P8_TA(2017)0492

Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune (2017/2123(INI))

(2018/C 369/05)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul de la Lisabona,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013, 26 iunie 2015, 15 decembrie 2016 și 22 iunie 2017,

—	având în vedere Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind politica externă și de securitate comună (PESC),

—	având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 privind Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (1),

—	având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 privind exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC (2),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2013, 18 noiembrie 2014, 18 mai 2015, 27 iunie 2016, 14 noiembrie 2016 și 18 mai 2017 privind politica de securitate și apărare comună (PSAC), precum și concluziile Consiliului din 17 iulie 2017 privind strategia globală a UE,

—	având în vedere cea de a 19-a reuniune a Consiliului ministerial franco-german desfășurată la Paris la 13 iulie 2017,

—	având în vedere reuniunea informală a miniștrilor apărării și reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (Gymnich), desfășurată la Tallinn în perioada 6-9 septembrie 2017,

—	având în vedere reuniunea miniștrilor apărării din UE din 30 noiembrie 2011,

—	având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la structurile militare ale UE: situația actuală și opțiuni viitoare (3),

—	având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la Uniunea Europeană a Apărării (4),

—	având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune (pe baza Raportului anual al Consiliului către Parlamentul European privind politica externă și de securitate comună) (5),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona (6),

—	având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018 (7),

—

având în vedere documentul intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,

—	având în vedere documentul intitulat „Plan de punere în aplicare privind securitatea și apărarea”, prezentat de VP/ÎR la 14 noiembrie 2016,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2016 către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la Planul de acțiune european în domeniul apărării (COM(2016)0950),

—

având în vedere Declarația comună din 8 iulie 2016 a președinților Consiliului European și Comisiei, precum și a Secretarului General al NATO, setul comun de propuneri aprobate de consiliile NATO și UE la 6 decembrie 2016 și raportul privind progresul înregistrat în punerea în aplicare a acestora adoptat la 14 iunie 2017,

—	având în vedere Declarația de la Bratislava din 16 septembrie 2016,

—	având în vedere noul pachet de măsuri în domeniul apărării, prezentat de Comisie la 7 iunie 2017 în comunicatul de presă „O Europă care apără: Comisia lansează o dezbatere privind evoluția către o Uniune a securității și apărării”,

—	având în vedere documentul de reflecție privind viitorul apărării europene, din 7 iunie 2017,

—

având în vedere Eurobarometrul 85.1 din iunie 2016, potrivit căruia jumătate din cetățenii din UE care au fost intervievați consideră că acțiunile UE sunt insuficiente, iar două treimi ar dori o mai mare implicare a UE prin angajamentele statelor membre în domeniul securității și al politicii de apărare,

—	având în vedere conceptul de gestionare a crizelor adoptat de Consiliu la 17 iulie 2017 pentru o nouă misiune civilă în cadrul PSAC în Irak și Decizia (PESC) 2017/1425 a Consiliului din 4 august 2017 privind o acțiune a Uniunii Europene de stabilizare în regiunile maliene Mopti și Segou,

—	având în vedere politica UE privind formarea pentru PSAC, adoptată de Consiliul Afaceri Externe la 3 aprilie 2017,

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 23 octombrie 2017 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE, cu privire la modificarea Protocolului 31 la Acordul privind SEE (Acțiune pregătitoare a Uniunii privind cercetarea în materie de apărare),

—	având în vedere Notificarea privind cooperarea structurată permanentă (PESCO) din 13 noiembrie 2017,

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant din 10 noiembrie 2017 către Parlamentul European și Consiliu privind îmbunătățirea mobilității militare în Uniunea Europeană (JOIN(2017)0041),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0351/2017),

Contextul strategic al Uniunii

subliniază că ordinea internațională bazată pe reguli și valorile apărate de democrațiile vestice, precum și pacea, prosperitatea și libertățile pe care această ordine de după Al Doilea Război Mondial le garantează și care corespund fundamentelor pe care este construită Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări convenționale și hibride fără precedent, tendințele societale, economice, tehnologice și geopolitice indicând vulnerabilitatea tot mai mare a populației lumii la șocuri și stres, printre acestea numărându-se conflicte interstatale, dezastre naturale, evenimente meteorologice extreme, crize ale apei, colapsuri ale statelor și atacuri cibernetice, care necesită un răspuns unit și coordonat; reamintește faptul că securitatea este o preocupare cheie pentru cetățenii europeni; afirmă că acțiunea externă a Uniunii trebuie să fie ghidată de valorile și principiile prevăzute la articolul 21 din TUE;

subliniază faptul că niciun stat membru nu poate aborda de unul singur vreuna dintre provocările complexe în materie de securitate cu care ne confruntăm în prezent și că, pentru a putea răspunde acestor provocări interne și externe, UE trebuie să își intensifice eforturile în direcția unei cooperări solide și concrete în contextul PESC/PSAC, să fie un actor global eficient, ceea ce implică adoptarea unei poziții unitare și a unor acțiuni comune, precum și să își concentreze resursele asupra priorităților strategice; consideră că trebuie abordate cauzele principale ale instabilității, și anume sărăcia și inegalitățile tot mai accentuate, guvernanța deficitară, colapsurile statale și schimbările climatice;

