Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Întreprinderile economiei sociale ca motor al integrării migranților”

(aviz din proprie inițiativă)

(2018/C 283/01)

Raportor:

Giuseppe GUERINI

Decizia Adunării Plenare	21.1.2018
Temei juridic	Articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	27.4.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	23.5.2018
Sesiunea plenară nr.	535
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	186/1/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Fenomenul migrației observat în evoluția sa recentă a pus la încercare sistemul de intrare în Uniunea Europeană, reprezentând un adevărat „test de rezistență” al politicilor sociale și al politicilor în materie de migrație și siguranță publică ale Uniunii Europene și ale statelor membre.

1.2.

CESE consideră că este esențial ca instituțiile europene, împreună cu guvernele statelor membre, să promoveze politici coordonate pentru a face mai clare, mai durabile și mai eficiente modalitățile prin care persoane din țări terțe pot intra și se pot stabili în Europa, pot lucra, pot deveni cetățeni, pot obține protecție internațională. Comitetul îndeamnă să se acorde atenție deosebită migranților care pot fi expuși riscului de excluziune socială, cum ar fi – de exemplu – persoanele bolnave sau cu tulburări mintale, persoanele cu handicap sau cele în vârstă.

1.3.

CESE a subliniat că întreprinderile din sectorul economiei sociale au reușit să transpună principiile comune ale acțiunii lor (1) (favorabile incluziunii, subsidiare și de protecție a persoanelor cele mai defavorizate), abordând provocarea legată de asistența acordată migranților în mod proactiv și mobilizând comunitățile și cetățenii.

1.4.

Având în vedere această tendință a întreprinderilor de a fi favorabile incluziunii, întreprinderile din economia socială ar trebui să beneficieze de o recunoaștere sporită și, prin urmare, CESE cere Comisiei Europene să acorde prioritate acestor forme de întreprindere în cadrul stabilirii politicilor UE și al programării fondurilor europene, cu referire în special la abordarea privind pilonul european al drepturilor sociale, așa cum – de altfel – s-a subliniat atât la conferința privind economia socială din 16 noiembrie 2017, cât și în cadrul summitului european din 17 noiembrie 2017, care au avut loc la Göteborg.

1.5.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale creează locuri de muncă de calitate în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă și, în special, cu o incidență ridicată a forței de muncă din afara Europei. În aceste întreprinderi din sectorul economiei sociale, dimensiunea participativă are relevanță în ceea ce privește siguranța și protecția atunci când activitatea economică este structurată, deoarece conduce la trecerea în legalitate a economiei informale și a muncii fără forme legale.

1.6.

1.7.

CESE consideră că, având în vedere tendința lor deosebită de a opera în domeniul asistenței medicale și în activitățile economiei bazate pe partajare și ale economiei circulare, întreprinderile din sectorul economiei sociale pot facilita și sprijini, pe lângă crearea de noi locuri de muncă, inclusiv antreprenoriatul și accesul migranților și al refugiaților la activitățile economice. UE trebuie să continue să promoveze întreprinderile din sectorul economiei sociale, ca reprezentând una dintre pârghiile de creștere și de incluziune a migranților pe piața muncii și în societate. Prin urmare, Comitetul solicită instituțiilor europene să acorde prioritate politicilor orientate către întreprinderile din sectorul economiei sociale, astfel cum s-a precizat și în contribuția la programul de lucru pe 2018 al Comisiei Europene (2).

1.8.

Având în vedere dovezile care susțin rolul întreprinderilor din sectorul economiei sociale în promovarea incluziunii sociale și profesionale a migranților, Comitetul invită Uniunea, statele membre și comunitatea internațională să creeze stimulente pentru ocuparea forței de muncă, la care să poată avea acces întreprinderile din sectorul economiei sociale care se ocupă de integrarea pe piața muncii.

1.9.

