COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.9.2017
COM(2017) 467 final
RAPORT AL COMISIEI
AL CINCILEA RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind operaționalizarea Poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european
1.POLIȚIA DE FRONTIERĂ ȘI GARDA DE COASTĂ LA NIVEL EUROPEAN – INSTITUIREA UNEI GESTIONĂRI EUROPENE INTEGRATE A FRONTIERELOR
Protecția eficace a frontierelor externe ale Uniunii Europene rămâne elementul esențial pentru funcționarea normală a spațiului Schengen fără controale la frontierele interne și pentru punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația. De la intrarea în vigoare, acum unsprezece luni, a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (denumit în continuare „regulamentul”) s-au depus eforturi continue pentru punerea sa rapidă în aplicare, acordându-se o atenție specială asigurării faptului că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (denumită în continuare „agenția”) devine pe deplin operațională cât mai rapid posibil. În acest scop, Comisia raportează periodic cu privire la progresele înregistrate.
Prezentul raport trece în revistă progresele înregistrate începând din iunie 2017. Prin prisma progreselor realizate, acesta reamintește acțiunile esențiale pe care agenția, Comisia și statele membre trebuie să le întreprindă în continuare în lunile următoare.
Recomandările de remediere a vulnerabilităților identificate în cadrul evaluărilor efectuate în mai multe state Schengen au fost transmise, iar statele respective și-au prezentat planurile de acțiune în consecință.
Agenția a continuat să efectueze exerciții de simulare și evaluări ale amenințărilor emergente, pentru a ajuta statele Schengen să identifice vulnerabilitățile aferente unor eventuale provocări viitoare sau care se prefigurează deja la frontierele externe.
Agenția desfășoară operațiuni comune de-a lungul principalelor rute de migrație, în special pe ruta central-mediteraneeană, pe ruta est-mediteraneeană și, mai departe, pe ruta Balcanilor de Vest. După cum s-a menționat în raportul anterior, agenția a lansat și două noi operațiuni comune pentru a face față fluxurilor de migrație neregulamentară pe ruta vest-mediteraneeană. Respectivele operațiuni răspund creșterii recente a migrației neregulamentare de-a lungul rutei menționate și contribuie la combaterea acestui fenomen.
2.SPRIJINUL OPERAȚIONAL ACORDAT STATELOR MEMBRE
Agenția continuă să ofere statelor membre sprijin operațional pe teren în materie de gestionare a frontierelor, prin mobilizarea a peste 1 700 de polițiști de frontieră și membri ai altor categorii relevante de personal la diferite secțiuni ale frontierelor externe ale UE. Rapoartele anterioare au identificat lacune în ceea ce privește mobilizarea, care persistă încă. Lacunele sunt acoperite parțial de activele și polițiștii de frontieră mobilizați de statele membre-gazdă și care beneficiază de cofinanțare din partea agenției. Însă pentru a stimula în mod eficient și durabil capacitatea globală a statelor membre-gazdă de a-și proteja cu eficacitate secțiunile de frontieră externă a UE sunt necesare contribuții din partea statelor membre.
2.1.
Mobilizarea în statele membre din prima linie
Grecia
Agenția derulează trei operațiuni diferite în Grecia. Operațiunea comună „Poseidon” din Marea Egee sprijină Grecia în derularea activităților de control al frontierelor și în punerea în aplicare a abordării-hotspot pe insulele din Marea Egee și a Declarației UE-Turcia.
În cadrul operațiunii comune „Poseidon” participă 888 de agenți mobilizați de către agenție, inclusiv pentru a sprijini activitățile de readmisie, și 280 de agenți de securitate mobilizați de către poliția elenă și care beneficiază de cofinanțare din partea agenției. Această cifră include experții care acordă asistență în punerea în aplicare a abordării-hotspot, precum și membrii echipajelor activelor mobilizate și personalul de coordonare. Mobilizarea mai include 3 nave de patrulare în larg, 4 nave de patrulare de coastă, 12 șalupe de patrulare de coastă, 1 aeronavă cu aripi fixe, 2 elicoptere, 16 mașini de patrulare, 4 autobuze, 4 vehicule dotate cu dispozitive de identificare termică și 4 birouri mobile.
Agenția sprijină Grecia în derularea activităților de control al frontierelor și prin intermediul operațiunilor comune „Activități operaționale flexibile” și „Puncte focale”, în cadrul cărora un număr total de 52 de agenți, care au în dotare 1 furgonetă cu dispozitive de identificare termică, 13 mașini de patrulare, 1 detector al bătăilor inimii și 2 camere „smart-deck”, sunt mobilizați în prezent la frontierele terestre ale Greciei cu Turcia, Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, precum și prin intermediul unor operațiuni aeriene relevante. Activitatea operațională din nordul Greciei sporește supravegherea frontierelor și previne deplasările secundare neregulamentare, consolidând astfel și mai mult răspunsul UE la provocările de pe ruta Balcanilor de Vest.
În prezent, la frontiera terestră a Greciei cu Albania și cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei sunt mobilizați 31 de agenți (care au în dotare 2 camere „smart-deck” și 10 mașini de patrulare), menținându-se un deficit de 35 de agenți până la jumătatea lunii septembrie și apoi de 37 de agenți până la jumătatea lunii octombrie.
Italia
Sub egida operațiunii comune „Triton”, derulată în Italia și în zona centrală a Mării Mediterane, agenția a mobilizat 407 agenți, cifră care include membrii echipajelor activelor mobilizate, personalul de coordonare și experții care acordă asistență în punerea în aplicare a abordării-hotspot. Efectivele mobilizate au în dotare 3 aeronave, 3 elicoptere, 2 nave de patrulare în larg, 6 nave de patrulare de coastă, 1 șalupă de patrulare de coastă și 12 birouri mobile.
Bulgaria
Agenția continuă să acorde asistență Bulgariei în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, inclusiv pentru a preveni deplasările secundare neregulamentare. Sprijinul este furnizat prin intermediul operațiunilor comune „Activități operaționale flexibile” și „Puncte focale” desfășurate la frontierele terestre ale Bulgariei cu Turcia și cu Serbia, precum și prin intermediul unor operațiuni aeriene relevante. În prezent sunt mobilizați 126 de agenți (inclusiv membrii echipajelor activelor mobilizate), care au în dotare 6 vehicule cu dispozitive de identificare termică, 38 de mașini de patrulare, 1 detector de CO₂, 39 de camere „smart-deck” și 3 birouri mobile.