regretă faptul că organizațiile teroriste și criminale transnaționale devin tot mai puternice și mai numeroase, fapt care ar putea fi favorizat de înfrângerea ISIS/Daesh și de fuga combatanților săi, în vreme ce instabilitatea este în creștere în regiunile din sud și din Orientul Mijlociu, pe măsură ce state fragile și aflate în proces de dezintegrare, precum Libia, abandonează spații largi neguvernate, care devin vulnerabile în fața unor forțe externe; își exprimă îngrijorarea persistentă cu privire la dimensiunea transnațională a amenințării teroriste în regiunea Sahel; își exprimă profundul regret cu privire la faptul că activitățile actuale desfășurate de Republica Populară Democrată Coreeană în domeniul nuclear și al rachetelor balistice au generat tensiuni sporite în regiune și în afara ei, reprezentând o amenințare clară pentru pacea și securitatea internațională;

subliniază că la est războiul Rusiei împotriva Ucrainei este încă în curs de desfășurare, acordurile de la Minsk — fără de care nu se poate găsi o soluție la conflict — nu au fost puse în aplicare și anexarea ilegală, precum și militarizarea Crimeii, cu sisteme de blocare a accesului și de interdicție de pătrundere în zonă, continuă; este profund îngrijorat de faptul că exercițiile și activitățile militare excesive ale Rusiei, fără observare internațională, tacticile hibride, inclusiv terorismul cibernetic, știrile false și campaniile de dezinformare, precum și șantajul economic și energetic sunt surse de destabilizare a țărilor din cadrul Parteneriatului estic și din Balcanii de Vest, și au drept țintă democrațiile occidentale și creșterea tensiunilor în cadrul acestora; își exprimă îngrijorarea față de faptul că mediul de securitate care înconjoară UE va rămâne foarte volatil mulți ani de acum încolo; reiterează importanța strategică a Balcanilor de Vest pentru securitatea și stabilitatea UE și nevoia de a canaliza și consolida angajamentul politic al UE către această regiune, inclusiv prin consolidarea mandatului misiunilor noastre în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); este ferm convins că, pentru a se depăși vulnerabilitatea UE, este nevoie de o mai mare integrare și coordonare;

regretă amenințarea teroristă care se extinde rapid atât în interiorul Europei, cât și în afara granițelor sale; consideră că un răspuns incomplet la nivel militar va conduce în mod inevitabil la amenințări în materie de securitate internă tot mai accentuate; solicită de urgență încheierea unui pact european anti-jihad care să poată aborda aceste amenințări într-o manieră eficace;

consideră că, în prezent, terorismul reprezintă una dintre principalele provocări la adresa securității cetățenilor UE, impunând acțiuni rapide, ferme și coordonate, atât la nivel intern, cât și la nivel extern, pentru a preveni noi atacuri teroriste și a combate cauzele profunde ale acestuia; evidențiază, în special, nevoia de a preveni radicalizarea, de a bloca orice sursă de resurse financiare pentru organizațiile teroriste, de a aborda propaganda teroristă și de a bloca utilizarea internetului și a rețelelor sociale în acest scop, inclusiv printr-un serviciu de eliminare automată, precum și de a îmbunătăți schimbul de informații între statele membre, dar și cu țări terțe, NATO și alte organizații partenere relevante; consideră că mandatul misiunilor noastre în cadrul PSAC ar trebui să vizeze și lupta împotriva terorismului, pentru o contribuție mai eficientă la programele de deradicalizare, în special la EULEX din Kosovo și la EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, țări care se confruntă cu un număr important de luptători ce revin din străinătate;

este profund îngrijorat de creșterea frecvenței amenințărilor teroriste mortale din regiunea Sahel, precum și de extinderea lor în Africa Centrală și de instabilitatea din est (Siria, Irak, Palestina); solicită ÎR/VP să se asigure că misiunilor PSAC li se acordă un mandat executiv și să intervină într-o manieră decisivă și hotărâtă;

consideră că, în cadrul actualei politici de extindere a UE, un proces credibil de aderare, bazat pe o condiționalitate extinsă și corectă, rămâne un instrument important pentru promovarea securității prin creșterea rezilienței țărilor din sud-estul Europei;

consideră că, într-un context dificil din punct de vedere al securității, și într-un moment în care UE și NATO fac eforturi pentru a extinde și a aprofunda cooperarea lor, prin Brexit UE va pierde o parte din capacitățile sale militare și ar putea să nu mai fie în măsură să beneficieze de expertiza Regatului Unit, și viceversa; remarcă faptul că Brexit reprezintă un nou impuls pentru inițiative ce au fost blocate multă vreme și că ar putea deschide calea către noi propuneri; subliniază că este important să se continue o cooperare strânsă în domeniul apărării între UE și Regatul Unit după Brexit, inclusiv în ceea ce privește partajarea de informații și combaterea terorismului, dar nu numai; consideră că, dacă dorește acest lucru, și Regatul Unit ar trebui să poată participa la misiuni în cadrul PSAC, ca parte a unei noi relații de cooperare între UE și Regatul Unit în materie de apărare;

10.

salută angajamentul reînnoit al SUA pentru securitatea europeană; subliniază că UE își afirmă angajamentul ferm pentru comunitatea transatlantică de valori și interese comune; este, în același timp, convins de necesitatea unei PESC responsabile și încrezătoare în acțiunile ei și că este necesar, în acest context, ca UE să devină un actor de politică externă sigur pe sine;

Cadrul instituțional

11.

