COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.5.2017

COM(2017) 249 final

2017/0100(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților

(Text cu relevanță pentru SEE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Obiectivul propunerii de recomandare a Consiliului este de a îmbunătăți disponibilitatea informațiilor calitative și cantitative cu privire la parcursul profesional al absolvenților de învățământ terțiar și de învățământ profesional și tehnic (VET) după finalizarea educației și a formării profesionale. Astfel de informații pot fi utilizate de servicii care îi ajută pe noii studenți să facă alegeri în cunoștință de cauză cu privire la domeniul pe care să îl studieze, de către personalul didactic și conducerea instituțională drept material de referință pentru conceperea cursurilor și de către autoritățile guvernamentale, pentru a lua decizii bine informate cu privire la modalitățile de a orienta sistemele de învățământ superior și de învățământ profesional și tehnic. Propunerea urmărește dezvoltarea și valorificarea suplimentară a diferitelor forme de mecanisme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților la nivelul sistemului de învățământ în state membre individuale și încurajarea unei cooperări sporite între actorii naționali implicați în monitorizare în vederea partajării de bune practici și, în cele din urmă, a creșterii nivelului de comparabilitate a datelor de monitorizare colectate.

Capacitatea de inserție profesională a absolvenților reprezintă un motiv de preocupare în mute state membre ale UE. În unele zone din UE, o pondere semnificativă a absolvenților de învățământ terțiar sunt șomeri sau lucrează în locuri de muncă pentru care sunt supracalificați. În cazul absolvenților recenți de programe de învățământ profesional și tehnic, tabloul este și mai complex. În unele țări, cum ar fi Danemarca, Estonia și Germania, ratele de ocupare în rândul absolvenților recenți ai VET sunt ridicate, chiar depășindu-le pe cele din rândul absolvenților de învățământ terțiar. Totuși, în multe alte țări, inclusiv în Franța, Spania și Italia, ratele de ocupare echivalente pentru absolvenții VET sunt în mod semnificativ mai scăzute și sunt cu mult în urma ratelor de ocupare în rândul absolvenților de învățământ terțiar 1 .

Informațiile de bună calitate cu privire la parcursul absolvenților după încheierea educației și a formării profesionale și cu privire la modul în care aceștia evaluează cunoștințele, abilitățile și competențele pe care le-au dobândit la școală, la colegiu sau la universitate sunt esențiale pentru înțelegerea cauzelor problemelor privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților și totodată a factorilor care determină succesul în anumite regiuni, sectoare economice sau în cazul absolvenților unui anumit tip de învățământ superior și ai anumitor domenii ale învățământului profesional și tehnic. Aceste informații pot fi utilizate pentru a identifica soluții.

Prezenta propunere de recomandare a Consiliului și inițiativele propuse la nivelul UE care o însoțesc vor răspunde la trei probleme principale în Europa:

·Lipsa unor informații detaliate. Sunt disponibile informații de bază privind ocuparea forței de muncă în rândul absolvenților și rezultatele sociale, inclusiv la nivelul UE, provenind din exercițiile existente de colectare de date, cum ar fi Ancheta europeană privind forța de muncă . În plus, unele state membre au elaborat anchete cu privire la absolvenți sau au instituit sisteme suplimentare pentru a analiza date din bazele de date și din sistemele de registre (date administrative) din domeniul educației, din domeniul fiscal și din cel al securității sociale, în vederea monitorizării carierelor și a câștigurilor ulterioare ale absolvenților. Totuși, în multe zone din UE, sistemele de colectare, de analizare și de utilizare a datelor privind rezultatele absolvenților de învățământ terțiar și de învățământ profesional și tehnic nu sunt bine dezvoltate. Rezultatul este acela că, adesea, nu sunt disponibile date concrete solide.

·Sinergiile nerealizate. Deși multe state membre dezvoltă în acest moment sisteme de monitorizare sau intenționează să dezvolte astfel de sisteme, în prezent există un schimb limitat de cunoștințe cu privire la bunele practici și o învățare reciprocă limitată cu privire la ceea ce funcționează.

·Lipsa unor date comparabile. Datele comparabile existente sunt limitate din punctul de vedere al domeniului de aplicare, iar datele colectate la nivel național nu sunt comparabile între țări, făcând dificilă învățarea unor lecții din diferențele în ceea ce privește tendințele și rezultatele constatate de la o țară la alta și de la o regiune la alta.

Pentru soluționarea acestor probleme, propunerea de recomandare a Consiliului și inițiativele aferente la nivelul UE au următoarele obiective specifice:

·Încurajarea inițierii dezvoltării sau a îmbunătățirii suplimentare a sistemelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților în ceea ce privește învățământul terțiar și VET la nivel național în Europa. Pentru a realiza un tablou mai cuprinzător al rezultatelor învățământului terțiar și ale VET, statele membre sunt încurajate să includă în cadrul sistemelor lor de monitorizare persoane care renunță la educație și la formare fără a absolvi.

