1.Industria europeană într-o nouă eră industrială

Ca un factor esențial de generare a productivității și a inovării, industria a fost întotdeauna o piatră de temelie a prosperității economice în Europa. Avem o bază industrială puternică, dar sunt necesare eforturi importante din partea statelor membre, a instituțiilor UE și, mai ales, a reprezentanților industriei, pentru a menține și a consolida poziția de lider a Europei în acest sector, în era globalizării, a provocărilor legate de sustenabilitate și a schimbărilor tehnologice rapide.

Orientările politice ale președintelui Juncker au subliniat importanța pentru viitorul economiei europene a unei industrii puternice și înalt performante și a necesității de a readuce ponderea industriei în PIB-ul UE la 20 % până în 2020. Industria oferă 36 de milioane de locuri de muncă directe 1 și contribuie la asigurarea unor standarde de viață ridicate pentru cetățenii noștri. Ea joacă un rol esențial în sprijinirea poziției de lider a Europei la nivel global și internațional. Președintele Parlamentului European a reamintit recent, de asemenea, că este important ca baza industrială a Europei să se afle în centrul politicilor noastre 2 .

Europa este lider global în multe sectoare industriale, în special în ceea ce privește produsele și serviciile sofisticate, cu o valoare adăugată ridicată și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Această poziție a fost construită pe o piață unică de mari dimensiuni, cu 500 de milioane de consumatori, lanțuri valorice puternice, o forță de muncă calificată și talentată și o bază științifică de nivel mondial. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi importante pentru adaptarea la provocări și pentru a valorifica oportunitățile imense ale noii ere industriale 3 .

Caracteristicile acestei noi ere industriale sunt ritmul accelerat al transformărilor economice, sociale și de mediu, precum și transformările tehnologice în domenii precum robotica, internetul obiectelor, inteligența artificială, sistemele energetice și bioeconomia. Automatizarea, facilitată de tehnologiile informației, transformă procesele de fabricație tradiționale și natura muncii. Industria este din ce în ce mai integrată în lanțurile valorice mondiale, cu componente de servicii solide. Modelele noi de afaceri perturbă piețele tradiționale.

Inovarea în sine și crearea de valoare sunt în profundă schimbare, determinată de apariția unei noi generații de consumatori care așteaptă creare participativă de valoare, conectivitate și măsurarea în timp real a performanțelor. Acest lucru estompează distincția dintre producție și servicii. Datele devin noul factor competitiv în lumea noastră conectată. De asemenea, având în vedere resursele naturale limitate și schimbările climatice care devin o realitate din ce în ce mai tangibilă, cererea de produse durabile și consumul circular vor crește în mod exponențial.

Aceste tendințe sunt reale și ireversibile, iar industria începe să profite de oportunitățile pe care le prezintă. Industria din UE a reușit să inverseze tendința de declin a cotei de piață a exporturilor industriei și a cotei din valoarea adăugată totală a industriei. Cotele de piață ale exporturilor din UE sunt din ce în ce mai mari pentru bunuri și stabile pentru servicii. Valoarea adăugată brută a industriei pentru UE-27 4 a crescut cu 6,4 % între 2009 și 2016 și cu 4,7 % pentru UE-28. Contribuția industriilor prelucrătoare, a celor producătoare de materii prime provenite din industriile extractive și a industriilor de utilități la valoarea adăugată totală a reprezentat 21 % în UE-27 (19 % în UE-28) în 2016 5 . Valoarea adăugată a sectorului de prelucrare a crescut cu 25 % în UE-27 (23 % în UE-28) în termeni reali începând din 2009, ponderea sa în economie crescând de la 15,5 % (14,7 % în UE-28) la 17,1 % (16,1 % în UE-28).

Sursă: Eurostat 6

Tendința descendentă a ocupării forței de muncă în industrie a fost, de asemenea, inversată. Între 2009 și 2013, ocuparea forței de muncă în industrie a scăzut cu 1,8 milioane (5,4 %) în UE-27, dar, începând din 2013, peste 1,5 milioane de noi locuri de muncă au fost create în sectorul industrial. Numărul de locuri de muncă în industria de prelucrare au crescut și mai mult, în special în ceea ce privește posturile cu remunerații ridicate de ingineri, specialiști și cadre de conducere 7 . Creșterea valorii adăugate și a ocupării forței de muncă în industrie este, de asemenea, reflectată de rata anuală de creștere a productivității muncii în industria UE de 2,7 %, în medie, din 2009 până în 2016. Creșterea productivității muncii în UE este comparabilă cu alte economii majore precum SUA (+0,7 % pe an în medie în perioada 20092015), Japonia (+3,4 %) și Coreea de Sud (2,3 %) 8 .

Sursa: Eurostat

Trebuie să rămânem mobilizați pentru a răspunde modificărilor lanțurilor valorice, provocărilor legate de sustenabilitate, schimbărilor cererii la nivel mondial, precum și deficiențelor structurale care afectează încă mediul nostru de afaceri. IMM-urile rămân deosebit de vulnerabile. Multe persoane rămân fără competențele necesare pentru industriile viitorului, inclusiv competențele digitale de bază. Decalajul tot mai mare dintre liderii din domeniul tehnologic și cei rămași în urmă frânează potențialul de creștere, convergența economică și socială, precum și coeziunea teritorială. Concurenții Europei investesc masiv în modernizarea industriei lor; rata de investiții din UE nu a revenit încă la media sa istorică 9 . În același timp, decalajul în materie de inovare al UE față de anumite țări este în creștere 10 și actori economici importanți, cum ar fi China, au început să concureze tocmai în segmentele cu o mai mare valoare adăugată în care Europa are cele mai bune rezultate.

Prin urmare, trebuie să consolidăm capacitatea industriei de a se adapta și de a inova continuu prin facilitarea investițiilor în noi tehnologii și asimilarea modificărilor determinate de creșterea digitalizării și tranziția către o economie mai circulară și cu emisii scăzute de carbon. De asemenea, societățile trebuie să contribuie la rândul lor, prin îmbunătățirea bazei tehnologice, adaptarea modelelor de afaceri pentru a fi viabile în viitor, internalizarea principiilor de dezvoltare durabilă și integrarea inovării în activitatea lor.

Transformarea industrială oferă oportunități enorme, dar pentru a le valorifica vor fi necesare investiții substanțiale în sisteme avansate de fabricație, în dezvoltarea talentelor și abilităților persoanelor, precum și în activele necorporale precum cercetarea și inovarea. O transformare accelerată necesită, de asemenea, o mai bună funcționare a pieței unice. Într-un context în care tehnologia are un rol determinant, o politică industrială modernă ar putea asigura redresarea regiunilor UE și ar le-ar putea consolida rezistența, pentru a se adapta la mediul global aflat în schimbare.

2.Consolidarea industriei europene

Crearea de locuri de muncă și creștere economică prin intermediul inovării și al investițiilor a fost în centrul inițiativelor-cheie ale Comisiei, în special Planul de investiții, Strategia privind piața unică, Uniunea piețelor de capital, Strategia privind piața unică digitală sau „Noua agendă pentru competențe în Europa 11 . Punerea în aplicare a uniunii energetice, cu politica sa ambițioasă și prospectivă privind clima, Planul de acțiune privind economia circulară și plasarea în avangarda punerii în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 stimulează, de asemenea, competitivitatea și creșterea durabilă 12 . Programul Orizont 2020 și fondurile structurale și de investiții europene joacă un rol major în stimularea inovării în sectorul industrial, iar Comisia colaborează cu statele membre în cadrul semestrului european pentru a pune în aplicare reforme naționale pentru sprijinirea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor. Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE 13 a menționat că bugetul UE ar trebui să continue să contribuie la creșterea forței și a rezistenței economiei europene.

Politica transversală a Comisiei privind o mai bună legiferare, care ar trebui să fie completată de eforturi similare din partea statelor membre la nivel național, regional și local, sprijină optimizarea legislației și obținerea de rezultate mai bune pentru societate. O legislație de înaltă calitate oferă securitatea juridică necesară pentru ca întreprinderile să prospere.