își exprimă convingerea fermă că, ori de câte ori este necesar, UE ar trebui să adopte măsuri decisive pentru a-și determina propriul viitor, dat fiind faptul că securitatea internă și externă devin din ce în ce mai interconectate, iar acest lucru are un impact direct asupra tuturor cetățenilor europeni; avertizează asupra faptului că lipsa unei abordări comune ar putea avea drept consecință acțiuni necoordonate și fragmentate, ar permite existența a numeroase suprapuneri, ar genera ineficiență și, astfel, ar face ca Uniunea și statele sale membre să fie vulnerabile; consideră, prin urmare, că UE ar trebui să poată acționa în mod eficient la nivelul întregului spectru de instrumente de securitate internă și externă, până la nivelul menționat la articolul 42 alineatul (7) din TUE; subliniază faptul că definirea unei politici de apărare comune a Uniunii, menționată la articolul 42 alineatul (2) din TUE, are obiectivul de a institui o apărare comună și de a furniza Uniunii autonomie strategică pentru a putea promova pacea, securitatea și progresul în Europa și în întreaga lume; subliniază beneficiile practice și financiare ale integrării în mai mare măsură a capabilităților de apărare europene;

12.

subliniază faptul că UE trebuie să aplice întregul set de instrumente de politică disponibil, de la puterea necoercitivă la puterea coercitivă, și de la măsuri pe termen scurt la politici pe termen lung în domeniul politicii externe clasice, care să înglobeze nu numai eforturi bilaterale și multilaterale în materie de diplomație, cooperare pentru dezvoltare, instrumente civile și economice, sprijin în situații de urgență, strategii de prevenire a crizelor și pentru situațiile post-conflict, ci și menținerea păcii și asigurarea respectării păcii, în conformitate și cu mijloacele civile și militare descrise la articolul 43 alineatul (1) din TUE, pentru a face față provocărilor care apar; consideră că PSAC ar trebui să se bazeze pe principiul că securitatea europeană nu poate fi garantată doar prin recurgerea la mijloace militare; consideră că acțiunile externe ale UE ar trebui să includă o evaluare a impactului acestora asupra intereselor strategice ale UE, centrate pe persoane, care vizează consolidarea securității umane, a drepturilor omului, a dreptului internațional și promovarea unei păci sustenabile; subliniază că este necesar ca SEAE să își dezvolte capacitățile de a anticipa mai bine crizele și de a combate provocările în materie de securitate încă din primele momente; subliniază necesitatea unei interacțiuni mai coerente și mai bine coordonate între actorii militari, civili, de dezvoltare și umanitari;

13.

salută progresele vizibile înregistrate de la adoptarea Strategiei globale a UE pentru politica externă și de securitate (SGUE) în iunie 2016 în ceea ce privește conturarea unei poziții mai puternice în domeniul apărării europene; salută în special lansarea unui Fond european de apărare (FEA), intensificarea propusă a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, precum și propunerea legislativă de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP); solicită statelor membre să își mărească viitoarele contribuții financiare la bugetul UE, pentru a acoperi toate costurile suplimentare suportate de UE în legătură cu FEA;

14.

salută adeziunea AELS la acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, și salută în special contribuția Norvegiei în valoare de 585 000 EUR pentru 2017; își exprimă dorința ca Norvegia să-și poată continua participarea la programele finanțate de Uniune care au implicații în domeniul apărării sau sunt în domeniul apărării;

15.

invită Comisia și VP/ÎR să informeze Parlamentul imediat și pe deplin, în toate etapele, cu privire la încheierea sau modificarea unor acorduri internaționale care au implicații în domeniul apărării sau sunt în domeniul apărării; consideră că contribuția financiară a oricărei țări terțe are implicații bugetare importante pentru Uniune, deoarece o țară terță ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii într-un mod care depășește cu mult dimensiunea contribuției sale prin reținerea licențelor de export necesare; subliniază că, în cazul în care părțile terțe contribuie la programele finanțate de Uniune care au implicații în domeniul apărării sau sunt în domeniul apărării, Parlamentul se așteaptă ca Comisia și VP/ÎR să evalueze impactul unei astfel de participări în ceea ce privește politicile și interesele strategice ale Uniunii, înainte de a face o propunere, precum și să informeze Parlamentul despre această evaluare;

16.

subliniază că Comisia și un număr tot mai mare de state membre s-au angajat să lanseze Uniunea Europeană a Apărării (UEA) și că există un sprijin puternic în acest sens în rândul cetățenilor europeni; subliniază că acest lucru corespunde unei solicitări a cetățenilor UE și a Parlamentului, în special prin intermediul numeroaselor apeluri exprimate în rezoluțiile sale precedente; subliniază eficiența sporită, eliminarea suprapunerilor și reducerea costurilor, ce vor rezulta ca urmare a unei integrări mai puternice a apărării europene; evidențiază, cu toate acestea, faptul că lansarea unei adevărate UEA necesită voință și hotărâre politică constante; îndeamnă statele membre să se angajeze la o apărare europeană comună și autonomă, și să urmărească să se asigure că bugetele lor naționale de apărare se ridică la cel puțin 2 % din PIB-ul lor în termen de un deceniu;

17.