Spania
Agenția derulează în prezent trei operațiuni comune prin care acordă asistență autorităților spaniole, sprijinind activitățile operaționale coordonate desfășurate la frontierele maritime externe ale regiunii vest-mediteraneene și ale regiunii Oceanului Atlantic (în proximitatea Insulelor Canare) pentru a controla fluxurile de migrație neregulamentară către UE și pentru a combate criminalitatea transfrontalieră. Operațiunea comună „Indalo 2017” se derulează deja din mai 2017, în august 2017 fiind lansate în plus și operațiunile comune „Minerva” și „Hera”. În prezent, în Spania sunt mobilizați pentru operațiunile maritime 193 de agenți (inclusiv membrii echipajelor activelor mobilizate, personalul de coordonare și echipele de interogare), care au în dotare 2 aeronave, 1 navă de patrulare în larg și 1 șalupă de patrulare de coastă.
Balcanii de Vest
În prezent, 44 de agenți sunt mobilizați în alte state membre pentru a sprijini gestionarea frontierelor în regiunea Balcanilor de Vest. Cele mai importante mobilizări au loc în cadrul operațiunilor comune „Activități flexibile”, desfășurate la frontierele terestre ale Croației și Ungariei cu Serbia, precum și în cadrul operațiunilor comune „Puncte focale” și „Puncte de coordonare” desfășurate la frontierele terestre dintre statele membre și, respectiv, dintre acestea și țările din Balcanii de Vest. În plus, 11 agenți sunt mobilizați la aeroportul din Tirana pentru a sprijini și a consilia autoritățile locale în realizarea verificărilor la frontieră. Acești agenți au în dotare 4 mașini de patrulare.
2.2.
Punerea în comun a resurselor și consolidarea capacităților proprii ale agenției, în vederea furnizării de sprijin operațional
În ultimele două rapoarte ale sale, Comisia a subliniat importanța elaborării unei strategii cuprinzătoare de dezvoltare a capacităților proprii ale agenției, în special pentru ca aceasta să poată beneficia pe deplin de suma de 10 milioane EUR alocată anual (40 de milioane EUR în total pentru perioada 2017-2020) pentru a achiziționa echipamente proprii, în special active de dimensiuni mici și medii. După prima discuție care a avut loc în cadrul reuniunii din luna iunie, agenția va prezenta Consiliului de administrație, la 26-27 septembrie 2017, în vederea adoptării de către acesta, o strategie cuprinzătoare care va lua în considerare diferitele opțiuni posibile (de exemplu, achiziționarea, închirierea, leasingul, mobilizările pe termen lung), precum și modalitatea de a menține operaționale respectivele active după achiziționare.
Orice achiziție sau preluare în leasing de echipamente care presupun costuri semnificative pentru agenție trebuie să fie precedată de o analiză temeinică a nevoilor și a raportului cost-beneficiu și, în consecință, orice astfel de cheltuială trebuie să fie prevăzută în bugetul agenției.
Prin urmare, această strategie privind capacitățile proprii ale agenției ar trebui să stabilească, de asemenea, modul în care agenția își va dezvolta echipamentele tehnice într-o perspectivă pe termen lung și să fie însoțită de o evaluare corespunzătoare a implicațiilor potențiale, atât din punctul de vedere al dependenței agenției de disponibilitatea statelor membre de a mobiliza echipamente, cât și din punctul de vedere al evoluției bugetului agenției în următorii ani. Toate acestea nu afectează însă analiza temeinică a nevoilor și a raportului cost-beneficiu aferentă achizițiilor concrete de echipamente de către agenție.
Datorită unei astfel de strategii cuprinzătoare a capacităților proprii ale agenției, Comisia va fi în măsură să estimeze resursele financiare necesare.
Etapele următoare
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·întrucât deficiențele și lacunele persistă, să vizeze cu prioritate ca în cadrul contactelor bilaterale cu statele membre să își intensifice eforturile în vederea obținerii contribuțiilor necesare pentru operațiunile în curs;
·să asigure aprobarea rapidă de către Consiliul de administrație, în cadrul reuniunii acestuia din septembrie 2017, a strategiei cuprinzătoare privind modalitățile de dezvoltare și de utilizare a capacităților proprii ale agenției în perioada 2017-2020 și să stabilească obiective strategice privind echipamentele relevante necesare în conformitate cu cadrul financiar multianual aferent perioadei de după 2020.
Statele membre ar trebui:
·întrucât deficiențele și lacunele persistă, să se asigure că pun la dispoziția agenției resursele convenite pentru derularea operațiunilor și pentru asigurarea rezervelor obligatorii;
·să furnizeze imediat resursele necesare pe baza lacunelor identificate în prezent, astfel cum sunt prevăzute în anexa I.
3.PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN PUNEREA ÎN APLICARE A DOMENIILOR PRIORITARE
3.1.
Consolidarea capacităților de reacție rapidă ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv prin punerea în comun obligatorie a resurselor
Rezerva pentru reacție rapidă
Dacă disponibilitatea deplină a peste 1 500 de polițiști de frontieră și alți agenți a fost confirmată încă de la 7 decembrie 2016, în schimb în privința a două probleme care au fost semnalate deja în raportul din luna iunie s-au înregistrat doar progrese parțiale; prin urmare, disponibilitatea completă a rezervei pentru reacție rapidă continuă să fie afectată:
1) Desemnarea polițiștilor de frontieră
Cerința de a desemna polițiștii de frontieră este definită clar la articolul 20 alineatul (4) din regulament. Agenția trebuie să cunoască numele agenților pentru a asigura calitatea rezervei, verificând dacă polițiștii de frontieră desemnați corespund profilurilor definite și asigurându-se că aceștia beneficiază de o formare corespunzătoare înainte de a participa la activitățile operaționale. În pofida apelurilor urgente formulate în raportul anterior privind finalizarea desemnării până la sfârșitul lunii iunie 2017, doar alte cinci state Schengen (Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria și Malta) au transmis numele unui număr de experți care corespunde sau depășește efectivele cu care acestea trebuie să contribuie, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Astfel, în total numai 15 state Schengen au efectuat această desemnare (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, România, Elveția și, parțial, Germania).