ØPolitica privind o mai bună legiferare asigură faptul că impactul economic, social și de mediu sunt evaluate în mod sistematic și integrează în elaborarea politicilor UE competitivitatea, inovarea, digitalizarea, investițiile, IMM-urile, protecția socială și a consumatorilor, precum și mediul. Aceasta are ca scop să garanteze că noua legislație își îndeplinește obiectivele cu cele mai mici costuri și că legislația existentă este verificată în mod periodic, pentru ca birocrația inutilă să fie identificată și eliminată.

ØÎn paralel, programul Comisiei privind o reglementare adecvată continuă să producă rezultate prin simplificarea legislației existente și reducerea costurilor inutile 14 . Platforma REFIT 15 și site-ul web „Reducerea poverii administrative” colectează și examinează sugestiile din partea întreprinderilor și a societății civile referitoare la modalitățile de simplificare a legislației.

ØImplicarea activă a părților interesate, inclusiv a întreprinderilor, este crucială pentru a ajuta la îmbunătățirea calității legislației Uniunii 16 . Comisia invită, prin urmare, părțile interesate să își exprime într-o etapă timpurie opiniile cu privire la inițiativele și evaluările sale. Ea salută, de asemenea, dovezile și contribuțiile detaliate la consultările sale, precum și feedback-ul cu privire la propunerile sale.

Aceste politici, care includ o componentă industrială importantă, au fost însoțite de măsuri sectoriale specifice, cum ar fi în cazul industriilor siderurgică, spațială și de apărare 17 , precum și de măsuri care pun un accent deosebit pe tehnologiile generice esențiale.

ØPrin comunicarea intitulată „Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa”, Comisia a luat măsuri pentru a întări apărarea UE împotriva practicilor comerciale neloiale. Au fost propuse acțiuni la nivelul UE și la nivel național pentru a aborda provocările pe termen lung și durabilitatea industriei siderurgice europene, în special prin inovare și investiții în modernizare (de exemplu, prin parteneriate public-privat).

ØLuând în considerare dimensiunea strategică a sectorului spațial pentru Europa, Comisia a adoptat în octombrie 2016 o „Strategie spațială pentru Europa”, pentru a maximiza beneficiile oferite de sectorul spațial pentru societatea și economia europeană, pentru a crea în Europa un mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor nou-înființate în domeniul spațial, pentru promovarea poziției de lider mondial a Europei în domeniul spațial și pentru a crește cota de piață pe piețele spațiale mondiale.

A sosit momentul să evaluăm progresele înregistrate și să abordăm lacunele rămase. Astfel cum este subliniat în Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 18 și în Concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016 și din 23 iunie 2017, precum și prin vastul interes și sprijin din partea comunității largi a părților interesate, există un acord general privind necesitatea unei viziuni holistice și orientate spre viitor pentru industria europeană. Acest lucru ne va permite să acționăm mai bine împreună, pe baza celor zece priorități politice ale Comisiei, pentru a consolida baza industrială a Europei.

Pornind de la concluziile Zilei Europene a Industriei din acest an și utilizând diferitele contribuții ale părților interesate, prezenta Comunicare constituie un răspuns la această necesitate, formulând o strategie pentru o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă, care să contribuie la sporirea competitivității, la crearea de locuri de muncă și creștere economică, în beneficiul tuturor. Punerea în aplicare a acestei strategii va necesita un angajament comun și eforturi sistematice din partea industriei, precum și din partea tuturor părților interesate la nivel european, național și regional.

ØPrima Zi Europeană a Industriei a avut loc la 28 februarie 2017 și a reunit în jur de 600 de participanți dintr-o gamă largă de sectoare industriale și reprezentanți ai societății civile din întreaga Uniune pentru a discuta despre realizările de până în prezent ale politicii industriale a UE și despre viitorul industriei europene. Discuțiile au indicat un larg consens cu privire la faptul că politicile UE existente contribuie la abordarea provocărilor pe termen lung pentru industrie și au contribuit la identificarea domeniilor în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

Ar trebui, așadar, să intensificăm cooperarea de succes inițiată cu ocazia primei Zile Europene a Industriei , pentru ca aceasta să devină o caracteristică regulată și structurată.

3.O piață unică mai profundă și mai echitabilă: capacitarea cetățenilor a și întreprinderilor

O piață unică mai aprofundată și mai echitabilă este un element central al succesului industriei europene. Aceasta trebuie să faciliteze integrarea întreprinderilor din UE în lanțurile valorice europene și globale și să acționeze ca un motor important al competitivității industriale. În același timp, trebuie să ajute industria, cetățenii și comunitățile locale să se adapteze la schimbările sociale, economice și de mediu. Beneficiile transformărilor industriale trebuie să fie răspândite pe scară largă, iar cei care nu pot beneficia de acestea trebuie să fie în măsură să găsească oportunități și sprijin pentru a se adapta. Învățarea pe tot parcursul vieții, șansele egale și accesul echitabil la educație, formare și competențe tehnologice stau la baza construirii acestei reziliențe.

Comisia a prezentat o serie de măsuri în ultimii doi ani pentru a permite Europei și societăților sale să beneficieze de avantajele pieței unice. Agenda europeană privind economia colaborativă 19 stimulează o dezvoltare echilibrată a economiei colaborative, care are, de asemenea, un potențial semnificativ de a stimula utilizarea eficientă a resurselor în economie. Modernizarea sistemului de standardizare 20 va contribui la dezvoltarea promptă de standarde orientate spre piață care să permită industriilor noastre să profite de oportunități în segmentele de piață emergente. Pachetul pentru servicii 21 din acest an abordează barierele de reglementare disproporționate, facilitarea mobilității profesioniștilor și raționalizarea procedurilor pe care furnizorii de servicii trebuie să le respecte atunci când își extind activitățile în alte țări ale UE. Mai recent, pachetul privind conformitatea 22 pune un accent puternic pe asigurarea respectării normelor privind piața unică și sprijinirea cetățenilor și a întreprinderilor în direcția transformării pieței unice într-o realitate concretă.

Pentru a consolida în continuare piața unică, Comisia va propune, de asemenea, norme pentru a simplifica funcționarea recunoașterii reciproce și va revizui cadrul de reglementare privind supravegherea pieței, pentru a garanta siguranța produselor și pentru a ajuta mai bine cele peste 500 de autorități naționale de supraveghere a pieței să își coordoneze și să își îndeplinească sarcinile. Comisia va prezenta o serie de inițiative în vederea modernizării cadrului în materie de proprietate intelectuală. Pentru a ajuta autoritățile să utilizeze mai bine achizițiile publice ca motor pentru o tehnologie inteligentă, durabilă și inovatoare, Comisia va propune, de asemenea, măsuri de stimulare a achizițiilor strategice și va oferi asistență statelor membre în ceea ce privește achizițiile în cadrul proiectelor mari de infrastructură.

Pentru a face față presiunii semnificative în materie de adaptare pe care actuala transformare industrială o exercită asupra industriei europene și a forței de muncă, trebuie să se acorde o atenție deosebită consolidării rezilienței și măsurilor care să ajute persoanele și comunitățile să profite de oportunitățile oferite de schimbare. Sistemele de educație și formare profesională trebuie să se asigure că oamenii posedă competențele adecvate, pentru a se direcționa aceste schimbări și pentru a se evita mărirea decalajelor sociale. Aceste competențe trebuie să fie dezvoltate cu mult înainte de intrarea pe piața forței de muncă și actualizate pe parcursul vieții profesionale. Implicarea principalelor părți interesate, inclusiv a partenerilor sociali, este esențială în această privință.

