28.6.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 227/63

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), a Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc, a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și a Regulamentului (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată”

[COM(2017) 536 final – 2017/0230 (COD)]

și

„Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)”

[COM(2017) 537 final – 2017/0231 (COD)]

și

„Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1092/2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic”

[COM(2017) 538 final – 2017/0232 (COD)]

(2018/C 227/09)

Raportor:

Daniel MAREELS

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, COM(2017) 538 final: 23.10.2017, COM(2017) 536 final: 22.11.2017 și COM(2017) 537 final: 29.11.2017 Parlamentul European, COM(2017) 538 final: 26.10.2017, COM(2017) 536 final: 16.11.2017 și COM(2017) 537 final: 16.11.2017
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziunea economică și socială
Data adoptării în secțiune	29.1.2018
Data adoptării în adunarea plenară	15.2.2018
Sesiunea plenară nr.	532
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	156/0/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerile Comisiei de a intensifica supravegherea în uniunea piețelor de capital (UPC), ale cărei obiective le susține în totalitate. Cu aceste propuneri nu se face doar un pas nou și important spre o mai mare integrare și convergență, prin consolidarea supravegherii integrate în uniunea piețelor de capital (UPC), ci se urmărește și realizarea unor obiective mai ample.

1.2.

Într-adevăr, ele aduc în primul rând elemente de bază noi pentru realizarea unei uniuni a piețelor de capital în UE, a cărei constituire rapidă este oportună. La rândul ei, uniunea piețelor de capital trebuie să contribuie, alături de uniunea bancară, la aprofundarea și finalizarea UEM. În sens mai general, atât una, cât și cealaltă trebuie să faciliteze, de asemenea, consolidarea poziției UE și a statelor membre într-un context mondial schimbător.

1.3.

Importanța unei uniuni eficiente a piețelor de capital nu poate fi subestimată, întrucât poate aduce o contribuție semnificativă la partajarea privată a riscurilor la nivel transfrontalier. Aceasta trebuie să îmbunătățească reziliența statelor membre la șocurile asimetrice în perioadele de criză. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar ca aceste piețe să fie sigure, stabile și rezistente la șocuri. O supraveghere mai integrată, atât la nivel microprudențial, cât și macroprudențial, joacă un rol crucial în acest context.

1.4.

Prin urmare, este esențial să se acorde prioritate pregătirii terenului pentru mai multe operațiuni de piață transfrontaliere, care trebuie să poată avea loc fără obstacole, bariere și inegalități naționale și de altă natură și la costuri mai scăzute. Condițiile egale de concurență sunt indispensabile, iar arbitrajul de reglementare nu își găsește loc în acest context. Întreprinderile trebuie să poată utiliza mai bine și mai ușor posibilitățile de finanțare, cu mai puține sarcini administrative și cu costuri mai scăzute.

1.5.

La rândul lor, consumatorii și investitorii trebuie să aibă opțiuni mai multe și mai bune și să beneficieze de o protecție sporită. În final, concluzia Comitetului este că încrederea sporită în piețe trebuie să fie obiectivul tuturor părților interesate, inclusiv al autorităților de supraveghere. Această încredere poate fi stimulată urmărindu-se asigurarea unei finanțări mai durabile, în conformitate cu activitățile și acordurile internaționale. Acest lucru trebuie să se reflecteze și în domeniul supravegherii.

1.6.

Noul mediu de supraveghere trebuie să fie caracterizat printr-o preocupare permanentă de a asigura pentru toți nivelul maximum posibil de claritate și securitate juridică. Este necesar să se găsească echilibrul corect în repartizarea competențelor între autoritățile de supraveghere naționale și cele europene și, în măsura în care este posibil, să fie aplicate principiile subsidiarității și proporționalității, cu atât mai mult acum, în faza edificării uniunii piețelor de capital, și aceasta în vederea asigurării diversității operatorilor de piață, mai ales a celor mici. Acest lucru este valabil și pentru operațiunile locale. În același timp, trebuie să se combată neclaritățile, suprapunerile și alte situații existente în materie de supraveghere care se opun acestei uniuni sau o obstrucționează în mod semnificativ.

1.7.

De asemenea, trebuie avut în vedere și viitorul, astfel încât noile evoluții și tehnologiile moderne, precum tehnologia financiară, să își găsească o aplicare corectă și sigură în mediul financiar, în condiții de concurență egale pentru toți operatorii.