La reuniunea Consiliului de administrație din 13-14 iunie 2017, agenția a prezentat o notă explicativă care expunea diferitele opțiuni în materie de desemnare a experților care să fie înscriși în rezerva pentru reacție rapidă și care răspundea, de asemenea, îngrijorărilor exprimate de statele membre privind necesitatea de a-i identifica pe experții care urmau să facă parte din contribuția lor la această rezervă. Deși soluția propusă, care le-ar permite statelor membre să numească numărul necesar de experți, dar și înlocuitori suplimentari, a fost bine primită de majoritatea statelor membre, în urma discuțiilor nu s-a ajuns la o concluzie.
Chestiunea va fi inclusă din nou pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a Consiliului de administrație, care va avea loc la 26-27 septembrie 2017. Discuția va fi precedată de un atelier tehnic organizat la 14 septembrie 2017, care îi va permite agenției să abordeze în mod exhaustiv împreună cu statele membre chestiunea alcătuirii și a funcționării rezervei pentru reacție rapidă și să pregătească deciziile în vederea reuniunii Consiliului de administrație.
Comisia invită agenția și statele membre să soluționeze urgent această problemă restantă foarte importantă. În acest scop, la 12 iulie 2017, comisarul Avramopoulos a trimis miniștrilor de interne din toate statele membre o scrisoare în care a subliniat faptul că nedesemnarea polițiștilor de frontieră este în continuare un motiv serios de îngrijorare, care afectează operaționalizarea deplină a rezervei pentru reacție rapidă, și a solicitat desemnarea polițiștilor de frontieră în conformitate cu articolul 20 din regulament.
2) Armonizarea profilurilor
De la ultimul raport, în urma contactelor bilaterale continue dintre agenție și statele membre, numărul experților pe care statele membre s-au angajat să îi detașeze pentru fiecare profil în parte s-a apropiat mai mult de pragurile stabilite în decizia relevantă de punere în aplicare a Consiliului de administrație. Astfel, în cazul anumitor profiluri angajamentele continuă să depășească ușor numărul necesar de agenți, iar alte deficite au scăzut, în special deficitul de experți în materie de înregistrare/prelevare a amprentelor digitale (de la 137 la 29) și, într-o mai mică măsură, deficitul de experți în materie de verificare (de la 38 la 23).
Persistența lipsei de armonizare între profiluri subliniază și mai mult necesitatea de a se efectua toate desemnările de experți, ceea ce îi va permite agenției să verifice dacă aceștia corespund profilurilor căutate, dar și să se asigure că sunt atinse pragurile globale pentru fiecare profil, astfel cum au fost convenite de Consiliul de administrație. În prezent se efectuează ajustarea finală și armonizarea dintre efectivele solicitate și cele puse la dispoziție.
Și această chestiune ar trebui să fie discutată în cadrul atelierului tehnic care va avea loc la 14 septembrie.
Rezerva de echipamente pentru reacție rapidă
Astfel cum s-a menționat în rapoartele anterioare, în cadrul reuniunii Rețelei de resurse comune, care a avut loc în perioada 5-6 iulie 2017, agenția a solicitat din nou statelor membre să efectueze alocările necesare pe care s-au angajat să le furnizeze. Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii august 2017 nu se efectuaseră noi alocări suplimentare pentru șalupe de patrulare de coastă, nave de patrulare în larg și vehicule dotate cu dispozitive de identificare termică, existând în continuare lacune considerabile. Prin urmare, situația nu s-a schimbat de la reuniunea anterioară a Rețelei de resurse comune care a avut loc în perioada 25-26 aprilie 2017, menționată în raportul precedent. Practic, acest lucru înseamnă că, din aprilie 2017, necesarul rezervei continuă să fie asigurat de doar 14 state membre (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Finlanda, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovenia). Și această chestiune trebuie să fie discutată în cadrul atelierului tehnic specific care va avea loc la 14 septembrie, iar ulterior în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului de administrație.
Constituirea și asigurarea disponibilității depline a resurselor umane și a echipamentelor prin intermediul rezervei pentru reacție rapidă și a rezervei de echipamente pentru reacție rapidă reprezintă o condiție prealabilă pentru întărirea controlului la frontierele externe ori de câte ori este necesar un răspuns imediat. Dacă nu se va găsi o soluție la nivel tehnic cu privire la chestiunile restante care pun în pericol operaționalizarea deplină a rezervelor, Comisia, împreună cu agenția, va evalua următoarele acțiuni care ar putea fi întreprinse în vederea asigurării faptului că rezerva de echipamente pentru reacție rapidă dispune de echipamentele necesare.
Exercițiul de reacție rapidă
După cum s-a anunțat în raportul anterior, agenția va organiza în scurt timp, înainte de sfârșitul lunii octombrie 2017, un exercițiu prin care va verifica disponibilitatea și eficacitatea mobilizării obligatorii din rezervele pentru reacție rapidă în cazul unei intervenții prompte la frontieră.
Acest exercițiu îi va permite agenției să testeze aplicarea mecanismului de reacție rapidă, în special capacitatea sa de a distribui în mod corespunzător necesitățile între statele membre și de a solicita contribuțiile lor. În conformitate cu solicitarea vizată, fiecare stat membru va trebui să verifice disponibilitatea polițiștilor de frontieră și a resurselor tehnice declarate în vederea constituirii rezervei pentru reacție rapidă.