își exprimă convingerea că singurul mod de a spori capacitatea Uniunii de a-și îndeplini misiunile militare constă în creșterea semnificativă a eficienței în ceea ce privește toate aspectele procesului care generează capabilități militare; reamintește faptul că, în comparație cu Statele Unite, UE-28 cheltuiesc 40 % pe apărare, dar generează doar 15 % din capabilitățile pe care le obțin Statele Unite ca urmare a acestui proces, ceea ce indică o problemă de eficiență foarte gravă;

18.

invită VP/ÎR și Comisia să dea curs solicitărilor Parlamentului privind elaborarea unei Cărți albe a UE pentru securitate și apărare, în contextul pregătirii următorului cadru financiar multianual (CFM), astfel cum s-a solicitat în rezoluțiile Parlamentului din 22 noiembrie 2016, 23 noiembrie 2016 și 16 martie 2017; consideră că realizarea unei UEA, care să stabilească o legătură între orientarea strategică a Uniunii și contribuțiile UE la dezvoltarea capabilităților și definirea unui cadru instituțional european pentru apărare sunt elemente care trebuie să aibă la bază un acord interinstituțional; subliniază faptul că, prin activitatea extinsă și demnă de încredere a tuturor părților interesate, se pot mări aria și eficiența cheltuielilor de apărare; solicită stabilirea unui rol important în cadrul acestui proces pentru țări neutre precum Austria și Suedia, fără a pune sub semnul întrebării neutralitatea unor state membre;

19.

subliniază că, pe lângă descrierea mediului strategic și a ambițiilor strategice, Cartea albă a UE pentru securitate și apărare ar trebui să identifice, pentru CFM următor, capacitățile necesare și disponibile, precum și lacunele în materie de capacități, sub forma Planului UE de dezvoltare a capabilităților (CDP), care să fie completat de o descriere amplă a acțiunilor vizate de statele membre și de Uniune în cadrul CFM și pe termen lung;

20.

salută voința politică recent demonstrată de a face PSAC mai eficace; sprijină orice încercări de deblocare a întregului potențial al Tratatului de la Lisabona, asigurând funcționarea cooperării între statele membre și de disponibilizare a capabilităților cu relevanță operațională pentru îndeplinirea misiunilor de la articolul 43 alineatul (1) din TUE:

(a)	instituind de urgență fondul de lansare, astfel cum este prevăzut de tratat, pentru a permite derularea rapidă a operațiunilor;

(b)	stabilind o cooperare structurată permanentă (PESCO) în ceea ce privește aspectele militare necesare pentru punerea în aplicare a misiunilor în cadrul PSAC, precum unitățile militare permanente;

(c)	reformând mecanismul de finanțare comună interguvernamentală Athena, pentru a operaționaliza solidaritatea între statele membre care pot contribui doar financiar și cele care pot contribui doar cu trupe la o operațiune în cadrul PSAC;

(d)	transformând punerea în comun și partajarea capacităților în normă, iar nu în excepție și mergând în direcția punerii în aplicare a celor mai multe dintre cele 300 de propuneri prezentate de cei 28 de șefi de Stat Major General în 2011;

(e)	punând în comun resurse naționale în materie de cercetare, dezvoltare, achiziții, întreținere și formare;

(f)	coordonând planificarea apărării naționale (procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, CARD) conform planurilor actuale;

(g)	inițiind norme comune pentru certificarea militară și o politică comună privind securitatea achizițiilor;

(h)	consolidând, la nivelul Comisiei, normele pieței interne în conformitate cu Directiva din 2009 privind achizițiile în domeniul apărării în ceea ce privește proiectele naționale de achiziții în domeniul apărării;

21.

salută intenția Comisiei de a propune un program specific de cercetare în domeniul apărării, cu un buget propriu și reguli proprii, în contextul următorului CFM; subliniază că statele membre ar trebui să pună la dispoziție resurse suplimentare pentru programul respectiv, fără a interfera cu actualele programe-cadru de finanțare a cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării, așa cum s-a solicitat în rezoluția Parlamentului din 5 iulie 2017; reiterează solicitările adresate anterior Comisiei de a asigura participarea Uniunii la programe de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării derulate de statele membre, sau împreună cu industria, unde este cazul, astfel cum se menționează la articolele 185 și 187 din TFUE;

22.

salută propunerea Comisiei privind instituirea unui EDIDP; subliniază că acțiunile Uniunii de sprijinire, de coordonare sau de completare a acțiunilor statelor membre în domeniul apărării ar trebui să aibă obiectivul de a contribui la definirea treptată a unei politici de apărare comune, astfel cum se menționează, printre altele, la articolul 2 alineatul (4) din TFUE și, prin urmare, de a acoperi dezvoltarea, standardizarea, certificarea și întreținerea în comun, ceea ce ar conduce la programe de cooperare și la niveluri sporite de interoperabilitate; invită Comisia să promoveze, la o scară cât mai largă, noul EDIDP și, în mod deosebit, să încurajeze întreprinderile mici și mijlocii să participe la proiectele comune, transfrontaliere;

23.

consideră că exporturile statelor membre de arme, muniții și bunuri și servicii de apărare reprezintă o parte integrantă a politicii externe, de securitate și de apărare a UE;

24.

îndeamnă Consiliul să ia măsuri concrete în direcția armonizării și standardizării forțelor armate europene, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din TUE, pentru a facilita cooperarea personalului din cadrul forțelor armate sub umbrela unei noi UEA, ca o etapă în instituirea progresivă a unei politici comune de apărare a UE;

25.

subliniază faptul că utilizarea tuturor posibilităților prevăzute în tratat ar îmbunătăți competitivitatea și funcționarea industriei apărării pe piața unică, impulsionând și mai mult cooperarea în materie de apărare prin stimulente pozitive, vizând proiecte pe care statele membre nu le pot derula, reducând suprapunerile inutile și promovând o utilizare mai eficientă a banilor publici; consideră că rezultatele acestor programe de cooperare strategică au un mare potențial de a fi tehnologii cu utilizare duală și, prin urmare, oferă valoare adăugată suplimentară statelor membre; evidențiază importanța dezvoltării capabilităților europene și a unei piețe integrate a apărării;

26.

