2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/124

Raportor:

David CROUGHAN

1.1.

Moneda unică și instituțiile din jurul acesteia au furnizat un element de stabilitate în perioada crizei financiare globale și, înainte de ea, au adus beneficii întreprinderilor și cetățenilor sub forma unui nivel scăzut al inflației și al ratelor dobânzilor și a ușurinței în comerțul transfrontalier și în deplasări.

1.2.

Cu toate acestea, documentul de reflecție arată clar că UEM este incompletă și că, în ce privește integrarea la nivelul UE, componenta economică a rămas în urma celei monetare, ceea ce o împiedică să sprijine politica monetară și politicile economice naționale. Deciziile de corectare a deficiențelor instituționale și de guvernanță, care, în parte, creează fragilitatea prelungită a zonei euro, nu pot fi amânate la nesfârșit. Este necesară consolidarea voinței politice pentru a cimenta partea de „uniune” a UEM.

1.3.

Tendința de protecționism și faptul că în cele din urmă se va încheia perioada cu rate ale dobânzii deosebit de scăzute și relaxare cantitativă ne conduc într-o lume mult mai nesigură, rămânând doar puțin timp pentru a face progrese. CESE le reamintește liderilor politici că este cu atât mai important ca europenii să își asume angajamentul față de urmărirea unui scop comun, sporindu-și influența și puterea prin accelerarea integrării. Comitetul solicită Comisiei și Consiliului European să ia decizii curajoase înainte de finele acestui mandat, pentru a propune elementele necesare pentru o guvernanță paneuropeană.

1.4.

Printre cele mai importante elemente pentru stabilitate se numără convergența ascendentă a economiilor eterogene. Pentru aceasta, politicienii naționali și partenerii sociali vor trebui să integreze o dimensiune europeană în deliberările lor naționale privind politicile economice și fiscale. CESE solicită o mai mare „parlamentarizare” a zonei euro, cu o comisie extinsă a PE care să cuprindă toți deputații din zona euro și din țările care doresc să se alăture, combinată cu o mai bună coordonare a deputaților din zona euro privind problemele UEM.

1.5.

Pentru a asigura eficacitatea, echilibrul și echitatea, politicile naționale pentru creștere economică și bunăstare ar trebui concepute și coordonate ținând seama și de interesul general al zonei euro; din motive de responsabilitate democratică și de asumare a răspunderii, procesul semestrului european ar trebui să includă Parlamentul European, parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă. Dimensiunea socială trebuie să fie inclusă la același nivel cu dimensiunea economică.

1.6.

CESE recunoaște deficiențele de guvernanță a sectorului financiar și sprijină pe deplin măsurile pentru finalizarea uniunii financiare, inclusiv a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.

1.7.

Sunt necesare soluții imediate pentru a aborda problema creditelor neperformante, care grevează resursele financiare și umane de care ar dispune băncile pentru asigurarea finanțării investițiilor și care descurajează investitorii care se tem că veniturile provenite din noi investiții vor fi canalizate către rambursarea creditelor neperformante.

1.8.

Comitetul sprijină crearea, până în 2018, a unui cadru care să permită introducerea de titluri garantate cu obligațiuni suverane (sovereign-bond backed securities – SBBS), conform propunerii documentului de reflecție. Pe termen mediu spre lung, ar fi necesară crearea unui activ european sigur pentru a se reduce volatilitatea piețelor financiare și a se asigura stabilitatea economiilor statelor membre în cazul șocurilor asimetrice.

1.9.

Se solicită un buget bazat pe resurse proprii mai mare decât CFM de 1 % din PIB, pentru a putea finanța Mecanismul european de stabilitate consolidat, care ar trebui să devină un Fond Monetar European capabil să asigure resurse pentru statele membre aflate în situații de criză și să fie, de asemenea, un mecanism de protecție pentru sectorul bancar. Un buget mai mare ar fi, de asemenea, o resursă pentru menținerea nivelurilor esențiale de investiții în zona euro în infrastructura de producție cu beneficii la nivel european. Accesul la fonduri ar trebui corelat cu realizarea progreselor convenite în materie de standarde economice și sociale.

1.10.