Etapele următoare
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·întrucât la rezerva de echipamente pentru reacție rapidă contribuie în continuare doar 14 state Schengen, să discute de urgență această chestiune în mod bilateral cu statele Schengen relevante și în cadrul reuniunii Consiliului de administrație pentru a se asigura că statele care nu au contribuit încă la rezerva de echipamente pentru reacție rapidă (Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Malta, Norvegia, Luxemburg, Lituania, Spania, Slovacia și Suedia) fac acest lucru în vederea completării lacunelor de echipamente identificate;
·să se asigure rapid că experții desemnați să facă parte din rezerva pentru reacție rapidă, mai ales agenții responsabili cu înregistrarea/prelevarea amprentelor digitale și cei responsabili cu verificarea, sunt puși la dispoziție conform efectivelor definite de Consiliul de administrație pentru diferitele profiluri;
·să verifice rapid disponibilitatea tuturor celor 1 500 de polițiști de frontieră din rezerva pentru reacție rapidă și să efectueze, până la sfârșitul lunii octombrie 2017, o simulare de mobilizare a resurselor umane și tehnice din cadrul rezervelor.
Statele membre ar trebui:
·dacă nu au făcut încă acest lucru, să contribuie rapid la remedierea lacunelor identificate ale rezervei de echipamente pentru reacție rapidă;
·să comunice rapid numele și profilurile experților desemnați să facă parte din rezerva pentru reacție rapidă – în cazul statelor membre care nu au făcut încă acest lucru.
3.2.
Efectuarea de evaluări preventive ale vulnerabilității pe baza unei metodologii comune
3.2.1. Situația actuală a procesului de evaluare a vulnerabilității
Consolidarea evaluărilor preventive care garantează funcționarea eficace a spațiului Schengen continuă să constituie una dintre cele mai importante priorități politice ale Uniunii Europene. După cum s-a menționat în raportul anterior, agenția a depus eforturi susținute pentru a pregăti și a încheia prima etapă a procesului de evaluare a vulnerabilității (adică evaluările de referință) în conformitate cu metodologia comună și cu calendarul convenit.
Ca urmare a evaluărilor de referință, în conformitate cu articolul 13 alineatul (6) din regulament, directorul executiv al agenției a adresat recomandări unui număr de 21 de state Schengen, stabilind o serie de măsuri concrete care trebuie să fie adoptate. În urma consultării obligatorii cu statele membre, prevăzută în regulament, în perioada 13 iulie-20 iulie 2017 au fost transmise recomandările finale. Măsurile recomandate vizează 46 de vulnerabilități dintre cele 136 identificate în total de agenție în cadrul evaluărilor de referință. Recomandările urmăresc, cu prioritate, eliminarea celor mai urgente vulnerabilități în raport cu provocările actuale de la frontiera externă. Statele membre au fost însă invitate ca în cadrul proceselor naționale de planificare să țină seama și de celelalte vulnerabilități, pentru care nu s-au formulat recomandări oficiale în conformitate cu regulamentul.
Majoritatea măsurilor recomandate trebuie să fie puse în aplicare în termen de 6 luni de la primirea recomandărilor. Unele măsuri specifice nu ar trebui să fie finalizate complet decât la sfârșitul lunii iulie 2019. Aceste măsuri specifice par a fi legate de aspecte structurale, cum ar fi efectivele de personal.
Calendarul de punere în aplicare a recomandărilor presupune înaintarea către agenție a unui plan de acțiune până la sfârșitul lunii august 2017 și raportarea trimestrială regulată cu privire la progresele înregistrate în materie de punere în aplicare a planului de acțiune. Acest lucru îi va permite agenției să monitorizeze cu eficacitate punerea în aplicare a recomandărilor de către statele Schengen. În cazul în care măsurile nu sunt puse în aplicare în termenul stabilit, directorul executiv trebuie să sesizeze Consiliul de administrație și să trimită o notificare Comisiei. La 4 septembrie 2017, 13 state Schengen înaintaseră agenției planul de acțiune. Celorlalte state Schengen le-a fost trimisă de către agenție o atenționare în acest sens.
În cazurile în care persistența vulnerabilităților poate pune în pericol funcționarea generală a spațiului Schengen, nepunerea în aplicare a recomandărilor până la termenul specificat poate declanșa procedurile prevăzute la articolul 13 alineatul (8) și la articolul 19 din regulament, adică stabilirea măsurilor necesare de către Consiliul de administrație printr-o decizie obligatorie pentru statele membre în cauză și, în cele din urmă, activarea procedurii specifice în conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen.
În plus, după cum s-a menționat în raportul anterior, pe baza evaluărilor de referință pentru șase state membre (Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Italia și Spania), în 2017 se desfășoară exerciții de simulare în vederea evaluării capacităților acestora de a face față provocărilor viitoare de la frontierele externe. În acest scop, cele șase state membre trebuiau să transmită agenției informații suplimentare până la 1 septembrie 2017. Comisia regretă că numai două state membre au respectat acest termen. Atunci când rezultatele exercițiilor de simulare vor fi disponbile, la sfârșitul lunii octombrie 2017, este posibil ca directorul executiv să adreseze statelor membre în cauză o a doua serie de recomandări.
După cum s-a raportat, agenția efectuează în paralel evaluări ale amenințărilor emergente. În prezent, agenția efectuează astfel de evaluări cu privire la Grecia, Italia și Spania.
Pe baza primelor experiențe dobândite în urma evaluării de referință, agenția, sprijinită de Rețeaua de evaluare a vulnerabilității, care este formată din reprezentanți ai statelor Schengen, lucrează și la revizuirea metodologiei comune, preconizându-se că aceasta va fi propusă spre adoptare de către Consiliul de administrație în noiembrie 2017.
Conform noii structuri a agenției, adoptată de Consiliul de administrație în perioada 1213 iunie 2017, pentru a reflecta importanța evaluărilor vulnerabilității s-a înființat o unitate specifică, ce este consolidată în mod constant.
3.2.2. Impactul evaluării vulnerabilității asupra altor componente ale sistemului Schengen
Procesul de evaluare a vulnerabilității, inclusiv recomandările rezultate în urma acestuia, ajută statele Schengen să identifice orice amenințări și vulnerabilități existente și posibile care riscă să afecteze gestionarea eficace a frontierelor lor externe. Evaluările și punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma acestora reprezintă o contribuție importantă la asigurarea bunei funcționări a spațiului Schengen, fiind, așadar, în interesul tuturor statelor membre, nu numai al celor vizate de recomandările formulate. În consecință, monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor identificate face parte integrantă din eforturile europene comune de gestionare a migrației în toate dimensiunile sale. În plus, este la fel de important ca rezultatele evaluărilor vulnerabilității să fie luate în considerare integral și în cadrul altor instrumente care contribuie la buna funcționare a spațiului Schengen, și anume evaluările Schengen și fondurile acordate de UE în domeniul gestionării frontierelor externe.