1.8.

La realizarea supravegherii integrate, ceea ce se urmărește este convergența și coordonarea și, în acest context, eficacitatea și eficiența trebuie să primeze, în conformitate cu abordarea REFIT. În acest context, se poate dovedi utilă consolidarea capacității autorităților europene de supraveghere de a realiza propriile studii de impact. De asemenea, trebuie luată în considerare în largă măsură problema costurilor. Atunci când o parte a costurilor sunt suportate direct de sectorul privat, trebuie să se țină seama de disciplina bugetară, iar duplicarea imputărilor trebuie evitată. Eventualele modificări trebuie făcute în mod transparent și, în orice caz, se recomandă un control adecvat al resurselor globale. Prin urmare, sectorul trebuie asociat în mod corespunzător.

1.9.

Așa cum se întâmplă în prezent, și etapele viitoare trebuie să se bazeze pe dialog și consultare cu toate autoritățile și cu alte părți interesate, precum și pe consultările publice cu toți cei interesați. O astfel de abordare este foarte importantă pentru Comitet, întrucât permite obținerea celor mai bune rezultate posibile în privința situațiilor concrete, rezultate care se pot baza pe cel mai larg acord posibil.

1.10.

Aceste propuneri reprezintă un pas important înainte, însă nu constituie punctul final. CESE trebuie să urmărească în continuare obiectivul final al unei autorități comune de supraveghere, după cum se menționează și în „Raportul celor cinci președinți”. După concretizarea propunerilor actuale, procesul trebuie continuat în mod inteligent și constant, în conformitate cu cele de mai sus.

1.11.

Comitetul își exprimă sprijinul deplin pentru propunerea de a transfera anumite competențe de supraveghere în materie de asigurări dinspre autoritățile naționale de supraveghere către nivelul european, întrucât aceasta contribuie la o mai mare convergență în supraveghere și facilitează condiții de concurență egale pentru toți participanții la piață.

2. Context (1)

2.1.

În ceea ce privește edificarea unei uniuni a piețelor de capital, se constată în prezent că Europa dispune deja de o supraveghere coerentă pentru sectorul bancar prin intermediul mecanismului unic de supraveghere, la care participă 19 state membre, în timp ce supravegherea piețelor de capital din cadrul UE are loc, cu câteva excepții, la nivel național.

2.2.

Este evident că această situație nu corespunde principiilor care stau la baza acestei uniuni a piețelor de capital și a uniunii bancare. În plus, nu trebuie pierdut din vedere că integrarea financiară vizată nu este doar în beneficiul UEM, ci și în cel al tuturor statelor membre.

2.3.

Întrucât finalizarea uniunii piețelor de capital reprezintă o prioritate a actualei Comisii Europene, se iau măsuri prioritare pentru o mai bună aliniere a supravegherii cu principiile uniunii piețelor de capital și pentru integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare. De altfel, acțiunea a fost deja anunțată în evaluarea recentă la jumătatea perioadei a uniunii piețelor de capital (2).

2.4.

Concret, Comisia a prezentat, la 20 septembrie 2017, o Comunicare (3) și trei propuneri legislative care prevăd modificări în cazul a două directive și a nouă regulamente (4). Măsurile propuse sunt valabile pentru toate statele membre.

2.5.

Aceste propuneri vizează consolidarea și continuarea integrării actualului cadru de consolidare al UE, în special prin următoarele măsuri:

2.5.1.

o mai bună coordonare a supravegherii, prin intermediul:

2.5.1.1.

unei consolidări specifice, la nivelul UE, a supravegherii macroprudențiale controlate de Comitetul european pentru risc sistemic;

2.5.1.2.

unei mai mari convergențe în materie de supraveghere, prin consolidarea competențelor existente ale autorităților europene de supraveghere;

2.5.1.3.

consolidării procedurilor utilizate de către autoritățile europene de supraveghere, emițând orientări și recomandări pentru a reflecta importanța acestor instrumente;

2.5.1.4.

acordării permisiunii pentru Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) de a primi date privind tranzacțiile direct de la participanții de pe piață;

2.5.1.5.

creșterii rolului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) în coordonarea autorizării modelelor interne de măsurare a riscurilor utilizate de companiile de asigurări și reasigurări;

2.5.2.

o extindere a competențelor de supraveghere directă ale ESMA:

2.5.2.1.

noile domenii de supraveghere a piețelor de capital le cuprind în special pe acelea în cadrul cărora supravegherea directă poate să reducă barierele transfrontaliere și să promoveze integrarea suplimentară a pieței. Acest lucru poate fi privit ca un pas în direcția unei autorități unice de supraveghere;

2.5.3.

o îmbunătățire a guvernanței și a finanțării autorităților de supraveghere:

2.5.3.1.

