COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.10.2017
COM(2017) 616 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS și performanța Agenției GNSS European
{SWD(2017) 346 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.10.2017
COM(2017) 616 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS și performanța Agenției GNSS European
{SWD(2017) 346 final}
1.INTRODUCERE
Cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, liderii UE, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au afirmat angajamentul față de Agenda de la Roma și au promis să acționeze pentru o Europă sigură și securizată, o Europă prosperă și durabilă, o Europă socială și o Europă mai puternică la nivel mondial. Programele europene de radionavigație prin satelit EGNOS și Galileo contribuie la această agendă.
În concordanță cu Strategia spațială a Uniunii 1 și cu obiectivele Regulamentului 2 GNSS 3 , programele Galileo și EGNOS urmăresc:
•maximizarea integrării spațiului în societatea și în economia europeană, prin sporirea utilizării tehnologiilor și a aplicațiilor de radionavigație prin satelit menite să sprijine politicile publice;
•stimularea unui sector spațial european competitiv pe plan mondial, prin sprijinirea cercetării, a inovării și a antreprenoriatului, pentru dezvoltare și locuri de muncă în toate statele membre;
•consolidarea sinergiilor dintre activitățile civile și de securitate în domeniul navigației și asigurarea autonomiei europene;
•promovarea rolului Uniunii în lume și crearea de noi posibilități de afaceri pentru industria europeană de radionavigație prin satelit.
Prezentul raport prezintă evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit, Galileo și EGNOS, precum și evaluarea Agenției GNSS European (GSA), astfel cum se prevede la articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit („Regulamentul GNSS”) 4 și la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European („Regulamentul GSA”) 5 . Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care detaliază evaluarea bazată pe dovezi.
Evaluarea intermediară vizează perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2016. Aceasta se referă la progresele înregistrate în cadrul programelor europene GNSS Galileo și EGNOS în funcție de criteriile de evaluare prevăzute în Orientările pentru o mai bună legiferare
6
: eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a UE, cerințele specifice consacrate în Regulamentul GNSS și obiectivele politice generale ale Uniunii. Având în vedere că Regulamentul GNSS încredințează Agenției GNSS European un rol major în punerea în aplicare a programelor europene de radionavigație prin satelit, Comisia a considerat că este oportun să evalueze agenția împreună cu evaluarea programelor.
2.PRINCIPALELE CONCLUZII REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMELOR EUROPENE GNSS
2.1.Relevanța programelor Galileo și EGNOS
Sistemele europene de radionavigație prin satelit Galileo și EGNOS, deținute de Uniunea Europeană, sunt fundamentale atât pentru economia, cât și pentru securitatea europeană. Semnalele de poziționare și de temporizare furnizate de sistemele de radionavigație prin satelit sunt utilizate în multe domenii esențiale ale economiei europene, cum ar fi rețelele de telefonie mobilă, sistemele de navigație la bordul autovehiculelor, gestionarea traficului, sincronizarea rețelei electrice sau comerțul electronic. Se estimează că serviciile de radionavigație prin satelit au un impact asupra unui procent de aproape 11 % din economia UE 7 . Prin urmare, UE trebuie, în mod evident, să mențină și să opereze programe independente de radionavigație prin satelit pentru a asigura disponibilitatea acelor aplicații și servicii care asigură o acoperire globală, inclusiv a zonei circumpolare. În plus, capacitățile spațiale sunt importante din punct de vedere strategic pentru obiective politice civile, comerciale, de securitate și legate de apărare. Din acest motiv, Europa trebuie să asigure un acces la spațiu care să fie autonom, sigur și eficient din punct de vedere al costurilor.
2.2.Îndeplinirea obiectivelor principale
2.2.1.Adoptarea pe piață
Pe durata perioadei de evaluare, adoptarea pe piață a programelor Galileo și EGNOS a avut o evoluție bună. Industria europeană GNSS a evoluat, reprezentând 25 % din piața globală GNSS în 2015 8 . Producătorii europeni au reprezentat majoritatea producătorilor pentru segmentele de piață rutier și maritim. Integratorii de sisteme europeni au reprezentat majoritatea integratorilor pentru segmentele de piață maritim, agricol și topografic.