Agenda UE privind competențele 23 stabilește zece măsuri esențiale pentru îmbunătățirea competențelor în Europa, de la inițiative care să abordeze lacunele în materie de competențe de bază, care afectează peste 70 de milioane de adulți din Europa, la măsurile care vor sprijini dezvoltarea și anticiparea competențelor de nivel înalt în sectoarele emergente. Comisia, în cooperare cu OCDE, sprijină statele membre să elaboreze strategii naționale privind competențele. Abordarea orientată spre viitor a planului Comisiei privind cooperarea sectorială în materie de competențe 24 va fi extinsă și la alte sectoare industriale esențiale, cum ar fi construcțiile, industria siderurgică, a hârtiei, a tehnologiilor ecologice și a energiilor regenerabile, fabricația aditivă și transportul maritim. Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital 25 propune acțiuni concrete pentru cetățenii europeni în direcția formării profesionale și a recalificării forței de muncă ca urmare a digitalizării. Pilonul european al drepturilor sociale 26 , recent lansat, abordează viitorul pieței forței de muncă și piața emergentă a forței de muncă digitale. Printre altele, el urmărește să abordeze provocările legate de formele noi și atipice de relații de muncă, de condițiile de muncă și de accesul la protecție socială.

Comisia va consolida orientarea către rezultate a Fondului social european pentru susținerea rezilienței și a competitivității piețelor forței de muncă. Politicile naționale de ocupare a forței de muncă joacă un rol-cheie în anticiparea nevoilor viitoare în materie de competențe și în utilizarea Fondului social european pentru o mai bună gestionare a schimbării și pentru a facilita furnizarea de formare relevantă. Programul Erasmus+ este, de asemenea, un instrument esențial pentru dezvoltarea de noi competențe prin învățarea în străinătate. Fondul european de ajustare la globalizare furnizează sprijin lucrătorilor care cad victimă concedierilor majore cauzate de globalizare sau de criză.

4.Modernizarea industriei pentru era digitală

Viitorul industriei va fi digital. Transformarea digitală se află la baza revoluției industriale în curs. Progresele înregistrate în ceea ce privește tehnologiile precum volumele mari de date, inteligența artificială, robotica, internetul obiectelor și calculul de înaltă performanță afectează însăși natura muncii și societatea în ansamblul său 27 . Odată cu adoptarea tehnologiilor digitale, componenta servicii din cadrul industriei devine din ce în ce mai importantă. Stimularea asimilării tehnologiilor inteligente pe tot parcursul lanțurilor valorice industriale și promovarea creșterii întreprinderilor este, prin urmare, esențială pentru creșterea și competitivitatea Europei.

Europa este lider mondial în multe industrii prelucrătoare și societățile sale se află adesea în linia întâi a digitalizării și a automatizării în anumite sectoare-cheie ale industriei 28 . Rolul Europei în cadrul economiei de date și a platformelor digitale este limitat și asimilarea tehnologiei digitale de către IMM-uri este scăzută 29 . Doar o cincime din întreprinderile din UE sunt puternic digitalizate 30 . Întreprinderile, la rândul lor, trebuie să facă la rândul lor investiții inițiale în tehnologiile digitale și apoi să profite de câștigurile de productivitate și avantajele în materie de inovare pe care le oferă. Modelele și procesele de afaceri se pot schimba, conducerea și personalul ar putea să fie nevoite să dobândească competențe noi, iar ritmul de transformare se poate accelera. Dar și renunțarea la digitalizare ar aduce schimbări, cu eventuale pierderi de competitivitate, cote de piață și, în cele din urmă, locuri de muncă, în cel mai rău caz amenințând însăși existența firmei.

Acesta este motivul pentru care Strategia cuprinzătoare privind digitalizarea industriei europene 31 pune un accent deosebit pe digitalizarea la scară mai largă a industriei. Platforma europeană a inițiativelor naționale în materie de digitalizare, lansată în luna martie, a pus în aplicare un cadru de coordonare european și stimulează politicile de digitalizare din toate statele membre 32 . În plus, Comisia investește în desfășurarea de centre de inovare digitală și de alte centre tehnologice, pentru a oferi întreprinderilor din UE servicii de sprijin mai bune și mai bine coordonate. Acest lucru contribuie la a ajunge la acele întreprinderi care nu sunt încă implicate în transformarea digitală.

Platformele industriale digitale (de exemplu, internetul industrial și platformele industriale de date) vor contribui la reunirea diferitelor tehnologii și aplicații, facilitarea dezvoltării de noi produse, procese și, în special, a unor noi modele de afaceri și de servicii. Comisia lansează cereri de propuneri specifice pentru a sprijini dezvoltarea lor într-o serie de domenii, cum ar fi automatizarea și colaborarea în materie de producție, agricultura de înaltă precizie și energia.

Multe alte inițiative din cadrul Strategiei privind piața unică digitală promovează digitalizarea industriei și modernizarea serviciilor publice, inclusiv prin acțiuni privind standardizarea în domeniul TIC 33 , administrația publică 34 , conectivitatea de mare viteză (inclusiv 5G) și internetul obiectelor. Dar evaluarea strategiei la jumătatea perioadei 35 arată că Europa trebuie să avanseze. Comisia va prezenta în cadrul acestui mandat o serie de alte inițiative ambițioase pentru a oferi industriei europene Piața unică digitală de care are nevoie. Aceste inițiative abordează aspecte precum dezvoltarea economiei bazate pe date, inteligența artificială și calculul de înaltă performanță, care sunt esențiale pentru ecosistemele industriale inteligente și aplicațiile cu volume mari de date.

Pachetul cuprinzător privind securitatea informatică 36 adoptat astăzi reprezintă o contribuție importantă pentru a aborda amenințările cibernetice și consolidează în continuare punctele forte ale Europei în domeniul securității datelor și al protecției datelor. În special, inițiativa de a institui o rețea de competențe în materie de securitate cibernetică, cu un Centru european de cercetare și competențe în domeniul de securității cibernetice, va sprijini dezvoltarea capacităților industriale. Aceasta va permite, de asemenea, să se dea un nou impuls eforturilor UE de a deveni lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea de tehnologii digitale de generație următoare. Inițiativa privind libera circulație a datelor va stimula economia europeană de date prin furnizarea de servicii de date mai bune și mai competitive.

Infrastructurile digitale de ultimă generație și utilizarea resurselor adecvate ale spectrului de frecvențe sunt, de asemenea, esențiale atât pentru dezvoltarea inovațiilor digitale cum ar fi fabricația aditivă sau conducerea automată, cât și pentru răspândirea pe scară largă a digitalizării către toate componentele economiilor noastre și către cetățeni. UE și statele sale membre trebuie să asigure condițiile-cadru adecvate pentru a dezvolta astfel de infrastructuri. În plus, cu peste 20 de miliarde de euro preconizate pentru finanțarea proiectelor, Fondul european pentru investiții strategice a devenit deja un motor important pentru investițiile în infrastructura digitală. Programul Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei și fondurile structurale și de investiții europene investesc, de asemenea, masiv în tehnologii digitale-cheie ale viitorului 37 .

Conectivitatea de generație următoare - în special 5G - este baza pe care se vor construi modelele de afaceri viitoare. Vehiculele autonome, internetul obiectelor și nenumărate alte aplicații pe care se va baza forța industrială viitoare pur și simplu nu pot fi realizate fără o viteză de internet mai rapidă și fără întreruperi. Eforturile de a accelera adoptarea 5G sunt extraordinare, dar la fel sunt și recompensele potențiale care pot oferi industriei europene avantajul primului venit și un avantaj competitiv la nivel mondial.

5.Valorificarea poziției de lider a Europei într-o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

UE urmărește dezvoltarea durabilă în mod transversal și este forța motrice a Acordului de la Paris pentru acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și al Agendei de dezvoltare durabilă pentru 2030. UE se află în avangarda tranziției globale către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Europa trebuie acum să valorifice această poziție de lider în toate sectoarele și să facă față concurenței globale tot mai mari în domeniul producției ecologice și al tehnologiilor energetice curate.