Dat fiind raportul privind progresele înregistrate, prezentat în noiembrie 2017, Comitetul confirmă necesitatea unei abordări coordonate a Uniunii și a statelor membre (3). În special, este evident că, în absența unui sistem eficient de intrare pentru migranți, va continua utilizarea inadecvată a cererilor de protecție internațională pe care am observat-o în ultimii ani. Comitetul reafirmă cu hotărâre că situațiile de utilizare inadecvată a sistemului de protecție internațională nu justifică introducerea de către unele state membre a unor restricții privind posibilitățile pentru resortisanții țărilor terțe de a solicita azil pe teritoriul lor.

1.10.

CESE îndeamnă Comisia Europeană și Consiliul să stabilească o coordonare mai strânsă cu statele de origine și de tranzit ale migrațiilor, pentru a elabora perspective de îmbunătățire a condițiilor de viață, în special pentru populațiile care se deplasează din motive economice sau din cauza foametei ori a schimbărilor climatice, și ar fi de dorit să existe o politică externă mai incisivă a UE față de țările în care războaiele, dictaturile și persecuțiile determină persoanele să se refugieze.

1.11.

În special, Comitetul solicită ca Uniunea să abordeze migrația și din perspectiva cauzelor care determină necesitatea deplasării persoanelor: sărăcie, conflicte, discriminări, schimbări climatice. O astfel de acțiune va constitui în mod inevitabil un angajament reînnoit al Uniunii Europene în domeniul diplomației și al cooperării internaționale pentru dezvoltare, precum și un adevărat „plan de investiții special în cooperarea pentru dezvoltare”.

2. Observații generale

2.1.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale joacă un rol-cheie în economia și în societatea europeană, reprezentând o bogăție a diversității Uniunii și contribuind la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin edificarea unei Europe mai inteligente, durabile și favorabile incluziunii (4).

2.2.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale au contribuit în mod substanțial la abordarea schimbărilor care au avut loc în societate. Întreprinderile din sectorul economiei sociale sunt prezente în multe sectoare ale societății, creând inițiative inovatoare pentru a răspunde nevoii tot mai mari de asistență și îngrijire a persoanelor dependente, în special a persoanelor vârstnice și a celor cu handicap. În multe cazuri, au făcut acest lucru prin creșterea participării femeilor la piața forței de muncă, nu numai prin implicarea lor directă în întreprinderile din sectorul economiei sociale, ci și prin crearea de noi servicii pentru copii și familii (5). În același timp, întreprinderile din sectorul economiei sociale promovează crearea de locuri de muncă pentru persoanele defavorizate și în special pentru persoanele cu handicap, acordând atenție specială celor expuși riscului de excluziune socială severă, cum sunt persoanele cu handicap, cele care suferă de tulburări mintale sau sunt dependente de alcool și de droguri. Întreprinderile din sectorul economiei sociale rămân un actor-cheie în promovarea modelului social european (6).

2.3.

Dintre provocările cu care Uniunea a trebuit să se confrunte în ultimii ani, gestionarea unui flux de migrație din ce în ce mai mare a avut o importanță deosebită, milioane de oameni trecând efectiv granițele continentului nostru pentru a scăpa de războaie, foamete, persecuție și de condițiile de viață extrem de grele cauzate de schimbările climatice. Acest fenomen a pus la încercare sistemul de intrare în țările membre, politicile sociale și politicile în domeniul migrației și al siguranței publice. Într-un anumit sens, politicile UE în domeniul migrației sunt supuse unui „test de rezistență”: este important să se profite de această ocazie pentru a analiza cu atenție reacțiile pe care sistemul le generează și semnalele produse, în vederea promovării unor acțiuni specifice și a sporirii eficienței și eficacității politicilor UE.

2.4.

Integrarea nou-veniților este un proces dinamic, care se schimbă de-a lungul timpului, evoluând în funcție de contextul economic, social și cultural din țara în care aceste persoane se stabilesc. Acest proces ridică întrebări la nivelul Uniunii, al statelor membre și al societății europene în primul rând asupra modului în care cetățenii țărilor terțe pot intra, se pot stabili, pot trăi și pot lucra în UE, precum și asupra modului în care ei pot obține protecție internațională.

