Bruxelles, 23.11.2017

COM(2017) 688 final

COMUNICARE A COMISIEI

FMT:Font=Microsoft Sans SerifAl treilea raport privind starea uniunii energetice/FMT

{SWD(2017) 384 final}
{SWD(2017) 385 final}
{SWD(2017) 386 final}
{SWD(2017) 387 final}
{SWD(2017) 388 final}
{SWD(2017) 389 final}
{SWD(2017) 390 final}
{SWD(2017) 391 final}
{SWD(2017) 392 final}
{SWD(2017) 393 final}
{SWD(2017) 394 final}
{SWD(2017) 395 final}
{SWD(2017) 396 final}
{SWD(2017) 397 final}
{SWD(2017) 398 final}
{SWD(2017) 399 final}
{SWD(2017) 401 final}
{SWD(2017) 402 final}
{SWD(2017) 404 final}
{SWD(2017) 405 final}
{SWD(2017) 406 final}
{SWD(2017) 407 final}
{SWD(2017) 408 final}
{SWD(2017) 409 final}
{SWD(2017) 411 final}
{SWD(2017) 412 final}
{SWD(2017) 413 final}
{SWD(2017) 414 final}


I.    INTRODUCERE

Tranziția Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon devine noua realitate de pe teren. Uniunea energetică, una dintre cele zece priorități ale actualei Comisii, asigură crearea de noi locuri de muncă, creșterea economică și oportunități de investiții. Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” 1 și propunerile privind mobilitatea cu emisii scăzute de carbon prezentate în luna noiembrie 2017 au reprezentat etape importante în acest proces 2 . La mai puțin de trei ani de la publicarea Strategiei-cadru pentru o uniune energetică 3 , Comisia a prezentat aproape toate propunerile necesare pentru respectarea principiului priorității eficienței energetice, susținerea poziției de lider mondial al UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al acțiunii climatice și furnizarea unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie.

Acest al treilea raport privind starea uniunii energetice urmărește progresele înregistrate pe parcursul anului trecut și prezintă calea de urmat în anul următor. Este momentul să fie mobilizată întreaga societate - cetățenii, orașele, zonele rurale, întreprinderile, mediul academic, partenerii sociali - pentru a-și asuma pe deplin responsabilitatea privind uniunea energetică, a o duce mai departe și a se implica în elaborarea de soluții pentru viitor.

Comisia salută angajamentul ferm al Parlamentului European și al Consiliului de a adopta, ca o prioritate, inițiativele legislative privind energia și schimbările climatice propuse în 2015 și 2016, în conformitate cu Declarația comună a celor trei președinți 4 . Comisia invită colegiuitorii să păstreze un nivel ridicat de ambiție și de coerență între diferitele propuneri.

Între timp, este important să se continue furnizarea rapidă a unei serii de măsuri de sprijin 5 , pentru a se asigura faptul că tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va contribui pe deplin la modernizarea economiei Europei. De asemenea, aceasta va sprijini statele membre să respecte obiectivele stabilite de comun acord privind energia și clima pentru 2020 și 2030, precum și obiectivele uniunii energetice.

Finalizarea uniunii energetice necesită o strânsă cooperare între Comisie, statele membre și toate segmentele societății. Acesta este un proces de creație comună, în care transmiterea în timp util de către statele membre a proiectelor de planuri climatice și energetice naționale integrate pentru perioada de după 2020 este un element-cheie. Majoritatea statelor membre au început să își pregătească planurile naționale, însă toate acestea trebuie să depună eforturi considerabile pentru a finaliza proiectele de planuri până la începutul anului 2018 6 . Transmiterea planurilor cât mai devreme este esențială pentru a asigura încrederea și siguranța investitorilor pentru perioada de după 2020. Finalizarea proiectelor de planuri până în prima parte a anului 2018 este esențială, de asemenea, pentru a demonstra rolul puternic de lider al Uniunii pe scena mondială.

Modificările globale în producția și cererea de energie au un impact semnificativ asupra geopoliticii și asupra competitivității industriale. Acest fapt reprezintă o provocare importantă în Europa, însă creează, de asemenea, oportunități unice. În acest context, UE dorește să își consolideze rolul de lider mondial în tranziția către o energie curată, asigurând în același timp securitatea energetică pentru toți cetățenii săi. Prin urmare, ambiția sa de a finaliza și a realiza uniunea energetică se menține la un nivel ridicat. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi în continuare. Demonstrarea ambiției în ceea ce privește aspecte precum sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și inovarea în domeniul energiei curate, precum și asigurarea semnalelor corecte de preț pe piață este o condiție prealabilă pentru a atrage investiții în modernizarea întregii economii.

Prin urmare, trebuie să accelerăm eforturile noastre de cooperare și să ne îndeplinim angajamentul de a realiza uniunea energetică până la finalul actualului mandat al Comisiei. Până în 2019, uniunea energetică trebuie să fie mai mult decât o politică. Aceasta trebuie să fie o realitate.

II.    OBSERVAȚII PRIVIND TENDINȚELE ȘI POLITICILE

Europa trece în prezent de la un sistem energetic bazat pe combustibili fosili la un sistem energetic complet digital și orientat către consumator, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Principalele tendințe observate în ultimii ani au continuat și au fost chiar consolidate în anumite domenii 7 .

Ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE continuă să crească și este pe cale să atingă obiectivul de 20 % în 2020. În 2015, energia din surse regenerabile a reprezentat cea mai mare parte (77 %) din noua capacitate de producție de energie a UE pentru cel de al optulea an consecutiv 8 . Costul energiei din surse regenerabile este în scădere, de exemplu pentru energia solară (energie fotovoltaică) 9 , precum și pentru energia eoliană din larg și de pe uscat. Acesta este un semn al încrederii investitorilor în progresul tehnologic, buna concepere a politicii și reformele pieței de energie electrică 10 . În trecut, investițiile în sursele regenerabile de energie au fost afectate în mod negativ atunci când statele membre au aplicat măsuri retroactive. În ceea ce privește securitatea aprovizionării, sursele regenerabile de energie au economisit o sumă estimată de 16 miliarde EUR în importuri de combustibili fosili (pe baza datelor din 2015) 11 .

Figura 1: Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al UE raportat la Directiva privind energia din surse regenerabile și traiectoriile planului național de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile

Decuplarea emisiilor de gaze cu efect de seră de produsul intern brut (PIB) a continuat, fiind bazată, în special, pe inovare 12 . În 2016, redresarea economiei Europei a condus la o creștere a activităților industriale și economice și la o creștere în ansamblu a PIB-ului cu 1,9 %. Aceasta ar fi putut implica o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În schimb, emisiile au scăzut în total cu 0,7 % și chiar mai rapid (2,9 %) în sectoarele care fac obiectul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. În ansamblu, între 1990 și 2016, PIB-ul combinat al UE a crescut cu 53 %, în timp ce emisiile totale 13 au scăzut cu 23 % 14 . Cu toate acestea, în sectorul transporturilor, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească.

Figura 2: Modificări ale PIB-ului UE (în termeni reali), ale emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE (GES) și ale intensității emisiilor de gaze cu efect de seră de pe teritoriul UE la nivelul economiei (raport între emisii și PIB) Indice (1990 = 100)

Creșterea economică și consumul de energie, au fost, de asemenea, decuplate. Cererea de energie în continuă scădere în UE se datorează, în primul rând, măsurilor de eficiență energetică din statele membre. Deși consumul de energie a crescut ușor în 2015 ca urmare a creșterii economice susținute, a scăderii prețurilor petrolului și gazelor și a iernii cu temperaturi mai scăzute în comparație cu iarna cu temperaturi deosebit de ridicate din 2014, tendința descendentă pe termen lung este evidentă: în 2015, UE a consumat cu 2,5 % mai puțină energie primară decât în 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 53 % pe parcursul aceleiași perioade. Având acestea în vedere, UE trebuie să își reducă consumul de energie primară cu 3,1 % între 2015 și 2020 pentru a-și atinge obiectivul în materie de eficiență energetică 15 .

Figura 3: Evoluția PIB-ului și consumul de energie primară în UE 28. Sursa: Eurostat

Tranziția energetică în curs de desfășurare contribuie la modernizarea economiei europene. De exemplu, activitatea de brevetare în domeniul tehnologiilor energetice nepoluante din Europa este în creștere. De asemenea, întreprinderile europene sunt din ce în ce mai mult în căutare de protecție la nivel internațional pentru invențiile lor, demonstrând o încredere tot mai mare în competitivitatea lor pe piața internațională a tehnologiei energetice. UE se clasează pe locul al doilea, după Japonia, în ceea ce privește brevetele internaționale.

Figura 4: Tendința brevetelor UE în domeniul tehnologiilor energetice nepoluante. Sursa de date: Comisia Europeană/Centrul Comun de Cercetare (pe baza datelor furnizate de Oficiul European de Brevete). Datele pentru anii 2014, 2015 și 2016 sunt estimative.

În pofida acestor evoluții pozitive, tranziția către o energie curată poate fi afectată de concurență neloială, în cazul în care statele membre continuă să ofere subvenții pentru combustibilii fosili. Acestea se prezintă sub mai multe forme, cum ar fi subvențiile directe pentru minele de cărbune nerentabile 16 , mecanismele de asigurare a capacității pentru centralele electrice care generează un nivel ridicat de emisii, scutiri fiscale pentru autovehiculele de serviciu sau pentru motorină și măsuri similare. De asemenea, subvențiile pentru combustibilii fosili conduc la creșterea riscului de a investi în active irecuperabile, care trebuie să fie înlocuite înainte de sfârșitul duratei lor de viață. Planurile climatice și energetice naționale integrate ar trebui să contribuie la o mai bună monitorizare și evaluare a eforturilor statelor membre de reducere a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Următorul raport privind prețurile și costurile energiei din 2018 va furniza informații actualizate cu privire la subvențiile pentru combustibilii fosili în UE.

