să contribuie la creșterea gradului de sensibilizare în ceea ce privește Corpul european de solidaritate în rândul actorilor publici și privați, precum și la colectarea de feedback din partea participanților și a organizațiilor participante la punerea în aplicare a Corpului european de solidaritate.

(13)O atenție deosebită ar trebui acordată asigurării calității plasamentelor și a altor oportunități oferite de Corpul european de solidaritate, în special prin oferirea de cursuri de formare, asistență lingvistică, asigurare, sprijin administrativ și post-plasament pentru participanți, precum și prin validarea cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite prin experiența în cadrul Corpului european de solidaritate.

(14)Pentru a asigura impactul plasamentelor Corpului european de solidaritate asupra dezvoltării personale, educaționale, sociale, civice și profesionale a participanților, cunoștințele, abilitățile și competențele care constituie rezultate ale învățării ca urmare a plasamentului ar trebui identificate și documentate în mod corespunzător, în funcție de circumstanțele și particularitățile de la nivel național, astfel cum se sugerează în Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale  22 .

(15)Trebuie instituită o etichetă de calitate, care să asigure respectarea de către organizațiile participante a principiilor și cerințelor Cartei Corpului european de solidaritate, în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile care le revin în toate etapele experienței de solidaritate. Obținerea unei etichete de calitate ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru participare, dar nu ar trebui să conducă în mod automat la finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate.

(16)Centrul de resurse al Corpului european de solidaritate ar trebui să sprijine organismele de punere în aplicare, organizațiile participante și tinerii care participă la Corpul european de solidaritate pentru a îmbunătăți calitatea punerii în aplicare și a activităților Corpului european de solidaritate, precum și pentru a spori identificarea și validarea competențelor dobândite prin activitățile respective.

(17)Un portal al Corpului european de solidaritate ar trebui să fie dezvoltat în mod continuu pentru a asigura un acces facil la Corpul european de solidaritate și pentru a oferi un ghișeu unic pentru persoanele și organizațiile interesate în ceea ce privește, inter alia, înregistrarea, identificarea și corelarea profilurilor și a oportunităților, comunicarea în rețea și schimburile virtuale, formarea online, sprijin în domeniul lingvistic și post-plasament, precum și alte funcționalități utile care ar putea apărea în viitor.

(18)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru perioada 2018-2020, care constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 23 . Principala valoare de referință include realocările din programul Erasmus+ (197,7 milioane EUR) și din programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (10 milioane EUR) pentru exercițiile financiare 2018, 2019 și 2020 și se completează prin contribuții din partea mai multor programe ale Uniunii din cadrul unor rubrici diferite, precum Fondul social european, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, programul LIFE și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

(19)Pentru a asigura continuitatea activităților sprijinite de programele care contribuie la Corpul european de solidaritate, sprijinul financiar pentru plasamentele și proiectele de solidaritate ar trebui să urmeze, cu titlu indicativ, o repartizare de 80%-20% între plasamentele de voluntariat și proiectele de solidaritate, pe de o parte, și cele care implică stagii și locuri de muncă, pe de altă parte.

(20)Pentru a crește la maximum impactul Corpului european de solidaritate, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită țărilor participante să pună la dispoziție fonduri naționale suplimentare în conformitate cu normele Corpului european de solidaritate.

(21)Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, sumele forfetare, costurile unitare sau finanțarea forfetară ar trebui folosite în măsura maximă posibilă.

(22)Pe lângă statele membre, Corpul european de solidaritate ar trebui să fie deschis, de asemenea, participării altor țări pe baza acordurilor bilaterale. Această participare ar trebui să se bazeze, acolo unde este cazul, pe credite suplimentare puse la dispoziție în conformitate cu procedurile stabilite de comun acord cu țările respective.

(23)Corpul european de solidaritate ar trebui să vizeze tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani. Participarea la activitățile oferite de Corpul european de solidaritate ar trebui să impună înregistrarea prealabilă pe portalul Corpului european de solidaritate.

(24)Ar trebui acordată o atenție specială pentru a se asigura că activitățile sprijinite de Corpul european de solidaritate sunt accesibile tuturor tinerilor, în special celor mai defavorizați. Prin urmare, trebuie luate măsuri speciale pentru a promova incluziunea socială, participarea tinerilor defavorizați, precum și pentru a lua în considerare constrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și ale țărilor și teritoriilor de peste mări 24 . În mod similar, țările participante ar trebui să depună eforturi pentru a elimina toate obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a Corpului european de solidaritate. Aceasta include soluționarea, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, problemelor administrative care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere.

(25)Orice entitate care dorește să participe la Corpul european de solidaritate, finanțată din bugetul Corpului european de solidaritate, de un alt program al Uniunii sau dintr-o altă sursă de finanțare, trebuie să primească o etichetă de calitate, cu condiția îndeplinirii condițiilor corespunzătoare. Procesul care conduce la atribuirea unei etichete de calitate ar trebui să fie desfășurat în mod continuu de structurile de punere în aplicare ale Corpului european de solidaritate. Eticheta de calitate atribuită ar trebui să facă obiectul unor reevaluări periodice și ar putea fi revocată în cazul în care, în contextul controalelor care trebuie efectuate, nu mai sunt îndeplinite condițiile care au condus la atribuirea acesteia.