2.5.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale, chiar și în cadrul diferitelor structuri prin care acționează în diferitele contexte naționale, au reușit să transpună principiile comune ale acțiunii lor (favorabile incluziunii, subsidiare și de protecție a persoanelor cele mai defavorizate), abordând provocarea legată de asistența acordată migranților în mod proactiv.

2.6.

Printre principalele caracteristici ale intervențiilor efectuate de întreprinderile din sectorul economiei sociale se evidențiază capacitatea de a mobiliza și de a implica comunitățile locale respective, prin activarea unor rețele și parteneriate care îmbunătățesc relațiile cu administrațiile centrale și locale, în vederea organizării unor parcursuri de asistență și incluziune care să fie mai bine acceptate de către populațiile locale.

2.7.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale au astfel un rol crucial, intervenind asupra a patru aspecte esențiale pentru procesul de integrare a migranților: sănătate și asistență; asigurarea unei locuințe; formare și educație (în special împreună cu conștientizarea drepturilor și a obligațiilor inerente stabilirii în Uniunea Europeană); munca și integrarea activă a migranților în societățile-gazdă. În acest sens, întreprinderile din sectorul economiei sociale și organizațiile societății civile creează locuri de întâlnire între cetățenii europeni și cei nou-veniți, facilitând dialogul și contribuind astfel la reducerea prejudecăților și a temerii.

3. Migrația în Europa: încadrarea din ultimii ani

3.1.

Încadrarea fenomenului de migrație este o operațiune complexă, întrucât se caracterizează printr-o evoluție constantă. Războaiele, regimurile dictatoriale, schimbările climatice, sărăcia și lipsurile extreme au creat premisele pentru situația la care suntem martori în prezent.

3.2.

Potrivit ONU, în 2015, peste 244 de milioane de persoane, adică 3,3 % din populația lumii, au traversat frontierele țării lor de origine în căutarea unui refugiu politic, a unui loc de muncă și a unor condiții economice și climatice mai „ospitaliere” (7).

3.3.

În Europa a crescut în ultimii ani numărul persoanelor care au dorit să ajungă pe teritoriul său. În termeni absoluți, datele Eurostat din 2015 arată că, în cele 28 de state membre ale UE, numărul imigranților din țări terțe a fost de 2,7 milioane de persoane, dintre care 56 % bărbați și 44 % femei.

3.4.

Fluxul extraordinar este influențat îndeosebi de instabilitatea generată de război, atât în țările aflate în conflict, precum Siria, cât și în țările în care procesul de stabilizare a situațiilor postconflict încă întâmpină dificultăți serioase, cum ar fi în Irak și Afganistan. Într-adevăr, acestea sunt țările din care au provenit, în 2016, aproximativ 54 % dintre migranții care au căutat refugiu în țările UE (8).

3.5.

În plus, rămâne un aspect important migrația persoanelor care, în țara lor de origine, se confruntă cu condiții de mediu sau economice serioase. În multe cazuri, este vorba de persoane care provin de pe continentul african, un flux care a fost afectat de creșterea instabilității în țările de pe coasta meridională a Mării Mediterane.

3.6.

În acest context, sistemul de norme stabilite de Uniunea Europeană a evidențiat anumite lacune și dificultăți, demonstrând gestionarea necorespunzătoare a frontierelor externe ale Uniunii și caracterul inadecvat al reglementării condițiilor de intrare, subliniind necesitatea unei revizuiri a principiilor și a metodelor de orientare a acțiunii statelor membre.

3.7.

Comitetul a abordat în mai multe rânduri problema politicilor de migrație (9) și salută inițiativa Comisiei Europene, care a adoptat Agenda europeană privind migrația. În special, în raportul din noiembrie 2017, Comisia a luat măsuri pentru a promova o mai bună coordonare între țările UE și pentru a relansa dialogul cu statele de origine și de tranzit ale migranților (10). Comitetul speră să se prevadă o revizuire a mecanismului cotelor, având în vedere dificultatea punerii sale în aplicare.