III.    EVALUAREA PROGRESELOR ÎNREGISTRATE

Tranziția energetică ar trebui să fie echitabilă din punct de vedere social, să conducă la inovare și să se bazeze pe o infrastructură orientată spre viitor, consolidând în același securitatea aprovizionării. Instrumentele de investiții ale Uniunii Europene și politicii sale externe și de dezvoltare sprijină tranziția energetică a Europei. În toate aceste domenii, s-au înregistrat progrese considerabile în 2017.

O tranziție energetică echitabilă din punct de vedere social

Tranziția către o societate cu emisii scăzute de carbon afectează numeroase persoane, în calitate de consumatori, lucrători, salariați sau participanți la piața energiei. Deși nu toată lumea poate beneficia de tranziția energetică pe termen scurt, în cazul în care este bine gestionată, aceasta va aduce beneficii în cele din urmă întregii economii a UE, prin crearea de noi oportunități de ocupare a forței de muncă, generarea de economii privind costurile legate de energie sau îmbunătățirea calității aerului. Multe dintre acțiunile de sprijin din cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii” sunt destinate abordării dificultăților întâmpinate de unele regiuni sau grupuri de populație în a valorifica beneficiile rezultate în urma tranziției energetice.

Acțiuni de sprijin pentru insulele și regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon

În 2017, Comisia a început să ofere sprijin și asistență personalizată regiunilor aflate în tranziție care au fost sau sunt în continuare dependente de cărbune și de industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Aceste regiuni se confruntă cu provocări economice și sociale. Activitățile au început cu regiunile Trenčín din Slovacia și Śląsk din Polonia, în strânsă colaborare cu autoritățile naționale și regionale. Sprijinul include furnizarea de cercetare cu privire la atuurile economice ale acestor regiuni, de asistență tehnică și de consiliere cu privire la utilizarea direcționată a unei serii de fonduri și programe UE disponibile. Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu aceste regiuni și va extinde programul-pilot la alte state membre interesate. Această inițiativă va urmări, de asemenea, să valorifice experiențele regiunilor europene care au înregistrat succese în realizarea tranziției. În acest sens, va fi creată o platformă a părților interesate la nivelul UE în decembrie 2017.

Deși insulele sunt adesea bine plasate pentru a atrage investiții în energia curată, acestea se confruntă cu provocări specifice din cauza poziției lor geografice, a economiei de dimensiuni mici și a dependenței puternice de combustibilii fosili importați. Comisia, împreună cu 14 state membre, a semnat o declarație politică în mai 2017, la Malta, pentru a accelera tranziția către energia curată pe insule. Primul forum din cadrul inițiativei a avut loc la Chania, în Creta, în luna septembrie. Inițiativa urmărește să furnizeze celor 2 400 de insule locuite ale Europei un cadru pe termen lung, sprijinindu-le să își reducă dependența de importurile de energie printr-o mai bună utilizare a propriilor surse regenerabile de energie.

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va crea noi locuri de muncă în sectorul energetic 17 și în economia în sens larg. Acest potențial de creare de locuri de muncă necesită noi competențe și aptitudini. Prin urmare, Comisia a publicat recent o cerere de propuneri pentru planurile de cooperare sectorială în materie de competențe în scopul de a aborda necesitățile în materie de competențe în ceea ce privește tehnologiile curate și energiile din surse regenerabile în sectorul construcțiilor 18 . Un cadru similar pentru sectorul autovehiculelor a fost lansat anul trecut pentru a îmbunătăți înțelegerea lacunelor în materie de competențe între țări și sectoare, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) efectuând o analiză a volumelor mari de date pe baza examinării în timp real a locurilor de muncă vacante, iar primele rezultate vor fi disponibile în 2018.

În UE, sărăcia energetică afectează aproape 50 de milioane de persoane. Ca parte a pachetului privind energia curată, Comisia a propus o serie de măsuri pentru a combate sărăcia energetică prin eficiență energetică, măsuri de protecție împotriva deconectării și o mai bună definire și monitorizare a problemei la nivel de stat membru. Până la sfârșitul anului 2017, Observatorul european al sărăciei energetice va publica statistici și rapoarte pe un portal web interactiv. În etapa următoare, acesta va plasa accentul pe schimbul de informații și de cele mai bune practici între experți și factorii de decizie politică. A fost lansat un proiect de campanie de sensibilizare care se va desfășura în patru state membre (Republica Cehă, Grecia, Portugalia și România) pe parcursul anului următor. Campania se axează pe creșterea gradului de sensibilizare a consumatorilor care se confruntă cu sărăcia energetică cu privire la drepturile lor și va furniza consumatorilor sfaturi privind economisirea energiei și informații privind îmbunătățirea eficienței energetice cu costuri reduse.

Tranziția energetică are un impact pozitiv asupra sănătății multor cetățeni europeni. Emisiile totale de poluanți, cum ar fi dioxizi de sulf, dioxizi de azot și pulberi în suspensie, sunt în scădere în UE, însă poluarea atmosferică cauzează încă peste 400 000 de decese premature în fiecare an 19 . Prin adoptarea Directivei privind plafoanele naționale de emisii din decembrie 2016 20 , UE urmărește să reducă la jumătate numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică până în 2030. Tranziția energetică ar putea să reducă și mai mult emisiile toxice și să accelereze îmbunătățirea calității vieții în multe orașe europene în care cetățenii se confruntă cu poluarea aerului în fiecare zi 21 . Investițiile inteligente în transporturi mai curate și încălzirea locuințelor vor sprijini, de asemenea, economia prin reducerea costurilor serviciilor de asistență medicală și a numărului de zile de concediu medical din cauza bolilor respiratorii.

O tranziție energetică care inovează

Uniunea energetică este un motor important al inovării în domeniul energiei curate în Europa și în restul lumii. Societățile europene și inovatorii ar trebui să joace un rol primordial în ceea ce privește această tranziție și să obțină avantajul „primului sosit” pentru noile tehnologii și modele de afaceri. Acesta este unul dintre obiectivele cheie ale strategiei Accelerarea inovării pentru o energie curată 22 .

Europa este una dintre cele mai inovatoare regiuni din lume, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru a aduce aceste inovații pe piață și pentru a le transforma în oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă.

Întrucât cercetarea și inovarea necesită timp, beneficiile pe termen mediu de pe teren depind de acțiuni pregătitoare imediate. Prin urmare, anul trecut fondurile UE au fost majorate. Politica de coeziune sprijină inovarea printr-o specializare inteligentă (o sumă de cel puțin 2,6 miliarde EUR va fi direcționată către cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon 23 ), în timp ce programul Orizont 2020 va mobiliza peste 2 miliarde EUR în perioada 2018-2020, concentrându-se pe patru priorități esențiale în materie de energie și climă: depozitarea, sursele regenerabile de energie, clădiri și electromobilitate (urbană). Luându-se în considerare activitățile ascendente, suma totală s-ar putea ridica la 3 miliarde EUR 24 . În plus, bugetul proiectelor demonstrative InnovFin din domeniul energiei, un instrument financiar care sprijină proiecte de pionierat privind tehnologiile energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, s-a dublat la 300 de milioane EUR, utilizând fondurile Orizont 2020 și în prezent este, de asemenea, în măsură să canalizeze veniturile suplimentare nedistribuite din prima cerere de propuneri a programului NER 300  25 .

Bateriile reprezintă o parte strategică a priorităților de inovare definite în luna noiembrie a anului trecut. Odată cu creșterea performanței bateriilor și reducerea costurilor, bateriile vor fi o tehnologie generică esențială pentru atingerea obiectivelor uniunii energetice, în special prin intermediul unor aplicații în electromobilitate și stocarea energiei electrice. În ceea ce privește aspectul financiar, Comisia este pregătită să mobilizeze un sprijin substanțial pentru tehnologia bateriilor și a celulelor de baterii. În acest scop, Comisia colaborează cu ecosistemul inovării, statele membre și părțile interesate din industrie de-a lungul întregului lanț valoric al bateriilor pentru a identifica prioritățile și necesitățile și pentru a construi o Alianță UE pentru baterii în centrul căreia se află producția celulelor de baterii. Rezultatele vor fi luate în considerare în cadrul Forumului privind competitivitatea industrială în domeniul energiei curate, care urmează să se desfășoare în februarie 2018. Aceasta vine în completarea măsurilor de reglementare vizând eliminarea factorilor de descurajare din calea stocării energiei și promovarea electromobilității. Abordările similare comune sunt preluate în alte domenii prioritare, cum ar fi energia din surse regenerabile și decarbonizarea parcului imobiliar al Europei, conducând la beneficii economice și industriale tangibile pentru Europa.

Acțiuni de sprijin pentru inovarea în orașe

Orașele sunt responsabile de o mare parte a inovării și a investițiilor necesare pentru realizarea tranziției energetice. În 2017, orașele din UE au luat o serie de inițiative concrete pentru a dezvolta și a în aplicare tehnologii noi și inovatoare în scopul de a sprijini tranziția energetică. Prin „Acțiuni inovatoare urbane”, orașele Göteborg, Paris și Viladecans au început testarea unor soluții inovatoare care ar putea fi transferate ulterior către alte orașe din UE 26 . În cadrul inițiativei „Convenția primarilor”, care se extinde în prezent peste granițele Europei 27 , orașele din Europa, vecinătatea UE și regiunile extinse au adoptat o abordare integrată și au întreprins acțiuni decisive privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și privind accesul la energia durabilă și accesibilă. În plus, au fost instituite diferite parteneriate urbane în conformitate cu Agenda urbană a UE 28 , care oferă o abordare de guvernanță inovatoare implicând colaborarea între autoritățile locale, statele membre și instituțiile europene. Parteneriatele privind tranziția energetică, mobilitatea urbană, calitatea aerului, utilizarea durabilă a terenurilor și soluțiile bazate pe natură, tranziția digitală, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și locuințele vor îndeplini un rol important în realizarea unei tranziții energetice inovatoare. În cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente, orașele și industria au depus eforturi în vederea atingerii obiectivului de a asigura că 300 de milioane de cetățeni europeni sunt deserviți de orașe cu platforme urbane interoperabile pentru date până în 2025 29 ; de asemenea, a fost creat un ghid pentru a facilita implicarea factorilor de decizie ai orașului 30 .