·Încurajarea și facilitarea unei cooperări sporite și a schimbului de bune practici între actorii naționali implicați în monitorizarea parcursului profesional al absolvenților cu privire la punerea în aplicare a anchetelor și a sistemelor de monitorizare care vizează absolvenții, utilizând date administrative și valorificând rezultatele acestora prin colaborare în rețea, prin învățare reciprocă și prin activități de consiliere la nivelul UE.

·Îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile privind ocuparea forței de muncă în rândul absolvenților și rezultatele sociale. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul activităților de cooperare evidențiate mai sus, în cadrul cărora îmbunătățirea comparabilității va fi unul dintre aspectele luate în considerare în dezvoltarea ulterioară a sistemelor naționale de monitorizare. În plus, anul acesta, Comisia va lansa o etapă-pilot a unei anchete europene cu privire la absolvenți, pentru a testa fezabilitatea colectării de informații referitoare la rezultatele legate de absolvenții de învățământ terțiar, pe baza rezultatelor Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni , și va continua eforturile de armonizare a întrebărilor anchetelor sociale.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

În cadrul inițiativei „Investiția în tinerii Europei” , adoptată la 7 decembrie 2016, Comisia subliniază importanța educației și a formării de înaltă calitate în sprijinirea dezvoltării personale a tinerilor și a tranziției acestora la ocuparea unor locuri de muncă de înaltă calitate. În conformitate cu programul de lucru al Comisiei pe 2017, ca parte a activității întreprinse în urma inițiativei privind tineretul și a Noii agende pentru competențe în Europa adoptată în iunie 2016, Comisia s-a angajat să „[colaboreze] cu statele membre pentru a spori disponibilitatea datelor privind rezultatele sociale și în materie de încadrare în muncă a absolvenților («monitorizarea parcursului profesional al absolvenților») care acoperă, de asemenea, învățământul profesional și tehnic”. Acest angajament reprezintă un răspuns la recunoașterea atât la nivel național, cât și la nivelul UE, a importanței îmbunătățirii cunoștințelor cu privire la rezultatele absolvenților și, astfel, a datelor concrete pentru elaborarea de politici și pentru practica în materie de educație și formare. Astfel de informații pot constitui baza elaborării de acțiuni pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța educației studenților și, astfel, pot contribui la o mai bună gestionare a nevoilor actuale și viitoare de competențe sau a necorelării competențelor.

Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) propune ca domeniu de cooperare suplimentară promovarea relevanței învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru societate, inclusiv prin intermediul unor informații mai bune și al unei mai bune anticipări a nevoilor și rezultatelor pieței forței de muncă, de exemplu prin monitorizarea carierelor absolvenților. În domeniul VET, statele membre s-au angajat să asigure informații și reacții integrate constante, angajament asumat în cadrul concluziilor de la Riga , din 2015, care au prezentat obiectivele în domeniul VET pentru perioada 2015-2020.

Aspectele legate de abordarea necorelării competențelor, a evaluării calității educației și formării și a îmbunătățirii reacțiilor privind rezultatele absolvenților sunt, de asemenea, relevante pentru:

· Rezoluția privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016 , care subliniază importanța abordării necorelării competențelor și a lipsei de personal calificat;

· Concluziile Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare din 2014, prin care statele membre au convenit să utilizeze, în măsura în care este posibil, informațiile privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la evaluarea calității și eficienței educației și formării în materie de antreprenoriat;

· Concluziile Consiliului privind dimensiunea socială a învățământului superior , din 2013, prin care statele membre au convenit să faciliteze furnizarea de informații privind oportunitățile și rezultatele din sectorul educației și de pe piața forței de muncă și

· Concluziile Consiliului privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale , din 2012, prin care statele membre au convenit să monitorizeze proporția de absolvenți încadrați în muncă, în vederea îmbunătățirii bazei de date concrete pentru dezvoltarea politicilor privind interfața dintre educație și formare, pe de o parte, și muncă, pe de altă parte, în timp ce statele membre și Comisia au convenit să colecteze informații calitative și exemple de bună practică destinate să completeze monitorizarea cantitativă și să consolideze fundamentul pentru o elaborare a politicilor pe bază de date concrete.

În plus, Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (EHEA) și Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) subliniază valoarea informațiilor obiective, de bună calitate, cu privire la parcursul absolvenților la finalizarea educației și a formării lor.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Inițiativa este în conformitate cu articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 165 prevede că Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemelor de învățământ. Articolul 166 prevede că Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.

Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau a angajamentelor cu caracter obligatoriu care revin statelor membre. Statele membre vor decide, în conformitate cu situația de pe plan național, modul în care vor pune în aplicare recomandarea Consiliului.

•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)

Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE constă în capacitatea UE de:

·a facilita schimbul și partajarea de experiență și de cunoștințe între organizații din diferite țări, pentru a îmbunătăți monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la nivel național și

·a iniția o abordare care va furniza noi date comparabile privind rezultatele absolvenților în statele membre ale UE și va spori comparabilitatea datelor provenite din exercițiile de colectare existente, atunci când acest lucru este fezabil și dezirabil.

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

•Consultări cu părțile interesate

Decizia de a propune o inițiativă a UE cu privire la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților s-a bazat pe o consultare publică de mare amploare pe tema revizuirii proiectului de modernizare al UE pentru învățământul superior, finalizat în februarie 2016. În special, aceasta a evidențiat preocupările legate de rezultatele ocupării forței de muncă în ceea ce-i privește pe absolvenți și sprijinul amplu din partea autorităților și a părților interesate din statele membre pentru eforturi suplimentare ale UE în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor concrete în elaborarea de politici și în practică, în special cu privire la transparența în materie de realizări și rezultate. Rezultatele complete ale consultării pot fi găsite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei (anexa II) care însoțește Noua agendă pentru competențe în Europa.

Printre răspunsurile-cheie se numără următoarele:

·71 % dintre studenți sau proaspăt absolvenți și 61 % dintre angajații cu studii superioare nu sunt de acord cu afirmația potrivit căreia „există o bună corelare între oferta de absolvenți de învățământ superior și cunoștințele și competențele de care are nevoie economia”;

·55 % dintre respondenți nu sunt de acord cu afirmația potrivit căreia „persoanele care concep cursurile învățământului superior sunt suficient de conștiente de nevoile probabile de competențe pe piața forței de muncă”;

·47 % dintre respondenți nu sunt de acord cu afirmația potrivit căreia „sistemele de învățământ superior funcționează bine” și

·Doar 29 % dintre studenți sau proaspăt absolvenți sunt de acord cu afirmația potrivit căreia „studenții sunt bine sprijiniți pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la domeniul pe care să îl studieze”.

De la încheierea consultării publice, propunerile specifice legate de o inițiativă a UE cu privire la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților au fost discutate la reuniunea directorilor generali pentru învățământul superior de la Bratislava din octombrie 2016, la reuniunea din noiembrie 2016 a Grupului de lucru privind modernizarea învățământului superior ET2020 și la Forumul european pentru educație și tineret din 2016, în cadrul cărora s-a oferit sprijin amplu unei abordări coordonate în acest domeniu.

O anchetă europeană de opinie realizată de CEDEFOP pe tema VET indică existența unor provocări similare într-o serie de state membre ale UE în ceea ce-i privește pe tinerii care finalizează o formă de învățământ profesional și tehnic, aproape o treime dintre aceștia declarând că au întâmpinat dificultăți la un moment dat în găsirea unui loc de muncă. O altă anchetă CEDEFOP, Competențe și locuri de muncă europene, pe baza răspunsurilor furnizate de 49 000 de angajați adulți (cu vârste cuprinse între 24 și 65 de ani), a indicat faptul că 41 % dintre aceștia consideră că au avut puține șanse de a găsi un loc de muncă conform competențelor și calificărilor lor.

Subiectul monitorizării parcursului profesional al absolvenților a fost discutat în mai multe rânduri cu părțile interesate din domeniul VET, pornind de la dezbaterea ale cărei contribuții au fost integrate în pregătirea prezentei propuneri. În special, reuniunea anuală în rețea EQAVET din iunie 2016, activitatea EQAVET de învățare reciprocă privind indicatorii relevanți din septembrie 2016 și forumul EQAVET din 2016, în cadrul căruia monitorizarea parcursului profesional al absolvenților a reprezentat un subiect principal, au contribuit din punctul de vedere al comunității de asigurare a calității învățământului profesional și tehnic.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe o evaluare a potențialelor beneficii, riscuri și efecte ale unei inițiative europene cu privire la dezvoltarea în continuare a unor mecanisme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților la nivel național și la nivelul UE. Promovarea capacității de inserție profesională a absolvenților și a monitorizării parcursului profesional al absolvenților au constituit un subiect recurent în cadrul schimbului de politici și de practici sprijinit de programul Educație și formare profesională 2020 și de Procesul de la Bologna, cu activități recente de învățare reciprocă privind promovarea capacității de inserție profesională a absolvenților (februarie 2015) și a monitorizării parcursului profesional al absolvenților (septembrie 2015).