Transformarea societăților noastre, către modele de afaceri mai durabile și mai eficiente din punctul de vedere al resurselor, pe lângă faptul că ajută la protejarea mediului, oferă, de asemenea, avantaje competitive prin crearea unor economii de costuri importante 38 . Prin aceasta se pot crea noi locuri de muncă și noi oportunități pentru lucrători și antreprenori. În decembrie 2017, Comisia va propune o nouă serie de măsuri privind economia circulară. Această propunere va include o strategie privind trecerea la o economie circulară a materialelor plastice în Europa, inclusiv prin stimularea inovării și a investițiilor. O dezvoltare mai puternică a bioeconomiei poate, de asemenea, ajuta UE să accelereze progresele către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, îmbunătățind producția de resurse biologice regenerabile și transformarea acestora în bioproduse și bioenergie. Întrucât societățile din UE sunt din ce în ce mai integrate în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, tranziția spre o economie circulară nu poate fi urmată în mod izolat. Având în vedere importanța strategică a materiilor prime pentru industria prelucrătoare din UE 39 , Comisia pune în aplicare o gamă largă de acțiuni în cadrul inițiativei UE privind materiile prime și va continua să contribuie la asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile. Anumite materii prime sunt deosebit de importante, deoarece ele au o importanță economică ridicată și sunt asociate cu un risc ridicat privind aprovizionarea. În paralel cu această strategie, Comisia prezintă o listă revizuită a materiilor prime critice pentru UE 40 .

Comisia a prezentat deja cea mai mare parte a propunerilor legislative de punere în aplicare a Strategiei-cadru pentru o uniune energetică și a Acordului de la Paris și se concentrează în prezent asupra unor acțiuni concrete pentru a accelera punerea lor în aplicare. În timp ce Acordul de la Paris schimbă regulile jocului la nivel mondial, eforturile stabilite la nivel național ale țărilor sunt diferite. Prin urmare, în măsura în care vor persista condițiile inegale de concurență, sectoarele la risc beneficiază de alocarea cu titlu gratuit a certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Politica UE privind schimbările climatice oferă, de asemenea, instrumente pentru a sprijini în mod direct inovarea pentru emisii scăzute de dioxid de carbon în industrie 41 . Programul privind rezerva pentru instalațiile nou-intrate 300 a alocat 2,1 miliarde EUR pentru 39 de proiecte deosebit de inovatoare. Pentru perioada de după 2020, certificatele ETS sunt prevăzute a fi alocate pentru crearea unui fond pentru inovare în vederea sprijinirii demonstrării pe scară largă a tehnologiilor foarte inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, sursele regenerabile de energie, precum și pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon. Un fond pentru modernizare va sprijini modernizarea sectorului energetic în zece state membre cu veniturile cele mai scăzute.

În Pachetul privind energia curată 42 adoptat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia a propus un nou cadru pentru accelerarea, transformarea și consolidarea tranziției energetice a economiei UE, asigurând, în același timp, poziția de lider a UE și competitivitatea economiei noastre. Pachetul va duce la creșterea concurenței pe piața cu amănuntul a energiei electrice și o va deschide pentru noi servicii și modele de afaceri. De asemenea, acesta stabilește un cadru care să permită sprijinirea tranziției către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon prin măsuri concrete și măsuri pe termen scurt pentru a contribui la rezultate tangibile pentru industria UE, regiuni și orașe, lucrători și cetățeni deopotrivă. Pentru a contribui la accelerarea introducerii pe piață la nivel mondial a inovării, UE, împreună cu țările nordice, va găzdui în 2018 un summit global major - Misiunea inovare și reuniunea ministerială privind energia curată, cu angajamente din partea partenerilor internaționali, reprezentând 85-90 % din investițiile în domeniul energiei curate pe plan mondial.

De asemenea, trebuie insistat în mod ferm pe mobilitatea cu emisii scăzute. Ca urmare a Strategiei europene pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon din 2016 și a Pachetului privind mobilitatea din primăvara anului 2017 43 , Comisia va prezenta în această toamnă propuneri noi care contribuie la acest obiectiv, inclusiv la consolidarea standardelor post-2020/2021 privind dioxidul de carbon pentru autoturisme și camionete și un Plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi pentru a sprijini instalarea unei infrastructuri de reîncărcare de bază în UE.

Pentru ca UE să rămână competitivă în acest domeniu va fi necesar să se completeze verigile lipsă din lanțurile valorice relevante. Din această cauză, investițiile în baterii sunt de o importanță strategică. Pentru a lansa inițiative conduse de industrie pentru un lanț valoric complet al bateriilor în UE, atât pentru aplicațiile mobile, cât și pentru cele staționare, Comisia va organiza o reuniune cu părțile interesate 44 pentru a contribui la optimizarea eventualelor intervenții publice. Aceasta va fi urmată de o propunere pentru standardele privind dioxidul de carbon pentru camioane, autobuze și autocare (vehicule grele) în prima jumătate a anului 2018.

ØO industrie a autovehiculelor competitivă și modernă este esențială pentru economia UE, care se bazează din ce în ce mai mult pe automatizare, digitalizare și cel mai ridicat nivel de performanță de mediu. Obiectivul este de a ne asigura că în Europa sunt dezvoltate, puse la dispoziție și produse cele mai bune soluții de mobilitate, de echipamente și de vehicule conectate și cu emisii scăzute, și că avem cea mai modernă infrastructură pentru a le susține. În acest scop, sectorul european al automobilelor va trebui să fie supus unor schimbări rapide și profunde pentru a rămâne competitiv și prosper pe piața mondială. Provocările scoase la iveală de scandalul Dieselgate reprezintă, de asemenea, oportunități: pentru a restabili încrederea, industria automobilelor din UE trebuie să recunoască importanța tranziției către tehnologii mai durabile și noi modele de afaceri. Stații de încărcare sunt instalate în întreaga Europă și autoritățile publice și sectorul privat își unesc forțele pentru a îmbunătăți capacitățile Europei în tehnologiile în materie de baterii. Industria automobilelor din Europa trebuie să răspundă acestei provocări, să se mobilizeze și să accelereze tranziția către tehnologii pe bază de electricitate și alte tehnologii cu emisii scăzute de carbon. Dacă Europa profită de această ocazie, acest lucru va însemna locuri de muncă durabile și condiții de viață mai bune pentru regiunile și comunitățile sale.

În plus, Comisia dezvoltă, în contextul uniunii piețelor de capital, o strategie privind finanțarea durabilă, pentru a orienta mai bine fluxurile de capital privat către investiții mai durabile. O mai bună diferențiere între investițiile durabile și alte investiții va fi esențială pentru integrarea unor riscuri și a unei rentabilități mai ample în deciziile de investiții pe termen lung și pentru a spori încrederea în implementarea proiectelor, comunicări și etichete.

6.Investițiile în industriile viitorului

Investițiile din interiorul și din afara UE în infrastructură și în noile tehnologii sunt o condiție prealabilă pentru ca sectorul nostru industrial să promoveze transformarea industrială. În timp ce, în ansamblu, nivelurile investițiilor cresc treptat, investițiile în inovare și alte active necorporale sunt în continuare mai scăzute decât cele ale multor concurenți. Europa trebuie să stimuleze mai mult capitalul de investiții, să faciliteze utilizarea inovațiilor promițătoare și să ofere un mediu favorabil pentru dezvoltarea IMM-urilor dinamice.

În cadrul „Planului Juncker”, Planul de investiții pentru Europa, lansat în noiembrie 2014, a fost creat un Fond european pentru investiții strategice pentru a sprijini proiecte strategice pe întreg continentul, contribuind astfel la acoperirea deficitului de investiții. Astfel au fost deja mobilizate investiții private semnificative în infrastructura digitală, energie, cercetare, transport, dezvoltare și proiecte de inovare, oferind economiei o finanțare semnificativă și sprijinind recenta relansare a investițiilor. Grupul Băncii Europene de Investiții a elaborat, de asemenea, investiții în capitaluri proprii, care sunt deosebit de importante pentru întreprinderile inovatoare în stadiile lor de început.

ØPână în iulie 2017, au fost aprobate 572 de operațiuni sprijinite prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice, cu o valoare totală a investițiilor de 225,3 miliarde EUR (72 % din obiectivul total de 315 miliarde EUR până la jumătatea anului 2018). Aceste operațiuni se referă la toate statele membre și de ele ar trebui să beneficieze mai mult de 445 000 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, cu peste 30 % din volumul total.