în privința structurii de guvernanță, se face o distincție între competențele autorităților naționale și autoritățile europene de supraveghere. Primele continuă să stabilească direcția globală și să decidă cu privire la chestiunile de reglementare, în timp ce ultimele vor asigura luarea unor decizii orientate către UE în ceea ce privește coordonarea practicilor de supraveghere;

2.5.3.2.

în ceea ce privește finanțarea, se urmărește o diversificare. Alături de administrațiile publice, se preconizează că și sectorul de activitate și participanții la piață vor trebui să genereze o parte din resurse.

2.5.4.

Solicitarea adresată autorităților europene de supraveghere de a ține seama de factorii de mediu, sociali și de guvernanță, precum și de aspecte legate de tehnologia financiară (fintech), atunci când își îndeplinesc atribuțiile în cadrul mandatelor lor:

2.5.4.1.

drept prim pas, se clarifică și consolidează rolul autorităților europene de supraveghere în evaluarea riscurilor de mediu, sociale și în materie de guvernanță, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a sectorului financiar al Europei și beneficii pentru o economie durabilă (5);

2.5.4.2.

în ceea ce privește tehnologia financiară, autorităților de reglementare și de supraveghere trebuie să li se permită să se familiarizeze cu aceste tehnologii și să li se ofere posibilitatea să dezvolte noi reglementări și modalități de supraveghere, colaborând, printre altele, cu companiile din acest sector (6).

2.6.

În plus, s-a publicat (7) o propunere care prevede transferul către autoritățile europene a anumitor competențe de supraveghere care sunt încredințate în prezent autorităților naționale competente. Acestea vizează mai ales sectorul asigurărilor.

2.6.1.

În ceea ce privește ESMA, este vorba în esență despre transferul competenței de autorizare și supraveghere a furnizorilor de servicii de raportare a datelor, precum și a competențelor de colectare a datelor din acest domeniu.

2.6.2.

În ceea ce privește EIOPA, este vorba despre extinderea rolului acesteia, pentru a contribui la convergența în materie de supraveghere în domeniul cererilor privind utilizarea modelelor interne de măsurare a riscurilor, precum și despre modificări privind schimburile de informații referitoare la cererile respective, posibilitatea de a emite avize pe această temă și posibilitatea de a contribui la soluționarea diferendelor dintre autoritățile de supraveghere.

3. Comentarii

3.1.

În general, prezentele propuneri ale Comisiei se înscriu în planul mai larg de creare a unei uniuni a piețelor de capital, a cărei importanță actuală este incontestabilă. În acest sens, CESE „se pronunță în mod ferm în favoarea acestei uniuni și dorește să contribuie în mod ambițios la realizarea ei”. Realizarea neîntârziată a acesteia este esențială (8). În plus, Consiliul European (9) și Parlamentul European (10) au solicitat în mod regulat să se depună eforturi în vederea finalizării uniunii piețelor de capital.

3.2.

În opinia Comitetului, uniunea piețelor de capital trebuie plasată, la rândul ei, în cadrul mai larg al poziționării internaționale a Europei într-un context global în schimbare, al aprofundării și finalizării UEM și – nu în ultimul rând – al continuării integrării financiare între statele membre și Uniune.

3.3.

Continuarea integrării financiare menționate este deosebit de importantă, deoarece partajarea privată a riscurilor la nivel transfrontalier este astfel facilitată și încurajată. După cum a demonstrat criza recentă, trebuie să se îmbunătățească reziliența statelor membre împotriva șocurilor asimetrice în perioadele de criză.

3.4.

