P8_TA(2017)0205

Planul de acțiune al UE pentru e-guvernare 2016-2020

Rezoluţia Parlamentului European din 16 mai 2017 referitoare la Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020 (2016/2273(INI))

(2018/C 307/01)

Parlamentul European,

—	având în vedere Carta pentru date deschise a G8,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 – Exploatarea TIC pentru promovarea unei guvernări inteligente, sustenabile și inovatoare” (COM(2010)0743),

—	având în vedere Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă – guvernarea electronică, un vârf de lance (1),

—	având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020. Accelerarea transformării digitale a guvernării” (COM(2016)0179),

—	având în vedere Raportul de analiză comparativă al Comisiei pe 2016 privind guvernarea electronică,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

—	având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală (2),

—	având în vedere Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Standardele europene pentru secolul 21” (COM(2016)0358),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 martie 2011, privind protecția infrastructurilor critice de informație „Realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică” (COM(2011)0163),

—	având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

—	având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2016 referitoare la „Către o economie de succes bazată pe date” (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor),

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” COM(2016)0587 și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590), prezentată de Comisie, și anexele 1-11 la aceasta – Evaluarea impactului (SWD(2016)0303), Sinteză a evaluării impactului (SWD(2016)0304) și Sinteză a evaluării (SWD(2016)0305),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în comunitățile locale (COM(2016)0589),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii,

—	având în vedere Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public,

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE („Regulamentul eIDAS”),

—	având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva ISP),

—	având în vedere propunerea Comisiei din 10 ianuarie 2017 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente (COM(2016)0824),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Schimburile de date cu caracter personal și protecția acestora într-o lume globalizată” (COM(2017)0007),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),

—

având în vedere propunerea din 10 ianuarie 2017 a Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) (COM(2017)0010),

—

având în vedere propunerea din 10 ianuarie 2017 a Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organismele, birourile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (COM(2017)0008),

—	având în vedere Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),

—	având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE,

—	având în vedere Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa” (COM(2016)0381),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0178/2017),

A.	întrucât strategiile de modernizare ale administrațiilor publice trebuie adaptate la un mediu în schimbare, pentru a permite trecerea la o administrație digitalizată;

întrucât digitalizarea serviciilor guvernamentale ar trebui să contribuie la atingerea întregului potențial al pieței unice, la promovarea unei mai bune exercitări a calității de cetățean, la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și la dezvoltarea socială și economică a regiunilor, la creșterea gradului de înțelegere de către cetățeni a serviciilor publice și al implicării acestora în acest domeniu și la creșterea eficienței și a rentabilității serviciilor publice, precum și la creșterea gradului de implicare în politică prin consolidarea dialogului cetățenilor cu autoritățile publice și creșterea transparenței; întrucât UE ar trebui să încurajeze schimbul de bune practici și tehnologii între statele membre;

C.	întrucât este necesară implicarea sectorului TIC pentru a sprijini acest proces, oferind soluții adaptate pentru administrațiile publice;

D.	întrucât acest proces trebuie inițiat la nivelul Uniunii, național, regional și local;

E.	întrucât potențialul deplin al unei administrații publice digitale poate fi realizat numai dacă cetățenii și întreprinderile au totală încredere în serviciile oferite,

F.	întrucât portalul e-Justiție al UE este un instrument esențial pentru accesul la informație și la justiție și reprezintă un pas important în modernizarea administrației publice a UE;

G.	întrucât un acces mai bun la informații și o utilizare mai intensă a instrumentelor digitale îmbunătățite pentru formalitățile legate de dreptul societăților pe parcursul întregului ciclu de viață ar trebui să crească securitatea juridică și să reducă cheltuielile societăților;

H.	întrucât în prezent se depun eforturi pentru interconectarea registrelor electronice de comerț și de insolvență în întreaga Uniune, care este importantă pentru transparența și securitatea juridică pe piața internă;