De asemenea, Comisia își asumă rolul de lider la nivel global. În februarie 2017, Comisia a preluat președinția Comitetului director al inițiativei „Misiunea inovare” din Statele Unite, asumându-și conducerea în ceea ce privește două provocări legate de inovare: „Transformarea luminii solare în combustibili solari care pot fi depozitați” și „Soluții de încălzire și de răcire accesibile”. În calitate de co-organizator al reuniunii la nivel înalt din cadrul inițiativei „Misiunea inovare” din mai 2018 și al forumului ministerial privind energia curată, Comisia urmărește să ofere un spațiu semnificativ actorilor nestatali, inclusiv întreprinderile, investitorii privați și orașele inovatoare. Acest lucru s-ar putea realiza în strânsă cooperare cu Convenția globală a primarilor 31 , care a devenit operațională în 2017. În același timp, Uniunea Europeană lucrează în parteneriat cu China și Canada pentru a duce inovarea în domeniul energiei curate la nivel mondial.

De asemenea, Comisia își asumă în continuare, în numele Euratom, rolul de conducere în cadrul proiectului inovator internațional ITER pentru dezvoltarea fuziunii nucleare ca o sursă de energie viabilă din punct de vedere comercial 32 .

O tranziție energetică care necesită infrastructuri rezistente la proba timpului

Nu va exista o tranziție energetică în cazul în care infrastructura nu este adaptată la nevoile viitorului sistem energetic. Infrastructurile energetice, de transporturi și de telecomunicații sunt din ce în ce mai interconectate. Această integrare transsectorială va continua, rețelele locale devenind din ce în ce mai importante în viețile de zi cu zi ale cetățenilor europeni, care vor trece într-un număr tot mai ridicat la electromobilitate, producția descentralizată de energie și răspunsul din partea cererii. Pentru a realiza următoarea generație de infrastructuri inteligente și a optimiza utilizarea infrastructurii existente, Comisia încurajează promotorii de proiecte care solicită sprijin financiar să caute să creeze sinergii între infrastructura energetică, de transporturi și de telecomunicații. Comisia va evalua modul în care va putea continua să promoveze astfel de proiecte de infrastructură inovatoare în perioada de după 2020.

Creșterea digitalizării infrastructurii permite deja gestionarea inteligentă a rețelei și răspunsul din partea cererii. Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” a propus un cadru coerent pentru răspunsul din partea cererii care permite încărcarea inteligentă pentru vehiculele electrice, oferă stimulente consumatorilor să încarce în perioadele în care există prețuri reduse ale energiei electrice și responsabilizează operatorii de sisteme de distribuție să gestioneze rețeaua în mod activ 33 . Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi a condus la cadre naționale de politică și acțiuni de sprijin pe care Comisia le-a evaluat în detaliu. Pentru a soluționa deficiențele identificate, Comisia a propus, la începutul acestei luni, acțiuni suplimentare, inclusiv finanțare de până la 800 de milioane EUR pentru infrastructura pentru combustibili alternativi 34 .

În era digitală, o mai bună protecție a infrastructurii energetice este de o importanță crucială. Platforma experților în materie de securitate cibernetică din sectorul energiei a identificat provocările și nevoile specifice ale sectorului energetic care nu sunt reglementate în prezent de legislația UE în raportul său publicat în februarie 2017 35 . Comisia a început să colaboreze cu părțile interesate în cadrul grupului operativ pentru rețele inteligente cu privire la un cod de rețea privind securitatea cibernetică în domeniul energiei până la sfârșitul anului 2018. A fost lansat un studiu cu privire la riscurile și prevenirea incidentelor informatice în sectorul energiei.

În același timp, continuă activitățile de îmbunătățire a integrării pieței interne a energiei și a securității aprovizionării. Cooperarea regională, care a fost concepută inițial pentru a îmbunătăți infrastructura fizică și utilizarea sa eficientă, își extinde domeniul de aplicare și vizează aspecte cum ar fi dezvoltarea surselor regenerabile de energie și eficiența energetică. De asemenea, aceasta ar putea să evolueze către proiectele comune în domeniul energiei din surse regenerabile între statele membre și promotorii de proiecte respectivi și chiar către strategii comune de utilizare a surselor regenerabile de energie pe termen lung la scară regională.

Cu toate acestea, în pofida realizărilor semnificative, ar trebui subliniat faptul că există încă blocaje importante. Se estimează că patru state membre (Cipru, Polonia, Spania și Regatul Unit) vor rămâne sub pragul de 10 % al obiectivului de interconectare electrică până în 2020 36 . Pentru a aborda acest aspect, Comisia a adoptat astăzi o comunicare privind obiectivului de interconectare electrică pentru 2020. Consiliul a adoptat, de asemenea, cea de a 3-a listă de Proiecte de interes comun. Lista include toate proiectele principale necesare pentru atingerea obiectivelor unei piețe interne interconectate a energiei, în special cele convenite între cele patru grupuri la nivel înalt, cum ar fi liniile de interconexiune pentru realizarea legăturii între Franța și Peninsula Iberică și restul UE care asigură dezvoltarea surselor regenerabile de energie, proiectele în vederea unei sincronizări a rețelei din zona baltică cu rețelele europene, proiectele de gaze naturale care asigură securitatea aprovizionării și concurența în Europa Centrală/de Sud-Est, precum și primele proiecte în vederea unei rețele integrate din Marea Nordului.

Integrarea regională în întreaga Uniune Europeană

În septembrie 2017, grupul la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) a convenit extinderea domeniului său geografic de aplicare pentru a acoperi întreaga regiune a Balcanilor de Vest, precum și crearea unei piețe interconectate de electricitate, stimulând investițiile în sursele regenerabile de energie și eficiența energetică. Datorită mecanismului „Conectarea Europei”, prima conductă de interconectare de gaze dintre România și Bulgaria a fost îmbunătățită substanțial.

În cadrul punerii în aplicare a Planului de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP), a fost efectuată o analiză tehnică și economică cu privire la sincronizarea rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețelele de energie electrică din UE prin intermediul Lituaniei/Poloniei 37 . Această analiză oferă o bună bază pentru realizarea de progrese rapide în direcția independenței energetice.

Primele proiecte regionale care implică cooperarea în domeniul energetic între țările cu deschidere la mările septentrionale au început să apară, iar grupurile regionale sunt în curs de definire. Nodul energetic din Marea Nordului, o insulă artificială planificată cu mii de turbine eoliene în jurul său, va aduce beneficii concrete pentru lucrătorii și consumatorii europeni.

Construcția gazoductului care face parte din coridorului sudic al gazelor a înregistrat progrese. Acest proiect rămâne de importanță strategică pentru eforturile de diversificare ale UE, aducând noi surse de gaze prin intermediul unei noi rute.

Deși nu sunt suficiente, au fost realizate progrese importante pentru a interconecta mai bine Peninsula Iberică la piața internă a energiei. În 2017, o decizie de alocare a costurilor la nivel transfrontalier a fost luată de autoritățile de reglementare din Franța și Spania pentru linia de interconexiune din Golful Biscaia, care va dubla aproape capacitatea de interconectare electrică între cele două țări atunci când va fi finalizată în 2025. Crearea liniei de interconexiune între Spania și Portugalia se derulează conform calendarului stabilit și, după finalizarea acesteia, Portugalia își va realiza obiectivul de interconectare de 10 %. Dezvoltarea unei axe estice de gaze naturale din Spania și Portugalia către piața internă a gazelor naturale a înregistrat progrese, iar o nouă conductă va elimina congestia din rețeaua franceză.

Dincolo de infrastructura fizică, o piață a energiei interconectată și operată în condiții de siguranță necesită, de asemenea, o mai bună coordonare între operatorii de sisteme de transport (OST) și încetarea prioritizării schimburilor interne în detrimentul celor interzonale. Pentru a oferi o flexibilitate deplină în furnizarea de gaze naturale, o utilizare mai eficientă a instalațiilor de depozitare a gazelor și dezvoltarea unei piețe veritabile de gaz natural lichefiat la nivel mondial vor fi, de asemenea, de o importanță deosebită 38 .

Tranziția energetică ca oportunitate de investiții

Realizarea uniunii energetice și accelerarea tranziției energetice aduce oportunități uriașe de investiții. Prin urmare, una dintre principalele priorități ale uniunii energetice în 2017 a fost de a debloca investițiile. Uniunea Europeană a contribuit la această deblocare în mai multe moduri.

Planul european de investiții a generat investiții în valoare de 240,9 miliarde EUR până în prezent prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), sectorul energetic fiind pe primul loc în ceea ce privește numărul de operațiuni aprobate în cadrul FEIS. Majoritatea proiectelor sprijinite sunt investițiile în energia din surse regenerabile, eficiența energetică și infrastructura energetică 39 .

Statele membre au accelerat, de asemenea, utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a sprijini tranziția energetică: s-a înregistrat o creștere puternică în procesul de selecție a proiectelor pe teren în prima jumătate a anului 2017. În cadrul priorității de investiții în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a fost alocat un procent de aproximativ 28 % - sau 18 miliarde EUR 40 - din buget pentru peste 8 500 de proiecte concrete până la sfârșitul lunii iunie 2017 (în comparație cu 19 % până la sfârșitul anului 2016 41 ), punerea în aplicare desfășurându-se până la sfârșitul anului 2023 42 . În sectorul transporturilor, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru transporturi va avea la dispoziție 22,4 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2017, mobilizând aproximativ 46,7 miliarde EUR de investiții totale în UE.