O importanță deosebită o are asigurarea unei sinergii între procesul de evaluare Schengen și evaluările vulnerabilității, deoarece ambele mecanisme se înscriu în eforturile de control al calității în cadrul spațiului Schengen. O astfel de sinergie și de coordonare va face ca recomandările celor două mecanisme să fie complementare și să se potențeze reciproc și, de asemenea, ar oferi Comisiei baza pentru a estima mai bine resursele financiare necesare și pentru a stabili mai bine ordinea de prioritate în materie.
Pentru a realiza acest lucru, Comisia a transmis deja agenției, în februarie 2017, toate documentele relevante referitoare la evaluările Schengen anterioare și va continua să procedeze în același mod, cu regularitate, pentru evaluările ulterioare.
În acest scop, Comisia a primit pachetul complet al primelor rezultate ale evaluărilor vulnerabilității și va lua în considerare rezultatele (constatările și recomandările corespunzătoare) atunci când va evalua funcționarea generală a spațiului Schengen și proiectele de programe naționale din cadrul fondurile relevante ale UE, în special din cadrul Fondului pentru securitate internă, precum și orice solicitare de finanțare de urgență suplimentară.
Etapele următoare
Comisia:
·va continua să urmărească îndeaproape evaluările vulnerabilității și punerea în aplicare la nivel politic a recomandărilor rezultate în urma acestora și este pregătită să conlucreze cu statele membre, cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·să finalizeze exercițiile de simulare până în octombrie 2017;
·să continue monitorizarea situației la frontierele externe, să finalizeze evaluările în curs privind amenințările emergente și să prezinte în timp util rezultatele acestor evaluări statelor membre vizate;
·să adopte, până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, o metodologie comună pentru evaluările vulnerabilității, revizuită pe baza experienței acumulate.
Statele membre ar trebui:
·să înainteze urgent agenției planurile de acțiune relevante pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate de directorul executiv ca urmare a evaluărilor de referință;
·să asigure punerea în aplicare promptă și eficace a măsurilor recomandate, în termenul stabilit de directorul executiv ca urmare a evaluărilor de referință, și să raporteze trimestrial agenției cu privire la progresele înregistrate;
·având în vedere evaluările recurente ale vulnerabilității pe care agenția le efectuează cel puțin o dată pe an, statele membre care nu au furnizat date complete cu privire la capacitățile existente ar trebui să își îmbunătățească procedurile naționale de colectare a datelor;
·cele șase state membre selectate pentru exercițiul de simulare ar trebui să răspundă prompt la solicitările agenției privind furnizarea de date și informații suplimentare și să formuleze la timp observații referitoare la evaluările intermediare.
3.3.
Sprijinul pentru returnare
Progresele înregistrate de agenție în ceea ce privește punerea în aplicare pe deplin a noului său mandat în materie de returnări sunt în continuare eterogene.
Pe de o parte, numărul operațiunilor de returnare desfășurate de agenție împreună cu statele membre a crescut, ca și numărul țărilor de destinație. În total, în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2017 agenția a sprijinit 193 de operațiuni de returnare a resortisanților țărilor terțe, în cadrul cărora au fost returnați 8 608 resortisanți ai țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală.
Pe de altă parte, mandatul în materie de returnări primit de agenție în temeiul regulamentului oferă un cadru mult mai larg, cu noi instrumente și mecanisme care ar permite agenției și statelor membre să îmbunătățească semnificativ ratele de returnare. Acesta a fost și obiectivul Planului de acțiune reînnoit privind returnarea, propus de Comisie în luna martie a anului curent, pe care statele membre l-au aprobat în totalitate.
Pentru a realiza această transformare operațională necesară, cu rezultate vizibile în ceea ce privește ratele de returnare în toate statele membre, este necesar ca agenția să își schimbe fundamental abordarea, iar această schimbare să fie însoțită de o concentrare a atenției și o motivație la fel de clară din partea statelor membre, în cadrul Consiliului de administrație al agenției și prin acțiunile autoritățile lor care au responsabilități în domeniul returnării.
O astfel de transformare operațională se poate realiza numai prin mobilizarea comună a agenției și a autorităților responsabile din statele membre. De exemplu, pe parcursul anului 2017 agenția nu a oferit încă sprijin pentru operațiuni de plecare voluntară din niciun stat membru, în general utilizarea sprijinului operațional al agenției pentru returnări rămânând limitată la doar câteva state membre.
Același lucru este valabil și pentru cele trei rezerve pentru returnare, și anume supraveghetori pentru returnările forțate, escorte pentru returnările forțate și specialiști în materie de returnare, care acum sunt disponibile pentru sprijin operațional. Serviciile experților desemnați în cadrul rezervelor au fost utilizate în practică (44 de supraveghetori din rezerva de supraveghetori pentru returnările forțate au participat la 47 de operațiuni de returnare și 10 escorte pentru returnările forțate au participat la o operațiune de returnare). Dar acest instrument eficace rămâne în general insuficient utilizat de statele membre, în special în ceea ce privește supraveghetorii pentru returnările forțate și experții în materie de returnări forțate. Pentru a încuraja și a facilita utilizarea rezervelor, agenția mai trebuie să furnizeze statelor membre un set final de modalități practice și norme privind mobilizarea personalului în cadrul rezervelor, sarcinile sale operaționale și responsabilitățile sale juridice.
Procedurile de închiriere a aeronavelor direct de către agenție sunt încă în curs, iar un alt instrument mult așteptat de sprijinire a operațiunilor de returnare din statele membre, și anume returnarea cu zboruri comerciale, nu este încă definitivat. Agenția trebuie să finalizeze lansarea unui proiect-pilot specific (care, conform estimărilor actuale, va avea loc abia în luna septembrie) și să îl extindă pentru a acoperi toate destinațiile de returnare relevante.