întrucât accesul la aceste registre prin intermediul portalului e-Justiție nu este încă posibil din cauza diferențelor dintre standardele tehnice utilizate de statele membre; întrucât este necesară continuarea eforturilor pentru a realiza instrumente de guvernare electronică accesibile, interoperabile și ușor de folosit, puse la dispoziția populației din UE; întrucât un anumit nivel de securitate și de protecție a datelor în cadrul prelucrării datelor reprezintă o condiție prealabilă de bază pentru utilizarea e-justiției, dată fiind natura datelor implicate în activitatea judiciară,

consideră că dezvoltarea guvernării electronice este un element-cheie al pieței unice digitale și invită Comisia să stabilească obiective specifice și măsurabile pentru planul de acțiune pe baza indicatorilor de performanță și să monitorizeze progresele realizate cu privire la punerea sa în aplicare și să prezinte anual Parlamentului rapoarte în această privință; subliniază că Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 a produs rezultate pozitive, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre; încurajează Comisia și statele membre să analizeze și nevoile consumatorilor pentru a crește gradul de utilizare a serviciilor digitale;

Administrațiile publice trec la tehnologia digitală

consideră că administrațiile publice ar trebui să fie deschise, transparente, eficiente și favorabile incluziunii, oferind servicii publice digitale fără frontiere, personalizate, ușor de utilizat, accesibile și de la un capăt la altul (end-to-end) pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din UE până în 2022, reducând astfel costurile, obstacolele și sarcinile administrative pentru cetățeni și întreprinderi, în special pentru IMM-uri, și profitând în acest fel de toate avantajele revoluției digitale; consideră însă că acest demers ar trebui să fie compatibil cu restructurarea echitabilă a administrației publice;

susține intenția ca viitoarele inițiative să aibă la bază principiul „digital prin definiție” și subliniază rolul important al implementării principiului înregistrării unice, care va facilita interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu administrațiile publice prin faptul că se vor evita procesele administrative care necesită în mod inutil mult timp, facilitând, totodată, refolosirea pentru alte aplicații a informațiilor deja furnizate; subliniază că, într-adevăr, potrivit studiilor Comisiei, se preconizează că implementarea principiului înregistrării unice la nivelul UE va aduce economii de circa 5 miliarde EUR pe an până în 2017; invită Comisia să îi prezinte Parlamentului un raport privind rezultatele proiectului pilot la scară mare privind înregistrările unice pentru întreprinderi și să lanseze până la sfârșitul lui 2017 un proiect pilot similar pentru cetățeni;

salută inițiativa Comisiei de a crea cât se poate de curând un portal digital unic care să le ofere cetățenilor și întreprinderilor un pachet interconectat și coerent de servicii online aferente pieței unice atât nivel național, cât și la nivelul UE, cu informații privind normele UE și naționale și serviciile de asistență și de a finaliza cele mai importante proceduri pentru cetățeni și întreprinderi în situații transfrontaliere și de a contribui la aplicarea principiului înregistrării unice în UE; invită Comisia și statele membre să asigure aplicarea rapidă și deplină a acestuia și să ia toate măsurile necesare pentru a garanta funcționarea eficientă și interoperabilitatea acestuia pentru a valorifica întregul potențial și toate avantajele sale; subliniază că ar trebui promovate cele mai bune practici aplicate deja în unele state membre; consideră că această inițiativă ar trebui să asigure faptul toate statele membre au un portal oficial unic de servicii digitale care oferă acces la toate serviciile lor online și la toate serviciile interoperabile disponibile ale UE; îndeamnă statele membre să asigure realizarea rapidă și deplină a „ghișeelor unice”;

invită Comisia să examineze noi modalități de a promova soluții digitale pentru formalități pe tot parcursul ciclului de viață al societăților, depunerea electronică a documentelor societăților și comunicarea informațiilor transfrontaliere și de altă natură pentru registrul comerțului; ia act de faptul că, în acest domeniu, legislația este poate singura modalitate de a crea un cadru juridic corespunzător pentru soluții digitale la nivelul UE;