(26)O entitate care dorește să solicite finanțare pentru a oferi plasamente în cadrul Corpului european de solidaritate ar trebui să primească mai întâi o etichetă de calitate, ca o condiție prealabilă. Această cerință nu ar trebui să se aplice persoanelor fizice care solicită sprijin financiar în numele unui grup informal de participanți la Corpul european de solidaritate pentru proiectele lor de solidaritate.

(27)Gestionarea eficace a performanței, inclusiv monitorizarea și evaluarea, presupune elaborarea unor indicatori specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp și care reflectă logica intervenției.

(28)Ar trebui să se asigure o mobilizare, publicitate și difuzare adecvată a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de Corpul european de solidaritate la nivel european, național și local. Activitățile de informare, publicitate și diseminare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de punere în aplicare ale Corpului european de solidaritate, inclusiv, dacă este cazul, pe sprijinul altor părți interesate cheie.

(29)Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public și o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(30)Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a prezentului regulament, Corpul european de solidaritate ar trebui să valorifice la maximum dispozițiile în materie de gestionare deja existente. Prin urmare, instituirea Corpului european de solidaritate ar trebui să fie încredințată structurilor existente, și anume Comisia Europeană, Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură și agențiile naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

(31)Pentru a asigura o punere în aplicare solidă din punct de vedere financiar și monitorizarea strictă a Corpului european de solidaritate la nivel național, este important să se utilizeze autoritățile naționale existente desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

(32)Pentru a asigura o bună gestionare financiară și certitudine juridică în fiecare țară participantă, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, organismul de audit independent ar putea fi același cu cel desemnat pentru acțiunile menționate în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

(33)Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni.

(34)Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe trebuie să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie 25 .

(35)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene 26 , Comisia ar trebui să adopte programe de lucru și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceasta. Programul de lucru ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea lor în aplicare în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Corpului european de solidaritate, cu criteriile de selecție și de acordare a granturilor, precum și cu toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificări aduse acestora ar trebui adoptate prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare.

(36)Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea Corpului european de solidaritate, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită amplorii și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(37)Din motive de eficiență și eficacitate, comitetul înființat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 ar trebui, de asemenea, să asiste Comisia în punerea în aplicare a prezentului regulament. În ceea ce privește Corpul european de solidaritate, comitetul respectiv ar trebui să se întrunească într-o configurație specifică, iar mandatul său ar trebui armonizat pentru a îndeplini acest nou rol. Țările participante ar trebui să numească reprezentanții relevanți pentru astfel de reuniuni, ținând cont de componenta de voluntariat și de cea profesională ale Corpului european de solidaritate.

(38)Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 ar trebui modificat pentru a ține seama de schimbările aduse Serviciului european de voluntariat, rezultate din noile activități de voluntariat sprijinite în cadrul Corpului european de solidaritate.

(39)Pachetul financiar al Corpului european de solidaritate de la rubrica 1a din cadrul financiar multianual se bazează, de asemenea, pe fondurile realocate din programul Erasmus+. Fondurile respective ar trebui să provină, în principal, din creditele destinate finanțării activităților Serviciului european de voluntariat care ar intra sub incidența plasamentelor de voluntariat sprijinite în temeiul prezentului regulament. De asemenea, unele credite din cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, a căror absorbție în cadrul programului Erasmus+ este puțin probabilă, ar trebui să fie realocate pentru a asigura cofinanțarea adecvată a costurilor de funcționare a agențiilor naționale și să fie mai bine aliniate cu capacitatea de absorbție a prezentei acțiuni.

(40)Pachetul financiar al Corpului european de solidaritate prevăzut la rubrica 1a din cadrul financiar multianual ar trebui suplimentat și mai mult prin contribuții financiare din alte programe și rubrici, ceea ce implică modificarea Regulamentelor (UE) nr. 1293/2013 27 , (UE) nr. 1303/2013 28 , (UE) nr. 1305/2013 29 , (UE) nr. 1306/2013 30 , precum și a Deciziei nr. 1313/2013/UE 31 a Parlamentului European și a Consiliului.

(41)Prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2018. Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește cadrul juridic pentru Corpul european de solidaritate, care oferă tinerilor oportunități de a se implica în activități de solidaritate.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„activitate de solidaritate” înseamnă o activitate destinată să răspundă nevoilor societate nesatisfăcute în beneficiul unei comunități, promovând în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a persoanei în cauză, care poate lua forma unor plasamente, proiecte sau activități de comunicare în rețea, dezvoltate în legătură cu diferite domenii, precum educație și formare profesională, ocuparea forței de muncă, egalitatea de gen, antreprenoriat, în special antreprenoriatul social, cetățenie și participare democratică, protecția mediului și a naturii, acțiunile în domeniul climei, prevenirea dezastrelor, pregătire și redresare, agricultură și dezvoltare rurală, furnizarea de produse alimentare și nealimentare, sănătate și bunăstare personală, creativitate și cultură, educație fizică și sport, asistență socială și bunăstare socială, primirea și integrarea resortisanților țărilor terțe, cooperare și coeziune teritorială;