Anul trecut, Comisia a anunțat, de asemenea, inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” pentru a stimula investițiile în renovarea energetică a parcului imobiliar european 43 . Inițiativa, aflată în curs de elaborare în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, va permite statelor membre să combine diferite surse de finanțare publică și privată pentru a oferi gospodăriilor și IMM-urilor acces la împrumuturi de renovare adaptate.

Având în vedere nevoile de investiții majore în renovarea clădirilor, sursele private de finanțare trebuie să fie mobilizate pe o scară mult mai largă. Pentru a consolida încrederea și a sprijini dezvoltatorii de proiecte și investitorii să evalueze mai bine riscurile și beneficiile investițiilor în eficiența energetică, în noiembrie 2016 a fost lansată Platforma de reducere a riscurilor asociate investițiilor în eficiența energetică de către grupul instituțiilor financiare pentru eficiența energetică (EEFIG), cu sprijinul Comisiei Europene 44 . Aceasta este cea mai mare sursă de date la nivelul UE, cu peste 7 800 de proiecte, arătând că eficiența energetică este atractivă din punct de vedere financiar. În plus, un set de instrumente de subscriere pentru instituțiile financiare a fost lansat în iunie 2017 pentru a sprijini băncile și investitorii să intensifice utilizarea capitalului lor în eficiența energetică prin furnizarea un cadru pentru evaluarea riscurilor și a beneficiilor unor astfel de investiții 45 .

O altă inițiativă care va fi lansată în cursul acestui an este o platformă de consiliere pentru investiții urbane. Această platformă, aflată în curs de elaborare de către Comisie în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, se va baza pe structurile deja existente în cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Aceasta furnizează servicii de consiliere personalizată și posibilități de finanțare autorităților urbane care acționează în calitate de promotori de proiecte și/sau beneficiari.

Acțiuni de sprijin pentru investiții: Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) sau fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) utilizate în prezent.

LINIA DE INTERCONEXIUNE PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ ITALIA-FRANȚA (IT-FR): (170 de milioane EUR) sprijin acordat pentru partea italiană a interconexiunii de curent continuu de înaltă tensiune Piedmont-Savoy care conectează Franța și Italia de-a lungul Alpilor.

INTERCONEXIUNEA HVDC NORDLINK (DE-NO): (150 de milioane EUR) sprijin pentru prima interconexiune între Germania și Norvegia, îmbunătățind astfel diversificarea și securitatea aprovizionării și consolidând integrarea pieței de energie electrică în ambele țări și în regiune.

OBLIGAȚIUNI HIBRIDE ENERGA (PL): (250 de milioane EUR), programul de investiții pe o perioadă de 3 ani (2017-2019) pentru modernizarea și extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice în nordul și centrul Poloniei. Aceasta va facilita, de asemenea, conectarea noilor utilizatori ai rețelei, inclusiv producătorii de energie din surse regenerabile.

COMPANIA DE TRANSPORT RIGA (LV): (175 de milioane EUR), împrumut din partea FEIS combinat cu o finanțare prin grant acordată de MIE pentru Compania de transport Riga în vederea construirii infrastructurii sale de alimentare cu combustibil pe bază de hidrogen pentru a utiliza autobuze cu pilă de combustie cu hidrogen.

FONDUL PENTRU INFRASTRUCTURĂ BALTCAP (LT, LV, EE): Proiect FEIS care sprijină investiția din partea BEI (de până la 20 de milioane EUR) în Fondul pentru infrastructură BaltCap, un fond general pentru infrastructură axat pe energia din surse regenerabile, eficiența energetică și proiectele de transport în cele trei țări baltice.

Proiectul privind LOCUINȚELE SOCIALE NAVARRA NZEB (ES): Sprijinit prin garanția UE în cadrul FEIS, acest împrumut acordat de BEI, în valoare de 39 de milioane EUR, va sprijini construirea a 524 de locuințe sociale în Pamplona, regiunea Navarra. Locuințele vor fi clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero.

PROGRAMUL DE RENOVARE A CLĂDIRILOR CU MAI MULTE APARTAMENTE (LT): (314 milioane EUR ca sprijin din fondurile ESI în perioada 2014-2020, cu o eventuală extindere din FEIS) – Conceput să crească eficiența energetică a clădirilor de apartamente cu cel mai mare consum de căldură, prin intermediul mai multor instrumente financiare (împrumuturi și garanții).

Ar trebui, de asemenea, reamintit faptul că, ca parte a revizuirii schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada de după 2020, Comisia a propus un fond pentru inovare care să sprijine inovarea în sectorul energiei și în industrie. În 2017, Comisia a organizat o serie de mese rotunde ale experților pe sectoare pentru a stabili în mod corespunzător domeniul de aplicare a acestui fond 46 . Propunerea include, de asemenea, crearea unui fond de modernizare pentru a sprijini statele membre în care veniturile sunt mai scăzute în vederea modernizării sistemelor lor energetice.

În pofida acestor eforturi, se pot face mai multe pentru a crea un mediu propice investițiilor. Politicile naționale necoordonate și imprevizibile în domeniul climei și al energiei reduc siguranța investițiilor. Până de curând, numai unele state membre dispuneau de planuri și strategii în domeniul climei și al energiei care să depășească anul 2020. Niciun stat membru nu dispunea de un plan cuprinzător care să includă toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și numai un număr limitat de guverne au luat în considerare impacturile la nivel transfrontalier atunci când au definit politicile naționale. Planurile climatice și energetice naționale integrate vor permite investitorilor potențiali să ia decizii de investiții pe termen lung pentru intervalul de timp de după 2020 47 .

Pentru a răspunde provocărilor legate de investiții asociate tranziției energetice, finanțarea trebuie să fie aliniată la obiectivele privind politica în domeniul energiei și al climei. Investițiile durabile au devenit una dintre noile acțiuni prioritare în cadrul uniunii piețelor de capital. O inițiativă importantă a fost luată în iunie 2017 prin publicarea de orientări pentru a sprijini întreprinderile să dezvăluie informații sociale și de mediu. Comisia a lansat Grupul de experți la nivel înalt privind finanțele sustenabile pentru a oferi consiliere cu privire la modul de a asigura că sustenabilitatea este luată în considerare în Regulamentul financiar al UE și în practicile pieței. Recomandările grupului vor fi furnizate la începutul anului 2018 48 . Între timp, Europa continuă să dețină un rol de lider în acest domeniu, în special prin Franța, care a emis prima obligațiune ecologică suverană de referință (în valoare de 7 miliarde EUR) în luna ianuarie. BEI continuă să fie cel mai mare emitent de obligațiuni ecologice la nivel mondial, cu un portofoliu din ce în ce mai mare.

O decizie importantă în scopul facilitării investițiilor în performanța energetică a clădirilor a fost luată în septembrie. Orientările recente ale Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile publice 49 clarifică înregistrarea statistică a unor astfel de contracte, inclusiv situațiile în care aceste contracte trebuie să fie înregistrate în afara bilanțurilor administrației publice. Acestea vor facilita posibilitățile municipalităților de a utiliza contractele de performanță energetică pentru a asigura că clădirile publice, cum ar fi spitalele, școlile sau locuințele sociale, sunt mai eficiente din punct de vedere energetic fără un impact negativ asupra deficitului public și datoriei publice. De asemenea, acestea vor facilita dezvoltarea unui piețe puternice a furnizorilor de contracte de performanță energetică, incluzând multe întreprinderi mici și mijlocii. Un ghid practic pentru practicieni va fi emis ulterior în cursul acestui an.

Dimensiunea externă a tranziției energetice

Politicile externe și de dezvoltare ale UE sunt esențiale pentru a sprijini tranziția către o energie curată și cu emisii scăzute de dioxid de carbon la nivel mondial și pentru a consolida securitatea și competitivitatea UE în domeniul energetic.

În 2017, UE a consolidat sinergiile dintre acțiunile sale diplomatice privind schimbările climatice și energia. Ca răspuns la intenția administrației SUA de a se retrage din Acordul de la Paris, Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul în ceea ce privește lupta la nivel global împotriva schimbărilor climatice și își consolidează parteneriatele globale existente. UE va continua să încheie noi alianțe, de la cele mai mari economii din lume la cele mai vulnerabile state insulare. UE a sporit în mod semnificativ finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice în ultimul an și a furnizat peste 20 de miliarde EUR pentru țările în curs de dezvoltare în 2016 50 .

UE a sprijinit pe deplin planul de acțiune al G20 privind clima și energia pentru creștere economică adoptat la Hamburg și a consolidat cooperarea cu o serie de parteneri strategici, în special din Asia. UE a semnat un plan de lucru în domeniul energiei cu China și un memorandum de cooperare cu Japonia pentru a promova o piață globală pentru gazul natural lichefiat. Consolidarea relațiilor cu India a continuat cu declarația liderilor privind energia și schimbările climatice UE-India aprobată la 6 octombrie 2017. De asemenea, UE și-a consolidat relațiile cu Iranul în domeniul energiei și al schimbărilor climatice și a organizat primul Forum de afaceri privind energia durabilă UE-Iran.

UE a promovat adoptarea unei strategii ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Organizației Maritime Internaționale pentru a se asigura că sectorul transportului maritim internațional contribuie la eforturile globale comune pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris și a continuat activitatea sa în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale de a reduce emisiile de gaze cu efecte de seră care provin din sectorul aviației.