consideră că ar putea fi intensificată activitatea pentru interconectarea electronică a registrelor comerțului și a celor de insolvență din statele membre și subliniază importanța interconectării pentru piața internă; subliniază că orice informații transmise ar trebui să respecte un model sau un cadru european comun;

subliniază importanța caracterului inclusiv, a accesibilității și a accesului general la serviciile publice digitale, un factor esențial care stă la baza elaborării și aplicării politicilor de promovare a competitivității, creșterii economice și creării de locuri de muncă și invită statele membre să pună pe deplin în aplicare nouă directivă privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, care vor aduce avantaje pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă;

subliniază rolul important al „datelor deschise” („open data”), principiu în virtutea căruia anumite informații din sectorul public pot fi folosite și refolosite în mod liber în cadrul administrațiilor publice și între acestea, inclusiv de părți terțe; subliniază că este nevoie de măsuri de protecție prin care să se asigure respectarea drepturilor de autor și a protecției datelor; reiterează faptul că un flux liber, deschis și favorabil incluziunii de date ar permite continuarea dezvoltării și creării de soluții inovatoare noi, care ar crește eficiența și transparența; subliniază că acest tip de date și informații publice ar trebui, prin urmare, să fie disponibile, dacă se poate, pentru a promova noi oportunități de cunoaștere și a contribui la dezvoltarea și consolidarea unei societăți deschise; reamintește că administrațiile publice ar trebui să aibă, în măsura posibilului, date deschise prin definiție, în special în cazul în care volumul datelor generate este foarte mare, cum ar fi în cazul programului INSPIRE; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a implementa strategii coordonate în domeniul datelor deschise atât în instituțiile UE, cât și în statele membre, inclusiv trecerea mai masivă și mai rapidă a datelor în domeniul public, îmbunătățirea calității datelor, facilitarea accesului la date și furnizarea e-legislației în formate care pot fi citite automat;

subliniază beneficiile e-participării și subliniază că statele membre ar trebui să folosească mai des e-consultarea, e-informarea și e-deciziile; subliniază că pentru a evita utilizarea abuzivă a sistemelor, e-participarea, și mai ales în contextul procesului decizional digitalizat, trebuie să aibă loc în conformitate cu Regulamentul eIDAS, pentru a asigura asumarea răspunderii și transparența;

10.

salută inițiativele luate de toate instituțiile UE de a impulsiona mecanismele de e-participare la nivelul UE și al statelor membre și îi cere Comisiei să dezvolte și să promoveze în continuare instrumente digitale, precum sistemele de votare electronică și petițiile online, care au scopul de a amplifica și a încuraja participarea cetățenilor și a întreprinderilor la procesul de elaborare a politicilor UE;

11.

remarcă faptul că telefoanele s-au folosit din ce în ce mai mult în ultimii cinci ani, în timp ce numai o treime din paginile de internet publice pot fi accesate de pe telefonul mobil; invită, prin urmare, statele membre să analizeze care sunt posibilitățile de dezvoltare a unor soluții mobile pentru serviciile de guvernare electronică și să se asigure că acestea pot fi folosite cu ușurință de utilizatori și că sunt accesibile pentru toți; subliniază că, pentru a permite serviciilor de guvernare electronică să treacă testul timpului, site-urile de internet și instrumentele de administrație publică trebuie să țină pasul cu tehnologia modernă și cu cerințele de securitate cibernetică aflate într-o continuă evoluție;

12.

invită statele membre să promoveze și să folosească achizițiile publice electronice când achiziționează materiale și servicii sau când organizează licitații pentru lucrări publice, cheltuielile publice devenind astfel mai transparente și mai eficiente și având ca rezultat reducerea costurilor și a birocrației; invită statele membre să utilizeze, de asemenea, din ce în ce mai mult registrele de contracte și semnăturile electronice interoperabile în sectorul public; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procedurile de achiziții publice sunt transparente și că informațiile ajung în timp real la toți participanții; invită, în această privință, Comisia să faciliteze schimbul de bune practici în materie de utilizare a criteriilor de inovare în licitațiile publice, asigurându-se mai ales că licitațiile nu impun soluții, ci mai degrabă lasă loc ofertanților să propună soluții inovatoare și deschise; invită Comisia să își continue activitatea privind standardele de e-facturare, de depunere a actelor pe cale electronică și de e-informare și să încurajeze folosirea identificării electronice în sistemele interne ale administrațiilor publice pentru o mai mare responsabilitate și trasabilitate a tuturor operațiunilor efectuate în aceste sisteme;