Agenția trebuie să depună de urgență eforturi pentru a remedia aceste deficiențe și lacune. La rândul lor, statele membre trebuie să facă dovada unui angajament comun de a îmbunătăți în mod semnificativ rezultatele în materie de returnări. În acest scop, trebuie să utilizeze agenția ca pe un cadru în care pot fi obținute astfel de rezultate. Aceasta ar însemna nu numai repartizarea resurselor pe baza cotelor și a alocărilor stabilite, ci și alinierea efectivă din punct de vedere operațional a activității, a obiectivelor și a practicilor autorităților naționale competente care au responsabilități în materie de returnare la cele ale agenției.
Comisia invită agenția să discute această chestiune în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului de administrație.
În paralel, Comisia, cu sprijinul statelor membre și prin intermediul programelor noi și existente privind returnarea finanțate de UE, va continua să ofere asistență operațională specifică, menită să ajute în mod direct agenția să dezvolte pe deplin toate elementele noului său mandat, să remedieze lacunele operaționale actuale și să instituie structuri interne suficient de solide și de flexibile capabile să ofere statelor membre întregul spectru de sprijin operațional. Acest proces va contribui, de asemenea, la absorbția deplină și în timp util a tuturor programelor în materie de returnare finanțate de UE, inclusiv a noilor activități și proiecte, precum și a know-how-ului elaborat în cadrul acestor proiecte, pentru a consolida competența agenției.
Etapele următoare
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·să finalizeze urgent punerea în aplicare operațională a tuturor aspectelor care sunt sau ar putea să fie încă nesoluționate, printre acestea numărându-se, în special, următoarele:
ofinalizarea și punerea în aplicare de îndată a modalităților practice, a normelor, a sarcinilor operaționale și a responsabilităților juridice legate de mobilizarea membrilor rezervelor pentru returnare;
olansarea unui proiect-pilot pe deplin operațional privind utilizarea zborurilor comerciale pentru operațiuni de returnare;
oelaborarea unei strategii și propunerea în mod proactiv a organizării de operațiuni de returnare, pe baza informațiilor care vor fi furnizate lunar de către statele membre, utilizând integral bugetul disponibil pentru returnări în 2017;
ointensificarea asistenței premergătoare returnării, inclusiv prin organizarea identificării;
ofinalizarea cartografierii capacităților și a nevoilor statelor membre în materie de returnare;
ointensificarea formării autorităților din țările terțe care iau parte la operațiuni de returnare în sarcina destinatarului;
·discutarea urgentă, împreună cu statele membre, a situației actuale a rezultatelor în ceea ce privește operaționalizarea noului mandat în materie de returnări, pentru a se asigura sporirea semnificativă a ratelor de returnare, în conformitate cu Planul de acțiune reînnoit privind returnarea;
·instituirea urgentă a structurilor interne necesare capabile să ofere statelor membre întregul spectru de sprijin operațional și să devină componenta coordonatoare și operațională a UE în materie de returnare.
Statele membre ar trebui:
·să își prezinte, la viitoarea reuniune a Consiliului de administrație, care va avea loc în septembrie 2017, punctul de vedere referitor la modul în care agenția poate îndeplini, într-o perioadă scurtă de timp, toate elementele noului mandat care nu au fost încă puse în aplicare, precum și acțiunile prevăzute de Planul de acțiune reînnoit privind returnarea care nu au fost încă întreprinse;
·întrucât niciun stat membru nu a făcut acest lucru, să înceapă imediat să transmită, cu frecvență lunară, informații referitoare la planificarea orientativă a operațiunilor naționale de returnare, inclusiv numărul de persoane returnate și țările terțe de returnare;
·să își armonizeze strategiile și planurile operaționale naționale în materie de returnare cu planurile agenției, în vederea înregistrării de progrese către integrarea operațională a activităților de returnare la nivelul UE.
3.4.
Acordul privind sediul
După cum a fost invitată de Comisie în rapoartele anterioare, Polonia a finalizat procesul de ratificare a acordului privind sediul și a informat agenția cu privire la aceasta. Acordul va intra în vigoare la 1 noiembrie 2017. Comisia așteaptă cu interes punerea în aplicare a acordului, care oferă cele mai bune condiții pentru funcționarea corespunzătoare a agenției, în conformitate cu articolul 57 din regulament.
Următoarea etapă
· Agenția și Polonia ar trebui să asigure punerea în aplicare în bune condiții a acordului privind sediul.
3.5. Trimiterea de ofițeri de legătură în statele membre
Agenția ar trebui să monitorizeze în mod regulat gestionarea frontierelor externe de către statele membre, nu numai prin intermediul analizei riscurilor, al schimbului de informații și al Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), ci și prin intermediul prezenței în statele membre a propriilor ofițeri de legătură.
La reuniunea sa din 13-14 iunie 2017, Consiliul de administrație a aprobat norme care definesc rolul și atribuțiile acestor ofițeri de legătură, accesul lor la informații și, după caz, desemnarea unui singur ofițer de legătură pentru un grup format din mai multe state membre. Agenția a demarat procedura de trimitere a unui ofițer de legătură într-un singur stat membru (Bulgaria) și de confirmare a sediilor principale în care vor fi trimiși cei 5 ofițeri de legătură pentru următoarele cinci grupuri de state membre: 1) Italia și Malta, 2) Grecia și Cipru, 3) Slovenia și Croația, 4) România și Ungaria și 5) Spania și Portugalia.
Agenția ar trebui să accelereze activitatea privind proiectul de memorandum de înțelegere, în vederea semnării unui astfel de memorandum cu fiecare stat membru până în octombrie 2017, pentru stabilirea modalităților de trimitere a ofițerilor de legătură. Agenția nu a lansat încă procedura de recrutare a ofițerilor de legătură. Având în vedere faptul că, înainte de a fi trimiși în statele membre, candidații selectați trebuie să beneficieze de formare și să se familiarizeze cu agenția, publicarea anunțurilor privind posturile vacante ar trebui să se efectueze de îndată, astfel încât ofițerii de legătură să fie efectiv mobilizați până la sfârșitul anului 2017.