îndeamnă să se adopte orientări clare și cu caracter obligatoriu, care să ofere un cadru bine definit pentru activarea și punerea în aplicare pe viitor a articolului 42 alineatul (7) din TUE;

27.

invită Comisia, Consiliul și VP/ÎR să participe alături de Parlamentul European la un dialog interinstituțional privind definirea treptată a unei politici de apărare comune; subliniază faptul că, în cadrul următorului CFM, ar trebui stabilit un veritabil buget pentru apărare al UE pentru toate aspectele interne ale PSAC și că ar trebui să fie elaborată o doctrină pentru punerea sa în aplicare în cadrul Tratatului de la Lisabona; subliniază necesitatea revizuirii mecanismului Athena, pentru extinderea gamei de operațiuni considerate un cost comun și pentru a stimula participarea la misiunile și operațiunile în cadrul PSAC;

28.

subliniază faptul că acest nou buget pentru apărare va trebui finanțat din resurse noi în cadrul viitorului CFM;

29.

consideră că procesul decizional în aspecte legate de PSAC ar putea fi mai democratic și transparent; propune, prin urmare, să transforme Subcomisia sa pentru securitate și apărare (SEDE) într-o comisie parlamentară de sine stătătoare, care să îi permită să i se confere competențe sporite în materie de control al PSAC și responsabilitate în ceea ce privește PSAC și să joace un rol important în punerea în aplicare a acesteia, în special prin controlul actelor juridice legate de securitate și apărare;

30.

regretă lipsa de cooperare și de partajare a informațiilor între serviciile de securitate și de informații din Europa; consideră că o cooperare sporită între serviciile de informații ar putea contribui la combaterea terorismului; solicită, în acest sens, instituirea unui veritabil sistem european de informații;

Cooperarea structurată permanentă

31.

salută Notificarea privind cooperarea structurată permanentă (PESCO) și activarea sa prevăzută, care se bazează pe disponibilitatea exprimată de statele membre de a-și asuma angajamente cu caracter obligatoriu în cadrul PSAC, punând astfel în aplicare o cooperare ambițioasă și incluzivă și solicită instituirea rapidă a acesteia de către Consiliu; subliniază faptul că incluziunea dorită în ceea ce privește participarea nu trebuie să compromită nici angajamentul deplin față de PSAC și nici un nivel ridicat de ambiție în rândul statelor membre participante; indică necesitatea stabilirii unor criterii clare de participare, lăsând deschisă posibilitatea ca și alte state membre să adere într-o fază ulterioară; consideră că activitățile din cadrul PESCO ar trebui să fie întotdeauna pe deplin aliniate la PSAC;

32.

subliniază că PESCO ar trebui să se dezvolte în cadrul Uniunii și să beneficieze de sprijinul efectiv al Uniunii, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre în domeniul apărării; își reînnoiește apelul privind o finanțare corespunzătoare a PESCO, care urmează să fie acordată din bugetul Uniunii; consideră că participarea la toate agențiile și organismele Uniunii care intră sub incidența PSAC, inclusiv Colegiul European de Securitate și Apărare (CESA), ar trebui să constituie o cerință în cadrul PESCO; își reînnoiește apelul privind clasificarea sistemului grupurilor tactice de luptă al UE drept un cost comun în cadrul mecanismului Athena revizuit;

33.

subliniază că trebuie simplificate procedurile administrative care încetinesc în mod inutil generarea de forțe pentru misiunile PSAC și circulația transfrontalieră a forțelor de răspuns rapid în interiorul UE; solicită statelor membre să instituie un sistem la nivelul UE pentru coordonarea circulației rapide a personalului, echipamentelor și materialelor forțelor de apărare, în scopurile PSAC, atunci când se invocă clauza de solidaritate și când toate statele membre au obligația de a furniza ajutor și asistență prin toate mijloacele posibile, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU; salută, în această privință, comunicarea comună privind îmbunătățirea mobilității militare; invită Comisia să prezinte Parlamentului și statelor membre un plan de acțiune substanțial până în martie 2018, care să fie pe deplin coerent cu eforturile în curs din cadrul NATO;

34.

solicită înființarea unui comandament strategic civil-militar al UE cu drepturi depline în cadrul PESCO, care să fie compus din Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC), Capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC) și Direcția de planificare și de gestionare a crizelor (CMPD) pentru punerea la dispoziție a unei platforme pentru sprijin operațional integrat pe parcursul întregului ciclu de planificare, de la conceptul politic inițial la planuri detaliate;

35.

încurajează statele membre participante la PESCO să instituie o forță integrată europeană permanentă, compusă din divizii ale armatelor naționale ale acestora și să o pună la dispoziția Uniunii pentru punerea în aplicare a PSAC, astfel cum este prevăzut la articolul 42 alineatul (3) din TUE;

36.

consideră că o politică comună în domeniul apărării cibernetice ar trebui să fie unul dintre primii piloni a Uniunii Europene a Apărării; încurajează VP/ÎR să elaboreze propuneri pentru instituirea unei unități de apărare cibernetică a UE în cadrul PESCO;

Direcția Generală Apărare

37.

solicită evaluarea, în strânsă coordonare cu VP/ÎR, a oportunității de creare în cadrul Comisiei a unei Direcții Generale pentru apărare (DG Apărare), care să impulsioneze acțiunile Uniunii ce au menirea să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre care au ca scop definirea progresivă a unei politici de apărare comune, așa cum prevede articolul 2 din TFUE;

38.