Raportul final al Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni , finalizat în 2016, efectuat în numele Comisiei, a confirmat faptul că inițiativele cu privire la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la nivel de sistem sunt larg răspândite în Europa, deși abordările și nivelurile de activitate variază considerabil de la o țară la alta. În 25 dintre cele 31 de țări care au făcut obiectul anchetei au fost identificate inițiative bazate pe anchete periodice sau recente cu privire la absolvenți, pe o analiză a datelor administrative sau pe o combinație a acestora. Totuși, s-a constatat că numai 11 țări desfășoară periodic anchete cu privire la absolvenți (de obicei anual sau o dată la doi ani) și șase țări dispun de anchete de monitorizare care integrează date administrative și provenite din anchete. Ancheta a confirmat, de asemenea, solicitarea părților interesate de a se efectua o anchetă europeană durabilă și periodică cu privire la absolvenți.

De asemenea, au fost obținute date concrete din rezultatele studiilor HEGESCO și REFLEX (2010) (sprijinite de PC6 și, respectiv, de programul de învățare pe tot parcursul vieții), în cadrul cărora s-au efectuat anchete transnaționale la scară largă cu privire la rezultatele absolvenților de învățământ terțiar, precum și din Studiul privind impactul programului Erasmus (2015), dintr-un raport privind rezultatele învățământului profesional și tehnic pe piața muncii (CEDEFOP 2013) și din Ancheta europeană privind competențele și locurile de muncă (CEDEFOP 2015).

Activitatea EQAVET de învățare reciprocă cu privire la indicatorul 5 din 2016 (rata de plasament în cadrul programelor VET), bazată, de asemenea, pe studii de caz naționale, a condus la concluzia că monitorizarea parcursului profesional al absolvenților VET a oferit autorităților naționale și furnizorilor de VET informații esențiale pentru adaptarea furnizării de VET la nevoile pieței forței de muncă și pentru evaluarea eficacității sistemului VET. În cadrul Forumului EQAVET 2016 s-a discutat, în mod specific, despre monitorizarea parcursului profesional al absolvenților VET și despre caracteristicile sugerate pentru conceperea și punerea în aplicare a sistemelor adecvate.

•Evaluarea impactului

Dată fiind abordarea complementară a activităților statelor membre față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate, nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Mai degrabă, elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare, pe consultarea cu statele membre, în special cu cele care dispun de sisteme bine dezvoltate de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților și pe consultarea publică cu privire la proiectul de modernizare pentru învățământul superior.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Dispozițiile referitoare la statele membre

Paragrafele 1-2

Propunerea recomandă statelor membre să îmbunătățească disponibilitatea și calitatea informațiilor cu privire la activitățile absolvenților (persoane care au finalizat un anumit nivel de educație și formare), precum și, după caz, ale persoanelor care părăsesc învățământul superior și VET fără a absolvi, prin înființarea, până în 2020, a unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care să includă:

·colectarea de date administrative relevante din bazele de date din domeniul educației, din domeniul fiscal și din cel al securității sociale;

·elaborarea de anchete longitudinale cu privire la absolvenți și

·posibilitatea de a asocia, pe o bază anonimizată, date din diferite surse.

Pentru majoritatea inițiativelor existente privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, datele referitoare la absolvenți și obținute de la aceștia sunt colectate fie prin anchete dedicate, fie prin reunirea și încrucișarea diferitor tipuri de date administrative din bazele de date din domeniul educației, din domeniul fiscal și din cel al securității sociale. În cazul exercițiilor mai generale de colectare de date, cum ar fi anchetele privind forța de muncă, datele privind rezultatele ocupării forței de muncă în rândul absolvenților sunt, de asemenea, colectate de la diferite niveluri de educație, dar informațiile generate sunt mai generale decât datele colectate prin intermediul inițiativelor dedicate de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților. În plus, astfel cum se precizează în considerentul 5, tranzițiile către piața forței de muncă sunt determinate în mare măsură de contextul socioeconomic, de nivelul de calificare și de domeniul de studiu. Tranzițiile sunt influențate și de factori sociodemografici precum sexul, țara nașterii, cetățenia, originea etnică și contextul socioeconomic al familiei. De aceea este important ca sistemele de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților să colecteze și aceste informații și să le prezinte într-un mod judicios, de exemplu defalcând datele în funcție de sex.

Recomandând asocierea datelor din diferite surse și combinând date cantitative și calitative va fi posibilă realizarea unui tablou mai complex al rezultatelor absolvenților și al impactului opțiunilor lor de studiu anterioare asupra alegerilor lor ulterioare. Astfel cum s-a subliniat în textul introductiv anterior primului paragraf, acest demers va fi realizat în conformitate cu legislația națională, inclusiv cu regulamentele naționale și europene în domeniul protecției datelor, cu resursele disponibile și cu circumstanțele naționale.