(2)„participant” înseamnă o persoană tânără care s-a înregistrat pe portalul Corpului european de solidaritate și participă la o activitate de solidaritate în cadrul Corpului european de solidaritate oferită de o organizație participantă;

(3)„tineri defavorizați” înseamnă persoanele care au nevoie de sprijin suplimentar din cauza handicapului, a dificultăților educaționale, a obstacolelor economice, a diferențelor culturale, a problemelor de sănătate, a obstacolelor sociale, a obstacolelor geografice;

(4)„organizație participantă” înseamnă orice entitate publică sau privată căreia i-a fost atribuită eticheta de calitate a Corpului european de solidaritate, care oferă un plasament unui participant la Corpul european de solidaritate sau desfășoară alte activități în cadrul Corpului european de solidaritate;

(5)„plasament de solidaritate” înseamnă o activitate de voluntariat, un stagiu sau un loc de muncă într-un domeniu legat de solidaritate, organizat de o organizație participantă și care contribuie la abordarea principalelor provocări societale, consolidând în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională și capacitatea de inserție profesională ale participantului respectiv la Corpul european de solidaritate, fie într-o altă țară decât țara de reședință (transfrontalier), fie în țara de reședință a participantului (național);

(6)„voluntariat” înseamnă un serviciu de voluntariat neremunerat cu normă întreagă 32 , pentru o perioadă de până la 12 luni, care oferă tinerilor posibilitatea de a contribui la activitatea zilnică a organizațiilor care activează în domenii legate de solidaritate, în beneficiul comunităților în care se desfășoară activitățile respective, inclusiv o dimensiune solidă de învățare și formare, pentru a permite (tânărului voluntar) tinerilor voluntari să dobândească abilități și competențe, care vor fi utile pentru dezvoltarea personală, educațională, socială și profesională a acestora și care va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională;

(7)„plasamente ale echipelor de voluntariat” înseamnă plasamente care permit echipelor de participanți la Corpul european de voluntariat din diferite țări participante să facă voluntariat împreună pentru un obiectiv comun, prin îndeplinirea unor sarcini manuale sau intelectuale, în cadrul unui proiect de servicii comunitare utile, pentru o perioadă cuprinsă între două săptămâni și două luni;

(8)„stagiu” înseamnă o perioadă de practică de la 2 până la 12 luni, remunerată de organizația care găzduiește participantul la Corpul european de solidaritate, pe baza unui acord de stagiu în scris, care include o componentă de învățare și una de formare, și este întreprins pentru a obține o experiență practică și profesională în vederea îmbunătățirii capacității de inserție profesională și a facilitării tranziției către un loc de muncă permanent;

(9)„loc de muncă” înseamnă o perioadă de lucru de 2 până la 12 luni, remunerată de organizația participantă care angajează participantul la Corpul european de solidaritate, desfășurată într-o țară participantă și pe baza unui contract de muncă, în conformitate cu cadrul național de reglementare al respectivei țări participante;

(10)„proiect de solidaritate” înseamnă o inițiativă locală pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni, care este instituită și desfășurată în grupuri formate din cel puțin 5 participanți la Corpul european de solidaritate, în vederea abordării principalelor provocări din cadrul propriei comunități locale și a plasării acestora într-o perspectivă europeană mai largă;

(11)„etichetă de calitate” înseamnă certificarea atribuită unei entități publice sau private sau unei organizații internaționale care dorește să furnizeze plasamente în cadrul Corpului european de solidaritate, urmând o procedură care vizează asigurarea respectării principiilor și cerințelor Cartei Corpului european de solidaritate;

(12)„Carta Corpului european de solidaritate” înseamnă documentul care stabilește drepturile și responsabilitățile pe care toate entitățile care doresc să se alăture Corpului european de solidaritate trebuie să accepte să și le asume;

(13)„Centrul de resurse al Corpului european de solidaritate” înseamnă funcțiile suplimentare îndeplinite de o agenție națională desemnată pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a activităților din cadrul Corpului european de solidaritate, precum și identificarea competențelor dobândite de participanți prin plasamente și proiecte;

(14)„portalul Corpului european de solidaritate” este un instrument web care oferă servicii online relevante participanților și organizațiilor participante la Corpul european de solidaritate, inclusiv furnizarea de informații privind Corpul european de solidaritate, înregistrarea participanților, căutarea participanților pentru plasamente, promovarea și căutarea plasamentelor, căutarea potențialilor parteneri de proiect, gestionarea contactelor și a ofertelor pentru plasamente și proiecte, formare, comunicarea și activități în rețea, informarea și notificarea cu privire la oportunități, precum și alte evoluții relevante legate de Corpul european de solidaritate.

Articolul 3

Obiectivul general

Obiectivul Corpului european de solidaritate este de a consolida implicarea tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de înaltă calitate, ca mijloc de a contribui la consolidarea coeziunii și solidarității în Europa, de a sprijini comunitățile și de a răspunde nevoilor societale nesatisfăcute.