Apariția unei piețe globale a dioxidului de carbon, în special prin stabilirea unei legături între sistemele de comercializare a certificatelor de emisii, este un obiectiv de lungă durată al UE. O astfel de piață oferă oportunități pentru noi reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon, în același timp reducând în continuare costurile de atenuare a schimbărilor climatice. Propunerile privind semnarea și încheierea acordului cu Elveția privind conectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii sunt discutate în prezent cu Consiliul și Parlamentul. În alte părți ale lumii, UE continuă să joace un rol activ de asemenea, atât prin inițiative multilaterale 51 , cât și prin activități bilaterale, în special prin intensificarea cooperării cu China, care este în curs de pregătire a unui sistem la nivel național.

Energia reprezintă un element esențial al cooperării UE cu vecinii săi. Prioritatea este reprezentată de reformele de reglementare și de piață, care promovează eficiența energetică și utilizarea energiilor din surse regenerabile, creează interconexiuni, favorizează securitatea aprovizionării cu energie și promovează cele mai înalte standarde de securitate nucleară. În 2017, Ucraina a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reformele în materie de reglementare. Aceasta și-a reformat cadrul de politică pentru piața energiei electrice și pentru eficiența energetică. În plus, aceasta este în proces de creare a unui fond de dimensiuni semnificative pentru finanțarea eficienței energetice în sectorul locuințelor, cu sprijin financiar din partea UE, printre altele.

UE continuă, de asemenea, să asigure că energia este abordată în mod corespunzător în cadrul negocierilor comerciale în curs și viitoare cu țările terțe. Acest lucru este esențial pentru a asigura accesul sustenabil la energie pe piețele globale, pentru a permite societăților europene să beneficieze pe deplin de oportunitățile de afaceri pe piețele de export și pentru a sprijini tranziția energetică în țările terțe prin intermediul know-how-ului și tehnologiei UE.

Parteneriatul Africa-UE în domeniul energiei oferă un cadru important pentru cooperarea în domeniul energiei durabile. De asemenea, UE sprijină inițiativa privind energia din surse regenerabile din Africa 52 . Comisia contribuie la obiectivele și țintele acestei inițiative, în special prin instrumentele sale mixte care utilizează finanțarea prin granturi pentru a debloca investițiile publice sau private din sectorul energiei din surse regenerabile. Până în prezent, acestea au atras o finanțare în valoare totală estimată de 4,8 miliarde EUR pentru capacitatea de producție suplimentară de energie din surse regenerabile. De asemenea, Comisia oferă sprijin direct pentru sectorul privat prin intermediul inițiativei ElectriFI, al cărei portofoliu de investiții de aproximativ 30 de milioane EUR se preconizează că va avea ca rezultat în această etapă o capacitate nou-instalată de producție de energie din surse regenerabile de aproximativ 88 MW. În cele din urmă, Comisia a co-organizat o masă rotundă la nivel înalt privind investițiile în domeniul energiei durabile în Africa în aprilie 2017 în scopul de a stimula implicarea sectorului privat din UE în sectorul energiei curate din Africa. Urmează să fie aprobat un parteneriat în domeniul cercetării și inovării privind schimbările climatice și energia durabilă în cadrul Summitului Uniunea Africană-Uniunea Europeană din noiembrie 2017.

De asemenea, UE a continuat să consolideze securitatea energetică, colaborând cu partenerii internaționali pentru a consolida piețele globale de energie prin transparență și prin schimbul de cele mai bune practici. În acest context, relația cu Statele Unite rămâne importantă și continuă să fie menținută prin Consiliul pentru energie UE-SUA și grupurile de lucru ale acestuia.

La 9 iunie 2017, Comisia a adoptat o recomandare către Consiliul Uniunii Europene de a autoriza negocierea unui acord cu Federația Rusă cu privire la exploatarea gazoductului planificat Nord Stream 2. Comisia urmărește un acord în cadrul Consiliului asupra unui mandat puternic, pe baza căruia Comisia este pregătită să înceapă negocierile cu Rusia. Astfel cum precizează recenta propunere de modificare a Directivei privind gazele naturale, conductele către și dinspre țările terțe fac obiectul normelor comune pentru piața internă din sectorul gazelor naturale până la limita competenței Uniunii. Încheierea unor acorduri internaționale cu țările terțe vizate va rămâne instrumentul cel mai adecvat pentru a se asigura că există un cadru de reglementare coerent pentru întreaga conductă.

IV.    Uniunea energetică - Calea spre realizare

Datorită progreselor înregistrate în 2017, UE este pe drumul cel bun pentru a pune în aplicare proiectul uniunii energetice și a asigura crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investiții. Comisia a prezentat cea mai mare parte a propunerilor legislative necesare pentru a oferi un cadru de reglementare previzibil, iar acțiunile de sprijin sunt puse în aplicare pentru a accelera investițiile publice și private și a sprijini o tranziție echitabilă din punct de vedere social către o energie curată. Cu toate acestea, sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a asigura realizarea uniunii energetice până la sfârșitul mandatului actual al Comisiei în 2019. Prin urmare, este necesar să existe un progres concret în ceea ce privește adoptarea cadrului legislativ, punerea în aplicare a cadrului de sprijin și asigurarea implicării tuturor segmentelor societății.

Furnizarea cadrului legislativ

În conformitate cu Declarația comună privind prioritățile legislative, discuțiile în cadrul Parlamentului European și al Consiliului și între acestea trebuie finalizate rapid cu succes. Colegiuitorii au adoptat deja o decizie privind schimbul de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țările terțe în domeniul energiei 53 și un regulament privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale 54 , asigurând o mai bună cooperare transfrontalieră și mai multe acțiuni de solidaritate între statele membre în caz de criză. De asemenea, luna aceasta, colegiuitorii au ajuns la un acord politic privind revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Aceste exemple ilustrează capacitatea Uniunii Europene și a instituțiilor sale de a obține realizări importante atunci când există voință politică.

Comisia încurajează colegiuitorii să mențină coerența de ansamblu la nivelul propunerilor legislative rămase și să mențină obiectivele ambițioase, astfel încât UE să își consolideze rolul de lider în tranziția către energia curată, în special în ceea ce privește guvernanța, energia din surse regenerabile, acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, eficiența energetică și inovarea în domeniul energiei curate. Acest lucru va permite Uniunii Europene – ca parte a dialogului de facilitare din 2018 – să realizeze progrese concrete privind angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și să răspundă așteptărilor ridicate ale cetățenilor europeni pentru o tranziție energetică curată.

Furnizarea cadrului de sprijin

Promovarea investițiilor în proiectele urbane inovatoare, în contextul general al Agendei urbane a UE, va constitui o prioritate în 2018. Comisia va colabora cu regiunile și orașele inovatoare pentru a sprijini proiectele inovatoare și transsectoriale care pot servi drept bancuri de testare pentru noi modele de afaceri și tehnologii aplicate. Astfel de proiecte inovatoare ar trebui să poată fi reproduse în toată Europa și la nivel mondial. Viitorul summit „O singură planetă” din decembrie 2017, cea de a treia reuniune ministerială din cadrul inițiativei „Misiunea inovare” din mai 2018 și summitul actorilor nestatali privind clima de la San Francisco din septembrie 2018 reprezintă bune oportunități de a pune în evidență o poziție de lider a Europei în inovarea în domeniul energiei curate și rolul de lider pe care îl îndeplinesc orașele Europei în acest sens.

De asemenea, Comisia își va intensifica sprijinul pentru regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție, sprijinindu-le să dezvolte soluții pe termen scurt și strategii pe termen lung pentru a stimula transformarea economică durabilă. Acest obiectiv va fi atins prin combinarea activității echipelor pe țări ale UE pentru un mare număr de state membre și a Platformei multipartite privind regiunile cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție care va fi instituită în decembrie 2017.

O altă prioritate va fi să se asigure că eforturile depuse de industrie sunt în concordanță cu eforturile depuse de factorii de decizie politică pentru a sprijini tranziția către o energie curată în sectoare strategice precum energia din surse regenerabile, construcțiile și bateriile. Lansarea Forumului privind competitivitatea industrială în domeniul energiei curate va contribui la susținerea în continuare a procesului.

În cele din urmă, Comisia va încuraja investițiile în energia curată ca un aspect major al modernizării economice în cadrul diferitelor sale inițiative de investiții, cum ar fi Emisarii de investiții, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții.

Implicarea tuturor segmentelor societății

Uniunea energetică va avea succes numai în cazul în care toate segmentele societății se vor reuni și vor acționa în aceeași direcție, astfel cum unii pionieri au demonstrat deja 55 . În cadrul celui de al doilea turneu dedicat uniunii energetice, vicepreședintele Šefčovič a vizitat până în prezent 17 state membre, discutând cu guvernele și părțile interesate de la nivel național cu privire la stadiul punerii în aplicare a uniunii energetice. Întâlnirile cu tinerii, persoanele afectate de tranziția energetică, inventatorii, partenerii sociali și societatea civilă, primarii și alți politicieni oferă exemple pozitive ale modului în care tranziția energetică este realizată în practică. Comisia va continua să asigure participarea la toate nivelurile societății, în special a tinerilor, și să creeze legături mai puternice între eforturile depuse la nivel local, național și european. Acesta va oferi posibilități de a lansa un dialog transparent și constructiv între toate părțile interesate cu privire la proiectele de planuri climatice și energetice naționale integrate pe care statele membre vor trebui să le prezinte în prima parte a anului 2018. Comisia va evalua atent proiectele de planuri și va prezenta informații cu privire la acestea în următorul său raport privind starea uniunii energetice.

V.    CONCLUZII

Proiectul uniunii energetice a atins un punct critic. La fel ca anul trecut, anul 2018 ar trebui să aducă rezultate importante. Prin urmare, Comisia își va continua eforturile de a pune în aplicare acțiunile de sprijin care aduc schimbări pe teren și beneficii concrete pentru toți europenii. Aceasta invită

·colegiuitorii să își intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord rapid cu privire la propunerile legislative. Comisia va depune toate eforturile pentru a facilita un rezultat ambițios și în timp util.