Paragrafele 3-4

Este clară importanța asigurării unui răspuns semnificativ, reprezentativ și constant la anchetele longitudinale cu privire la absolvenți. Totuși, în cadrul consultărilor, unele state membre și-au exprimat preocupările cu privire la dificultățile de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care au migrat fie pentru studii, fie după finalizarea studiilor. Prin urmare, statele membre vor fi îndemnate să depună eforturi pentru a se asigura că rezultatele învățării în cazul acestor absolvenți sunt incluse în colectarea de date și că cooperează cu alte state membre, după caz.

Un obiectiv al recomandării Consiliului este de a elabora date comparabile cu privire la rezultatele absolvenților. Deși este recunoscut dreptul fiecărui stat membru de a dezvolta sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților în conformitate cu propriile nevoi, obiectivul care stă la baza înființării rețelei de experți este de a oferi un forum pentru ca experții, care urmează să fie numiți de statele membre, să colaboreze la nivel european în vederea îmbunătățirii cooperării și a învățării reciproce, a analizării opțiunilor pentru dezvoltarea de date compatibile și comparabile între ele și a stabilirii frecvenței optime a anchetelor longitudinale.

Rețeaua de experți va fi organizată și finanțată în conformitate cu acordurile pentru grupurile de lucru ET2020, fără a aduce atingere vreunei structuri care ar putea fi dezvoltate în vederea înlocuirii procesului ET2020. Se preconizează că seminarele online pot completa reuniunile față în față, după caz.

Paragraful 5

Diseminarea și utilizarea datelor privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților vor fi importante atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie. Textul propus subliniază utilizările cărora ar trebui să le servească datele: consolidarea orientării profesionale, conceperea și actualizarea programelor de învățământ, îmbunătățirea corelării competențelor, planificarea pentru nevoile în materie de educație, sociale și în domeniul ocupării forței de muncă aflate în continuă evoluție și îmbunătățirea elaborării de politici la nivel național și european.

Paragraful 6

Asigurarea unei finanțări adecvate și durabile pentru inițiativele de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților va fi esențială pentru succesul acestora. Din acest motiv, propunerea de recomandare a Consiliului face referire la surse de finanțare naționale și europene deopotrivă. Dat fiind că studiul privind absolvenții europeni indică faptul că o anumită formă de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților este pusă în practică în 25 dintre cele 31 de țări care au făcut obiectul anchetei, se consideră că statele membre recunosc deja valoarea sistemelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților.

Paragraful 7

Statelor membre li se va solicita acordul de a raporta Comisiei anual cu privire la punerea în aplicare și evaluarea recomandării Consiliului, începând de la doi ani după adoptarea acesteia. Nu se preconizează că această raportare va fi oneroasă: mai degrabă, statelor membre li se va solicita să raporteze cu privire la măsura în care sunt elaborate inițiativele de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, alături de o scurtă evaluare a rezultatelor sau a oricărei provocări cu care acestea ar putea să se confrunte. Raportarea periodică va permite rețelei de experți să-și adapteze activitatea la nevoile specifice.

Dispozițiile referitoare la Comisie

Paragraful 8

În domeniul învățământului superior, Comisia va elabora etapa-pilot a unei anchete europene cu privire la absolvenți, care va îmbunătăți disponibilitatea informațiilor comparabile referitoare la rezultatele absolvenților și se va baza pe rezultatele Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni . Concluziile studiului au indicat faptul că a existat sprijin din partea factorilor de decizie și a părților interesate pentru obținerea de date comparabile privind rezultatele absolvenților la nivelul sistemelor europene și că o anchetă europeană cu privire la absolvenți ar putea fi un mijloc de sprijin pentru dezvoltarea monitorizării parcursului profesional al absolvenților pe baza anchetelor în țările în care astfel de studii nu sunt încă realizate sau în care sunt în desfășurare reforme.

Având în vedere potențiala valoare adăugată a unei astfel de anchete, dar și provocările aferente, Comisia intenționează să urmeze o abordare în etape: o etapă-pilot, pentru dezvoltarea și testarea instrumentelor de colectare de date într-un număr limitat de țări europene, în urma căreia se va decide dacă se va realiza o anchetă europeană completă cu privire la absolvenți. Începerea anchetei este programată pentru luna septembrie 2017, iar prezentarea raportului, în termen de doi ani.

Paragraful 9

Este recunoscut faptul că sistemele de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților VET sunt, în multe cazuri, mai puțin dezvoltate decât sistemele de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților de învățământ superior. Din acest motiv, Comisia se va concentra asupra sprijinului pentru consolidarea capacităților în vederea punerii în practică a sistemelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, pe baza bunelor practici identificate, prin cartografierea tuturor statelor membre și prin facilitarea cooperării cu privire la utilizarea datelor provenite din monitorizarea parcursului profesional al absolvenților.