Articolul 4

Obiective specifice

Corpul european de solidaritate urmărește următoarele obiective specifice:

(a)să ofere tinerilor, cu sprijinul organizațiilor participante, oportunități ușor accesibile pentru implicarea în activități de solidaritate, îmbunătățind în același timp abilitățile și competențele acestora pentru dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională, precum și capacitatea de inserție profesională și facilitarea tranziției către piața muncii, inclusiv prin sprijinirea mobilității voluntarilor, ucenicilor și lucrătorilor tineri;

(b)să se asigure că activitățile de solidaritate oferite participanților la Corpul european de solidaritate contribuie la abordarea nevoilor societale concrete și nesatisfăcute și la consolidarea comunităților, sunt de înaltă calitate și sunt validate corespunzător.

Articolul 5

Coerența și complementaritatea acțiunii Uniunii

1.Acțiunile Corpului european de solidaritate trebuie să fie consecvente și complementare cu politicile și programele relevante legate de domeniile menționate la articolul 2 alineatul (1), precum și cu rețelele existente la nivelul Uniunii care țin de activitățile Corpului european de solidaritate.

2.Comisia și țările participante cooperează pentru a obține eficiență și eficacitate, asigurând coerența între programele și sistemele naționale legate de solidaritate, educație, formare profesională și tineret, pe de o parte, și acțiunile din cadrul Corpului european de solidaritate, pe de altă parte. Aceste acțiuni se bazează pe bunele practici relevante și pe programele existente.

3.Alte programe ale Uniunii pot contribui, de asemenea, la obiectivele Corpului european de solidaritate prin sprijinirea activităților din sfera de aplicare a acestuia. Contribuția este finanțată în conformitate cu actele de bază ale programelor respective.

CAPITOLUL II

ACȚIUNILE CORPULUI EUROPEAN DE SOLIDARITATE

Articolul 6

Acțiunile Corpului european de solidaritate

Corpul european de solidaritate își urmărește obiectivele prin următoarele tipuri de acțiuni:

(a)plasamente de solidaritate, proiecte și activități de comunicare în rețea

(b)măsuri de asigurare a calității și de sprijin.

Articolul 7

Plasamente de solidaritate, proiecte și activități de comunicare în rețea

1.Această acțiune sprijină:

(a)plasamentele de solidaritate sub formă de voluntariat, stagii sau locuri de muncă, inclusiv plasamente individuale transfrontaliere și la nivel de țară, precum și plasamentele echipelor de voluntari;

(b)proiecte de solidaritate inițiate de participanții la Corpul european de solidaritate;

(c)activități de comunicare în rețea pentru persoanele și organizațiile care participă la Corpul european de solidaritate.

2.Plasamentele de voluntariat transfrontaliere menționate la alineatul (1) litera (a) sunt considerate echivalente cu cele desfășurate în cadrul Serviciului european de voluntariat, iar trimiterile la Serviciul european de voluntariat în legislația Uniunii se interpretează, de asemenea, ca trimiteri la Corpul european de solidaritate în ceea ce privește plasamentele respective.

Articolul 8

Măsuri de asigurare a calității și de sprijin

Această acțiune sprijină:

(a)măsurile de asigurare a calității plasamentelor de solidaritate, inclusiv formare, sprijin lingvistic, sprijin administrativ pentru participanți și organizațiile participante, asigurare, sprijin post-plasament, precum și eliberarea unui certificat care identifică și documentează cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite în timpul plasamentului;

(b)elaborarea și menținerea unei etichete de calitate pentru entitățile dispuse să ofere plasamente în cadrul Corpului european de solidaritate pentru a asigura respectarea principiilor și cerințelor Cartei Corpului european de solidaritate;

(c)activitățile Centrului de resurse al Corpului european de solidaritate, pentru a sprijini și a crește calitatea punerii în aplicare a acțiunilor Corpului european de solidaritate și consolidarea validării rezultatelor acestora;

(d)crearea, întreținerea și actualizarea portalului Corpului european de solidaritate și a altor servicii online relevante, precum și a sistemelor necesare de asistență IT și a instrumentelor web.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 9

Buget

1.Bugetul global disponibil pentru punerea în aplicare a Corpului european de solidaritate este stabilit la 341 500 000 EUR în prețuri curente, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2020.

2.Suma menționată la alineatul (1) include un pachet financiar de 294 200 000 EUR 33 în prețuri curente, suplimentat prin contribuții din partea:

(a)Fondului Social European, care contribuie cu 35 000 000 EUR în prețuri curente;

(b)mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care contribuie cu 6 000 000 EUR în prețuri curente;

(c)programului LIFE, care contribuie cu 4 500 000 EUR în prețuri curente;

(d)Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, care contribuie cu 1 800 000 EUR în prețuri curente;

3.Sprijinul financiar pentru plasamentele și proiectele de solidaritate menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (a) și (b) este, cu titlu indicativ, de 80% pentru plasamentele de voluntariat și proiectele de solidaritate; și de 20% pentru stagii și plasament în muncă.

4.Alocarea financiară poate acoperi, de asemenea, cheltuielile aferente activităților de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare pentru gestionarea Corpului european de solidaritate și realizarea obiectivelor acestuia, în special studii, reuniuni ale experților și acțiuni de informare și comunicare, cheltuielile aferente creării, întreținerii și actualizării portalului Corpului european de solidaritate și a sistemelor de asistență IT necesare și toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea Corpului european de solidaritate.