consideră că DG Apărare propusă ar trebui să aibă responsabilitatea de a asigura frontierele deschise pentru libera circulație a trupelor și a echipamentelor, ca o condiție prealabilă necesară pentru a asigura gradul de autonomie strategică, interoperabilitatea, securitatea aprovizionării, standardizarea și certificarea militară necesare pentru: contribuțiile UE la programele din cadrul PSAC și PESCO; cercetările în domeniul apărării finanțate de UE; autonomia strategică a Uniunii; competitivitatea industriei europene a apărării, inclusiv IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie care formează lanțul european de aprovizionare pentru apărare; și măsurile interinstituționale în domeniul apărării, inclusiv Cartea albă a UE pentru securitate și apărare; subliniază faptul că DG Apărare propusă ar trebui să contribuie la o mai bună coordonare a misiunilor între diferiți actori, pentru o coerență și consecvență mai mare a politicilor;

39.

subliniază faptul că DG Apărare propusă ar trebui să conlucreze cu Agenția Europeană de Apărare (AEA); consideră că AEA ar trebui să fie agenția de punere în aplicare pentru acțiunile Uniunii în cadrul politicii europene în materie de capabilități și de armament, acolo unde acest lucru este prevăzut de Tratatul de la Lisabona; își reiterează solicitarea adresată Consiliului de a se asigura că cheltuielile administrative și de funcționare ale AEA sunt finanțate de la bugetul Uniunii; constată că noile roluri și responsabilități ale AEA ar trebui să fie urmate de o creștere a bugetului său, subliniind în același timp că eventuala înființare a unei DG Apărare și reînnoirea eforturilor de a face PSAC mai eficace nu ar trebui să conducă la resurse deturnate către dezvoltarea de structuri birocratice și la duplicarea structurilor;

Analizele anuale coordonate și strategice în domeniul apărării

40.

salută revizuirea strategică a Planului UE de dezvoltare a capabilităților (CDP), care urmează să fie finalizat în primăvara anului 2018; subliniază faptul că CDP va permite încurajarea colaborării între statele membre în ceea ce privește completarea lacunelor în materie de capabilități, în contextul AEA;

41.

salută înființarea unui proces anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD); consideră că CARD ar trebui să contribuie la standardizarea și armonizarea investițiilor și a capabilităților forțelor armate naționale într-o manieră eficace, asigurând autonomia și coerența strategică și operațională a Uniunii și permițând statelor membre să investească împreună mai eficient în domeniul apărării; salută propunerea de a lansa o funcționare de probă în 2017;

42.

încurajează statele membre să exploreze posibilitatea achiziționării în comun a resurselor de apărare;

43.

subliniază că CARD ar trebui să aibă la bază Cartea albă a UE pentru securitate și apărare și CDP și ar trebui să abordeze întregul spectru de capabilități în domeniul PSAC, în special cele din statele membre care participă în cadrul PESCO; consideră că CARD ar trebui să ofere o serie de propuneri concrete pentru a umple lacunele și să identifice cazurile în care acțiunea Uniunii ar fi adecvată, pentru a fi luate în considerare în planificarea bugetului UE pentru anul următor; subliniază necesitatea ca Comisia și AEA să conlucreze la elaborarea programelor de lucru anuale în conformitate cu capacitatea și posibilitățile de cercetare din propusul FEA; arată că AEA ar trebui să joace un rol distinct nu numai în conceperea programului, ci și în gestionarea proiectelor finanțate din fereastra pentru capabilități;

44.

subliniază necesitatea unei coordonări strânse a tuturor activităților legate de PSAC, în special CARD, PESCO și FEA;

45.

consideră că Comisia ar trebui să preia rezultatele CARD și să inițieze un acord interinstituțional care să stabilească domeniul de aplicare și finanțarea acțiunilor ulterioare ale Uniunii; consideră că, pe baza acordului interinstituțional, Consiliul și Comisia ar trebui să adopte deciziile necesare în limitele competențelor care le revin și să autorizeze aceste acțiuni; solicită ca cooperarea interparlamentară în materie de apărare să reexamineze în mod regulat CARD, pentru dezvoltarea ulterioară a capabilităților de apărare;

Misiuni și operațiuni din cadrul PSAC

46.

mulțumește celor peste șase mii de femei și bărbați care au furnizat servicii bune și loiale în cadrul misiunilor civile și militare ale Uniunii pe trei continente; apreciază aceste misiuni în calitate de contribuție comună a Europei la pace și stabilitate în lume; regretă însă faptul că eficiența acestor misiuni poate fi totuși subminată de deficiențe structurale, contribuții neuniforme din partea statelor membre și inadecvarea față de mediul de funcționare și regretă în special limitările în ceea ce privește mandatul misiunilor PSAC; subliniază, în acest context, nevoia de eficacitate reală, care poate fi realizată numai prin furnizarea de echipamente militare adecvate și îndeamnă Consiliul și VP/ÎR să utilizeze posibilitățile prevăzute la articolul 41.2 din TUE în acest scop; salută creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre în sprijinul membrilor serviciilor noastre; consideră că această tendință trebuie susținută, consolidată și coordonată la nivelul UE; încurajează elaborarea unor măsuri efective cu scopul de a evalua cunoștințele și experiențele acumulate de personal în cadrul misiunilor PSAC, integrându-le în conceperea viitoarelor misiuni PSAC;

47.

salută prezentarea primului raport anual privind PSAC de către VP/ÎR; consideră, cu toate acestea, că acest raport nu ar trebui să fie exclusiv de natură cantitativă, descriind realizările cu date statistice și informații detaliate, ci și să se axeze, în viitor, pe evaluarea impactului politic al activităților PSAC în ceea ce privește îmbunătățirea securității cetățenilor noștri;

48.