Paragrafele 10-13

Cele patru paragrafe finale afirmă intenția Comisiei de a înființa și de a sprijini rețeaua de experți, de a se asigura că sunt puse la dispoziție datele și analizele aferente, inclusiv prin utilizarea instrumentelor online, de a sprijini utilizarea surselor de finanțare europene, după caz și în conformitate cu temeiul lor juridic, și de a raporta Consiliului cu privire la punerea în aplicare a recomandării Consiliului în termen de cinci ani de la adoptarea acesteia.

2017/0100 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)    Capacitatea de inserție profesională a absolvenților care și-au încheiat educația și formarea profesională reprezintă un motiv de preocupare în multe state membre, în special deoarece rata de ocupare a absolvenților recenți de învățământ superior din Uniune nu s-a redresat complet după criza financiară din 2008 2 , iar situația ocupării forței de muncă în ceea ce-i privește pe absolvenții de programe VET variază de la un stat membru la altul.

(2)    Prin urmare, statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, au fost încurajate, prin Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 3 , să promoveze productivitatea și capacitatea de inserție profesională printr-o ofertă adecvată de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante.

(3)    Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt esențiale informații de bună calitate cu privire la parcursul profesional al absolvenților după obținerea calificării sau după încheierea educației și a formării atât pentru a înțelege cauzele problemelor legate de capacitatea de inserție profesională a absolvenților în anumite regiuni și sectoare economice sau în cazul absolvenților anumitor domenii din învățământul superior sau din învățământul profesional sau tehnic, cât și pentru a identifica soluții la aceste probleme legate de capacitatea de inserție profesională. Valoarea unor astfel de informații este subliniată atât în Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (EHEA) 4 , cât și în Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) 5 .

(4)    Totuși, întrucât sistemele de colectare, analizare și utilizare a datelor privind rezultatele pentru absolvenții de învățământ superior și de învățământ profesional și tehnic nu sunt bine dezvoltate în multe zone din Uniune, adesea informațiile nu sunt suficiente pentru ca studenții să poată face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la domeniul pe care îl vor studia sau pentru conceperea programelor de învățământ sau a politicii guvernamentale.

(5)    În plus, tranzițiile către piața forței de muncă sunt determinate în mare măsură de contextul socioeconomic, de nivelul de calificare și de domeniul de studiu. Tranzițiile sunt influențate și de factori sociodemografici precum sexul, țara nașterii, cetățenia, originea etnică și contextul socioeconomic al familiei 6 . Prin urmare, colectarea de date cu privire la impactul acestor factori diverși este esențială pentru abordarea problemei în mod cuprinzător.

(6)    Deși multe state membre dezvoltă în acest moment sisteme de monitorizare, schimbul de cunoștințe și de bune practici, precum și învățarea reciprocă sunt limitate.

(7)    Întrucât datele comparabile existente sunt limitate din punctul de vedere al domeniului de aplicare, iar datele colectate la nivel național nu sunt comparabile cu cele colectate în alte state membre, este dificil să se ajungă la concluzii pe baza diferențelor în ceea ce privește tendințele sau rezultatele între țări și regiuni.

(8)    Rezultatele consultării publice 7 pe tema proiectului de modernizare al Uniunii pentru învățământul superior au dezvăluit preocupări cu privire la faptul că învățământul superior nu le oferă absolvenților cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mediu educațional și al ocupării forței de muncă care evoluează rapid și că se mențin necorelări continue ale competențelor în unele state membre.

(9)    Statele membre au solicitat măsuri la nivelul Uniunii, destinate îmbunătățirii fluxului de informații cu privire la capacitatea de inserție profesională, la necorelările de competențe și la nevoile pieței forței de muncă. În special Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) 8 propune promovarea relevanței învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru societate, inclusiv prin intermediul unor informații mai bune și al unei mai bune anticipări a nevoilor și rezultatelor pieței forței de muncă, de exemplu monitorizarea carierei absolvenților.

(10)    De asemenea, statele membre s-au angajat să asigure informații și reacții integrate constante, angajament asumat în cadrul concluziilor de la Riga din 2015 privind un nou set de obiective pe termen mediu în domeniul VET pentru perioada 2015-2020, prin acțiuni precum utilizarea datelor cu privire la capacitatea de inserție profesională a absolvenților VET și a unei combinații de date privind învățarea, intrarea pe piața forței de muncă și cariera, dezvoltarea capacităților actorilor de la nivel național de a utiliza datele referitoare la absolvenți în vederea adaptării programelor de cursuri, a profilurilor profesionale și a conținutului calificărilor din învățământul profesional și tehnic la noile cerințe economice și tehnice.    