5.Dacă este necesar, în bugetul pentru perioada de după 2020 pot fi introduse credite pentru acoperirea unor cheltuieli similare, permițându-se astfel gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

6.O țară participantă la program poate pune la dispoziția beneficiarilor programului fonduri naționale care să fie gestionate în conformitate cu normele Corpului european de solidaritate și poate utiliza în acest scop structurile descentralizate ale Corpului european de solidaritate, cu condiția să asigure finanțarea complementară proporțională a acestor structuri.

Articolul 10

Forme de finanțare din partea Uniunii

1.Fondurile pentru Corpul european de solidaritate pot fi furnizate în una sau mai multe forme prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special granturi, achiziții publice și premii.

2.Comisia poate pune în aplicare Corpul european de solidaritate în mod indirect, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

CAPITOLUL IV

PARTICIPAREA LA CORPUL EUROPEAN DE SOLIDARITATE

Articolul 11

Țările participante

1.Statele membre participă la Corpul european de solidaritate.

2.Corpul european de solidaritate este deschis pentru participare altor țări, pe baza acordurilor bilaterale. Cooperarea se bazează, după caz, pe credite suplimentare puse la dispoziție de țările partenere în conformitate cu procedurile stabilite de comun acord cu țările respective.

Articolul 12

Participanții persoane fizice

1.Tinerii cu vârste cuprinse între 17 și 30 de ani care doresc să participe la Corpul european de solidaritate se înregistrează pe portalul Corpului european de solidaritate. Cu toate acestea, în momentul începerii unui plasament sau a unui proiect, tânărul înregistrat trebuie să aibă cel puțin 18 ani și nu mai mult de 30 de ani.

2.La punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia și țările participante se asigură că se depun eforturi deosebite pentru promovarea incluziunii sociale, în special pentru participarea tinerilor defavorizați.

Articolul 13

Organizațiile participante

1.Corpul european de solidaritate este deschis participării entităților publice sau private sau unor organizații internaționale, cu condiția să fi primit o etichetă de calitate a Corpului european de solidaritate.

2.Cererea unei entități eligibile de a deveni o organizație participantă la Corpul european de solidaritate este evaluată de către organismul de punere în aplicare competent al Corpului european de solidaritate, pentru a se asigura că activitățile acesteia respectă cerințele Corpului european de solidaritate.

3.În urma evaluării, entității respective i se poate atribui eticheta de calitate a Corpului european de solidaritate. Eticheta obținută face obiectul unor reevaluări periodice și poate fi revocată.

4.Orice entitate care a primit eticheta de calitate a Corpului european de solidaritate trebuie să aibă acces la portalul Corpului european de solidaritate și este autorizată să facă oferte persoanelor fizice înregistrate pentru activități de solidaritate.

5.Eticheta de calitate a Corpului european de solidaritate nu conduce automat la finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate.

6.Activitățile de solidaritate și măsurile conexe de asigurare a calității și de sprijin oferite de o organizație participantă pot beneficia de finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate sau al unui alt program al Uniunii care contribuie în mod autonom la obiectivele Corpului european de solidaritate sau din alte surse de finanțare care nu depind de bugetul Uniunii.

Articolul 14

Accesul la finanțarea Corpului european de solidaritate

Orice entitate publică sau privată stabilită într-o țară participantă, precum și organizațiile internaționale care desfășoară activități de solidaritate în țările participante pot solicita finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul activităților menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (a), organizația participantă obține o etichetă de calitate ca o condiție prealabilă pentru a beneficia de finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În cazul proiectelor de solidaritate menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (b), persoanele fizice pot să solicite, de asemenea, finanțare în numele unor grupuri informale de participanți la Corpul european de solidaritate.

CAPITOLUL V

PERFORMANȚĂ, REZULTATE ȘI DISEMINAREA LOR

Articolul 15

Monitorizarea și evaluarea performanței și rezultatelor

1.Comisia, în cooperare cu țările participante, monitorizează în mod periodic performanța Corpului european de solidaritate în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale.

2.Progresele privind obiectivele specifice se măsoară prin utilizarea unor indicatori precum:

(a)numărul de participanți la plasamentele de voluntariat (naționale și transfrontaliere);

(b)numărul de participanți la plasamentele care implică stagii (naționale și transfrontaliere);

(c)numărul de participanți la plasamentele care implică locuri de muncă (naționale și transfrontaliere);

(d)numărul de participanți la proiectele de solidaritate;

(e)numărul de organizații care dețin o etichetă de calitate a Corpului european de solidaritate.

Cel târziu la șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia stabilește un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament.

3.În 2020, Comisia publică un raport care analizează progresele realizate în vederea atingerii realizărilor sale, inclusiv a obiectivului de a oferi 100 000 de tineri oportunități în cadrul Corpului european de solidaritate până în 2020 [în cadrul tuturor plasamentelor și proiectelor menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (a) și (b)].

4.La 4 ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia efectuează o evaluare independentă a prezentului regulament și prezintă un raport privind principalele constatări către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European.

Articolul 16

Comunicare și diseminare

1.Comisia, în cooperare cu țările participante, asigură diseminarea informațiilor, promovarea și monitorizarea tuturor acțiunilor sprijinite în cadrul Corpului european de solidaritate.