solicită VP/ÎR, Comisiei și statelor membre să orienteze mai mult misiunile și operațiunile PSAC către prioritățile Strategiei globale a UE, precum și către realitățile locale și regionale;

49.

crede în necesitatea de a contribui în continuare la operațiunile de gestionare și prevenire a crizelor și, în special, de a furniza asistență pentru reconstrucția și stabilizarea Irakului; salută decizia recentă a Consiliului de a lansa o nouă misiune civilă în cadrul PSAC de sprijinire a reformei sectorului securității în Irak și se așteaptă ca UE să devină lider internațional în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește combaterea terorismului și reconstrucția civilă; solicită UE ca, de data aceasta, să se asigure că va fi o mai bună coordonare între statele membre participante și actorii regionali și locali;

50.

salută activitățile EUNAVFOR Med și solicită VP/ÎR și statelor membre să mărească sprijinul acordat actorilor locali în domeniul securității de pe țărmul sudic al Mării Mediterane;

51.

speră că VP/ÎR și Consiliul vor relansa EUBAM Libia cu ocazia reînnoirii mandatului, pentru a putea ajunge la actorii locali în domeniul securității prezenți la frontierele de sud ale Libiei; solicită VP/ÎR și statelor membre să prezinte idei noi privind abordarea problemelor de securitate din zona Sahel, corelând-o cu EUBAM Libia în cadrul abordării sale cuprinzătoare și integrate și sprijinind inițiativa franco-germană; salută decizia Consiliului din 4 august 2017 privind o acțiune a Uniunii Europene de stabilizare pentru Mali în regiunile Mopti și Segou; în acest sens, solicită VP/ÎR să informeze Parlamentul cu privire la modul în care această măsură interacționează cu misiunile și operațiunile PSAC în regiune;

52.

salută succesul înregistrat de operațiunea EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina în atingerea rezultatului militar dorit; este, cu toate acestea, preocupat de faptul că nu a fost obținut și rezultatul politic dorit;

53.

salută înființarea recentă a unui nucleu de comandament operațional permanent al UE, Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC), așa cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din 12 septembrie 2013, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru planificarea, comanda și controlul operațiunilor comune în condiții de eficacitate; invită statele membre să îi furnizeze acestuia personal corespunzător astfel încât să poată funcționa pe deplin, precum și să îi încredințeze sarcina de a planifica și a comanda operațiuni militare executive în cadrul PSAC, precum EUFOR ALTHEA;

54.

consideră că, drept consecință a faptului că Regatul Unit a anunțat retragerea din Uniune, trebuie să fie revizuită opțiunea privind comandamentul EU NAVFOR Somalia (operațiunea Atalanta); subliniază succesul operațiunii, datorită căreia, începând din 2014, nicio navă nu a mai fost capturată de pirați; salută extinderea operațiunii până în 2018;

55.

ia act de faptul că numai 75 % din posturile din cadrul misiunilor civile ale PSAC sunt ocupate; regretă, în acest sens, faptul că reglementările privind personalul UE, care ar asigura condiții mai bune și protecție personalului din misiuni, nu se aplică personalului angajat în cadrul misiunilor, chiar dacă acestea sunt finanțate din bugetul Uniunii; este convins că acest lucru împiedică eficacitatea misiunilor; îndeamnă statele membre să se asigure că toate posturile vacante sunt ocupate rapid în cadrul tuturor misiunilor;

56.

salută adoptarea politicii UE privind formarea pentru PSAC și rolul important al Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA), ca principala instituție de formare integrată în structurile PSAC; solicită statelor membre să furnizeze resurse financiare, umane și de infrastructură adecvate pentru CESA;

57.

regretă faptul că statele membre nu reușesc desfășurarea rapidă a personalului necesar pentru etapele de pregătire și de stabilire a misiunilor PSAC civile; salută, în acest context, propunerea elaborată în comun de către SEAE și serviciile Comisiei pentru o abordare pe mai multe niveluri pentru a accelera desfășurarea misiunilor civile PSAC;

58.

încurajează continuarea eforturilor pentru accelerarea acordării de fonduri pentru misiunile civile și civil-militare și pentru simplificarea procedurilor decizionale și a implementării; în acest context, este de părere că Comisia ar trebui să introducă, prin acte delegate în conformitate cu articolul 210 din Regulamentul financiar, norme specifice în materie de achiziții la măsurile de gestionare a crizelor conform PSAC, pentru a facilita derularea rapidă și flexibilă a operațiunilor;

59.

salută instituirea platformei de sprijinire a misiunilor (MSP) în 2016; regretă faptul că MSP are o dimensiune și un obiect de aplicare limitate și își reiterează apelul pentru progrese suplimentare către un centru de servicii partajate, care ar conduce la câștiguri suplimentare în materie de eficiență, oferind un punct de coordonare central pentru toate serviciile de sprijinire a misiunilor;

60.

îndeamnă SEAE și Consiliul să își intensifice eforturile în curs pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică, în special pentru misiunile PSAC, inter alia prin luarea de măsuri la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua amenințările la adresa PSAC, de exemplu construind reziliența prin educație, formare și exerciții și prin raționalizarea peisajului educației și formării în domeniul apărării cibernetice la nivelul UE;

61.

consideră că UE și statele sale membre se confruntă cu o amenințare fără precedent sub forma unor atacuri cibernetice sprijinite la nivel de stat, precum și a infracțiunilor și a terorismului cibernetic; consideră că, dată fiind natura atacurilor cibernetice, această amenințare necesită un răspuns la nivelul UE; încurajează statele membre să ofere asistență reciprocă în cazul unui atac cibernetic împotriva unui alt stat membru;

62.

invită statele membre să aplice repartizarea integrală a sarcinilor pentru misiunile militare din cadrul PSAC prin extinderea progresivă a finanțării comune spre finanțarea comună completă, care ar trebui să permită și să încurajeze mai multe state membre să contribuie cu capabilitățile și forțele lor sau doar cu fonduri; subliniază importanța revizuirii mecanismului Athena în acest sens și a acoperirii tuturor costurilor asociate finanțării operațiunilor militare în cadrul PSAC;

63.