(11)    Ulterior, în Rezoluția privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016 9 , statele membre au subliniat importanța abordării cu prioritate a necorelării competențelor și a lipsei de personal calificat.

(12)    Aceasta s-a bazat pe activitățile anterioare. Statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare 10 din 2014 să utilizeze, în măsura în care este posibil, informațiile privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților la evaluarea calității și eficienței educației și formării în materie de antreprenoriat.

(13)    În 2013, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind dimensiunea socială a învățământului superior 11 , să faciliteze furnizarea de informații privind oportunitățile și rezultatele din sectorul educației și de pe piața forței de muncă.

(14)    De asemenea, statele membre au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului privind capacitatea de inserție profesională a absolvenților educației și formării profesionale 12 din 2012 să stabilească un criteriu de referință potrivit căruia, până în 2020, 82 % dintre absolvenții cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care și-au încheiat educația și formarea cu cel mult trei ani înainte de anul de referință să fie încadrați în muncă, precum și să monitorizeze proporția de absolvenți ai educației și formării profesionale încadrați în muncă, în vederea îmbunătățirii bazei de date concrete pentru dezvoltarea politicilor privind interfața dintre educație și formare, pe de o parte, și ocuparea forței de muncă, pe de altă parte, în timp ce statele membre și Comisia au convenit să colecteze informații calitative și exemple de bune practici pentru a completa monitorizarea cantitativă și pentru a consolida fundamentul pentru o elaborare a politicilor pe bază de date concrete.

(15)    Prin urmare, Comisia Europeană, în Comunicarea privind noua agendă pentru competențe în Europa 13 , a acordat prioritate îmbunătățirii informațiilor privind competențele și opțiunile mai bune legate de carieră, prin propunerea unei inițiative privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților de învățământ terțiar, pentru a sprijini statele membre în îmbunătățirea informațiilor referitoare la tranziția absolvenților către piața forței de muncă.

RECOMANDĂ CA STATELE MEMBRE:

În conformitate cu legislația națională și europeană, în special cu Directiva 95/46/CE privind protecția datelor cu caracter personal 14 , precum și în conformitate cu resursele disponibile și cu circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:

1.    Să îmbunătățească disponibilitatea și calitatea datelor cu privire la activitățile absolvenților 15 și, după caz, ale persoanelor care părăsesc învățământul superior și învățământul profesional și tehnic fără a absolvi, inclusiv prin instituirea, până în 2020, a unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților care să includă:

(a)    colectarea de date administrative relevante din bazele de date din domeniul educației, din domeniul fiscal și din cel al securității sociale;

(b)    elaborarea de anchete longitudinale cu privire la absolvenți, la nivelul sistemului de învățământ, ca semn de recunoaștere a importanței datelor calitative referitoare la tranziția lor către piața muncii sau către o educație și o formare suplimentare și la parcursul profesional ulterior și

(c)    posibilitatea ca autoritățile publice să asocieze, pe o bază anonimizată, date din diferite surse, în vederea creării unei imagini complexe a rezultatelor absolvenților.

Conținutul datelor care urmează a fi colectate

2.    Să colecteze date care includ:

(a) următoarele date cantitative

·(i) informații sociobiografice și socioeconomice

·(ii) intensitatea studiilor

·(iii) metoda de studiu

·(iv) calificarea (calificările)

·(v) credite primite

·(vi) domeniul de studiu

·(vii) tranziția către încadrarea în muncă sau către o educație și o formare suplimentare

·(viii) câștigurile

·(ix) tipul contractului

·(x) situația în ceea ce privește încadrarea în muncă

·(xi) ocupația, statutul profesional și/sau activitatea

·(xii) mobilitatea geografică și/sau sectorială

 

(b) următoarele date calitative

·(i) relevanța studiului pentru ocuparea forței de muncă

·(ii) participarea la activități de voluntariat sau de angajament civic

·(iii) progresul și satisfacția în carieră

·(iv) percepții asupra calității și relevanței experienței lor în materie de educație și în materie de formare profesională

Anchete longitudinale cu privire la absolvenți

3.    Să asigure o rată ridicată de răspuns, reprezentativă și constantă, la anchetele longitudinale cu privire la absolvenți, inclusiv monitorizarea parcursului profesional al absolvenților care au migrat fie în scopul educației și al formării, fie după finalizarea educației și a formării lor.