Cu toate că în prezent ofițerii de legătură sunt trimiși cu prioritate în statele membre care sunt considerate ca fiind cel mai puternic afectate, în acest moment, de fluxurile de migrație, ar trebui ca în paralel agenția să își intensifice și să își accelereze activitatea de trimitere a unor ofițeri de legătură și în celelalte state membre, astfel încât să poată sprijini în mod eficace agenția în următorul ciclu de evaluare a vulnerabilității.
Etapele următoare
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·să elaboreze proiectul de memorandum de înțelegere și să îl transmită statelor membre vizate până la sfârșitul lunii septembrie 2017;
·să lanseze fără întârziere procedurile de selecție relevante pentru recrutarea ofițerilor de legătură, în vederea formării și a mobilizării lor efective până cel târziu la sfârșitul anului 2017;
·să își intensifice și să își accelereze activitatea de trimitere a unor ofițeri de legătură în celelalte state membre până în februarie 2018.
Statele membre ar trebui:
·până în octombrie 2017, să ajungă la un acord cu agenția în ceea ce privește memorandumul de înțelegere în care se stabilesc modalitățile de trimitere a ofițerilor de legătură.
3.6. Elaborarea cadrului strategic de gestionare europeană integrată a frontierelor
În cel de Al treilea raport privind progresele înregistrate, Comisia a propus elaborarea unui cadru strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor (GIF), cu trei niveluri integrate: 1) o strategie politică elaborată de instituțiile Uniunii, 2) o strategie tehnică și operațională elaborată de agenție și 3) strategii naționale elaborate de statele membre. În acest context, o cooperare strânsă a Comisiei cu statele membre și cu Parlamentul European reprezintă o condiție sine qua non pentru elaborarea cu succes a strategiei politice privind GIF și pentru aprobarea fără probleme a acesteia. Strategia politică va orienta atât strategia tehnică și operațională a agenției, cât și strategiile naționale.
Termenele prevăzute pentru acest proces sunt foarte scurte și ambițioase, dată fiind consultarea foarte complexă a diferitelor părți interesate interne și externe. Prima reuniune la nivel de experți cu experții statelor membre a avut loc la 20 iunie 2017, iar în cadrul acesteia a fost explicat procesul de elaborare și au fost discutate principalele componente ale viitoarei strategii politice. La 29 iunie 2017, Comisia a prezentat Comisiei LIBE a Parlamentului European procesul de elaborare a strategiei de gestionare integrată a frontierelor, fiind prevăzute mai multe reuniuni de lucru și pentru începutul lunii septembrie.
În plus, având în vedere importanța politică a strategiei și a aprobării sale, o reuniune tripartită la nivel înalt este prevăzută pentru data de 17 octombrie 2017.
Etapele următoare
Comisia:
·va organiza, în octombrie 2017, o reuniune tripartită la nivel înalt cu reprezentanți ai statelor membre și cu deputați în Parlamentul European pentru a purta noi discuții privind instituirea cadrului politic pentru o gestionare europeană integrată a frontierelor;
·va include o evaluare Schengen tematică a strategiilor naționale de gestionare integrată a frontierelor pentru 2018.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui:
·să lanseze procesul de elaborare a unei strategii operaționale și tehnice de gestionare integrată a frontierelor, în strânsă cooperare cu Comisia, în cea de a doua jumătate a anului 2017;
·să asigure adoptarea de către Consiliul de administrație a strategiei tehnice și operaționale de gestionare europeană integrată a frontierelor, după ce instituțiile UE vor conveni asupra strategiei politice privind GIF până în februarie 2018;
·să instituie, în strânsă cooperare cu Comisia, un modul special de formare privind evaluarea Schengen destinat experților în domeniul gestionării integrate a frontierelor care au fost selectați.
Statele membre ar trebui:
·să lanseze, în perioada iunie-decembrie 2017, procesele naționale de instituire a strategiilor naționale de gestionare integrată a frontierelor;
·să își alinieze strategiile naționale de gestionare integrată a frontierelor la strategia politică și la strategia tehnică și operațională în termen de șase luni de la adoptarea acesteia din urmă;
·să fie pregătite pentru o evaluare Schengen a strategiilor lor naționale de gestionare integrată a frontierelor (începând de la sfârșitul toamnei 2018).
4.CONCLUZII
Au continuat punerea în aplicare a noilor instrumente prevăzute de Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și acordarea de sprijin operațional de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru statele membre, la diversele secțiuni ale frontierelor externe afectate de imigrația neregulamentară.
Cu toate acestea, statele membre nu și-au onorat încă angajamentele în ceea ce privește asigurarea capacității operaționale depline a rezervelor pentru reacție rapidă, în special în vederea acoperirii lacunelor rezervei de echipamente pentru reacție rapidă. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru eliminarea lacunelor persistente în ceea ce privește mobilizările în cadrul operațiunilor comune în curs de derulare care sunt menite să sprijine statele membre din prima linie în gestionarea eficace a frontierelor externe. Aceste lacune trebuie să fie eliminate cu prioritate.
În plus, statele membre și agenția trebuie să obțină rezultate în domeniul operațiunilor de returnare prin utilizarea deplină a instrumentelor de sprijin oferite acum de mandatul extins al agenției.
Comisia, cu sprijinul statelor membre, va continua să ofere asistență operațională specifică menită să sprijine în mod direct agenția să dezvolte pe deplin toate elementele noului său mandat, să completeze lacunele operaționale actuale și să instituie structuri interne suficient de solide și de flexibile, capabile să ofere statelor membre întregul spectru de sprijin operațional.
În acest sens, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul European și Consiliul să examineze progresele realizate până în prezent și invită Consiliul să încurajeze agenția și autoritățile competente din statele Schengen să adopte măsurile propuse.