Propunerea Comisiei de a revizui și extinde Fondul european pentru investiții strategice (FEIS 2.0) prevede că 40 % din creșterea capacității de a-și asuma riscuri a FEIS vor fi orientate către sporirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, iar Banca Europeană de Investiții va extinde cota de finanțare pentru întreprinderile cu capitalizare medie. În același timp, propunerea Comisiei privind un Regulament Omnibus va simplifica combinarea FEIS cu resurse din fondurile structurale și de investiții europene, pentru a obține un impact mai mare, inclusiv pentru platformele de investiții 45 .

Pentru a se asigura un grad ridicat de competitivitate a industriei prelucrătoare din Europa, o strategie de succes trebuie să se bazeze pe punctele forte și activele Europei în lanțurile de valoare strategică din domeniul tehnologiilor noi și să le facă mai robuste. Acest lucru necesită, adesea, eforturi și investiții comune mai bine coordonate ale autorităților publice și industriilor din mai multe state membre. Comunicarea Comisiei privind proiectele importante de interes european comun (PIIEC) este concepută pentru astfel de proiecte strategice 46 . Exemplele de lanțuri valorice de importanță strategică pentru Europa includ stocarea energiei și cipurile electronice. Dacă sunt utilizate de statele membre, acestea pot juca un rol esențial în promovarea unor politici și a unor acțiuni în domenii esențiale pentru creșterea economică. Pentru a realiza o abordare mai proactivă cu statele membre și industria în ceea ce privește proiectele importante de interes european comun, Comisia va institui un forum strategic care să implice principalele părți interesate în identificarea principalelor lanțuri valorice și a proiectelor de investiții și în monitorizarea progreselor înregistrate.

De asemenea, se realizează progrese importante în direcția uniunii piețelor de capital și a Inițiativei privind întreprinderile nou-înființate din cadrul Strategiei privind piața unică, pentru a facilita accesul la finanțare în primele faze de dezvoltare a întreprinderilor inovatoare. Uniunea piețelor de capital facilitează investițiile pentru întreprinderi la toate nivelurile prin îmbunătățirea accesului la surse de finanțare alternative. Normele fondurilor europene cu capital de risc au fost revizuite astfel încât acestea să poată finanța o gamă mai largă de societăți, iar Regulamentul privind prospectul a fost modificat pentru a facilita atragerea de fonduri pentru IMM-uri. Un fond de fonduri paneuropean de capital de risc este în curs de a fi creat pentru a satisface necesitatea de investiții de capital de risc mai mari după faza de început.

Comisia va evalua modul în care legislația UE ar putea asigura un mediu de reglementare mai proporțional, care să sprijine cotarea IMM-urilor pe piețele publice. Vor fi, de asemenea, luate inițiative suplimentare privind tehnologiile financiare (FinTech), în special pentru a promova instrumente de finanțare inovatoare, precum finanțarea participativă, și pentru a evalua posibilitatea de a dezvolta titluri garantate europene ca instrument de împrumuturi pentru IMM-uri și infrastructură 47 . Pentru a reduce deficitul de finanțare a trecerii de la inovare la piețe, Comisia va analiza înființarea, cu titlu complementar, a unei Acțiuni europene se stimulare pentru capitalul de risc, care să le permită fondurilor de capital de risc să își consolideze capacitatea de investiții.

Având în vedere diferitele profiluri de risc și anvergura activităților, anumite sectoare se confruntă cu mai multe obstacole în ceea ce privește accesul la fonduri decât altele. Comisia întreprinde acțiuni specifice în sectoare cum ar fi spațiul și apărarea, care contribuie la utilizarea noilor oportunități pentru diferite părți ale lanțului de aprovizionare. Prin Fondul european de apărare, Comisia a lansat un factor esențial pentru sectorul european de apărare în viitor.

ØPlanul de acțiune european în domeniul apărării 48 prevede măsuri concrete care să sprijine utilizarea mai eficientă a resurselor destinate unei capacități de apărare comune și promovează o bază industrială competitivă și inovatoare. Acest lucru se realizează în special prin lansarea unui Fond european de apărare și prin consolidarea unei piețe deschise și competitive de apărare în Europa. Fondul european de apărare a început să dea primele rezultate 49 , în special cu punerea în aplicare a Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării , precum și recenta propunere de Program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Împreună cu contribuțiile statelor membre la finanțarea proiectelor comune de dezvoltare, fondul ar putea, pe termen mediu, să genereze în total investiții în cercetarea în domeniul apărării și în dezvoltarea capabilităților în valoare de 5,5 miliarde EUR pe an.

Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv reglementări previzibile, concurența loială și statul de drept, trebuie, de asemenea, să rămână un element-cheie al activității Comisiei cu statele membre privind reformele în cadrul semestrului european, ca parte a celui de-al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa. Ar trebui depuse eforturi mai mari de către autoritățile naționale și regionale care dispun de o marjă de manevră bugetară pentru a susține investițiile de calitate și a acoperi deficitul de investiții acumulat în urma crizei.

Fondurile Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie utilizate ca stimulente pentru a crea valoare adăugată în economie, fără a afecta dezvoltarea unei piețe private pentru finanțarea proiectelor. Uniunea se asigură că ajutoarele de stat stimulează în mod corespunzător întreprinderile să investească în cercetare și dezvoltare - inclusiv posibilitatea de a egala ajutorul primit de concurenții situați în afara UE pentru proiecte similare - și alte măsuri de creștere a competitivității, precum și că întreprinderile selectate nu beneficiază de avantaje economice care afectează în mod negativ concurența și schimburile comerciale dintre statele membre.

7.Promovarea inovării industriale pe teren

Europa dispune de excelente rezultate ale cercetării în multe domenii tehnologice, care contribuie direct sau indirect la dezvoltarea unei industrii durabile, inteligente și inovatoare. Trebuie să ridicăm ștacheta prin transformarea cercetării în inovații revoluționare și prin crearea unor piețe noi care să genereze locuri de muncă și creștere economică. În prezent, prea puține întreprinderi inovatoare reușesc să devină angajatori importanți și lideri de piață. Europa trebuie să-și consolideze măsurile de creare a unui mediu favorabil și să se asigure că aceste inovații revoluționare care implică riscuri vor crea noi piețe și vor consolida poziția de lider în sectorul industrial în Europa, mai degrabă decât în afara acesteia. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru a accelera și îmbunătăți adoptarea tehnologiilor, în special în rândul IMM-urilor și al industriilor tradiționale.

Societățile cu creștere ridicată și întreprinderile nou-înființate care se dezvoltă în întreprinderi mai mari creează mai multe locuri de muncă decât alte întreprinderi. Ele inovează și ne consolidează economia. Demararea unei societăți nu este o problemă europeană 50 , dar prea puține întreprinderi europene nou-înființate pot să supraviețuiască și să se dezvolte pe termen mai lung. Societățile cu creștere puternică sunt în măsură să se dezvolte, ceea ce creează locuri de muncă durabile, creștere economică și inovare pe termen lung. Acesta este motivul pentru care inițiativa Comisiei pentru întreprinderi nou-înființate și extinderea acestora 51 a prezentat un set de măsuri pentru facilitarea înființării de noi întreprinderi și extinderea acestora.

Întreprinderile nou-înființate și IMM-urile dinamice din UE au nevoie de acces la capital de risc și un mediu de afaceri favorabil pentru a inova și pentru a se dezvolta în întreaga Europă. Ele au nevoie de ajutor pentru a intra în legătură cu oameni calificați, centre tehnologice și organizații de sprijin, în cadrul regiunilor și între regiuni, pentru a accelera difuzarea cunoștințelor și pentru a se integra în lanțurile valorice globale. Institutul European de Inovare și Tehnologie reunește întreprinderi, universități și laboratoare de cercetare importante, pentru consolidarea capacității de inovare a Europei. Comisia facilitează, de asemenea, un dialog cu privire la politica privind clusterele de excelență 52 și luarea unor măsuri care să faciliteze integrarea creativității, designului și inovațiilor netehnologice cu tehnologia de vârf pentru a genera noi produse, noi lanțuri valorice industriale, precum și pentru revitalizarea sectoarelor tradiționale 53 .