Cooperarea europeană

4.    Să facă parte dintr-o rețea de experți, care urmează a fi organizată în conformitate cu structurile actuale de guvernanță pentru cooperare în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale 2020, fără a aduce atingere vreunei noi structuri care ar putea urma acestuia, care va încuraja cooperarea și învățarea reciprocă, va analiza opțiunile pentru elaborarea de date compatibile și comparabile între ele și va decide frecvența optimă a anchetelor longitudinale.

Diseminarea datelor și valorificarea rezultatelor

5.    Să asigure diseminarea datelor în timp util, în mod regulat și pe scară largă, precum și valorificarea rezultatelor, având ca obiectiv:

(a) consolidarea orientării profesionale pentru potențialii studenți, pentru actualii studenți și pentru absolvenți;

(b) conceperea și actualizarea programelor de învățământ, pentru a îmbunătăți dobândirea de competențe relevante și capacitatea de inserție profesională;

(c) îmbunătățirea corelării competențelor, pentru a sprijini competitivitatea și inovarea la nivel local, regional și național;

(d) planificarea pentru nevoile în materie de educație, sociale și în domeniul ocupării forței de muncă, aflate în continuă evoluție și

(e) contribuția la elaborarea de politici atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii.

Finanțarea

6.    Să asigure durabilitatea inițiativelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților prin alocarea de resurse adecvate și multianuale, prin utilizarea de surse de finanțare naționale sau europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, dacă este cazul și în conformitate cu resursele proprii existente, cu temeiul lor juridic și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce vreo atingere negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual.

Raportarea și evaluarea

7.    În termen de doi ani de la adoptarea prezentei recomandări și, ulterior, o dată pe an, să raporteze Comisiei cu privire la punerea în aplicare și la evaluarea prezentei recomandări.

RECOMANDĂ COMISIEI:

8.    Să elaboreze etapa-pilot a unei anchete europene cu privire la absolvenții din domeniul învățământului terțiar, care să urmărească îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile referitoare la încadrarea în muncă și la rezultatele sociale ale absolvenților și care se va baza pe rezultatele Studiului de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni 16 .

9.    Să ofere sprijin pentru consolidarea capacităților în cadrul învățământului profesional și tehnic, după necesități, pentru instituirea unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților bazate pe bunele practici identificate prin intermediul unei cartografieri cuprinzătoare la nivelul statelor membre și să faciliteze cooperarea între autorități, furnizorii de învățământul profesional și tehnic și serviciile de orientare profesională în ceea ce privește utilizarea datelor provenite din monitorizarea parcursului profesional al absolvenților.

10.    Să promoveze învățarea reciprocă și să consolideze cooperarea, prin înființarea și sprijinirea rețelei de experți.

11.    Să se asigure că datele colectate și analizele aferente sunt puse la dispoziție pentru a fi utilizate de statele membre și de părțile interesate, inclusiv prin intermediul instrumentelor online existente ale UE.

12.    Să sprijine utilizarea surselor de finanțare europene, cum ar fi programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, dacă este cazul și în conformitate cu capacitatea lor financiară, cu temeiul lor juridic și cu prioritățile stabilite pentru perioada 2014-2020, fără a aduce vreo atingere negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual.

13.    Să raporteze Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei recomandări în termen de cinci ani de la adoptarea acesteia.

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Adoptată la Bruxelles,

(1) A se vedea Monitorul educației și formării 2016: http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_ro  

(2) COM/2015/0690 final.

(3) Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (JO L 268, 15.10.2015, p. 28)

(4) ISBN 952-5539-04-0

(5) Recomandarea Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (JO C 155, 8.7.2009, p. 1)

(6) În ceea ce privește impactul sexului și al provenienței din familii de migranți asupra tranziției de la școală la piața forței de muncă, a se vedea documentul OCDE/Uniunea Europeană (2015), Indicators of Immigrant Integration 2015 – Settling In (Indicatori pentru 2015 referitori la integrarea imigranților – Instalarea), capitolul 13.

(7) COM(2016) 381 final.

(8) JO C 417, 15.12.2015, p. 25

(9) Proiect de rezoluție a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea dezvoltării socioeconomice și a incluziunii în UE prin educație: contribuția educației și formării profesionale la semestrul european 2016, 5685/1/16 REV 1.

(10) JO C 17, 20.1.2015, p. 2-7.

(11) JO C 168, 14.6.2013, p. 2.

(12) JO C 169/04, p. 11.

(13) SWD/2016/0195 final.

(14) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995 p. 31).

(15) În sensul prezentei recomandări a Consiliului, „absolvent” înseamnă o persoană care a finalizat orice nivel de învățământ superior sau de VET. Totuși, este recunoscut faptul că unele state membre dispun, de asemenea, de inițiative de monitorizare a persoanelor care părăsesc școala.

(16) Studiul de fezabilitate cu privire la absolvenții europeni vizează doar învățământul superior.