13.

subliniază că este important să se dezvolte o serie de servicii transfrontaliere sigure, fiabile și interoperabile, evitând accentuarea fragmentării și susținând mobilitatea; subliniază că interoperabilitatea și standardizarea se numără printre elementele-cheie ale structurilor de realizare a guvernării electronice și salută, prin urmare, comunicarea Comisiei intitulată „Standardele europene pentru secolul XXI” și, în acest sens, și revizuirea Cadrului european de interoperabilitate; subliniază că folosirea unor standarde deschise are un rol esențial pentru ca cetățenii UE să poată participa la platformele de guvernare și că aceste standarde trebuie să servească intereselor întregii societăți și să fie incluzive, echitabile și să treacă testul timpului, fiind dezvoltate într-un mod deschis și transparent; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze standardele deschise atunci când dezvoltă soluții digitale publice și să acorde o atenție sporită interoperabilității și beneficiilor pe care le poate aduce utilizarea eficace a tehnologiilor digitale;

14.

regretă că în 2015 numai 28 % din gospodăriile europene din zonele rurale dispuneau de o conexiune de internet fixă de mare viteză și că acoperirea medie cu 4G, deși este de 86 % pentru întreaga UE, este de doar 36 % în zonele rurale și atrage atenția asupra faptului că trebuie să se susțină în mod constant extinderea conexiunilor în bandă largă, în special în zonele rurale, deoarece accesul la o conexiune în bandă largă este indispensabil pentru folosirea serviciilor de guvernare electronică și pentru a profita de pe urma acestora; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să acorde în continuare în mod corespunzător fonduri pentru extinderea conexiunilor în bandă largă, a infrastructurilor de servicii digitale și a interacțiunii transfrontaliere a administrațiilor publice după anul 2020, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei sau al altor programe potrivite ale UE, asigurând, astfel, sustenabilitatea pe termen lung; invită, în acest context, operatorii să investească mai mult în infrastructură pentru a îmbunătăți conectivitatea în zonele rurale și să se asigure că și zonele rurale vor beneficia de rețele de foarte mare capacitate de tip 5G, întrucât acest lucru va fi o componentă esențială a construirii societății noastre digitale;

15.

subliniază că implementarea deplină a unei infrastructuri sigure, adecvate, rezistente, fiabile și foarte performante, precum rețelele în bandă largă și de telecomunicații ultrarapide, are un rol fundamental pentru funcționarea serviciilor de guvernare electronică; solicită, prin urmare, adoptarea rapidă a Codului european de comunicații electronice (EECC) în vederea realizării obiectivelor strategice europene; consideră că este esențial ca autoritățile publice să fie puse la curent pentru a ține pasul cu progresele tehnologice și a avea suficientă capacitate de a adopta tehnologii inovatoare, precum volumele mari de date și internetul obiectelor sau introducerea serviciilor mobile, cum ar fi 5G, care pot îndeplini nevoile utilizatorilor;

16.

consideră că reutilizarea componentelor tehnice ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în întregul sector public și privat are un rol vital pentru funcționarea infrastructurii serviciilor digitale; subliniază că trebuie garantate până după anul 2020 atât sustenabilitatea pe termen lung a componentelor tehnice ale MIE, cât și rezultatele proiectelor-pilot la scară largă și ale ISA2; subliniază potențialul oferit de inițiativa Wifi4EU cu privire la promovarea accesului universal la rețele de mare viteză; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să dezvolte o structură de guvernanță pe termen lung cu scopul de a îndeplini obiectivele pieței digitale unice, a cărei prioritate să fie satisfacerea nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor și care să promoveze ori de câte ori este posibil utilizarea unor standarde comune;