În frunte cu câteva societăți mari și o multitudine de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate inovatoare, Europa are rezultate solide în ceea ce privește dezvoltarea aplicațiilor cu valoare adăugată 9 .
Dezvoltarea programului Galileo a generat deja beneficii majore în Europa, cum ar fi dezvoltarea serviciilor. Astfel, odată cu declarația de servicii inițiale Galileo, producătorii de chipseturi și de receptoare au avut posibilitatea de a începe valorificarea semnalelor GNSS mai performante, în special pentru smartphone-uri și pentru sistemele de navigație la bordul autovehiculelor. Marea majoritate a noilor chipseturi de navigație includ prelucrarea semnalelor Galileo și sunt integrate treptat în receptoare pentru utilizatori pe diverse segmente de piață. Toate produsele noi ale primilor doi producători de smartphone-uri pe piață includ chipseturi compatibile cu Galileo, ceea ce dă măsura succesului acestuia. Măsurile de reglementare luate de UE în sectorul autovehiculelor (eCall și tahograful digital) urmăresc adoptarea de soluții care să integreze tehnologii bazate pe GNSS, asigurând în același timp compatibilitatea cu Galileo și EGNOS. Trebuie menționat faptul că Galileo concurează cu alte GNSS care sunt sprijinite de măsuri de reglementare menite să impună sau să stimuleze utilizarea sistemelor respective.
În ceea ce privește EGNOS, au fost generate deja beneficii socio-economice majore, în special în trei domenii industriale cu cea mai mare pătrundere pe piață: aviație, agricultură și topografie. În alte sectoare, cum ar fi cel maritim și feroviar, GSA pune în aplicare foi de parcurs privind pătrunderea pe piață. Cu toate acestea, din cauza adoptării mai lente a noilor tehnologii și a existenței tehnologiilor terestre alternative, adoptarea pe piață în aceste sectoare este mai lentă.
2.2.2.Desfășurarea sistemului și serviciile
Programul Galileo și-a atins obiectivul principal prevăzut pentru perioada de evaluare: sistemul a fost declarat operațional și furnizează servicii inițiale din decembrie 2016, și anume un serviciu deschis inițial (OS), serviciul de căutare și salvare (SAR) și un serviciu public reglementat (PRS).
Segmentul spațial al Galileo a fost consolidat cu 14 sateliți suplimentari lansați în perioada de evaluare, unul dintre factorii necesari pentru a declara operaționale serviciile inițiale Galileo. În noiembrie 2016, pentru prima dată, patru sateliți Galileo au fost lansați împreună, pe o rachetă Ariane-5. Însă implementarea programelor intensive și cu tehnologii complexe presupune riscuri, iar Galileo nu este nici el o excepție de la regulă. Astfel de riscuri s-au materializat în 2014, într-un incident la lansarea unei rachete Soyuz, care a dus la plasarea a doi sateliți pe orbite greșite, precum și într-o anomalie care a afectate unele dintre ceasurile atomice de la bordul sateliților Galileo. În ambele cazuri, cauza principală a fost identificată și s-au pus în aplicare măsurile de corecție necesare. Întârzierea din calendarul de desfășurare indusă de anomalia de la lansare a fost recuperată printr-o impulsionare accelerată a segmentului spațial Galileo, astfel că cei doi sateliți sunt deja utilizați pentru serviciul de căutare și salvare. În ceea ce privește ceasurile, a fost implementat un program de reabilitare pentru următorii sateliți care urmează să fie lansați și au fost stabilite proceduri operaționale pentru sateliții din orbită. Calitatea serviciilor oferite de sistem nu a fost afectată de dificultățile întâmpinate, iar performanța sistemului depășește așteptările.
Serviciile EGNOS au fost furnizate și îmbunătățite încontinuu în timpul perioadei 2014-2016. Astfel, EGNOS furnizează în prezent serviciile de apropiere direcționată de cea mai înaltă calitate disponibilă la momentul actual pentru linii aeriene și operatori de aerodrom, cu o creștere a siguranței în timpul zborului și la aterizare și beneficii legate de optimizarea consumului de combustibil. În plus, EGNOS este utilizat de un număr mai mare de utilizatori: peste 230 de aeroporturi din 20 de țări utilizau proceduri de apropiere pentru aterizare EGNOS la finalul anului 2016 10 .