Este nevoie de progrese la toate nivelurile pentru a ne asigura că există cadre de reglementare care să asigure flexibilitatea necesară pentru a permite ca inovarea să se dezvolte. Trebuie să învățăm să ținem seama de punctul de vedere al inovatorilor, deoarece adesea vocea acestora este mai puțin auzită decât a actorilor tradiționali. În acest scop, Comisia va aplica principiul inovării prin intermediul Agendei sale privind o mai bună legiferare. Principiul inovării presupune să se ia în considerare impactul asupra cercetării și inovării în procesul de elaborare și revizuire a reglementărilor în toate domeniile de politică, printre altele, să se asigure faptul că reglementările UE permit întreprinderilor să acceadă la piețe mai ușor.

Politica noastră de concurență este un motor important pentru ca întreprinderile să inoveze și să investească. Există o legătură puternică între nivelul de concurență și creșterea productivității care, la rândul său, asigură creșterea economică durabilă pe termen lung. Politica în domeniul concurenței asigură faptul că întreprinderile se pot aproviziona cu resursele necesare în condiții optime și beneficiază de piețe de desfacere competitive pentru produsele lor, ceea ce duce, în general, la o mai bună utilizare a resurselor societății. Propunerea recentă a Comisiei de a capacita autoritățile naționale din domeniul concurenței urmărește consolidarea în continuare a aplicării eficiente la toate nivelurile, având în vedere că autoritățile naționale emit aproximativ 85 % din toate deciziile de aplicare a normelor antitrust ale UE.

De asemenea, Comisia promovează intens echitatea fiscală și simplificarea 54 . De asemenea, recent relansata Bază fiscală consolidată comună a societăților oferă importante stimulente pentru ca întreprinderile să inoveze și să se extindă. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată - un domeniu care este calificat în mod constant ca fiind unul dintre cele mai împovărătoare domenii ale legislației 55 - Comisia va face propuneri în cursul acestui an pentru a simplifica în mod considerabil obligațiile întreprinderilor și a stabili o traiectorie în vederea creării unui spațiu unic pentru TVA în UE.

În ceea ce privește sprijinul financiar al Uniunii pentru inovare, programul de lucru pentru 2018-2020 din cadrul programului Orizont 2020 prevede alocarea pentru proiectul pilot al Consiliului european pentru inovare a unui buget de peste 2,6 miliarde EUR pentru a sprijini mai eficient proiectele axate pe inovarea care creează piețe. În plus, 2,2 miliarde EUR sunt alocate în domenii prioritare 56 pentru accelerarea inovării în domeniul energiei curate. Principalele grupuri țintă sunt inovatorii și întreprinderile cu potențial ridicat de a crește, dar care nu reușesc să atragă suficiente investiții private. Proiectul pilot al Consiliului european pentru inovare are ca scop crearea unui nou standard de excelență pentru inovații foarte promițătoare, dar și riscante, contribuind la concentrarea sprijinului la nivelul UE.

De asemenea, trebuie să se asigure poziția de lider în domeniul tehnologiilor strategice pentru industria viitorului. Un Grup la nivel înalt privind tehnologiile generice esențiale va examina cele mai bune modalități de a maximiza utilizarea lor industrială 57 .

8.Dimensiunea internațională

Asigurarea unui comerț deschis și bazat pe norme este o componentă esențială a eforturilor noastre de a valorifica efectele globalizării. UE se folosește de influența sa pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial, în negocierile comerciale bilaterale și multilaterale, în condițiile în care acest lucru a devenit din ce în ce mai important. Acordurile comerciale ale UE pot crea oportunități economice pentru cetățenii europeni și aceasta înseamnă locuri de muncă 58 . Întreprinderile mici și cele mari utilizează acordurile comerciale pentru a aduce beneficiile globalizării acasă 59 . Dar comerțul deschis trebuie să fie echitabil și durabil. Consolidarea instrumentelor de apărare comercială și un nou cadru care să permită verificarea investițiilor străine directe care pot reprezenta o amenințare la adresa securității sau ordinii publice vor contribui la garantarea faptului că Europa își desfășoară activitatea în condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

UE dispune de o agendă ambițioasă în domeniul comerțului, cu o serie de negocieri în curs de desfășurare sau recent încheiate. În special, acordul UE-Canada, care se aplică în mod provizoriu din 21 septembrie 2017, va elimina 99 % din tarife, va înlătura barierele din calea comerțului cu servicii și va oferi întreprinderilor din UE un acces la piața de achiziții publice din Canada mai bun decât al oricărui alt partener comercial al Canadei. De asemenea, în luna iulie din acest an, UE și Japonia - a doua și a patra cea mai mare economie, care reprezintă împreună 22 % din comerțul mondial - au ajuns la o concluzie politică referitoare la un acord ambițios, transmițând un mesaj clar într-un moment de creștere a tendințelor protecționiste din alte părți ale lumii.

Instrumentele de apărare comercială ale UE se asigură că întreprinderile din UE au parte de concurență loială și Comisia utilizează pe deplin mijloacele actuale de reacție la practici comerciale neloiale. După adoptarea de către colegiuitori, două propuneri ale Comisiei privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială 60 și privind o nouă metodologie de calcul antidumping 61 vor face ca aceste mijloace să fie mai eficace în abordarea denaturărilor semnificative pe piața internă.

În domeniul achizițiilor publice, mulți dintre partenerii comerciali majori ai UE aplică în continuare practici restrictive care discriminează întreprinderile din UE și nu asigură reciprocitatea în ceea ce privește accesul pe piață. Prin urmare, Comisia solicită să se adopte cât mai rapid propunerea sa revizuită privind un Instrument pentru achiziții publice internaționale, care va promova deschiderea și accesul reciproc la piețele de achiziții publice din întreaga lume.

Normele UE trebuie, de asemenea, să se adapteze la provocările tot mai mari ale concurenței globale, cum ar fi preocuparea că întreprinderile europene cu tehnologii-cheie sunt preluate de către investitori străini, în special de întreprinderi de stat, din motive strategice. Prin urmare, Comisia propune astăzi un cadru care să permită statelor membre să treacă în revistă investițiile străine directe care pot reprezenta o amenințare la adresa securității sau ordinii publice, precum și un mecanism de cooperare și un cadru pentru controlul la nivelul UE 62 . La fel ca prezenta comunicare, acest cadru este un element important de follow-up la documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare.

9.Parteneriat cu statele membre, cu regiunile, cu orașele și cu sectorul privat

În timp ce UE îmbunătățește cadrul pentru crearea de locuri de muncă, creștere și inovare, majoritatea instrumentelor de stimulare și sprijinire a competitivității sunt disponibile la nivel național și regional. Ambiția de a consolida industria europeană la nivelul UE trebuie, prin urmare, să fie însoțită de eforturi de reformă naționale, ținând seama de diferențele naționale și regionale specifice.

Comisia va continua să lucreze împreună cu statele membre în cadrul semestrului european pentru a obține rezultate în privința principalelor nevoi pentru competitivitatea industrială, cum ar fi în special îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru investiții, pentru a contribui la distribuirea resurselor și îmbunătățirea mediului de afaceri. Reformele piețelor de produse și de servicii ar trebui să faciliteze mobilitatea continuă și integrarea în lanțul valoric dincolo de frontierele geografice și sectoriale. Piețele muncii și sistemele sociale au nevoie de reforme continue pentru a aduce beneficii cetățenilor noștri și pentru a stimula inovarea și adaptarea oferindu-le securitate și sprijin și permițându-le astfel să își asume riscuri, să participe la educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții, să obțină calificările de care au nevoie și să se adapteze la modelele de carieră, sarcinile și viața profesională în schimbare.

Noul Program de sprijin pentru reforme structurale oferă asistență practică în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor structurale în contextul semestrului european. De asemenea, pentru reformele specifice ale sistemelor lor de cercetare și inovare, statele membre și regiunile pot să utilizeze mecanismul de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont 2020 și Platforma de specializare inteligentă. Comisia va numi în statele membre „emisari de investiții”, care să servească drept punct de contact pentru autoritățile naționale și regionale, pentru promotorii de proiecte, investitori și pentru societatea civilă cu privire la aspectele legate de investiții.