17.

subliniază că aplicarea unor soluții inovatoare pentru serviciile publice care folosesc foarte multe date, cum ar fi utilizarea serviciilor de cloud, este în continuare lentă și fragmentată; reamintește că serviciile precum INSPIRE generează volume mari de date, care necesită o capacitate informatică mai mare; salută, în acest sens, „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului” a Comisiei și consideră că baza de utilizatori ai Cloudului european pentru știința deschisă ar trebui extinsă pentru a include și sectorul public;

18.

invită Comisia să realizeze o campanie de sensibilizare cu privire la importanța portalului e-Justiție și la utilizările sale și să facă din acesta un portal de tip ghișeu unic pentru toate informațiile juridice relevante și pentru accesul la justiție în statele membre; subliniază, cu toate acestea, că nu toate părțile la proceduri au acces egal și competențele necesare pentru a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor, ceea ce ar putea însemna că accesul acestora la justiție este limitat; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesului persoanelor cu dizabilități la portalul e-justiție;

19.

salută introducerea e-CODEX, care permite comunicarea directă între cetățeni și instanțele din toate statele membre, ca un pas important pentru facilitarea accesului transfrontalier la serviciile publice;

20.

felicită Consiliul și Comisia pentru activitatea lor în vederea introducerii identificatorului european de jurisprudență (ECLI), care este foarte util pentru cercetarea în domeniul juridic și pentru dialogul judiciar, și salută crearea motorului de căutare ECLI, care ar trebui să faciliteze accesul la informații juridice pe întreg teritoriul Uniunii;

21.

afirmă din nou că trebuie îmbunătățite competențele în domeniul digital ale personalului administrativ și ale tuturor cetățenilor și întreprinderilor, prin dezvoltarea și susținerea activităților de formare la nivel național, regional și local, pentru a reduce la minimum riscul excluziunii digitale și că trebuie introduse cursuri de formare specializate privind serviciile de guvernare electronică pentru funcționarii publici și factorii de decizie; subliniază faptul că abilitățile digitale sunt o condiție prealabilă fundamentală pentru a participa la guvernarea electronică; încurajează dezvoltarea unor programelor de învățare online care să fie recunoscute de în Sistemul european de credite transferabile (ECTS); consideră că un element-cheie al dezvoltării guvernării electronice îl reprezintă creșterea continuă în cadrul dezvoltării competențelor digitale; subliniază nevoia de a combate și a preveni decalajele digitale între diferite zone geografice, între persoanele cu un nivel socioeconomic diferit și între generații; invită statele membre să dea curs sugestiilor din Planul de acțiune pentru guvernarea electronică pentru a permite mai ales tinerilor să colaboreze cu organismele publice în moduri care reflectă obiceiurile lor de comunicare din alte domenii ale vieții lor și subliniază că formarea în domeniul competențelor digitale are un rol extrem de important în cazul persoanelor mai în vârstă, care adeseori nu au competențele sau încrederea necesare pentru a folosi serviciile digitale; consideră că statele membre ar trebui să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții și să faciliteze campaniile de comunicare și de educare, inclusiv crearea unor rețele de formare în domeniul mass-mediei, pentru a ajuta cetățenii UE să utilizeze pe deplin capacitățile oferite de noile portaluri și servicii de guvernare electronică;

22.

subliniază necesitatea adoptării unei abordări duale online și offline incluzive, pentru a se evita excluziunea, ținând cont de rata actuală a analfabetismului digital și de faptul că peste 22 % din europeni, în special cei mai în vârstă, preferă să nu folosească serviciile online atunci când au de-a face cu administrațiile publice; subliniază că există mai multe motive și obstacole pentru a refuza utilizarea serviciilor online, care trebuie soluționate sau eliminate, precum de lipsa de cunoștințe, de competențe, de încredere sau modurile greșite de a percepe; consideră că, pentru a evita excluziunea digitală sau un decalaj digital și mai mare, trebuie să se asigure accesul la serviciile de guvernare electronică și calitatea acestora pentru cetățenii din zonele rurale, montane sau cele îndepărtate;