3.8.

Prin urmare, este important să se revizuiască sistemul de norme care le permite migranților să urmeze căi legale de intrare în Uniune, protejându-i pe solicitanții de azil, acordând persoanelor care se refugiază din cauza condițiilor climatice și economice posibilitatea de a găsi în Europa un loc de refugiu și de a contribui la creșterea economică a Uniunii și garantându-le drepturile. O astfel de acțiune ar pune în aplicare recomandările Organizației Națiunilor Unite cu privire la un fenomen de migrație „care, în interesul tuturor, trebuie să aibă loc într-un mod sigur și legal, într-o formă reglementată, mai degrabă decât ilegală” (11).

3.9.

Comitetul salută concluziile summitului informal al șefilor de stat și de guvern care a avut loc la Göteborg la data de 17 noiembrie a anului trecut, ocazie cu care a fost abordată tema construirii viitorului Europei, pe baza echității muncii și a creșterii economice. De asemenea, Comitetul subliniază importanța evenimentului colateral intitulat „Care este rolul economiei sociale în viitorul muncii” și desfășurat în deschiderea reuniunii de la Göteborg, care a evidențiat contribuția economiei sociale la sprijinirea politicilor Uniunii.

3.10.

Acesta salută, de asemenea, acordul dintre Consiliu și Parlamentul European, care – în bugetul UE pentru 2018 – include printre prioritățile de acțiune „stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, consolidarea securității și abordarea provocărilor reprezentate de migrație” (12).

3.11.

Comitetul îndeamnă instituțiile europene să abordeze problemele care au apărut în punerea în aplicare a Regulamentului Dublin. La 16 noiembrie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune direcții de lucru pentru revizuirea acestui regulament, cu o trimitere importantă la participarea tuturor statelor membre la mecanismul permanent și automat de plasare a forței de muncă.

4. Transformarea aspectelor critice în oportunități: întreprinderile din economia socială ca forță motrice a asistenței și a incluziunii

4.1.

Unul dintre elementele care nu permite noilor veniți să urmeze calea incluziunii și, astfel, să contribuie la viața economică și socială a comunităților în care aceștia se stabilesc este incertitudinea legată de statutul lor și de prelungirea în timp a examinării cererilor de azil.

4.2.

Obligarea noilor veniți să se limiteze la ajutorul umanitar mai mulți ani, fără acces la educație, formare profesională și posibilități de venit împiedică dezvoltarea capitalului lor uman și le limitează capacitatea de a contribui în mod pozitiv la economia și la societatea țării lor gazdă (13). În acest proces, Comitetul a subliniat recent rolul esențial al întreprinderilor economiei sociale în prevenirea radicalizării și în promovarea valorilor comune, pașnice, și a non-violenței (14).

4.3.

Comitetul își exprimă speranța ca dezbaterea să abordeze necesitatea de a verifica eficacitatea actualelor mecanisme care permit depunerea de cereri de intrare de către resortisanții țărilor terțe, pentru a se stabili în interiorul Uniunii Europene din motive profesionale.

4.4.

În mod similar, este esențial ca Uniunea să abordeze migrația și din perspectiva cauzelor care determină necesitatea deplasării persoanelor: sărăcie, conflicte, discriminare, schimbări climatice. O astfel de acțiune va constitui în mod inevitabil un angajament reînnoit al Uniunii Europene în domeniul diplomației și al cooperării internaționale pentru dezvoltare.

4.5.

Deși utilizarea sa a fost destul de limitată, o revizuire a sistemului cărții albastre poate contribui și la definirea unor noi posibilități legale de intrare pe teritoriul Uniunii. Într-adevăr, Comitetul a subliniat că este nevoie de o strategie europeană pentru atragerea forței de muncă din afara Europei, pentru a garanta creșterea economică și prosperitatea în cadrul Uniunii. În acest demers, trebuie să se țină seama de impactul migrației asupra țărilor de origine, acordând sprijin dezvoltării sistemelor de învățământ din aceste țări (15). Comitetul propune să se ia în considerare extinderea cărții albastre la o gamă mai largă de potențiali beneficiari, ținând seama în special de cei care doresc să înceapă o activitate antreprenorială, promovând, totodată, accentul pus pe antreprenoriatul social.