Cu toate acestea, prioritatea EGNOS rămâne acoperirea întregului teritoriu al celor 28 de state membre ale UE cu serviciul EGNOS și extinderea ariei de acoperire a serviciului EGNOS la procentul rămas de 1,02 % din teritoriul celor 28 de state membre UE (partea estică a Ciprului, insulele Azore și părțile nordice ale Norvegiei și Finlandei).
2.2.3.Cooperarea internațională
În domeniul cooperării internaționale, au fost întreprinse mai multe acțiuni pentru a consolida rolul Europei în calitate de actor internațional în domeniul GNSS. În special, în 2016 s-au încheiat negocierile cu Agenția pentru securitatea navigației aeriene în Africa și Madagascar (ASECNA), prevăzând termenii și condițiile pentru furnizarea de sisteme de augmentare spațială în Africa bazate pe EGNOS. În plus, în iunie 2016, a fost încheiat acordul GNSS cu Coreea pentru o cooperare sporită.
2.3.Executarea eficientă - Gestionarea
2.3.1.Bugetul
Pentru perioada 2014-2020, Uniunea Europeană a alocat un buget total de 7 071,73 milioane EUR pentru programele Galileo și EGNOS. Acest pachet financiar acoperă activitățile de gestionare a programului, desfășurarea și activitățile de exploatare Galileo, activitățile de exploatare EGNOS și riscurile asociate cu aceste activități. La finalul anului 2016, programele Galileo și EGNOS se află pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea limitelor de buget prevăzute de Regulamentul GNSS pentru perioada 2014-2020. Comisia monitorizează bugetul îndeaproape pentru a se asigura că limitele nu sunt depășite.
2.3.2.Mecanisme de executare
Pe parcursul perioadei 2014-2016, sistemul de guvernanță decis în 2013 a fost pus în aplicare progresiv: au fost încheiate acorduri de delegare între Comisie și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind etapa de desfășurare a Galileo, precum și între Comisie și Agenția GNSS European (GSA) privind etapele de exploatare ale Galileo și EGNOS. Au fost încheiate, de asemenea, acorduri de lucru între GSA și ESA atât pentru programul Galileo, cât și pentru programul EGNOS. Rolul GSA în cadrul gestionării operaționale a programelor a crescut treptat.
Noul sistem de guvernanță a adus procese de gestionare mai solide. Acestea au contribuit la menținerea programelor în limitele bugetului și la diminuarea riscurilor și a impactului evenimentelor neprevăzute asupra programelor.
Noul sistem de guvernanță le-a impus participanților principali (Comisia Europeană, ESA și GSA) să se adapteze la noul rol, care nu corespunde neapărat întru totul culturii lor organizaționale, competențelor și/sau structurii lor. Această adaptare a dus însă la unele ineficiențe. De exemplu, organizarea responsabilităților și procesele de control au necesitat adesea discuții prelungite între participanții la guvernanță, ceea ce a afectat capacitatea de reacție rapidă în cadrul procesului de luare de decizii. În plus, faptul că etapa de desfășurare și etapa de exploatare se derulează în paralel, cu sisteme diferite de guvernanță, le-a impus celor două agenții muncă suplimentară pentru a asigura consensul cu Comisia în ceea ce privește modul în care trebuie îndeplinite sarcinile.
Se preconizează că o curbă de învățare a entităților implicate și a programelor în sine va îmbunătăți în continuare situația în următorii câțiva ani. Un proces eficace de luare a deciziilor este deosebit de important în cazul programelor operaționale ghidate de servicii și de nevoile utilizatorilor, cum sunt Galileo și EGNOS. În acest context, va trebui analizată îndeaproape interacțiunea dintre entitatea responsabilă de desfășurare (ESA) și entitatea responsabilă de operațiuni (GSA).
În ceea ce privește securitatea, declarația de servicii inițiale Galileo și suprapunerea etapelor de desfășurare și de exploatare au condus la unele provocări. În special, ar trebui menținută independența în ceea ce privește operarea a diferitelor entități responsabile de punerea în aplicare și de verificarea cerințelor în materie de securitate (Comisia Europeană, GSA, ESA).