Comisia va continua să raporteze cu privire la progresele înregistrate în materie de punere în aplicare a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și în materie de consolidare a frontierelor externe, în special în ceea ce privește operaționalizarea noului mandat al agenției în materie de returnări și elaborarea și punerea în aplicare a unei gestionări europene integrate a frontierelor.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.9.2017
COM(2017) 467 final
ANEXĂ
la
RAPORTUL COMISIEI
AL CINCILEA RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind operaționalizarea Poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european
Prezentare generală a lacunelor în materie de resurse umane și echipamente necesare pentru operațiunile comune aflate în desfășurare ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
Lacune în cazul Greciei - Operațiunea comună „Poseidon”
Ø17 august – 28 septembrie 2017: nicio lacună în materie de resurse umane;
Øseptembrie 2017: 5 bărci de patrulare de coastă (38 % din nevoile operaționale), 2 nave de patrulare în larg (67 % din nevoile operaționale), 1 elicopter (50 % din nevoile operaționale), 2 mașini de patrulare (13 % din nevoile operaționale), 2 vehicule de transport (33 % din nevoile operaționale);
Ø28 septembrie – 16 noiembrie: nicio lacună (nevoi operaționale: 151 de agenți);
Øpentru a sprijini procesul de readmisie, este nevoie de 11 agenți pentru luna septembrie și de 13 agenți pentru luna octombrie.
Lacune în cazul Greciei - Operațiunea comună „Activități operaționale flexibile 2017 - Frontiere terestre”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 42 de agenți (nevoi operaționale: 79 de agenți), 18 mașini de patrulare (58 % din nevoile operaționale), 2 vehicule de transport (100 % din nevoile operaționale);
Ø13 septembrie – 11 octombrie 2017: 39 de agenți (nevoi operaționale: 79 de agenți), 17 mașini de patrulare (55 % din nevoile operaționale), 2 vehicule de transport (100 % din nevoile operaționale);
Ø11 octombrie – 8 noiembrie 2017: 39 de agenți (nevoi operaționale: 79 de agenți), 17 mașini de patrulare (55 % din nevoile operaționale), 2 vehicule de transport (100 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Greciei - Operațiunea comună „Puncte focale 2017 - Frontiere terestre”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 6 agenți (nevoi operaționale: 16 agenți), 1 detector al bătăilor inimii (100 % din nevoile operaționale);
Ø13 septembrie – 11 octombrie 2017: 7 agenți (nevoi operaționale: 14 agenți – 50 % din nevoile operaționale), 1 detector al bătăilor inimii (100 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Italiei - Operațiunea comună „Triton”
Øseptembrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 135 de agenți), 4 nave de patrulare de coastă (67 % din nevoile operaționale), 1 navă de patrulare în larg (50 % din nevoile operaționale);
Øoctombrie 2017: 1 agent (nevoi operaționale: 135 de agenți), 4 nave de patrulare de coastă (67 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Bulgariei - Operațiunea comună „Activități operaționale flexibile 2017 - Frontiere terestre”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 84 de agenți (nevoi operaționale: 175 de agenți - din cauza lipsei de oferte, 24 de agenți din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțați de agenție), 34 de mașini de patrulare (57 % din nevoile operaționale - din cauza lipsei de oferte, 12 mașini de patrulare din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțate de agenție), 2 vehicule dotate cu dispozitive de identificare termică (25 % din nevoile operaționale);
Ø13 septembrie – 11 octombrie 2017: 64 de agenți (nevoi operaționale: 175 de agenți - din cauza lipsei de oferte, 24 de agenți din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțați de agenție), 27 de mașini de patrulare (45 % din nevoile operaționale - din cauza lipsei de oferte, 12 mașini de patrulare din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțate de agenție);
Ø 11 octombrie – 8 noiembrie 2017: 58 de agenți (nevoi operaționale: 175 de agenți - din cauza lipsei de oferte, 24 de agenți din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțați de agenție), 25 de mașini de patrulare (42 % din nevoile operaționale - din cauza lipsei de oferte, 12 mașini de patrulare din statul membru-gazdă urmează să fie cofinanțate de agenție).
Lacune în cazul Bulgariei - Operațiunea comună „Puncte focale 2017 - Frontiere terestre”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 12 agenți).
Ø13 septembrie – 11 octombrie 2017: 7 agenți (nevoi operaționale: 14 agenți – 50 % din nevoile operaționale), 1 detector al bătăilor inimii (100 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Spaniei - Operațiunea comună „Indalo”
Øseptembrie 2017: 3 agenți (nevoi operaționale: 12 agenți) și 1 navă de patrulare în larg (100 % din nevoile operaționale);
Øoctombrie 2017: 3 agenți (nevoi operaționale: 12 agenți).
Lacune în cazul Spaniei - Operațiunea comună „Hera”
Øseptembrie 2017: 2 agenți (nevoi operaționale: 2 agenți), 1 navă de patrulare în larg (100 % din nevoile operaționale), 1 navă de patrulare de coastă (100 % din nevoile operaționale);
Øoctombrie 2017: 2 agenți (nevoi operaționale: 2 agenți), 1 navă de patrulare în larg (100 % din nevoile operaționale), 1 navă de patrulare de coastă (100 % din nevoile operaționale), 1 aeronavă cu aripi fixe (100 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Spaniei - Operațiunea comună „Minerva”
Ø14 iulie – 15 septembrie 2017: 26 de agenți (nevoi operaționale: 74 de agenți), 12 echipe canine (44 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Balcanilor de Vest - Operațiunea comună „Activități operaționale flexibile 2017 privind supravegherea frontierelor”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 4 agenți) și 1 vehicul dotat cu dispozitiv de identificare termică (100 % din nevoile operaționale);
Ø13 septembrie 2017 – 11 octombrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 4 agenți) și 1 vehicul dotat cu dispozitive de identificare termică (100 % din nevoile operaționale);
Ø11 octombrie – 8 noiembrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 4 agenți) și 1 vehicul dotat cu dispozitive de identificare termică (100 % din nevoile operaționale).
Lacune în cazul Balcanilor de Vest - Operațiunea comună „Puncte focale 2017 - Frontiere terestre”
Ø16 august – 13 septembrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 24 de agenți), 1 detector al bătăilor inimii (100 % din nevoile operaționale) la frontiera croato-sârbă;
Ø13 septembrie 2017 – 11 octombrie 2017: 4 agenți (nevoi operaționale: 24 de agenți), 1 detector al bătăilor inimii (100 % din nevoile operaționale) la frontiera croato-sârbă.
Lacune în cazul Balcanilor de Vest - Operațiunea comună „Puncte de coordonare 2017”
Øseptembrie: 3 agenți (nevoi operaționale: 16 agenți);
Øoctombrie: 5 agenți (nevoi operaționale: 21 de agenți).