·statele membre să își intensifice activitatea cu privire la planurile lor climatice și energetice naționale integrate pentru a crea previzibilitate pentru investitori și să prezinte proiectele de planuri în timp util în scopul de a permite UE și statelor sale membre să continue să demonstreze poziția lor de lider ca parte a Dialogului de facilitare la nivel mondial cu privire la schimbările climatice din 2018. Comisia este pregătită să furnizeze asistență suplimentară.

·societatea în ansamblul său și toate părțile interesate la nivel local, regional, național sau european să se implice în mod activ în tranziția energetică și să contribuie la succesul acesteia.

(1)

A se vedea Comunicarea „Energie curată pentru toți europenii” (COM(2016) 860).

(2)

COM(2017) 283 din 31 mai 2017 și COM(2017) 675 final.

(3)

Proiectul uniunii energetice reprezintă una dintre cele zece priorități politice ale actualei Comisii: „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” [COM(2015) 80].

(4)

  http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016C1224(01)&from=EN .

(5)

COM(2016) 860 și cele 2 anexe la aceasta.

(6)

A se vedea anexa 3 la prezenta comunicare privind progresele înregistrate în ceea ce privește planurile energetice și climatice naționale.

(7)

A se vedea rapoartele detaliate ale Comisiei care însoțesc prezenta comunicare, observațiile de politică mai detaliate pentru cele cinci dimensiuni din anexa 2 la prezenta comunicare și cele 28 de fișe informative care însoțesc prezenta comunicare, care prezintă situația pentru fiecare stat membru, inclusiv în ceea ce privește calitatea aerului. A se vedea, de asemenea, Raportul Agenției Europene de Mediu nr. 17/2017 - Tendințe și previziuni în Europa în 2017.

(8)

Raportul AEM nr. 3/2017: Energia din surse regenerabile în Europa, 2017, https://www.eea.europa.eu/publications/renewable-energy-in-europe-2017

(9)

A se vedea documentul însoțitor „Studiu privind prosumatorii locativi din uniunea energetică europeană”, JUST/2015/CONS/FW/C006/0127, figura 8 de la p. 77.

(10)

Schemele anterioare de sprijin bazate pe licitație din perioada 2010-2015 pentru energia eoliană offshore au avut ca rezultat prețuri cuprinse între 103,2/MWh (Horns Rev III, Danemarca) și 186,1/MWh (Dudgeon, Regatul Unit). Sprijinul a scăzut continuu, iar cele mai recente proceduri de ofertare concurențiale pentru energia eoliană offshore din Germania din aprilie 2017 au condus la trei proiecte câștigătoare care au plasat o ofertă de 0 EUR. Pentru instalațiile fotovoltaice din Germania, sprijinul a scăzut de la 9,17 cenți/KWh în aprilie 2015 la 5,66 în iunie 2017.

(11)

 Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, 2017, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0057&qid=1488449105433&from=EN  

(12)

https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/strategies/progress/docs/dca_report_en.pdf.

(13)

Cu excepția exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF), dar incluzând aviația internațională.

(14)

Potrivit inventarului aproximat pentru 2016. A se vedea „Doi ani de la Acordul de la Paris, Progresele realizate pentru respectarea angajamentelor UE privind clima”, (COM(2017) 646 final).

(15)

Consumul final de energie reprezintă energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exceptând livrările către sectorul de transformare a energiei și către industriile din sectorul energetic. Consumul de energie primară le include, de asemenea, pe acestea din urmă.

(16)

Statele membre pot să acorde ajutor pentru închidere până în 2018, pentru a acoperi pierderile din producția curentă în contextul închiderii definitive a minelor de cărbune necompetitive. Ajutorul acordat pentru acoperirea costurilor excepționale în scopul de a atenua impactul social și de mediu poate fi extins până cel târziu în 2027 (Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive).

(17)

În timp ce locurile de muncă legate de furnizarea surselor de energie cu emisii ridicate de dioxid de carbon în UE au scăzut cu 67 000 între 2008 și 2014, locurile de muncă ecologice din sectorul energetic au crescut cu peste 400 000 pe parcursul aceleiași perioade (date furnizate de Eurostat).

(18)

Cererea de propuneri privind alianțele sectoriale în materie de competențe din cadrul Erasmus+ a fost publicată la 25 octombrie: https://eacea.ec.europa.eu/erasmus-plus/actions/key-action-2-cooperation-for-innovation-and-exchange-good-practices/sector-skills-alliances_en  

(19)

Raportul AEM, „Calitatea aerului în Europa - 2017”, p. 17.

(20)

Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, JO L 344, 17.12.2016, p. 1-31.

(21)

A se vedea Evaluarea impactului efectuată de Comisie care însoțește propunerea de modificare a Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405 final, p. 59.

(22)

COM(2016) 763 final.

(23)

Comisia a stabilit cinci parteneriate interregionale pentru inovarea în domeniul energiei (privind bioenergia, energia marină regenerabilă, rețelele inteligente, energia solară și clădirile durabile); COM(2017) 376.

(24)

Acesta include 15 milioane EUR pentru premiile de stimulare a inovării pentru fotosinteza artificială și baterii.

(25)

NER 300 este un program de finanțare pentru proiecte demonstrative din domeniul energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acesta este finanțat din vânzarea a 300 de milioane de certificate de emisii din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (NER) instituită pentru cea de a treia etapă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. A fost alocată suma de 2,1 miliarde EUR pentru proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și proiecte CSC din 20 de state membre. Cinci proiecte nu s-au materializat, iar veniturile nedistribuite aferente sunt introduse din nou pe piață prin intermediul PDE al InnovFin EDP și instrumentul de datorie al MIE.

(26)

  http://www.uia-initiative.eu/en/uia-cities  

(27)

  http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html ; a se vedea, de asemenea, raportul însoțitor privind Convenția primarilor în cifre: Evaluarea pe 8 ani, JRC, 2017.

(28)

  https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda  

(29)

  http://beta.eu-smartcities.com/sites/default/files/2017-09/EIP_Mgnt_Framework.pdf  

(30)

  http://beta.eu-smartcities.com/sites/default/files/2017-09/ShC-EIP%20Humble%20Lamppost%20Mgmt%20F%27rwork%20-%20Component%20Design.pdf   

(31)

  http://www.globalcovenantofmayors.org/ .

(32)

Comunicarea Comisiei privind contribuția UE la proiectul ITER reformat (COM(2017) 319 din 14 iunie 2017).

(33)

În propunerea de Directivă privind normele comune pentru piața internă de energie electrică (reformare) (COM (2016) 864 final, 30.11.2016).

(34)

COM(2017) 652 final.

(35)

  https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/eecsp_report_final.pdf  

(36)

Dintre cele unsprezece state membre care se situează sub obiectivul de 10 % în 2017 (Bulgaria, Cipru, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Regatul Unit), șapte state – România, Germania, Franța, Italia, Bulgaria, Portugalia și Irlanda – sunt în curs de punere în aplicare a proiectelor de interes comun care ar trebui să le permită să atingă obiectivul de 10 % până în 2020.

(37)

  https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/8d3b7da2-562e-11e7-a5ca-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-31392329  

(38)

A se vedea, de asemenea, strategia propusă de Comisie în 2016 (COM(2016)49).

(39)

Sursa: BEI - date ale Comisiei Europene disponibile în octombrie 2017.

(40)

Include sprijinul din partea UE și cofinanțarea națională.

(41)

Unele rezultate obținute până la sfârșitul anului 2016 includ deciziile cu privire la o capacitate suplimentară de producție a energiei din surse regenerabile de peste 1 000 MW și 130 000 de gospodării cu o clasificare mai bună a consumului de energie.

(42)

Pentru a asigura transparența, Comisia publică date actualizate cu privire la fondurile structurale și de investiții europene, disponibile la adresa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/ , inclusiv rapoarte anuale privind progresele înregistrate în ceea ce privește valorile orientative convenite ale indicatorilor. Datele suplimentare privind punerea în aplicare pentru diferite domenii vor fi furnizate în decembrie 2017, cu ocazia primului raport strategic privind fondurile structurale și de investiții europene.

(43)

Clădirile reprezintă aproximativ 40 % din consumul final de energie, iar în prezent 3 din 4 clădiri sunt ineficiente.

(44)

https://deep.eefig.eu/  

(45)

https://valueandrisk.eefig.eu/

(46)

COM(2015) 337.

(47)

Un rezumat care indică situația actuală a fiecărui stat membru în ceea ce privește pregătirea proiectelor de planuri climatice și energetice naționale integrate este anexat la prezentul raport.

(48)

Grupul de experți la nivel înalt și-a prezentat raportul intermediar în iulie 2017 și a desfășurat o consultare publică deschisă până la 20 septembrie.

(49)

  http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/7959867/Eurostat-Guidance-Note-Recording-Energy-Perform-Contracts-Gov-Accounts.pdf/  

(50)

Finanțarea combaterii schimbărilor climatice acordată de UE și BEI pentru statele membre.

(51)

Cum ar fi Parteneriatul privind gradul de pregătire a pieței, condus de Banca Mondială, și implicarea în activitățile și cursurile de formare din cadrul Parteneriatului internațional de acțiune pentru carbon (ICAP).

(52)

Inițiativele conduse de Africa cu obiectivul de a spori capacitatea de energie din surse regenerabile de 10 GW a Africii până în 2020 și mobilizarea potențialului energiei din surse regenerabile al Africii de 300 GW până în 2030.

(53)

Decizia (UE) 2017/684, JO L 99, 12.4.2017, p. 1-9.

(54)

Regulamentul 2017/1938, JO L 198, 28.10.2017, p. 1-56.