Cu toate acestea, merită optimizat în continuare sistemul de guvernanță actual al programelor Galileo și EGNOS, pentru a reflecta intrarea în etapa operațională a acestor programe orientate spre servicii. Aceasta poate presupune reducerea sarcinii administrative pentru participanții principali, precum și reducerea complexității și a duratei procesului decizional. În sfârșit, sistemul de guvernanță ar trebui să evolueze pentru a ține seama de noile provocări în domeniul securității, cum ar fi securitatea cibernetică, și pentru a defini mai clar rolurile și responsabilitățile părților însărcinate cu implementarea și cu verificarea cerințelor de securitate.
2.4.Valoarea adăugată a UE
Odată cu declarația de servicii inițiale, Galileo a trecut oficial de la etapa de testare la furnizarea de servicii propriu-zise. În prezent, utilizatori din întreaga lume sunt ghidați prin folosirea informațiilor privind poziționarea, navigația și temporizarea furnizate de Galileo 11 .
La câteva luni după declarația de servicii inițiale, mai multe dispozitive care pot funcționa cu Galileo au intrat deja pe piața de masă. Toate chipseturile principale (vândute de 17 furnizori majori la nivel global, reprezentând 95 % din piață) utilizate pentru smartphone-uri, tablete, mașini, echipament topografic profesional etc. utilizează Galileo.
Aceste chipseturi sunt integrate în produse destinate consumatorilor și în produse profesionale care pot fi deja achiziționate în prezent. Pe baza principalelor produse aflate în vânzare, GSA estimează că peste 100 de milioane de dispozitive pentru utilizatori echipate pentru furnizarea de servicii EGNOS și/sau Galileo se află astăzi în mâinile cetățenilor europeni. Din 2018, toate modelele noi de mașini vândute în Uniunea Europeană se vor baza pe EGNOS și Galileo pentru a calcula poziția apelurilor de urgență în caz de accidente.
În plus, se preconizează că numărul potențial de utilizatori va crește: se așteaptă ca livrările de dispozitive GNSS în Uniunea Europeană să crească de la 210 milioane de unități în 2015 la aproape 290 de milioane în 2020 12 , ceea ce reprezintă o bază de utilizatori mult mai mare pentru EGNOS și Galileo.
Astfel, punerea în aplicare la nivel UE a programelor Galileo și EGNOS a adus o valoare adăugată ridicată față de ceea ce ar fi putut fi realizat de statele membre la nivel național, regional sau local. Dimensiunea și complexitatea programelor necesită punerea în aplicare la nivel UE, întrucât nu există nicio alternativă viabilă pentru a asigura un randament al investiției adecvat. Drept rezultat, toate părțile interesate sunt de acord că punerea în aplicare în continuare a programelor la nivel UE reprezintă o condiție pentru realizarea obiectivelor Galileo și EGNOS.
Programele Galileo și EGNOS contribuie la o Europă sigură și securizată prin garantarea autonomiei europene în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat. În special, acestea consolidează și protejează infrastructurile europene, inclusiv împotriva amenințărilor cibernetice, precum și prin consolidarea sinergiilor între activitățile civile și de securitate în domeniile navigației, comunicațiilor și observării, inclusiv prin monitorizarea granițelor, precum și a condițiilor de securitate terestră și maritimă.
Programele Galileo și EGNOS promovează, de asemenea, o Europă mai puternică pe scena mondială. Având în vedere concurența în creștere cu alte sisteme GNSS și SBAS, este crucial ca Europa să își dezvolte propriile sisteme, să ia parte la cursa pentru tehnologie și să rămână un actor global în spațiu și un partener preferat pe scena internațională.
3.PRINCIPALELE CONCLUZII REFERITOARE LA GSA
3.1.Impactul și eficacitatea GSA
Pe parcursul perioadei 2014-2016, GSA a îndeplinit cu succes obiective importante pentru progresul programelor Galileo și EGNOS și pentru dezvoltarea piețelor europene din aval. Aceasta s-a realizat printr-o punere în aplicare eficace atât a sarcinilor principale încredințate direct Agenției GNSS European pe baza Regulamentului GSA, cât și a sarcinilor delegate acesteia de către Comisie prin acordurile de delegare.