Comisia va iniția o acțiune pilot pentru a furniza asistență personalizată și pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă regiunile care trec printr-o criză profundă sau care intră în declin. În strânsă cooperare cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale, inițiativa va urmări să depășească obstacolele din calea creșterii economice ajutând economiile regionale să se transforme și să se diversifice în sectoare economice noi, sustenabile, orientate spre viitor.

În sens mai general, UE joacă un rol important în capacitarea regiunilor și localităților de a aborda provocările și de a învăța unele de la altele, mai degrabă decât în aplicarea unei abordări unice. Aceasta oferă statelor membre și regiunilor instrumentele necesare pentru a răspunde nevoilor lor specifice de transformare prin intermediul specializării inteligente. Recenta comunicare privind consolidarea inovării în regiunile Europei 63 evidențiază modalitățile de maximizare a potențialului Europei în domeniul specializării inteligente prin cooperarea dintre nivelurile UE, național și regional, de exemplu în cadrul Platformei pentru modernizarea industrială 64 .

Sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a facilita colaborarea interregională strategică mai aprofundată de-a lungul lanțurilor valorice industriale. Trebuie să consolidăm capacitatea comunităților locale de a face față și de a se adapta la schimbările economice sau sociale. Experiența antreprenorilor și inovatorilor sociali arată care sunt modalitățile de consolidare a rezilienței sociale în cadrul comunităților, prin abordarea nevoilor societale specifice, stimulând, în același timp, activitățile economice și crearea de locuri de muncă. Responsabilitatea socială a întreprinderilor este, de asemenea, importantă pentru realizarea sustenabilității și, având în vedere schimbarea preferințelor consumatorilor, ajută întreprinderile să devină mai competitive și mai inovatoare.

Un dialog solid între industrie, sindicate și alte părți interesate contribuie la anticiparea schimbărilor și la adaptarea la necesitățile viitoare. Prima Zi europeană a industriei din februarie 2017 a marcat începutul unui dialog cuprinzător cu toate părțile interesate. Ne vom baza pe aceasta pentru a institui un forum deschis și favorabil incluziunii, pentru a încuraja cooperarea și pentru a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei UE în materie de politică industrială. Acest proces se va baza și pe reflecții din partea grupurilor existente legate de inițiativele UE în materie de politică industrială 65 . De exemplu, în 2018, Ziua Europeană a Industriei va permite, printre altele, o discuție privind tehnologiile viitorului, pe baza activității desfășurate de Grupul la nivel înalt privind tehnologiile generice esențiale 66 și va contribui la realizarea agendei Forumului strategic pentru proiectele importante de interes european comun.

10.Concluzii

Există un grad ridicat de consens între statele membre, instituțiile europene și părțile interesate relevante, inclusiv reprezentanții de renume din industria europeană, cu privire la necesitatea de a uni forțele în favoarea unei strategii cuprinzătoare și globale pentru competitivitatea industriei, precum și cu privire la elementele principale pe care o astfel de strategie ar trebui să le includă.

Prezenta comunicare conturează direcția principală și prioritățile acestei strategii cuprinzătoare în domeniul politicii industriale - o strategie care permite întreprinderilor să creeze locuri de muncă și creștere economică, care își apără regiunile și lucrătorii cei mai afectați de mutațiile industriale și care consolidează și protejează rolul de lider, competitivitatea și avansul tehnologic ale Europei. Strategia oferă un punct de referință important și va permite o abordare mai coerentă în ceea ce privește modul nostru de a concepe, de a elabora și de a pune în aplicare politicile, reglementările și programele financiare.

Deși au fost făcuți pași importanți, mai rămân multe de realizat pentru a se putea pune în aplicare integral această strategie și pentru a permite industriei și cetățenilor noștri să profite de oportunitățile oferite de viitor, în toate regiunile UE. Aceasta este o responsabilitate comună, depinzând de eforturile, de cooperarea și de asumarea responsabilităților de către instituțiile UE, actorii de la nivel național și regional și, mai ales, de rolul activ jucat de reprezentanții industriei.

Un forum de dialog deschis și favorabil incluziunii este necesar pentru a monitoriza progresele înregistrate de această Strategie în materie de politică industrială și pentru a identifica alte acțiuni necesare la orice nivel (internațional, european, național, regional, local). Toate părțile interesate relevante ar trebui să aibă posibilitatea de a contribui la acest proces.

Comisia va organiza anual o Zi a industriei care să implice toate părțile interesate relevante, înainte de Consiliul European de primăvară, pentru a ne asigura că politicile noastre la nivel european, național, regional și local colaborează pentru a oferi industriei europene posibilitatea de a genera locuri de muncă, creștere economică și inovare în Europa și pentru a evidenția noile tendințe industriale, societale și de mediu emergente care pot necesita o reacție politică.

Comisia va prezenta concluziile Zilei Europene a Industriei la o masă rotundă la nivel înalt în domeniul industriei care va avea loc în 2018 cu reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale, ai industriei, partenerii sociali și societatea civilă. Masa rotundă la nivel înalt în domeniul industriei va oferi feedback cu privire la inițiativele și acțiunile Comisiei, precum și consiliere cu privire la punerea în aplicare a politicii industriale la diferite niveluri.

Ziua Europeană a Industriei și masa rotundă la nivel înalt în domeniul industriei vor juca un rol important în garantarea faptului că obiectivele legate de competitivitatea industrială sunt puternic reflectate în politicile de la toate nivelurile. Pentru a furniza impulsul necesar, Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European și așteaptă cu interes evaluarea în mod regulat de către Consiliul European a progreselor înregistrate în acest sens.

(1)

Aceste cifre includ sectoarele de producție, extractive și de utilități. Ele exclud serviciile pentru societăți și construcțiile, care sunt, cu toate acestea, legate strâns de industria din UE, având în vedere și rolul tot mai mare al lanțurilor valorice și al servitizării.

(2)

http://www.europarl.europa.eu/the-president/en/newsroom/speech-by-the-president-of-the-european-parliament-antonio-tajani-to-the-european-council-meeting-on-22-june-2017 .

(3)

A se vedea documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare.

(4)

Referirile la UE-27 din text se referă la Uniunea Europeană fără Regatul Unit.

(5)

Ca și mai sus (nota de subsol 1), aceste cifre exclud serviciile pentru afaceri și construcțiile.

(6)

Cifrele pentru 2016 sunt provizorii.

(7)

European Jobs Monitor 2017.

(8)

Date OCDE pe baza numărului de persoane angajate.

(9)

Rata medie a investițiilor pentru perioada 1996-2007 este de 21,4%.

(10)

Cum ar fi Coreea de Sud și Japonia. A se vedea Tabloul de bord european privind inovarea 2017.

(11)

COM(2014) 903; COM(2015) 192; COM(2015) 468; COM(2015) 550; COM(2016) 381.

(12)

COM(2015) 80; COM(2015) 614; COM(2016) 739.

(13)

COM(2017) 358.

(14)

Tabloul de bord REFIT: https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/overview-law-making-process/evaluating-and-improving-existing-laws/reducing-burdens-and-simplifying-law/refit-making-eu-law-simpler-and-less-costly_ro . De exemplu, ghișeul unic TVA pentru vânzările online și normele armonizate de protecție a datelor care înlocuiesc cele 28 de seturi de norme naționale se așteaptă să ducă, fiecare în parte, la economii anuale estimate de 2,3 miliarde EUR pentru societăți.

(15)

https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/overview-law-making-process/evaluating-and-improving-existing-laws/reducing-burdens-and-simplifying-law/refit-platform_ro .

(16)

Contribuiți la procesul legislativ în UE la adresa: http://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say_ro .

(17)

COM(2016) 155; COM(2016) 705; COM(2016) 950.

(18)

Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 privind elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa.

(19)

COM(2016) 356.

(20)

COM(2016) 358.

(21)

COM(2016) 820; COM(2016) 821; COM(2016) 822; COM(2016) 824.

(22)

COM(2017) 255; COM(2017) 256, COM(2017) 257.