De asemenea, „Uniunea piețelor de capital poate avea o contribuție substanțială la consolidarea redresării economice, asigurând creșterea, investițiile și crearea de locuri de muncă, ceea ce este atât în beneficiul tuturor statelor membre luate individual, cât și pentru UE în ansamblu. (…) Acest lucru ar trebui să contribuie, la rândul său, la creșterea nivelului de stabilitate, de securitate și de reziliență economică și financiară” (11).

3.5.

Comitetul salută, prin urmare, prezentele propuneri de a consolida și a integra mecanismul european de supraveghere și faptul că acestea au fost formulate rapid. Acum acestea trebuie și implementate. În plus, pot fi amintite și alte inițiative anterioare care contribuie și ele la realizarea acestor obiective și față de care CESE și-a exprimat aprecierea. Amintim astfel, printre altele, propunerile referitoare la un mecanism de supraveghere mai integrat pentru contrapărțile centrale (12) și cele referitoare la produsele paneuropene de pensii personale (PEPP) (13), în care se prevede un rol important pentru EIOPA.

3.6.

Așa cum s-a menționat anterior, „Comitetul își exprimă satisfacția cu privire la faptul că supravegherea va fi o parte esențială a eforturilor pentru dezvoltarea uniunii piețelor de capital. Supravegherea la nivel european trebuie să joace un rol esențial, atât în ceea ce privește securitatea și stabilitatea , cât și în ceea ce privește realizarea obiectivului de integrare a pieței și de eliminare a obstacolelor și inegalităților de pe piața unică ” (14). În contextul menționat anterior, aceste obiective se află în centrul problemei și, prin urmare, trebuie mereu să primeze și să fie prezente.

3.7.

În opinia Comitetului, este necesar ca regulile urmărite să contribuie în mod concret și direct la atingerea obiectivelor și să genereze efecte pozitive pentru toate părțile interesate din toate statele membre.

3.8.

În acest sens, Comitetul susține ceea ce se menționează în această privință în Comunicare. Aceasta stipulează că „este esențial să se consolideze capacitatea autorităților europene de supraveghere de a asigura o supraveghere coerentă și o aplicare uniformă a cadrului unic de reglementare. Acest lucru va sprijini buna funcționare a piețelor de capital prin reducerea barierelor din calea investițiilor transfrontaliere, prin simplificarea mediului de afaceri și prin reducerea costurilor de asigurare a conformității generate de punerea în aplicare divergentă a normelor pe care le suportă întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere. Din perspectiva investitorilor, supravegherea coerentă și aplicarea uniformă a normelor contribuie la sporirea protecției investitorilor și la consolidarea încrederii în piețele de capital” (15). Pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare standarde de supraveghere comparabile în toate statele membre ale UE.

3.9.

În cazul extinderii competențelor de supraveghere, trebuie să se urmărească cea mai mare claritate și cea mai mare certitudine juridică posibile pentru toți, atât pentru autoritățile de supraveghere europene și naționale, cât și pentru întreprinderile aflate sub supraveghere. Măsurile de control planificate trebuie să fie adecvate.

3.10.

Trebuie căutat echilibrul corect între competențele autorităților de supraveghere naționale și europene. Este prioritar ca tranzacțiile și operațiunile transfrontaliere să se desfășoare în cele mai bune condiții posibile, iar obstacolele din calea acestora trebuie eliminate. În celelalte cazuri, trebuie să se verifice dacă controlul nu poate să continue la nivel local, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în etapa de constituire a uniunii piețelor de capital și având în vedere diversitatea actorilor de pe piață, în special a întreprinderilor mici. Proporționalitatea și subsidiaritatea ar trebui luate în considerare în măsura posibilului. Acest lucru este valabil și pentru operațiunile locale, în cazul cărora autoritățile naționale de supraveghere sunt mai apropiate de piață. Arbitrajul de reglementare, suprapunerile în materie de supraveghere, normele naționale specifice și supralegiferarea trebuie evitate cât se poate de mult, în special atunci când se opun uniunii piețelor de capital sau o obstrucționează în mod semnificativ.

3.11.

În plus, trebuie să se urmărească și un echilibru potrivit între posibilitatea de a oferi servicii sau instrumente financiare transfrontaliere, care este foarte importantă (a se vedea, mai sus, partajarea privată a riscurilor la nivel transfrontalier), și protejarea investitorilor și a consumatorilor. Importanța acestuia este acum în creștere, întrucât tot mai multe tranzacții nu mai au loc în modul tradițional „față în față”, ci „la distanță” (16). În final, clienții (potențiali) ar trebui să se poată bucura de același grad de informare și de protecție, și aceasta indiferent de locul în care își are sediul furnizorul (serviciului sau instrumentului) și de modul în care se tranzacționează.