Principalele realizări ale agenției includ punerea în aplicare, în special, a activităților de testare care constituiau o condiție prealabilă pentru declarația de servicii inițiale Galileo; tranziția către etapa de exploatare Galileo, în special atribuirea contractului către operatorul serviciului Galileo (GSOp); punerea în aplicare fără dificultăți a proiectelor de cercetare și dezvoltare în cadrul PC7, Orizont 2020 și Elemente fundamentale, precum și dezvoltarea pieței în aval prin activități de monitorizare, comunicare și promovare. Aceste rezultate au fost obținute cu respectarea limitelor bugetului.
3.2.Eficiența în ceea ce privește buna funcționare, metodele de lucru și utilizarea resurselor
Pe parcursul perioadei 2014-2016, Agenția GNSS European a fost eficientă per ansamblu în ceea ce privește buna funcționare, metodele de lucru și utilizarea resurselor.
În ceea ce privește buna funcționare a agenției, procesele puse în aplicare de GSA sunt definite în primul rând în cadrul juridic care reglementează agenția și pe care agenția l-a respectat. Acest fapt a contribuit la punerea în aplicare eficace a programelor.
Referitor la metodele de lucru, GSA a fost proactivă în ceea ce privește îmbunătățirea eficacității și a eficienței proceselor sale de furnizare de servicii, pentru a putea gestiona în mod adecvat responsabilitățile din ce în ce mai mari care îi sunt încredințate. Astfel, agenția a primit în perioada în cauză certificarea ISO-9001, ceea ce demonstrează existența unui sistem de management al calității.
În ceea ce privește utilizarea resurselor, GSA a întâmpinat provocări în atragerea resurselor și a competențelor relevante. Între 2014 și 2016, date fiind responsabilitățile sporite încredințate GSA, bugetul total gestionat de agenție a crescut cu 85,9 %, iar personalul acesteia a crescut cu 22,1 %.
3.3.Rolul Comitetului de securitate (CAS) și guvernanța securității
Regulamentul GSA a instituit Comitetul de securitate (CAS), care este responsabil de sarcinile aferente acreditării în probleme de securitate pentru sistemele europene GNSS. Acesta funcționează independent, fără raportare către Directorul executiv al GSA. CAS a funcționat bine și este nevoie de monitorizare constantă pentru a-i asigura independența completă.
Evaluarea a demonstrat că toate organismele (de exemplu, organizarea securității în CE, ESA și GSA; CAS) și procesele relevante (de exemplu, identificarea cerințelor de securitate, acreditarea în probleme de securitate, identificarea și gestionarea riscurilor de securitate, securitatea operațiunilor, monitorizarea securității sistemului) sunt funcționale la momentul actual. Acest fapt le-a permis actorilor relevanți să își îndeplinească sarcinile pentru a asigura acreditarea tuturor elementelor implementate ale sistemelor europene GNSS, acreditarea Ariane 5 ca lansator pentru sateliții Galileo și declarația de servicii inițiale Galileo în decembrie 2016.
Eforturile de optimizare a securității vor trebui să continue, în special în ceea ce privește gestionarea corespunzătoare a amenințărilor cibernetice și necesitatea îmbunătățirii independenței activităților de acreditare în materie de securitate în raport cu celelalte activități ale programului. GSA va trebui să își monitorizeze capacitatea de a menține procesele de securitate pe parcursul etapei de exploatare.
4.CALEA DE URMAT
4.1. Adoptarea pe piață a Galileo și EGNOS
Continuarea consolidării adoptării pe piață a serviciilor Galileo și EGNOS este esențială pentru a asigura randamentul investiției Uniunii în aceste programe și pentru a maximiza beneficiile socio-economice pe care le pot genera serviciile respective. Este necesară continuarea activității în vederea asigurării unui cadru de reglementare adecvat pentru adoptarea serviciilor GNSS. Aceasta va necesita, de asemenea, consolidarea mecanismelor juridice disponibile.