(55)

Cum ar fi World Alliance for Efficient Solutions (Alianța Mondială pentru soluții eficiente din punct de vedere energetic) inițiată de Bertrand Picard ( http://alliance.solarimpulse.com ) sau Breakthrough Energy Coalition (Coaliția energetică inovatoare) lansată de Bill Gates și alții în cadrul summitului privind clima de la Paris din decembrie 2015 ( http://www.b-t.energy/ ).


Bruxelles, 23.11.2017

COM(2017) 688 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Al treilea raport privind starea uniunii energetice

{SWD(2017) 384 final}
{SWD(2017) 385 final}
{SWD(2017) 386 final}
{SWD(2017) 387 final}
{SWD(2017) 388 final}
{SWD(2017) 389 final}
{SWD(2017) 390 final}
{SWD(2017) 391 final}
{SWD(2017) 392 final}
{SWD(2017) 393 final}
{SWD(2017) 394 final}
{SWD(2017) 395 final}
{SWD(2017) 396 final}
{SWD(2017) 397 final}
{SWD(2017) 398 final}
{SWD(2017) 399 final}
{SWD(2017) 401 final}
{SWD(2017) 402 final}
{SWD(2017) 404 final}
{SWD(2017) 405 final}
{SWD(2017) 406 final}
{SWD(2017) 407 final}
{SWD(2017) 408 final}
{SWD(2017) 409 final}
{SWD(2017) 411 final}
{SWD(2017) 412 final}
{SWD(2017) 413 final}
{SWD(2017) 414 final}


Anexa 1 – Foaie de parcurs actualizată pentru uniunea energetică –
Situația actuală: 23 noiembrie 2017

Legendă: SA: Securitatea aprovizionării / PIE: Piața internă a energiei / EE: Eficiența energetică / GES: Gaze cu efect de seră / C&I: Cercetare și inovare

Prezenta foaie de parcurs este cea prezentată în anexa la Comunicarea Comisiei „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, adoptată la 25 februarie 2015 [COM(2015) 80] și actualizată în noiembrie 2015 în contextul primului raport privind Starea uniunii energetice [COM(2015) 572] și în februarie 2017 în contextul celui de al doilea raport privind Starea uniunii energetice [COM(2017) 53]. Noile informații din acest tabel privesc ultima coloană, care furnizează o actualizare pentru inițiativele care au fost deja adoptate sau pentru care calendarul a fost modificat. Nu este furnizată nicio informație nouă privind inițiativele planificate inițial pentru 2017 sau ulterior.

Acțiuni

Parte responsabilă

Calendar [indicat în anexa la comunicarea COM(2015)80]

SA

PIE

EE

GES

C&I

Observații/Actualizări

Infrastructura

Implementarea eficace a obiectivului de interconectare electrică de 10 %

Comisia

Statele membre

Autoritățile naționale de reglementare

Operatorii de sisteme de transport

2015-2020

X

X

X

Adoptată la 25 februarie 2015 [COM(2015) 82]

Cea de a doua listă de proiecte de interes comun (PIC) – conducând la un act delegat al Comisiei

Comisia

Statele membre

2015

X

X

X

Act delegat adoptat la 18 noiembrie 2015 [C(2015) 8052]

O evaluare a punerii în aplicare a proiectelor de interes comun și a Regulamentului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene a avut loc în 2017

Cea de a treia listă de proiecte de interes comun este publicată împreună cu cel de al treilea raport privind starea uniunii energetice

Comunicare privind progresele realizate pentru finalizarea listei celor mai importante infrastructuri energetice și măsurile necesare pentru a atinge obiectivul de interconectare electrică de 15 % până în 2030

Comisia

2016

X

X

Adoptată împreună cu cea de a treia listă de proiecte de interes comun în aceeași zi ca și cel de al treilea raport privind starea uniunii energetice

Înființarea unui forum privind infrastructura energetică

Comisia

Statele membre

2015

X

X

Prima reuniune a Forumului privind infrastructura energetică a avut loc la Copenhaga în perioada 9-10 noiembrie 2015; o a doua reuniune a avut loc în perioada 23-24 iunie 2016; a treia reuniune a avut loc în perioada 1-2 iunie 2017

Energia electrică

Inițiativă privind concepția pieței și piețele regionale ale energiei electrice, precum și coordonarea capacităților pentru a asigura securitatea aprovizionării, stimularea comerțului transfrontalier și facilitarea integrării energiei din surse regenerabile

Comisia

2015-2016

X

X

X

X

Comunicare consultativă adoptată la 15 iulie 2015 [COM(2015) 340]

Propuneri legislative adoptate la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 861 (Regulamentul privind energia electrică) și COM(2016) 864 (Directiva privind energia electrică)]

Raport final privind ancheta sectorială referitoare la mecanismele de asigurare a capacității, adoptat la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 752]

Sunt în curs de desfășurare negocieri interinstituționale cu privire la dosarele legislative

Reexaminarea Directivei privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică

Comisia

2016

X

X

X

Propuneri legislative adoptate la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 862]

Sunt în curs de desfășurare negocieri interinstituționale cu privire la dosarele legislative

Comerțul cu amănuntul

Noi avantaje pentru consumatorii de energie: responsabilizarea consumatorilor, introducerea reacției din partea cererii, utilizarea de tehnologii inteligente, crearea unei legături între piețele cu ridicata și cu amănuntul, eliminarea treptată a prețurilor reglementate, măsuri complementare pentru protejarea clienților vulnerabili

Comisia

Statele membre

2015-2016

X

X

X

X

Comunicare adoptată la 15 iulie 2015 [COM(2015) 339]

Propuneri legislative privind aspecte legate de consumatori, incluse în propunerile privind noua organizare a pieței energiei electrice (a se vedea mai sus)

Gaze naturale

Revizuirea Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale

Comisia

2015-2016

X

X

Propuneri legislative adoptate la 16 februarie 2016 [COM(2016) 52] –

Regulamentul 2017/1938 adoptat și publicat în Jurnalul Oficial la 28 octombrie 2017 (JO L 198, 28.10.2017, p. 1-56).

Strategia privind gazul natural lichefiat și stocarea acestuia

Comisia

2015-2016

X

Comunicare adoptată la 16 februarie 2016 [COM(2016) 49]

Cadrul de reglementare

Reexaminarea Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și a cadrului de reglementare în domeniul energiei

Comisia

2015-2016

X

X

X

A făcut obiectul comunicării consultative adoptate la 15 iulie 2015 [COM(2015) 340]

Propunere legislativă adoptată la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 863]

În ceea ce privește situația actuală la nivel interinstituțional, a se vedea cele precizate mai sus cu privire la proiectarea pieței de energie electrică

Energia din surse regenerabile

Pachetul legislativ privind energia din surse regenerabile: inclusiv o nouă Directivă privind energia din surse regenerabile pentru 2030, cele mai bune practici în domeniul schemelor de sprijin și al consumului propriu de energie din surse regenerabile și politica în domeniul durabilității bioenergiei.

Comisia

2015-2017

X

X

X

Orientări privind cele mai bune practici pentru consumul propriu de energie din surse regenerabilă adoptate la 15 iulie 2015 [SWD(2015) 141], care însoțesc Comunicarea COM(2015) 339 „Noi avantaje pentru consumatorii de energie”

Propunere legislativă adoptată la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 767]

Sunt în curs de desfășurare negocieri interinstituționale cu privire la dosarele legislative

Comunicare privind valorificarea energetică a deșeurilor

Comisia

2016

X

X

Comunicare adoptată la 26 ianuarie 2017 [COM(2017) 34]

Politici climatice

Propunere legislativă de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, 2021-2030

Comisia

2015

X

X

X

Propunere adoptată la 15 iulie 2015 [COM(2015) 337]

S-a ajuns la un acord politic în negocierile interinstituționale la 8 noiembrie 2017

Propunere legislativă privind domeniul de aplicare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul aviației, adoptată la 3 februarie [COM(2017) 54]

S-a ajuns la un acord politic în negocierile interinstituționale la 8 noiembrie 2017

Propuneri legislative referitoare la Decizia privind partajarea eforturilor și la includerea exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul privind clima și energia pentru 2030

Comisia

2016

X

Propuneri legislative adoptate la 20 iulie 2016 [COM(2016) 482 (sectoare care nu fac obiectul ETS)], COM(2016) 479 (LULUCF)

Negocieri interinstituționale în curs de desfășurare

Acțiuni în domeniul transporturilor

Stabilirea în mod echitabil și eficient a prețurilor pentru transporturi durabile – revizuirea Directivei „Eurovigneta” și un cadru de promovare a taxării electronice la nivel european

Comisia

2016

X

X

Adoptată la 31 mai 2017 [COM(2017) 275 și COM(2017) 280]

Reexaminarea normelor privind accesul pe piață pentru transportul rutier, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a acestuia

Comisia

2016

X

X

Adoptată la 31 mai 2017 [COM(2017) 281] 

Planul general pentru introducerea sistemelor de transport inteligente cooperative

Comisia

Statele membre

Industria

2016

X

X

X

Comunicare adoptată la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 766]

Reexaminarea regulamentelor de stabilire a unor standarde de performanță privind emisiile, în vederea stabilirii de obiective pentru perioada de după 2020 pentru autoturisme și camionete

Comisia

2016-2017

X

X

X

Propunere legislativă adoptată la 8 noiembrie 2017 [COM(2017) 676 final]

 

Instituirea unui sistem de monitorizare și de raportare pentru autovehiculele grele (camioane și autobuze) în vederea îmbunătățirii informațiilor pentru cumpărători

Comisia

2016-2017

X

X

X

Adoptată la 31 mai 2017 [COM(2017) 279] 

Reexaminarea Directivei privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic

Comisia

2017

X

X

Propunere legislativă adoptată la 8 noiembrie 2017 [COM(2017) 653 final]

Comunicare privind decarbonizarea sectorului transporturilor, inclusiv un plan de acțiune cu privire la biocombustibilii de a doua și de a treia generație, precum și la alți combustibili alternativi durabili