4.6.

În multe cazuri, societatea civilă s-a mobilizat pentru a promova parcursuri de legalitate și transparență, colaborând cu instituțiile de la nivel local, național și internațional și oferind semnale încurajatoare. Proiectul „Coridoare umanitare”, realizat în Italia de către Comunitatea Sant’Egidio, Federația bisericilor evanghelice din Italia, Tavola valdese și guvernul italian, este un exemplu important de acțiune-pilot. În acest mod a fost posibil ca, din februarie 2016 și până în prezent, peste 1 000 de persoane să solicite protecție internațională și să obțină asistență în gestionarea cererilor înainte de a efectua o călătorie într-o țară din UE (16).

4.7.

Este de dorit ca aceste acțiuni-pilot să fie avute în vedere la elaborarea viitoarelor politici privind migrația. În special, ar trebui să existe o mai bună coordonare între instituțiile internaționale, pe de o parte pentru gestionarea susținută a acestor forme de intrare, iar pe de altă parte, pentru a se evita orice discriminare între „cei puțini aleși”, care pot beneficia de coridoare umanitare, cu garanții extinse inclusiv pentru etapele succesive celei de „primire” și cei mulți, excluși de la aceste etape, care rămân victime ale traficanților și ale rutelor caracterizate de ilegalitate.

4.8.

Rolul întreprinderilor din sectorul economiei sociale este esențial, având în vedere măsurile de incluziune socială și de ocupare a forței de muncă pe care le pot realiza, activând potențialul migrantului care, în cele mai multe cazuri, decide să își părăsească țara de origine pentru a căuta condiții mai bune de viață și oportunități de angajare.

4.9.

În multe cazuri, a fost recunoscut rolul important al migranților în Uniune, fiind încurajată, de exemplu, consolidarea creativității și a capacității de inovare a acestora. Realizarea unui astfel de obiectiv este o condiție prealabilă pentru creșterea numărului locurilor de muncă, dar – în același timp – crește internaționalizarea în sectoarele de producție și favorizează crearea de legături, inclusiv comerciale, cu țările de origine ale migranților (17). Astfel, consolidarea capacității incluzive a structurii economice și sociale europene a migranților este, de asemenea, esențială pentru a îmbunătăți eficacitatea politicilor europene în favoarea IMM-urilor, în special în ceea ce privește capacitatea de a aborda piețe din ce în ce mai globalizate, după cum subliniază avizul CESE pe această temă (18).

4.10.

În multe cazuri, întreprinderile din sectorul economiei sociale au jucat un rol important pentru recunoașterea rolului economic și social pozitiv al migranților, deoarece creează locuri de muncă de calitate atât în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, cât și în domeniile inovării tehnologice și digitalizării. Printre activitățile cele mai importante se numără cu siguranță cele care vizează îngrijirea persoanei, garantarea accesului la servicii sociale, servicii de îngrijire a copiilor și, în general, asistența acordată persoanelor dependente și expuse riscului de excluziune socială. În multe cazuri, aceste domenii sunt cele cu cea mai mare prevalență a lucrătorilor din țări terțe.

4.11.

Cu toate acestea, în anumite domenii, cum ar fi cel al asistenței, printre lucrătorii agricoli, în construcții și în alimentația publică continuă să existe numeroase situații de utilizare nelegală a forței de muncă și tocmai din acest motiv este important să se promoveze prezența întreprinderilor din sectorul economiei sociale, care au dovedit că pot avea un rol important în ceea ce privește incluziunea și regularizarea contractelor de muncă, prin valorificarea rolului migranților și garantarea drepturilor lucrătorilor în aceste sectoare, în conformitate cu politicile europene în materie, și care combat utilizarea abuzivă a statutului de lucrător independent (19).