La nivelul UE, politicile Uniunii trebuie să ia în considerare beneficiile serviciilor Galileo și EGNOS de poziționare, navigație și temporizare prin intermediul unor măsuri concrete, inclusiv prin măsuri de reglementare, prin elaborarea de standarde și prin strategii sectoriale viitoare. Accentul trebuie plasat pe sectoarele-cheie cu cea mai mare valoare adăugată, cum ar fi telefonia mobilă, internetul obiectelor, automobilele autonome și conectate, aviația și vehiculele aeriene fără pilot (dronele) și infrastructura critică ce utilizează sincronizarea cu temporizare. Comisia va lansa un plan european de radionavigație pentru a facilita introducerea aplicațiilor sistemului global de radionavigație prin satelit în politicile sectoriale. La nivel național, aceste eforturi ar trebui, de asemenea, să fie sprijinite prin încurajarea utilizării serviciilor Galileo și EGNOS în politici naționale și în aplicații guvernamentale.
Dispozitivele și aplicațiile care utilizează Galileo și EGNOS sunt dezvoltate de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate. Întreprinderile europene se confruntă cu o concurență acerbă din partea societăților americane și chineze și depind de componente și tehnologii esențiale non-europene. Este necesară intensificarea sprijinului pentru sporirea competitivității industriei europene din aval, cu scopul de a îmbunătăți cota sa de piață globală și de a crea locuri de muncă. Ar trebui monitorizat sprijinul pentru activități de cercetare și dezvoltare, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate în domeniul radionavigației prin satelit prin intermediul programelor de finanțare UE.
Serviciile Galileo și EGNOS trebuie să se dezvolte în continuare pe baza nevoilor utilizatorilor pentru a oferi servicii de radionavigație prin satelit de ultimă generație, cu robustețe sporită și noi caracteristici inovatoare. Acest lucru este deosebit de important într-un mediu internațional mai competitiv ca niciodată, în care alți furnizori de constelații au planuri de modernizare ambițioase. Comisia lucrează deja la următoarea generație de infrastructură Galileo și EGNOS care va permite servicii modernizate. Pentru a asigura faptul că evoluțiile sunt ghidate de nevoile utilizatorilor, inclusiv de cerințele în materie de securitate, Comisia va consolida procesul de consultare a utilizatorilor și va institui platforme dedicate pentru utilizatori.
4.2. Serviciile Galileo și EGNOS
După etapa de servicii inițiale, Comisia se va asigura că serviciile Galileo sunt îmbunătățite treptat, în vederea atingerii capacității operaționale complete până la finalul anului 2020. Pentru a atinge acest obiectiv, va continua desfășurarea infrastructurii spațiale și terestre Galileo. Comisia va achiziționa serviciile de lansare necesare pentru a asigura lansarea tuturor sateliților achiziționați.
Serviciul comercial Galileo va fi introdus, de asemenea, înainte de 2020 și va conține caracteristici inovatoare de înaltă acuratețe și de autentificare, ambele preconizate a fi factori care vor face diferența în ceea ce privește adoptarea Galileo de utilizatori. În plus, Comisia a lansat lucrările privind evoluția sistemului, în deplină consultare cu statele membre și comunitățile de utilizatori finali, pentru a se asigura că serviciile viitoare continuă să fie în deplină conformitate cu nevoile acestora.
Accentul ar trebui plasat, de asemenea, pe securitatea cibernetică pentru a se asigura faptul că sunt instituite mecanisme de protecție și că acestea sunt pe măsura amenințărilor cibernetice în permanentă evoluție.
Serviciile EGNOS sunt furnizate utilizatorilor finali din Europa cu un grad crescut de stabilitate și performanță. Comunitatea-cheie de utilizatori ai EGNOS este sectorul aviației. Pentru a garanta continuitatea serviciilor EGNOS, vor continua să fie puse în aplicare activități recurente și să fie elaborate actualizări de sistem. Comisia se va asigura că acoperirea completă a zonei vizate este realizată în conformitate cu planul de evoluție a serviciului EGNOS.
În paralel, dezvoltarea următoarei generații EGNOS este deja în curs de desfășurare. Noua versiune va augmenta atât semnalele GPS, cât și semnalele Galileo la frecvențe duale, ceea ce va aduce îmbunătățiri majore serviciilor EGNOS și va spori adoptarea de către utilizatori.
În sfârșit, pentru a asigura reziliența serviciilor, Comisia va evalua măsurile de garantare a furnizării componentelor esențiale pentru ambele sisteme de radionavigație prin satelit, în special prin diversificarea lanțului de aprovizionare.