(23)

COM(2016) 381.

(24)

Planul se desfășoară deocamdată în șase sectoare: construcția de autovehicule, apărare, tehnologii maritime, industria textilă, îmbrăcăminte, pielărie și încălțăminte, industria spațială și turism: https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/skills_en .

(25)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-skills-jobs-coalition.

(26)

COM(2017) 250.

(27)

Se estimează că impactul economic combinat al automatizării cunoașterii și a muncii, al roboților și al vehiculelor autonome va atinge 12 trilioane EUR pe an până în 2025, inclusiv creșterile de productivitate. A se vedea COM(2017) 228.

(28)

Europa are o cotă de piață de 33 % în robotică, 30 % în sisteme integrate, 55 % în semiconductori auto, 20% în echipamente pentru semiconductori și 20 % în componente fotonice.

(29)

Potrivit unui studiu Roland Berger privind gradul de pregătire pentru digitalizare al industriei, aproximativ 60 % din industriile mari și peste 90 % din IMM-uri înregistrează întârzieri în ceea ce privește inovarea digitală.

(30)

Europe's Digital Progress Report, SWD(2017) 160.

(31)

COM(2016) 180.

(32)

15 state membre au lansat deja inițiative naționale, iar alte șase inițiative sunt în pregătire. Scopul este ca acestea să existe în toate statele membre până la sfârșitul anului.

(33)

COM(2016) 176.

(34)

COM(2016) 179.

(35)

COM(2017) 228.

(36)

JOIN(2017) 450; COM(2017) 476; COM(2017) 477; COM(2017) 478; COM(2017) 489; C(2017) 6100; COM(2017) 474.

(37)

Cum ar fi microelectronica, fotonica, robotica, cloud computing și inteligența artificială. Programul Orizont 2020 prevede investiții de 3,4 miliarde EUR în tehnologii digitale-cheie. Fondul european de dezvoltare regională investește peste 17 miliarde EUR în digitalizarea industriei, a administrațiilor publice, a învățământului, a comunicațiilor în bandă largă, cercetare și inovare digitală și implementarea de soluții digitale. Celelalte fonduri europene structurale și de investiții investesc anual alte 4 miliarde EUR în conectivitate în bandă largă în zonele rurale și e-competențe.

(38)

Din anul 2000, în special ca rezultat al inițiativelor și legislației europene, industria Europeană și-a redus intensitatea energetică de două ori mai repede decât SUA. Având în vedere faptul că energia este un factor de cost important în Europa, aceasta a dus la îmbunătățirea competitivității UE. În același timp, competitivitatea industrială este stimulată de ameliorările privind eficiența energetică a proceselor și instalațiilor industriale. Setul de cerințe privind proiectarea ecologică pentru produsele utilizate în procesele industriale și pentru echipamente reduc consumul de energie și costurile cu energia pentru industrie.

(39)

Potrivit Centrului VDI pentru utilizarea eficientă a resurselor (VDI ZRE), materialele reprezintă principalul factor de cost în sectorul de prelucrare (44 % față de 18 % pentru forța de muncă, 3 % pentru taxe și 2 % pentru energie).

(40)

COM(2017) 490.

(41)

Programul privind rezerva pentru instalațiile nou-intrate 300 a alocat 2,1 miliarde EUR pentru 39 de proiecte deosebit de inovatoare. Pentru perioada de după 2020, certificatele ETS sunt prevăzute a fi alocate pentru crearea unui fond pentru inovare în vederea sprijinirii demonstrării pe scară largă a tehnologiilor foarte inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, sursele regenerabile de energie, precum și pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon. Un fond pentru modernizare va sprijini modernizarea sectorului energetic în zece state membre cu veniturile cele mai scăzute.

(42)

COM(2016) 860.

(43)

COM(2016) 501; COM(2017) 283.

(44)

În plus, Forumul industrial în materie de energie curată va sprijini industria pentru a profita de noile oportunități de creștere în domeniile energiilor regenerabile și construcțiilor.

(45)

Precum fondul dedicat din Nord-Pas-de-Calais care reunește Fondul european de dezvoltare regională, FEIS și actori privați: http://www.eib.org/infocentre/press/releases/all/2015/2015-237-nord-pas-de-calais-15-meur-dans-un-fonds-dinvestissement-dedie-a-la-troisieme-revolution-industrielle.htm.

(46)

UE prevede norme privind ajutoarele de stat (Jurnalul Oficial C 188 din 20 iunie 2014) concepute special pentru a încuraja statele membre să canalizeze finanțarea publică către astfel de proiecte integrate care au efecte clare asupra unei zone mai vaste a Uniunii, cum ar fi tehnologiile generice esențiale: TGE presupun utilizarea intensivă a cunoștințelor și sunt asociate cu o activitate intensă de C&D, cu cicluri rapide de inovare, cu cheltuieli de capital ridicate și cu angajarea de personal înalt-calificat - COM/2012/0341.

(47)

Pentru o perspectivă mai completă, a se vedea evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, COM(2017) 292.

(48)

COM(2016) 950.

(49)

COM(2017) 295.

(50)

Potrivit Eurostat, 2,6 milioane de noi întreprinderi au fost create în 2014 în UE, generând aproape 4 milioane de noi locuri de muncă.

(51)

COM(2016) 733.

(52)

În 2018, Comisia va înființa un Grup de experți la nivel înalt pentru clustere, pentru a furniza recomandări privind utilizarea cât mai bună a clusterelor ca instrument strategic pentru politica industrială. Grupul va fi sprijinit prin activitatea Forumului privind politica referitoare la clusterele europene din cadrul Observatorului european al clusterelor și al mutațiilor industriale, astfel cum s-a anunțat în Comunicarea privind specializarea inteligentă.

(53)

Comisia sprijină crearea de rețele de incubare pentru inovare și parteneriate bazate pe creativitate (între creatori, industria de prelucrare tradițională, TI și sectorul științific), prin COSME, programul Europa creativă și Fondul său de garantare pentru sectorul de creație, Fondul european pentru investiții strategice și fondurile structurale. Comisia va întreprinde acțiuni pentru a consolida legăturile și coerența între aceste diferite instrumente.

(54)

Comisia a prezentat o serie de măsuri pentru combaterea planificării fiscale agresive. Acestea includ noi norme de transparență pentru intermediarii care proiectează și promovează scheme de planificare fiscală. În plus, statele membre sunt acum obligate să comunice în mod automat un volum foarte mare de informații privind veniturile și capitalul deținut de persoanele fizice și juridice în străinătate.

(55)

A se vedea COM(2013) 122.

(56)

Decarbonizarea parcului imobiliar, resursele regenerabile, stocarea energiei, electro-mobilitatea și sistemele urbane de transport.

(57)

Conceptul de tehnologie generică esențială a fost utilizat pe scară largă pentru a modela politicile și programele de finanțare în cadrul actualului Cadru financiar multianual. În lumina amplorii și a vitezei schimbărilor din mediul industrial și tehnologic, Grupul va revizui lista de tehnologii identificate, va furniza consiliere cu privire la modalitatea de maximizare a utilizării lor industriale și a beneficiilor pentru economia, societatea și cetățenii europeni.

(58)

31 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile noastre mondiale.

(59)

În acest context, UE consolidează monitorizarea și implementarea acordurilor comerciale prin strategia de acces pe piețe. A se vedea, de exemplu, Raportul privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor, COM(2017) 338, care arată că în 2016, un total de 20 de obstacole comerciale existente - inclusiv unele de durată - au fost înlăturate în mai multe sectoare, în 12 țări diferite din întreaga lume, creând oportunități suplimentare de export semnificative.

(60)

COM(2013) 191, COM(2013) 192.

(61)

COM(2016) 721.

(62)

COM(2017) 494; COM(2017) 487.

(63)

COM(2017) 376.

(64)

(65)

Inclusiv, de exemplu, Platforma europeană a inițiativelor naționale privind digitalizarea industriei.

(66)

Grupul de experți al Comisiei: „Grupul strategic la nivel înalt privind tehnologiile industriale Orizont 2020”