2.Agențiile naționale menționate la articolul 20 elaborează o politică coerentă pentru informarea eficace și diseminarea și exploatarea rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează, sprijină Comisia în sarcina generală de a disemina informații cu privire la Corpul european de solidaritate, inclusiv informații cu privire la acțiunile gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii și rezultatele acestora, și informează grupurile țintă relevante cu privire la inițiativele întreprinse în țara lor.

3.Activitățile de comunicare contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

CAPITOLUL VI

SISTEMUL DE GESTIONARE ȘI AUDIT

Articolul 17

Organismele de punere în aplicare

Prezentul regulament este pus în aplicare în mod coerent de următoarele organisme:

(a)Comisia, la nivelul Uniunii;

(b)agențiile naționale, la nivel național în țările participante.

Articolul 18

Autoritatea națională

În fiecare țară participantă la Corpul european de solidaritate, autoritățile naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate la capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 acționează, de asemenea, ca autorități naționale în cadrul Corpului european de solidaritate. Articolul 27 alineatele (1), (3), (5), (8), (9), (11), (12), (13), (14), (15) și (16) din regulamentul menționat se aplică, prin analogie, Corpului european de solidaritate. Pentru țările menționate la articolul 11 alineatul (2) din prezentul regulament, atunci când nu este identificată o autoritate națională pentru țara respectivă, aceasta este desemnată în conformitate cu articolul 27 alineatele (2)-(6) și (8)-(15) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

Articolul 19

Organismul de audit independent

1.Autoritatea națională desemnează un organism de audit independent. Organismul de audit independent emite un aviz de audit referitor la declarația anuală privind gestionarea menționată la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

2.Organismul de audit independent:

(a)are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)nu se află într-o situație de conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională menționată la articolul 20 și este independent, în ceea ce privește funcțiile acestuia, față de entitatea juridică din care face parte agenția națională.

3.Organismul de audit independent furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale.

Articolul 20

Agenția națională

1.În fiecare țară participantă la Corpul european de solidaritate, agențiile naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate la capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 în țările respective acționează, de asemenea, ca agenții naționale în cadrul Corpului european de solidaritate.

Articolul 28 alineatele (1), (2), (5), (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 se aplică, prin analogie, Corpului european de solidaritate.

2.Fără a aduce atingere articolului 28 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, agenția națională este responsabilă, de asemenea, de gestionarea tuturor etapelor ciclului de viață al acțiunilor Corpului european de solidaritate enumerate în actele de punere în aplicare menționate la articolul 24, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctele (v) și (vi) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu articolul 44 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1268/2012 34 .

3.Pentru țările menționate la articolul 11 alineatul (2) din prezentul regulament, atunci când nu este desemnată o agenție națională pentru țara respectivă, aceasta este înființată în conformitate cu articolul 28 alineatele (2), (5), (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

Articolul 21

Comisia Europeană

1.Normele aplicabile relației dintre Comisie și o agenție națională se stabilesc într-un document scris care:

(a)stipulează standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele pentru gestionarea fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi de către agențiile naționale;

(b)include programul de lucru al agenției naționale, care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin din partea Uniunii;

(c)precizează cerințele de raportare pentru agenția națională.

2.Comisia pune la dispoziția agenției naționale, în fiecare an, următoarele fonduri:

(a)fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în țara participantă respectivă, pentru acțiunile Corpului european de solidaritate, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor de gestionare ale agenției naționale definite în conformitate cu modalitățile descrise la articolul 29 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013.

3.Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale Corpului european de solidaritate decât după aprobarea oficială a programului de lucru al agenției naționale.

4.Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale și avizul organismului de audit independent cu privire la acest subiect, ținând seama în mod corespunzător de informațiile din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare referitoare la Corpul european de solidaritate.

5.După evaluarea declarației anuale privind gestionarea și a avizului organismului de audit independent cu privire la acest subiect, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

6.În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală privind gestionarea sau avizul de audit independent cu privire la acest subiect sau în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsuri de precauție și corective necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

7.Comisia organizează reuniuni periodice cu rețeaua agențiilor naționale pentru a asigura o punere în aplicare coerentă a Corpului european de solidaritate în toate țările participante.

CAPITOLUL VII

SISTEMUL DE CONTROL

Articolul 22

Principiile sistemului de control

1.La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a se garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

2.Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile Corpului european de solidaritate gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele agenției naționale și ale organismului de audit independent.

3.Agențiile naționale sunt responsabile de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile Corpului european de solidaritate care le sunt încredințate. Aceste controale oferă o asigurare rezonabilă că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

4.În ceea ce privește fondurile transferate către agențiile naționale, Comisia va asigura coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezenta dispoziție nu se aplică investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 23

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții, subcontractanții și alți terți care au primit fonduri din partea Uniunii. Ele pot, de asemenea, să efectueze audituri și controale ale agențiilor naționale.

2.OLAF poate efectua controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 35 al Consiliului, cu scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau cu o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract de finanțare din partea Uniunii.