4.3. Cooperarea internațională
Promovarea și utilizarea serviciilor Galileo și EGNOS la nivel mondial este importantă pentru sporirea utilizării tehnologiilor europene la nivel global și pentru deschiderea de noi posibilități de piață pentru întreprinderile europene. Se așteaptă adoptarea tehnologiei și a serviciilor EGNOS în Balcanii Occidentali, în țările din cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) și pe continentul african. În ceea ce privește Galileo, vor fi vizate piețe promițătoare care ar beneficia considerabil de pe urma serviciilor și a aplicațiilor sale, cum ar fi, de exemplu, Asia și America de Sud.
Programele Galileo și EGNOS reprezintă, de asemenea, mijloace pentru consolidarea rolului UE în calitate de actor global. Trebuie consolidată reprezentarea intereselor programelor în cadrul organizațiilor și al forumurilor internaționale, în special în ceea ce privește subiecte legate de compatibilitatea și interoperabilitatea cu alte sisteme globale de radionavigație prin satelit și de utilizarea adecvată a benzilor de frecvență.
4.4. Guvernanța programelor
Guvernanța publică a programelor instituită pentru perioada 2014-2020 a asigurat o tranziție armonioasă de la etapa de desfășurare la etapa de exploatare a programului Galileo. GSA se regăsește treptat în noul său rol în gestionarea operațională a Galileo.
Experiența în ceea ce privește gestionarea operațională a EGNOS demonstrează că abordarea printr-o gestionare complet integrată este cea în care proiectarea, construirea, operațiunile și furnizarea de servicii sunt executate cel mai eficient.
În guvernanța aspectelor legate de securitate, sunt instituite mecanisme adecvate pentru a asigura gestionarea fără dificultăți a cerințelor în timpul suprapunerii etapelor de desfășurare și de exploatare, până în 2020. Ar trebui menținută independența de operare a organizațiilor (Comisia, GSA și ESA) care sunt responsabile cu punerea în aplicare a cerințelor de securitate și cu verificarea acestora și ar trebui îmbunătățită și mai mult independența activităților de acreditare în materie de securitate în raport cu celelalte activități ale programului.
Comisia va monitoriza și, dacă este necesar, va ajusta interacțiunile cu GSA, ESA și cu alte părți interesate ale programului Galileo, în special în vederea asigurării faptului că sunt îndeplinite necesitățile etapei de exploatare a Galileo.
Înainte de primirea propunerilor pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia va iniția o revizuire a guvernanței în ansamblu, pentru a aborda deficiențele identificate în cursul procesului de evaluare.
5.CONCLUZII
Dovezile prezentate în evaluarea intermediară au demonstrat că, în ansamblu, punerea în aplicare a Regulamentului GNSS și a Regulamentului GSA a avut rezultate bune având în vedere criteriile de evaluare generale și cerințele specifice pentru programele europene GNSS. Programele Galileo și EGNOS au îndeplinit toate etapele care erau prevăzute pentru perioada în cauză și se fac progrese în direcția realizării tuturor obiectivelor de punere în aplicare a programului prevăzute pentru 2020.
În perspectivă, Comisia urmărește să furnizeze o viziune pe termen lung pentru aceste programe, permițându-le întreprinderilor și utilizatorilor să beneficieze de roadele sistemelor europene de radionavigație prin satelit. În acest context, Comisia va depune eforturi pentru a asigura sinergii mai mari între programele spațiale și de apărare, în conformitate cu recent adoptata Strategie spațială pentru Europa și cu Planul de acțiune în domeniul apărării.
Cererea tot mai mare de informații de localizare exactă, în combinație cu evoluția continuă a tehnologiei de radionavigație prin satelit, înseamnă că piața europeană pentru utilizatorii Galileo și EGNOS se va extinde. De asemenea, piața GNSS tradițională va fi completată cu domeniul internetului obiectelor, al orașelor inteligente și al volumelor mari de date (big data).
Prin urmare, următorii ani vor fi esențiali pentru consolidarea realizărilor și pentru pregătirea evoluției programelor.
Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 1).
Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 276, 20.10.2010, p. 11).
O mai bună legiferare. Orientări privind evaluarea și verificarea adecvării.
https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro
(accesat: 12.04.2017).