23.

subliniază că digitalizarea poate reduce costurile pentru autoritățile publice; consideră că digitalizarea și alte provocări care au la bază pachetele vizând modernizarea sunt adesea abordate într-un context al constrângerilor bugetare, și că mai ales autoritățile regionale și locale mai trebuie să depună multe eforturi în anii care urmează care vor implica nu numai adoptarea de soluții digitale bazate pe standarde deschise, reducând, astfel, costurile de întreținere și stimulând inovarea, ci și promovarea parteneriatelor public-private; subliniază că rentabilitatea va apărea la un moment dat deoarece investițiile în digitalizare vor contribui la reducerea în viitor a cheltuielilor administrative; subliniază că, între timp, trebuie neapărat adoptată o abordare online și offline;

24.

atrage atenția că, atunci când se analizează caracterul oportun al digitalizării fiecărei proceduri administrative în parte, ar trebui luate în considerare eventualele obiecții bazate pe interesele publice, care primează;

Guvernare electronică transfrontalieră la toate nivelurile administrative

25.

subliniază că este important să se creeze o infrastructură de guvernare electronică transfrontalieră sustenabilă cu scopul de a simplifica accesul la cele patru libertăți fundamentale și exercitarea acestora;

26.

subliniază rolul important pe care serviciile de guvernare electronică transfrontaliere îl au pentru cetățeni în viața de zi cu zi, precum și avantajele continuării dezvoltării schimbului electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI) și a Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), precum și a serviciilor de e-sănătate transfrontaliere;

27.

salută diversele inițiative ale Comisiei destinate dezvoltării eliberării rețetelor electronice transfrontaliere, mai ales în direcția interoperabilității și standardizării; subliniază totuși că adoptarea acestor soluții este mult prea lentă în raport cu valoarea și importanța unor asemenea servicii pentru cetățenii UE; invită Comisia să facă tot posibilul pentru a implementa un cadru adecvat care să mărească încrederea între statele membre și să accelereze dezvoltarea prescrierilor transfrontaliere digitale, ceea ce presupune o paletă de aspecte, de la protecția datelor și securitatea schimburilor de date până la punerea la dispoziție a infrastructurii și a serviciilor digitale necesare;

28.

solicită Comisiei să dezvolte și mai mult portalul european pentru mobilitatea forței de muncă EURES, printr-o mai integrare și o colaborare mai strânsă între sistemele Oficiilor forțelor de muncă și portalul EURES, pentru a facilita și a crește mobilitatea în Uniunea Europeană a angajatorilor și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

29.

subliniază că e-sănătatea poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor întrucât oferă asistență medicală într-un mod mai accesibil, mai ieftin și mai eficient pentru pacienți;

30.

consideră că, pentru ca serviciile de guvernare electronică transfrontaliere să funcționeze pe deplin, trebuie ca barierele lingvistice să fie eliminate și administrațiile publice, în special din regiunile de la frontieră, să furnizeze informații și servicii în limba statului lor membru, dar și în alte limbi europene relevante;

31.

subliniază rolul important al unui schimb de bune practici, de exemple și de experiență de proiecte la toate nivelurile administrative, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea; recunoaște că rezultatele proiectelor-pilot de mare amploare finanțate de UE, precum eSENSE, eCODEX și TOOP, contribuie semnificativ la dezvoltarea serviciilor transfrontaliere în Europa;

32.

este de părere că o monitorizare amplă a performanțelor guvernării electronice în statele membre ar trebui să ofere garanția că metodologia aplicată ține cont așa cum se cuvine de caracteristicile naționale; scoate în evidență beneficiile pe care măsurarea corectă a performanțelor le aduce decidenților politici și opiniei publice;

33.