3.12.

De asemenea, supravegherea europeană nu este posibilă fără să pună accent pe protecția investitorilor și a consumatorilor. Aceștia trebuie să dispună de opțiuni mai numeroase și mai bune și să beneficieze de o protecție sporită. Astfel, este necesar să fie oferite și produse de bază fără riscuri. Trebuie luată în considerare coerența cu alte inițiative (17), iar aplicarea noilor reglementări nu trebuie să fie nefavorabilă consumatorului. În final, concluzia Comitetului este că încrederea sporită în piețe trebuie să fie obiectivul tuturor părților interesate, inclusiv al autorităților de supraveghere. Această încredere poate fi stimulată urmărindu-se o finanțare mai durabilă, în conformitate cu activitățile și acordurile internaționale.

3.13.

În același mod, trebuie avut în vedere și viitorul, astfel încât noile evoluții și tehnologiile moderne, precum fintech, să își poată găsi aplicare în mediul financiar. Potențialul acestora trebuie abordat, însă acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul securității. Sunt necesare condiții de concurență egale pentru toți operatorii, indiferent de modul în care acționează aceștia.

3.14.

Eforturile depuse de autoritățile europene de supraveghere în privința dezvoltării standardelor legislative trebuie să fie evidențiate și apreciate. În acest context, este important ca în viitor să se urmărească în și mai mare măsură convergența și coordonarea, pentru a se folosi resursele disponibile în cel mai bun mod posibil. De asemenea, trebuie avută în vedere importanța aplicării corespunzătoare a legislației europene.

3.15.

La elaborarea acestor măsuri și a celor viitoare, abordarea REFIT trebuie să servească drept exemplu în acest domeniu: eficacitatea și eficiența trebuie să fie în prim-plan, alături de căutarea unei modalități cât mai puțin costisitoare de a obține rezultatele dorite. REFIT urmărește simplificarea, elimină sarcinile inutile și aplică normele fără a aduce atingere obiectivelor politicii.

3.16.

În acest context, ar putea fi luată în considerare consolidarea capacității autorităților europene de supraveghere de a realiza propriile studii de impact, având în vedere că acest lucru le oferă posibilitatea de a analiza costurile de punere în aplicare și eficiența standardelor pe care le-au elaborat; în această privință, trebuie să se țină seama, pe cât posibil, de principiul proporționalității. Pentru aceste studii, se poate recurge, într-un mod mai amplu și mai structurat, la diverse grupuri de părți interesate, pentru a acumula cunoștințe și experiență din mediul de afaceri.

3.17.

Ca să-și îndeplinească misiunea în mod corespunzător, autoritățile europene de supraveghere trebuie să dispună de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. În prezent, acestea provin parțial din bugetul european și parțial de la autoritățile naționale de supraveghere. Orice modificare, inclusiv cea care presupune ca o parte a costurilor pentru supravegherea indirectă să fie suportate direct de sectorul privat, trebuie să țină seama de disciplina bugetară, iar duplicarea imputărilor trebuie evitată. În structura actuală, entitățile financiare contribuie deja la resursele autorităților europene de supraveghere, prin intermediul contribuției la autoritatea națională de supraveghere. Contribuția entităților financiare la autoritățile de supraveghere naționale și europene trebuie deci redistribuită și trebuie evitată o creștere generală suplimentară a costului supravegherii. Orice modificare ulterioară trebuie să se bazeze pe nivelul cel mai ridicat de transparență și trebuie puse în aplicare mecanisme de control riguroase. De asemenea, este necesar să se asigure un control adecvat al resurselor globale, care trebuie efectuate, de asemenea, în mod corespunzător, de către sectorul financiar.

3.18.

Aceste propuneri reprezintă fără îndoială un pas important înainte, însă nu constituie punctul final. În acest sens, Comitetul susține obiectivul enunțat în recentul document de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare (18) și în special faptul că „consolidarea treptată a cadrului de supraveghere ar trebui să ducă în final la instituirea unei autorități europene unice de supraveghere a piețelor de capital”. Acest obiectiv final este prezentat și în „Raportul celor cinci președinți” (19), de la mijlocul anului 2015.