4.12.

În domeniul îngrijirii la domiciliu, unde există o prezența predominantă a femeilor angajate pentru activități de îngrijire direct în cadrul familiilor, se creează adesea condiții care împiedică dezvoltarea profesională. Un studiu recent privind factorii determinanți ai spiritului antreprenorial al femeilor migrante a arătat că lipsa recunoașterii competențelor acestora este unul din elementele care conduc la activarea statutului de „auto-întreprinzător” (20). Întreprinderile din sectorul economiei sociale care activează în aceste domenii pot avea un rol important pentru regularizarea muncii și consolidarea oportunităților de dezvoltare a migranților, dacă sunt sprijinite prin politici publice adecvate.

4.13.

Multe întreprinderi din sectorul economiei sociale care se ocupă de integrarea pe piața muncii a persoanele dezavantajate își desfășoară activitatea în domenii care fac parte din așa-numita economie circulară: colectarea și tratarea separată a deșeurilor, recuperarea și reutilizarea materialelor, agricultura terapeutică, întreținerea spațiilor publice verzi. Aceste domenii reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă, iar metodologia întreprinderilor de integrare pe piața forței de muncă pare deosebit de eficientă inclusiv pentru integrarea pe piața forței de muncă a migranților.

4.14.

Încadrarea în muncă a migranților permite în multe cazuri inversarea proceselor de excluziune socială și de sărăcire culturală a Uniunii, ceea ce conduce la revitalizarea meseriilor tradiționale și a artizanatului, în contextul dificil al reînnoirii generațiilor (21). Într-adevăr, există multe întreprinderi de artizanat și unități comerciale mici înființate de cetățeni migranți.

4.15.

În cadrul proiectelor de primire destinate migranților, numeroase organizații din sectorul economiei sociale au promovat acorduri cu instituțiile centrale și cu administrațiile locale pentru a depăși problemele apărute în sistem și pentru a facilita distribuirea noilor veniți pe teritoriul respectiv, introducând conceptul de „primire pe întreg teritoriul”, cu scopul de a facilita mecanisme echitabile de preluare de către comunitățile locale (22).

4.16.

În aceste proiecte, s-a acordat prioritate proceselor de integrare a migranților, prin organizarea de cursuri de limbă, metode de evaluare a competențelor, cursuri de formare profesională. Acest lucru a contribuit la promovarea unor mecanisme de recunoaștere a programelor de studii sau de formare profesională, utile pentru creșterea oportunităților de angajare ale noilor veniți.

4.17.

Unele dintre aceste experiențe de „primire pe întreg teritoriul” contribuie la repopularea zonelor teritoriale marginale, mai ales a zonelor de munte, unde prezența migranților contribuie la menținerea activității economice și a serviciilor (începând cu școlile), limitând riscul de depopulare a zonelor respective. În orice caz, pentru a asigura succesul unor astfel de măsuri, este nevoie ca ele să fie însoțite de politici de ocupare a forței de muncă și locative.

4.18.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale pot în astfel de contexte să reprezinte o rețea pentru lumea antreprenorială tradițională, acordând migranților posibilitatea integrării pe piața forței de muncă prin cursuri de formare și stagii special concepute (23).

4.19.

Modelul creat de întreprinderile cooperative în acest sens a fost, fără îndoială, cel care a primit cea mai mare atenție din partea cercetătorilor, care au investigat în detaliu rolul cooperativelor în ceea ce privește migranții. În aceste întreprinderi din sectorul economiei sociale, dimensiunea participativă are relevanță în ceea ce privește siguranța și protecția atunci când activitatea economică este structurată, deoarece conduce la trecerea în legalitate a economiei informale și a muncii fără forme legale.

4.20.

O analiză specifică realizată de Organizația Internațională a Muncii a identificat domeniile în care intervenția cooperativelor are un efect pozitiv asupra integrării migranților și a refugiaților: integrare pe piața forței de muncă; îngrijire și asistență; educație și formare profesională; sprijin în viața cotidiană și în asigurarea autonomiei; acces pe piață; acces la finanțare; asistență juridică și consiliere; asistență pentru nevoile de bază (24).