subliniază că interoperabilitatea, standardele deschise și datele deschise sunt esențiale nu numai în contextul transfrontalier, ci și la nivelurile administrative naționale, regionale și locale din fiecare stat membru, fiind necesar, totodată, să se țină seama de faptul că datele trebuie protejate în cadrul transferurilor de informații;

34.

invită Comisia și celelalte instituții ale UE să dea un exemplu în domeniul guvernării electronice și să pună la dispoziția cetățenilor și a întreprinderilor un portal transparent și ușor de utilizat și servicii digitale de la un capăt la altul, mai ales în contextul cererilor de finanțare din partea UE și al achizițiilor publice, și invită Comisia să accelereze, de asemenea, eforturile de traducere a site-urilor sale web în toate limbile oficiale ale UE și de subliniere a celor mai bune practici;

Protecția și securitatea datelor

35.

subliniază că încrederea cetățenilor în protecția datelor cu caracter personal are un rol fundamental în asigurarea succesului planului de acțiune al UE pentru guvernarea electronică 2016-2020 și că administrațiile publice trebuie să prelucreze datele cu caracter personal în condiții de siguranță și în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și cu normele UE în materie de confidențialitate, crescând astfel încrederea în serviciile digitale;

36.

subliniază că, în contextul planului de acțiune privind guvernarea electronică, ar trebui avut în vedere și un plan pentru asistența medicală digitală; consideră că ar trebui îmbunătățită strângerea și transferarea datelor și că transferul transfrontalier de date ar trebui să fie posibil dacă este necesar în anumite cazuri, deoarece va facilita asigurarea de servicii medicale pentru toți cetățenii UE;

37.

subliniază că, totodată, legislația privind protecția datelor nu ar trebui să fie percepută ca un obstacol, ci, dimpotrivă, ca un punct de plecare pentru dezvoltarea unor soluții de guvernare electronică inovatoare și că, prin urmare, este nevoie de orientări eficiente privind aplicarea GDPR și de un schimb continuu cu părțile interesate;

38.

remarcă faptul că numai 15 % dintre cetățenii europeni declară că simt că dețin controlul deplin asupra modului în care sunt folosite datele lor cu caracter personal; consideră că este important să se analizeze în continuare principiul proprietății asupra datelor și are încredere că se pot lua măsuri care să aibă la bază comunicarea Comisiei intitulată „Construirea unei economii europene a datelor” și alte propuneri legate de aceasta;

39.

îndeamnă statele membre să asigure aplicarea rapidă și deplină a Regulamentul eIDAS, deoarece semnăturile electronice, identificarea electronică și autentificarea electronică reprezintă componentele de bază ale serviciilor publice digitale transfrontaliere; subliniază că este important să se încurajeze cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice să adopte sisteme de recunoaștere a identității electronice, conform Regulamentului eIDAS; subliniază, în acest context, că adoptarea acestor precursori esențiali ar trebui prioritizată atât de sectorul privat, cât și de cel public în cadrul dezvoltării serviciilor digitale; invită, prin urmare, Comisia să întreprindă acțiuni pentru a facilita și a promova cooperarea public-privată în ceea ce privește utilizarea transfrontalieră și intersectorială a identificării și semnăturilor digitale; salută și programul ISA2, care include toate politicile UE care impun existența interoperabilității sistemelor care funcționează la nivelul UE și la nivel național;

40.

atrage atenția că protecția în fața atacurilor informatice și reziliența autorităților administrative în cazul unui atac informatic sunt deosebit de importante și trebuie întărite; subliniază că în acest scop este necesară o abordare la nivel european, mai ales în condițiile în care principiul înregistrării unice, cuprins în Planul de acțiune al UE pentru guvernare electronică 2016-2020, prevede schimbul de date ale cetățenilor între autoritățile administrative europene;

41.

subliniază că trebuie să se țină seama de securitatea datelor deja din etapa de proiectare a aplicațiilor, care trebuie să fie moderne și ușor de utilizat, și a proceselor administrative, care trebuie să fie eficiente („securitate din etapa de proiectare”), pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de tehnologiile moderne;

o o

42.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 64.

(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0089.