îndeamnă Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din TUE și să adopte fără întârziere decizia de înființare a unui fond de lansare pentru finanțarea urgentă a fazelor inițiale ale operațiunilor militare pentru misiunile menționate la articolul 42 alineatul (1) și articolul 43 din TUE; îndeamnă Consiliul să soluționeze problemele existente în ceea ce privește finanțarea misiunilor hibride; solicită o flexibilitate mai mare a normelor financiare ale UE pentru a sprijini capacitatea acesteia de a răspunde crizelor și pentru punerea în aplicare a dispozițiilor existente în Tratatul de la Lisabona;

Cooperarea UE-NATO

64.

consideră că, în contextul actual, parteneriatul strategic dintre UE și NATO este fundamental pentru abordarea provocărilor în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea și vecinătatea ei; consideră că Declarația comună UE-NATO și acțiunile ulterioare de punere în aplicare au potențialul de a aduce cooperarea și complementaritatea la un nivel superior și de a marca o fază nouă și esențială a parteneriatului strategic; salută setul comun de 42 de propuneri din care 10 sunt menite să consolideze reziliența la amenințările hibride, și au ca scop consolidarea cooperării și coordonării dintre cele două organizații; observă că această activitate va avea loc în spiritul deschiderii și transparenței depline și cu respectarea deplină a autonomiei decizionale și a procedurilor ambelor organizații, și se va baza pe principiul incluziunii și al reciprocității și nu va aduce atingere naturii specifice a politicii de securitate și apărare a niciunui stat membru; salută faptul că a fost începută colaborarea în ceea ce privește combaterea amenințărilor cibernetice, dezvoltarea comunicațiilor strategice și coordonarea activităților maritime precum și a exercițiilor comune și remarcă excelenta cooperare și complementaritate dintre operațiunea Sophia a UE și operațiunea Sea Guardian a NATO; salută, de asemenea, publicarea, în iunie 2017, a primului raport de implementare în comun elaborat de către cele două organizații și progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului comun de propuneri, și solicită continuarea progreselor; subliniază angajamentul ferm al UE față de comunitatea transatlantică de valori și interese comune;

65.

remarcă faptul că o UE mai puternică și o NATO mai puternică se consolidează reciproc; consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a acționa în cadrul UEA și ca furnizoare autonome de securitate regională, și în mod complementar în cadrul NATO, după caz; observă că, după cum se prevede în SGUE, UE trebuie să contribuie la: (a) răspunsul la conflictele și crizele externe; (b) construirea capabilităților partenerilor; și (c) protejarea Uniunii și a cetățenilor săi; salută seria de inițiative adoptate pentru a pune în aplicare SGUE în domeniul securității și al apărării, pentru a dezvolta relații mai puternice între UE și NATO și a le permite statelor membre ale UE să se implice în activități de cercetare pentru apărare și să dezvolte împreună capabilități de apărare; este de părere că securitatea și protecția Europei vor depinde din ce în ce mai mult de cele două organizații acționând în limitele mandatelor lor; solicită depunerea de eforturi pentru îmbunătățirea cooperării în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, inclusiv prin intermediul Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride și în ceea ce privește schimbul de informații publice și secrete;

66.

subliniază importanța cooperării și integrării în domeniul securității cibernetice nu numai între statele membre ale UE, partenerii-cheie și NATO, ci și între diferiți actori de la nivelul societății;

Parteneriatele în cadrul PSAC

67.

subliniază faptul că parteneriatele și cooperarea cu țări ce împărtășesc valorile UE contribuie la eficacitatea și impactul PSAC; salută, în acest context, contribuțiile realizate de Albania, Australia, Canada, Chile, Columbia, Georgia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Moldova, Muntenegru, Noua Zeelandă, Norvegia, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina și Statele Unite;

68.

salută semnarea Acordului de achiziții și furnizare reciprocă de servicii (ACSA) dintre UE și Statele Unite, la 7 decembrie 2016; solicită VP/ÎR să informeze Parlamentul cu privire la modul în care acest acord a îmbunătățit condițiile și protecția pentru personalul misiunilor PSAC;

69.

invită VP/ÎR și statele membre să desemneze atașați militari ai UE în cadrul delegațiilor UE, care să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor strategice ale Uniunii;

70.

salută propunerea Comisiei de a revizui Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), în scopul sprijinirii acțiunilor întreprinse în cadrul inițiativei privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD), care vor permite UE să finanțeze consolidarea capacităților și a rezilienței și vor contribui la consolidarea capabilităților țărilor partenere; încurajează SEAE și Comisia să pună în aplicare, fără întârziere, inițiativa CBSD pentru a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea misiunilor PSAC și a asigura o mai mare flexibilitate și o abordare integrată la nivelul Uniunii Europene, care să profite de sinergiile civilo-militare;

o o

71.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, agențiilor UE în domeniul spațiului, al securității și al apărării, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0493.

(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0344.

(3) JO C 93, 9.3.2016, p. 144.

(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0435.

(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0440.

(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0092.

(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0302.