4.21.

În prima și a doua ediție a Zilei europene a întreprinderilor din sectorul economiei sociale, organizate de Comitet în 2016 și 2017, studiile de caz prezentate au demonstrat atenția acordată temei migranților (25), evidențiind activarea parcursurilor de formare profesională și incluziune profesională, în special în ceea ce privește femeile migrante.

4.22.

Și Comisia Europeană a recunoscut importanța întreprinderilor din sectorul economiei sociale în abordarea provocării reprezentate de migrație, dedicând Concursul european pentru inovare socială din 2016 ideilor legate de primirea și integrarea refugiaților (26). Comitetul speră că atenția Comisiei cu privire la inițiativele în materie de migrație să aibă continuitate în timp și să devină o prioritate în cadrul stabilirii politicilor UE.

4.23.

Pe lângă rolul important pe care îl joacă întreprinderile din sectorul economiei sociale în integrarea pe piața forței de muncă, în educație, formare și asistență, multe dintre acestea sunt active și în cadrul proiectelor care permit accesul la locuințe pentru numeroși migranți, în special pentru refugiați și solicitanții de azil. Acest model de gestionare a imobilelor de către întreprinderile din sectorul economiei sociale a atins dimensiuni economice importante în țări cum ar fi Italia, cu mii de unități imobiliare puse la dispoziția proiectelor de incluziune, care deservesc deseori și la redefinirea cartierelor sau a zonelor marginale.

4.24.

În cele din urmă, întreprinderile din sectorul economiei sociale și societatea civilă în ansamblu au un rol decisiv în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate și de îngrijire, reducând în mod semnificativ dificultățile legate de accesul la tratament. Comitetul invită statele membre să asigure accesul deplin al migranților la sistemele de sănătate și la serviciile sociale, fără discriminare pe motive legate de statutul acestora.

5. Considerații suplimentare ale Grupului permanent pentru întreprinderile din sectorul economiei sociale din cadrul CESE

5.1.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale prezintă o anumită tendință și sensibilitate în ceea ce privește intervenția în domeniile muncii de îngrijire, în gestionarea bunurilor culturale și de mediu, în activitățile economiei bazate pe partajare și ale economiei circulare. Aceste întreprinderi pot fi un aliat valoros în promovarea politicilor de „tranziție ecologică” a modelului european de dezvoltare, găsind, de asemenea, în aceste domenii de activitate o sursă majoră de noi locuri de muncă.

5.2.

Întreprinderile din sectorul economiei sociale sprijină și favorizează spiritul antreprenorial al persoanelor și facilitează accesul la activitățile economice, indiferent dacă dispun sau nu de capital inițial pentru a desfășura o activitate. Acest lucru este valabil în special în cazul întreprinderilor cooperative și, din acest motiv, ar fi util și important ca, în programele de cooperare pentru dezvoltare puse în aplicare de Uniunea Europeană în țările în curs de dezvoltare, să fie introduse programe de promovare a întreprinderilor din sectorul economiei sociale.

5.3.

Având în vedere dovezile care susțin rolul întreprinderilor din sectorul economiei sociale în promovarea incluziunii sociale și profesionale a migranților, statele membre ar trebui încurajate să creeze stimulente pentru ocuparea forței de muncă, la care să poată avea acces întreprinderile din sectorul economiei sociale care se ocupă de integrarea pe piața muncii. Astfel de stimulente ar putea fi acordate timp de doi ani după recunoașterea statutului de beneficiar de protecție internațională.

5.4.

Trebuie să se ia în considerare că în următorii ani va spori, fără îndoială, numărul migranților care își vor părăsi țările de origine din cauza consecințelor grave ale schimbărilor climatice, care provoacă o creștere a deșertificării, foamete și dezastre ecologice. Acest fenomen va impune reexaminarea distincției artificiale și discriminatorii între refugiați, solicitanți de azil și migranți economici, cel puțin în cazurile în care acești migranți se refugiază din cauza foametei și a dezastrelor ecologice.