3.19.

Prezentele propuneri se bazează pe o abordare etapizată. Această abordare pare a fi deosebit de oportună, cu atât mai mult în acest moment, al edificării uniunii piețelor de capital (20), și având în vedere atât situațiile și aspirațiile diferite ale statelor membre, cât și numeroasele provocări și evoluții globale apărute, de natură economică, tehnologică și politică.

3.20.

De asemenea, Comitetul salută hotărârile bazate pe experiența operațională dobândită de autoritățile europene de supraveghere, pe munca desfășurată de Comisie, pe recomandările Parlamentului European, pe un dialog intens cu toate părțile interesate și pe o amplă consultare publică cu toate părțile interesate. Comitetul consideră această abordare corectă și adecvată. Aceasta permite obținerea celor mai bune rezultate posibile în situații concrete, rezultate care se pot baza pe cel mai larg acord posibil. De aceea, propune în mod explicit ca această abordare să fie utilizată și în viitor, atât pentru evaluarea periodică a reglementărilor, cât și atunci când se iau noi măsuri în vederea realizării obiectivului final (a se vedea mai sus).

3.21.

În orice moment, crearea unor condiții de concurență egale pe piețele financiare ale UE, atât în cadrul zonei euro, cât și în raport cu celelalte state membre, trebuie să fie prioritară. De altfel, condițiile de concurență egale trebuie definite și în raport cu furnizorii din afara UE. Acest lucru este posibil doar dacă reglementările și supravegherea din aceste țări terțe urmăresc aceleași obiective ca și Uniunea Europeană.

3.22.

Propunerea de a transfera anumite competențe de supraveghere în materie de asigurări dinspre autoritățile naționale de supraveghere către nivelul european se înscrie în dorința de a extinde supravegherea piețelor financiare ale UE și de a facilita astfel realizarea uniunii piețelor de capital. Acestea vor contribui la o mai mare convergență în materie de supraveghere și vor facilita condiții de concurență egale pentru toți actorii de pe piață.

Bruxelles, 15 februarie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) Acest text este inspirat de mai multe publicații oficiale și a fost preluat, printre altele, de la Consiliu și Comisie. A se vedea, printre altele, http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13447-2017-INIT/ro/pdf și http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-3308_en.htm.

(2) Comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, COM(2017) 292 final.

(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Intensificarea supravegherii integrate pentru a consolida uniunea piețelor de capital și integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare, COM(2017) 542 final.

(4) A se vedea https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/financial-supervision-and-risk-management/european-system-financial-supervision_en#reviewoftheesfs.

(5) În 2018 va fi publicat un plan de acțiune cu măsuri de reglementare.

(6) Va fi publicat, și în această privință, un plan de acțiune al Comisiei pentru 2018.

(7) Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), COM(2017) 537 final.

(8) JO C 81, 2.3.2018, p. 117, punctul 1.1.

(9) Concluziile reuniunii Consiliului European din 22-23 iunie 2017.

(10) Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital (2015/2634(RSP)]. A se vedea http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0268+0+DOC+XML+V0//RO.

(11) JO C 81, 2.3.2018, p. 117, punctul 1.3.

(12) JO C 434, 15.12.2017, p. 63.

(13) JO C 81, 2.3. 2018, p. 139.

(14) JO C 81, 2.3.2018, p. 117, punctul 1.12.

(15) Comunicarea COM(2017) 542 final, p. 5.

(16) De exemplu prin internet.

(17) Poate fi avut în vedere, printre altele, recentul „Plan de acțiune privind serviciile financiare de consum: produse mai bune, mai multe opțiuni”, al CE. A se vedea, în acest sens, avizul CESE „Servicii financiare de consum”, JO C 434, 15.12.2017, p. 51.

(18) Document din 31 mai 2017, p. 21. A se vedea https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-emu_en.pdf.

(19) Document din iunie 2015, punctul 3.2, p. 14. A se vedea https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/5-presidents-report_ro.pdf.

(20) În Comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital (din 7 iunie 2017) se mai menționează 38 de elemente de bază, care trebuie să fie instituite înainte de 2019, COM(2017) 292 final.