3.Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și acordurile de grant, deciziile de acordare a granturilor și contractele rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

CAPITOLUL VIII

NORME DE APLICARE

Articolul 24

Punerea în aplicare a Corpului european de solidaritate

1.În vederea punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia adoptă programe de lucru prin intermediul actelor de punere în aplicare. Fiecare program de lucru garantează punerea în aplicare consecventă a obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolele 3 și 4 și descrie rezultatele preconizate, metoda de punere în aplicare și valoarea totală a acestuia. Programele de lucru conțin, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumei alocate fiecărei acțiuni, o indicare a distribuirii fondurilor între țările participante pentru acțiunile gestionate prin intermediul agențiilor naționale și un calendar indicativ de punere în aplicare.

2.Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 25

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul IX

DISPOZIȚII DE MODIFICARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 26

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1288/2013

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 se modifică după cum urmează:

1.Articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 se înlocuiește cu următorul text:

„1. Mobilitatea persoanelor în scopul învățării sprijină:

(a) mobilitatea tinerilor care participă la activități de învățare non-formală și informală între țările din program; această mobilitate poate lua forma unor schimburi de tineri și a activităților de voluntariat, precum și a unor activități inovatoare bazate pe dispozițiile existente privind mobilitatea;

(b) mobilitatea persoanelor implicate în activități pentru tineret sau în organizații de tineret, precum și a liderilor de tineret; această mobilitate poate lua forma activităților de formare și de colaborare în rețea.

2. Această acțiune sprijină, de asemenea, mobilitatea tinerilor, inclusiv voluntariatul, precum și mobilitatea persoanelor implicate în activități pentru tineret sau a organizațiilor de tineret și a liderilor de tineret, către și din țările partenere, în special țările din vecinătate.

3. Activitățile de voluntariat menționate la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2) sunt considerate echivalente cu cele desfășurate în cadrul Serviciului european de voluntariat, iar trimiterile la Serviciul european de voluntariat în legislația Uniunii se interpretează, de asemenea, ca trimiteri la activitățile de voluntariat respective.”

2.La articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului începând cu 1 ianuarie 2014 este de 14 576 824 000 EUR în prețuri curente.

2. Suma menționată la alineatul (1) se alocă pentru acțiunile programului după cum urmează, cu o marjă de flexibilitate care nu depășește 5 % din fiecare sumă alocată:

(a) cel puțin 80,7 % pentru educație și formare, din care se alocă minimum:

(i) 44,3 % învățământului superior, reprezentând 35,7 % din bugetul total;

(ii) 21,4 % formării profesionale, reprezentând 17,3 % din bugetul total;

(iii) 14,6 % învățământului preuniversitar, reprezentând 11,8 % din bugetul total;

(iv) 4,9 % învățării în rândul adulților, reprezentând 3,9 % din bugetul total;

(b) 8,8 % pentru tineret;

(c) până la 1,5 % pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(d) 1,9 % pentru programul Jean Monnet;

(e) 1,8 % pentru sport, din care maximum 10 % pentru activitățile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (b);

(f) 3,5 % ca granturi de funcționare pentru agențiile naționale;

(g) 1,8 % pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

3. În ceea ce privește alocările menționate la alineatul (2) literele (a) și (b), cel puțin 63 % se alocă pentru mobilitatea persoanelor în scopul învățării, cel puțin 27 % pentru cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici și cel puțin 4,2 % ca sprijin pentru reforma politicilor.”

Articolul 27

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1293/2013

La articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1293/2013, se adaugă următorul paragraf:

„3. Se alocă o sumă maximă de 3 000 000 EUR în prețuri curente din subprogramul pentru mediu corespunzător domeniului prioritar „Guvernanță și informare în domeniul mediului” și o sumă maximă de 1 500 000 EUR în prețuri curente din subprogramul „Politici climatice” corespunzător domeniului prioritar „Guvernanță și informare în domeniul mediului” pentru finanțarea proiectelor în sensul articolului 17 alineatul (4) puse în aplicare de Corpul european de solidaritate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, care contribuie la unul sau mai multe domenii prioritare în sensul articolelor 9 și 13. Alocarea sumelor respective este pusă în aplicare numai în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, excluzând cerințele specifice din Regulamentul (UE) nr. 1293/2013. ”

Articolul 28

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1303/2013

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se modifică după cum urmează:

1.La articolul 58, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La inițiativa Comisiei, fondurile ESI pot sprijini măsurile de pregătire, monitorizare, administrare și asistență tehnică, evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și a acțiunilor de sprijin în temeiul Regulamentului (UE) 2017/XXX, astfel cum este menționat la al treilea paragraf, în măsura în care acțiunile respective urmăresc obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale”.

(b) La paragraful al treilea se adaugă următoarea literă (m):

„(m) acțiuni finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/XXX privind Corpul european de solidaritate pentru a spori dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a tinerilor, precum și capacitatea de inserție profesională a acestora și facilitarea tranziției către piața muncii.”

2.La articolul 91 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„35 000 000 EUR în prețuri curente din suma alocată pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei sunt alocați Corpului european de solidaritate pentru a sprijini acțiunile acestuia, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/XXX. Alocarea sumelor respective este pusă în aplicare numai în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, excluzând cerințele specifice din reglementările specifice fondurilor.”

Articolul 29

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1305/2013

La articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, înainte de primul paragraf se adaugă următorul paragraf:

„FEADR poate finanța, de asemenea, acțiuni puse în aplicare de Corpul european de solidaritate cu o sumă de 1 800 000 EUR în prețuri curente, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, care contribuie la una sau mai multe priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Alocarea sumei respective este pusă în aplicare numai în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, excluzând cerințele specifice din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.”