5.5.

În acest scop, este nevoie de promovarea în continuare a dezvoltării durabile și a tranziției ecologice, care ar putea avea efecte pozitive și pentru economie, fructificând contribuția pe care întreprinderile din economia socială o au în promovarea creșterii, incluziunii și bunăstării, așa cum a subliniat recent Comitetul în avize sale (27).

Bruxelles, 23 mai 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Cu privire la rolul întreprinderilor din sectorul economiei sociale, a se vedea, de asemenea JO C 117, 26.4.2000, p. 52.

(2) Contribuția CESE la programul de lucru al Comisiei pentru 2018, în special punctul 2.4.6 și următoarele.

(3) „Raport privind progresele înregistrate referitoare la Agenda europeană privind migrația”.

(4) JO C 318, 23.12.2009, p. 22.

(5) În numeroase contexte, aceste activități au fost desfășurate în cadrul familiei aproape exclusiv de către femei, împiedicând participarea femeilor pe piața forței de muncă.

(6) JO C 24, 28.1. 2012, p. 1.

(7) https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N17/002/18/PDF/N1700218.pdf?OpenElement.

(8) Date furnizate de Eurostat și menționate în „Raportul privind protecția internațională” editat de ANCI, Caritas Italia, Cittalia, Fondazione Migrantes, Serviciul central al SPRAR, în cooperare cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați; a se vedea, de asemenea, http://ec.europa.eu/eurostat/web/asylum-and-managed-migration/data/main-tables.

(9) https://www.eesc.europa.eu/ro/policies/policy-areas/migration-and-asylum/opinions.

(10) A se vedea nota de subsol 2.

(11) Raportul Reprezentantului Special pentru Migrație al Secretarului General al ONU, 3 februarie 2017.

(12) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/11/18/2018-eu-budget-agreement-reached/.

(13) Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați 2003, Cadru de identificare a unor soluții durabile pentru refugiați și persoanele care prezintă motive de îngrijorare, mai, Geneva.

(14) JO C 129, 11.4. 2018, p. 11.

(15) JO C 75, 10.3.2017, p. 75.

(16) http://www.santegidio.org/pageID/11676/Corridoi-umanitari.html.

(17) JO C 351, 15.11.2012, p. 16.

(18) JO C 345, 13.10.2017, p. 15.

(19) Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, COM(2014) 221 final; JO C 161, 6.6.2013, p. 14; JO C 125, 21.4.2017, p. 1.

(20) Corsi, M., De Angelis, M., Frigeri, D., document de lucru: The determinants of entrepreneurship for migrants in Italy. Do Italian migrants become entrepreneurs by „opportunity” or through „necessity”? A se vedea și documentul OIM, Cooperatives and the world of work n. 2, „Cooperating out of isolation: domestic workers’ cooperatives”.

(21) JO C 351, 15.11.2012, p. 16.

(22) http://www.interno.gov.it/it/notizie/carta-buona-accoglienza-nuovo-modello-integrazione.

(23) Estimări interne, Consorțiul „Veneto Insieme”. Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://venetoinsieme.it/.

(24) Literature review„Cooperatives and Refugees”, OIM, 2016 (nepublicat).

(25) În special proiectul Okus Doma în ediția 2016 și proiectul Solidarity Salt în 2017 (a se vedea, de asemenea, https://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/events/2nd-european-day-social-economy-enterprises).

(26) http://ec.europa.eu/growth/content/4-social-innovators-win-%E2%82%AC200000-2016-european-social-innovation-competition-0_en a se vedea, de asemenea, http://eusic-2016.challenges.org/how-is-europe-supporting-the-integration-of-refugees-and-migrants/.

(27) Avizul pe tema „Stimularea acțiunii climatice a actorilor nestatali”, JO C 227, 28.6.2018, p. 35, și Avizul pe tema „Noi modele economice durabile”, JO C 81, 2.3.2018, p. 57.