Comisia

2017

X

X

X

Comunicarea „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, adoptată la 20 iulie 2016 [COM(2016) 501]

Partea referitoare la combustibili a fost inclusă parțial în propunerea legislativă adoptată la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 767 (Directiva privind energia din surse regenerabile)]

Comunicarea „Spre o utilizare cât mai largă a combustibililor alternativi - un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi”, adoptată la 8 noiembrie 2017 [COM(2017) 652 final]

Eficiența energetică

Reexaminarea Directivei privind eficiența energetică

Comisia

2016

X

X

X

X

Propuneri legislative adoptate la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 761]

Sunt în curs de desfășurare negocieri interinstituționale cu privire la dosarele legislative

 Document de lucru al serviciilor Comisiei referitor la bunele practici privind eficiența energetică [SWD(2016) 404]

Reexaminarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, inclusiv inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”

Comisia

2016

X

X

X

X

Propuneri legislative adoptate la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 765];

Sunt în curs de desfășurare negocieri interinstituționale cu privire la dosarele legislative

Inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” face parte din inițiativa privind clădirile [anexa 1 la Comunicarea COM(2016) 860]

Reexaminarea cadrului de eficiență energetică pentru produse (Directiva privind etichetarea energetică și Directiva privind proiectarea ecologică)

Comisia

2015

X

X

X

X

Propunerea de regulament privind etichetarea energetică a fost adoptată la 15 iulie 2015 [COM(2015) 341]

Regulamentul 2017/1369 a fost adoptat; publicat în Jurnalul Oficial la 28 iulie 2017 (JO L 198, 28.7.2017, p. 1-23).

Planul de lucru pentru proiectarea ecologică a fost adoptat la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 773]; opt măsuri au fost adoptate în același timp

Consolidarea utilizării direcționate a instrumentelor financiare în vederea sprijinirii investițiilor în eficiența energetică

Comisia

2015-

X

X

Comunicarea „Europa investește din nou – Bilanțul planului de investiții pentru Europa și etapele următoare”, adoptată la 1 iunie 2016 [COM(2016) 359].

Comunicarea „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe”, adoptată la 14 septembrie 2016 [COM(2016) 581].

Propunere legislativă privind extinderea aplicării Regulamentului privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) [COM(2016) 597]

Propunere legislativă privind revizuirea Regulamentului financiar și a unei serii de regulamente sectoriale pentru simplificare și flexibilitate suplimentare, inclusiv pentru o utilizare mai eficientă a instrumentelor financiare [COM(2016) 605]

A se vedea, de asemenea, acțiunile de sprijin, inclusiv inițiativa privind clădirile, inclusă în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” din 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 860, anexa 1]

Încălzirea și răcirea

Strategia UE în sectorul încălzirii și al răcirii – contribuția încălzirii și a răcirii la realizarea obiectivelor UE privind energia și clima

Comisia

2015

X

X

X

X

X

Comunicare adoptată la 16 februarie 2016 [COM(2016) 51]

Vizată de propunerile legislative care fac parte din pachetul „Energie curată pentru toți europenii” din 30 noiembrie 2016

Politica externă în domeniul energiei și al schimbărilor climatice

Diplomația UE în domeniul politicii privind energia și schimbările climatice

Comisia

ÎR/VP

Statele membre

2015

X

X

X

X

Concluziile Consiliului privind diplomația în domeniul climei, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 20 iulie 2015 (11029/15)

Concluziile Consiliului privind diplomația energetică, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 20 iulie 2015 (10995/15)

Concluziile Consiliului privind diplomația în domeniul climei după COP21, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 15 februarie 2016 (6061/16)

Concluziile Consiliului privind energia și dezvoltarea, adoptate de Consiliul Afaceri Externe (Dezvoltare) la 28 noiembrie 2016 (14839/16)

Concluziile Consiliului privind consolidarea sinergiilor între diplomațiile UE din domeniul energiei și climei, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 6 martie 2017 (6981/17)

Reexaminarea Deciziei de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țările terțe în domeniul energiei

Comisia

ÎR/VP

2016

X

X

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului adoptată la 16 februarie 2016 [COM(2016) 53]

Decizia (UE) 2017/684 adoptată și publicată în Jurnalul Oficial la 12.4.2017 (JO L 99, p. 1-9)

Dialoguri noi și consolidate în domeniul energiei cu țări importante pentru politica energetică a UE

Comisia

ÎR/VP

2015 -

X

X

X

X

X

În curs

Memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic actualizat cu Ucraina

Comisia

ÎR/VP

Parlamentul European

Consiliul

2015

X

X

Semnat în cadrul Summitului UE-Ucraina la 24 noiembrie 2016

Memorandum de înțelegere trilateral privind conductele transcaspice cu Azerbaidjan și cu Turkmenistan

Comisia

ÎR/VP

Parlamentul European

Consiliu

2015

X

X

Declarația de la Ashgabat semnată de Turkmenistan, Turcia, Azerbaidjan și Georgia la 1 mai 2015; nu au loc negocieri suplimentare cu privire la un memorandum de înțelegere trilateral

Inițiativă de consolidare a Comunității Energiei

Comisia

Părțile contractante la Comunitatea Energiei

ÎR/VP

2015

X

X

Decizii-cheie adoptate în octombrie 2015 și septembrie 2016 în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei

Consiliul ministerial extraordinar privind modificări ale Tratatului (prima jumătate a anului 2018), inclusiv aspectele legate de reciprocitate.

Consolidarea cooperării Euromed privind gazul, energia electrică, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie

Comisia

ÎR/VP

2015-2016

X

X

În iunie 2015 a fost lansată platforma pentru gaze

În octombrie 2015 a fost lansată platforma pentru piețele regionale ale energiei electrice

Platforma pentru sursele regenerabile de energie și eficiența energetică a fost lansată în 2016

Adoptarea și semnarea unei noi Carte Internaționale a Energiei în numele UE și al EURATOM

Comisia

ÎR/VP

2015

X

X

Carta Internațională a Energiei a fost cosemnată de Comisia Europeană în cadrul conferinței desfășurate la Haga în perioada 20-21 mai 2015.

Competitivitatea industrială

O nouă abordare europeană privind C&I în domeniul energiei pentru a accelera transformarea sistemului energetic, formată din

- un Plan strategic integrat privind tehnologiile energetice (Planul SET)

- o agendă strategică privind C&I în domeniul transporturilor

Comisia

2015-2017

X

Comunicarea privind Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET), adoptată la 15 septembrie 2015[C(2015) 6317]

Platforma de specializare inteligentă privind energia a fost lansată în 2015

Comunicarea „Accelerarea inovării în domeniul energiei curate” a fost adoptată la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 763]

Comunicarea „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, adoptată la 18 iulie 2017 [COM(2017) 376]

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei [SWD (2017)223], „Către o mobilitate curată, competitivă și conectată: contribuția cercetării și inovării în domeniul transporturilor la pachetul privind mobilitatea” adoptat la 31 mai 2017, ca parte a pachetului privind mobilitatea la nivelul UE „Europa în mișcare” [COM(2017) 283]

Analiză a prețurilor și a costurilor energiei (inclusiv impozite și subvenții)

Comisia

2016 și, ulterior, la fiecare 2 ani

X

Raport adoptat la 30 noiembrie 2016 [COM(2016) 769] - Adoptarea următorului raport este programată în trimestrul 4 din 2018

Inițiativă privind poziția de lider mondial a UE în domeniul tehnologic și al inovării în ceea ce privește energia și schimbările climatice, pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă

Comisia

2015-2016

X

X

X

Corelată cu accelerarea inovării în domeniul energiei curate: a se vedea mai sus Comunicarea COM(2016) 763; a se vedea, de asemenea, „Comunicarea generală” COM(2016) 860 din cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, adoptată la 30 noiembrie 2016, anexa 2: Măsuri de stimulare a tranziției către o energie curată

Consolidarea politicii comerciale pentru a facilita exportul de tehnologii UE

Comisia

2015-2019

X

X

X

În curs

Măsuri transversale

Reexaminarea Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie

Comisia    

2017-2019

X

X

X

X

X

Raport privind Strategia europeană pentru securitate energetică, inclusiv o platformă și o foaie de parcurs pentru Euromed și strategii pentru GNL, stocarea energiei și coridorul sudic al gazelor

Comisia

2015-2016

X

X

X

X

X

Raport (document de lucru al serviciilor Comisiei) adoptat la 18 noiembrie 2015 [SWD(2015) 404]

Comunicarea privind GNL și stocarea gazelor, adoptată la 16 februarie 2016 [COM(2016) 49]

Un document de lucru al serviciilor Comisiei privind stocarea energiei în sistemul de energie electrică a fost adoptat la 1 februarie 2017: SWD(2017)61

Date, analize și informații pentru uniunea energetică: inițiativă care să reunească și să facă ușor accesibile toate cunoștințele relevante la nivelul Comisiei și al statelor membre

Comisia

2016

X

X

X

X

X

În curs

Regulamentul (UE) 2016/1952 privind statisticile europene referitoare la prețurile la gaze naturale și energie electrică a fost adoptat

Energia nucleară

Regulament al Consiliului de actualizare a cerințelor de informare prevăzute la articolul 41 din Tratatul Euratom în lumina Strategiei europene pentru securitate energetică

Comisia

2015

X

X

Planificat pentru 2018

Comunicare privind un program nuclear cu caracter informativ (PINC) în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom

Comisia

2015

X

X

Comunicare adoptată la 4 aprilie 2016 pentru consultarea Comitetului Economic și Social European (CESE) [COM(2016) 177]

Versiunea finală, care ia în considerare opinia Comitetului Economic și Social European (CESE), a fost adoptată la 12 mai 2017 [COM(2017) 237]