Articolul 30

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

La articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, se adaugă următoarea literă (j):

„(j) acțiunile puse în aplicare de Corpul european de solidaritate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, care contribuie la una sau mai multe priorități ale Uniunii în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, în special acțiunile menționate la articolul 51 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Alocarea sumelor respective este pusă în aplicare numai în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, excluzând cerințele specifice din reglementările specifice fondurilor.”

Articolul 31

Modificarea Deciziei nr. 1313/2013/UE

La articolul 19 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/EU, după al doilea paragraf, se adaugă următorul paragraf:

„Suma de 6 000 000 EUR în prețuri curente, provenită din pachetul financiar derivat din rubrica 3 „Securitate și cetățenie”, se alocă pentru finanțarea acțiunilor puse în aplicare de Corpul european de solidaritate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, care contribuie la una sau mai multe priorități ale Uniunii în domeniul protecției civile. Alocarea sumei respective este pusă în aplicare numai în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/XXX, excluzând cerințele specifice din Decizia nr. 1313/2013/UE.”

Articolul 32

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

*1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestionare și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

⌧ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 36  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, precum câștigurile de coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a implicării Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii, care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

⌧ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–⌧    Propunere/inițiativă în vigoare de la 01.01.2018 până la 31.12.2020

–⌧    Impact financiar din 2018 până în 2023 (valabil pentru credit de plată numai pentru perioada de după 2020).

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 37  

⌧ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–⌧ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–⌧    prin intermediul agențiilor executive;

◻ Gestiune partajată cu statele membre

1.7. Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–⌧ organismelor de drept public;

–⌧ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestionare și control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e).

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului estimat al riscului de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR pentru coloana „Cost” (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli de natură administrativă va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–⊠    Propunerea este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual actual și poate implica utilizarea unor instrumente speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 45 .

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

–◻ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–⊠ Propunerea/inițiativa poate prevedea cofinanțare, estimată în cele ce urmează 46 :

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra veniturilor

–⌧    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/03/25-rome-declaration/

(2) Comisia Europeană (2016), Un Corp european de solidaritate, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2016) 942 final din 7.12.2016.

(3) Programul Erasmus+, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), programul LIFE, Fondul pentru azil, migrație și integrare, programul în domeniul sănătății, programul „Europa pentru cetățeni”, Fondul european de dezvoltare regională (prin Interreg) Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

(4) http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/european-council/2016/12/20161215-euco-conclusions-final_pdf/

(5) „O Uniune care obține rezultate mai rapide și mai bune: trei instituții semnează Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017”, IP/16/4360.

(6) Participanții la Corpul european de solidaritate îndeplinesc cerințele de reședință în țara lor gazdă în conformitate cu dreptul UE.

(7) Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a „Erasmus+”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(8) Corpul european de solidaritate este o prioritate a Comisiei în raportul său privind cetățenia UE din 2017, COM(2017) 30 final/2 din 31.01.2017.

(9) Programul Erasmus+, programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, Fondul social european, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, programul LIFE, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

(10) cum ar fi, dar fără a se limita la Fondul pentru azil, migrație și integrare, programul „Europa pentru cetățeni”, Fondul european de dezvoltare regională, programul pentru sănătate.

(11) http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/charter/index_en.htm (2012/C 326/02) (JO C 326, 26.10.2012, p. 391).

(12) Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 011, 16.01.2003, p.1).

(13) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(14) JO C […], […], p. […].

(15) JO C […], […], p. […].

(16) Poziția Parlamentului European din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(17) Starea Uniunii 2016: Către o Europă mai bună: construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără, IP/16/3042 (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3042_en.htm).

(18) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Corpul european de solidaritate, COM(2016) 942 final din 7.12.2016.

(19) Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2013/C 120/01).

(20) Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a „Erasmus+”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(21) Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii (JO C 88, 27.3.2014, p. 1).

(22) Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (JO C 398, 22.12.2012, p. 1).

(23) Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (JO C 373, 20.12.2013, p. 1).

(24) Persoanele care provin dintr-o țară sau dintr-un teritoriu de peste mări (TTPM) și organismele și instituțiile publice și/sau private competente din TTPM pot participa la programe în conformitate cu Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană (JO L314, 30.11.2001, p.1).

(25) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(26) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului, JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(27) Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

(28) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(29) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(30) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(31) Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(32) Ca principiu general, este vorba despre o activitate desfășurată în mod continuu, 5 zile pe săptămână timp de 7 ore pe zi.

(33) Pachetul financiar constituie principala valoare de referință în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional (2013/C 373/01) între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.

(34) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(35) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(36) Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(37) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(38) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(39) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(40) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(41) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă,

(42) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(43) AC = agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat; INT = personal temporar; JED = expert tânăr în delegații.

(44) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(45) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

(46) Astfel cum este menționat la punctul 3.1, inițial, participarea la Corpul european de solidaritate este destinată statelor membre ale Uniunii Europene. Într-o etapă ulterioară, participarea poate fi extinsă și pentru alte țări, pe baza acordurilor bilaterale menționate la articolul 11 din prezenta propunere legislativă.

(47) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.