Este necesară o politică fiscală capabilă să stimuleze economia zonei euro în perioadele de recesiune. În forma lor actuală, regulile fiscale și recomandările specifice fiecărei țări (CSR) acționează în mod prociclic, deteriorând și mai mult economiile slabe. PDM este o parte importantă a procesului semestrului, care se situează în prim-planul prevenției dezechilibrelor macroeconomice la nivel european. Ar trebui să se pună un accent mai mare pe impactul negativ asupra zonei euro al statelor membre care înregistrează excedente cronice ale balanței de plăți.

1.11.

Comitetul susține explorarea unor instrumente pentru îmbunătățirea guvernanței economice în UEM, de exemplu, prin înființarea unui post permanent de ministru al finanțelor pentru zona euro, asigurând în același timp responsabilitatea democratică deplină. Gruparea competențelor ar spori coerența politicilor UEM, care sunt fragmentate în prezent din cauza numărului mare de instituții diferite.

2.1.

La 1 martie 2017, Comisia Europeană a prezentat o carte albă privind viitorul Europei, care a fost urmată de mai multe documente de reflecție în diverse domenii de politică europeană. Prezentul aviz se referă la al treilea document de reflecție, intitulat „Aprofundarea uniunii economice și monetare”.

2.2.

Moneda unică și instituțiile din jurul acesteia au furnizat un element de stabilitate în perioada crizei financiare globale și, înainte de ea, au adus beneficii întreprinderilor și cetățenilor sub forma unui nivel scăzut al inflației și al ratelor dobânzilor și ușurință în comerțul transfrontalier și în deplasări.

2.3.

Cu toate acestea, documentul arată clar că UEM este incompletă și că, în ce privește integrarea la nivelul UE, componenta economică a rămas în urma celei monetare, ceea ce o împiedică să sprijine pe deplin politica monetară și politicile economice naționale. Documentul nu oferă critici față de politicile urmărite sau deciziile luate (sau blocate). Este necesară consolidarea voinței politice pentru a cimenta partea de „uniune” a UEM.

2.4.

Uniunea Europeană trebuie să abordeze problema sistemică cu adevărat importantă: cum putem crea o monedă unică, cum putem aplica o politică monetară unică și cum putem face, în continuare, alegerea politică de a menține competența pentru politica economică și fiscală la nivel național.

2.5.

Criza a demonstrat în mod clar cât de neplauzibil este acest lucru. Incapacitatea de a pune în comun elementele de suveranitate necesare și de a stabili o încredere reciprocă între statele membre a condus la o lipsă de solidaritate. Economiile eterogene din zona euro au prezentat divergențe în contextul unei coordonări slabe și dezastruos de incomplete a politicilor economice și fiscale, ceea ce a impus introducerea unor măsuri de criză prin procesul interguvernamental. În mod deloc surprinzător, zona euro s-a divizat odată cu dictarea condițiilor pentru statele debitoare de către statele creditoare și nu s-a preconizat crearea unui post de ministru al finanțelor pentru zona euro.

3.1.

CESE a solicitat aprofundarea UEM în numeroase avize în ultimii ani (4). Prin urmare, Comitetul salută argumentul prezentat de Comisie pentru finalizarea uniunii economice și monetare și subscrie la acesta și constată că realitățile economice diferă de la un stat la altul, dând naștere unor percepții destul de diferite asupra provocărilor cu care se confruntă zona euro. O UEM mai puternică necesită o mai mare convergență.

3.2.

CESE este conștient de diversitatea de opinii din cadrul statelor membre în ceea ce privește viitorul Europei, care reflectă istoria și eterogenitatea acestora. Însă deciziile de corectare a deficiențelor instituționale și de guvernanță, care, în parte, creează o fragilitate continuă a zonei euro, dezechilibre persistente și rezultate economice și sociale extrem de divergente pentru statele membre, nu pot fi amânate la nesfârșit (5).

3.3.

Nu am reușit să realizăm convergența ascendentă a statelor membre, pe care unii au crezut că ar putea să o aducă politica monetară unică. Incapacitatea de a aborda toate aspectele legate de competitivitate în economia reală a condus la divergențe, care au făcut inadecvată politica monetară unică pentru multe state membre, generând sintagma „o abordare universală nu se potrivește nimănui” (one size fits none). CESE și-a exprimat deja rezervele cu privire la faptul că publicarea unui Raport al celor cinci președinți, urmat de o carte albă va duce la pierderea impulsului și a sentimentului de urgență.

3.4.

În prezent, este necesar să se avanseze pe toate fronturile, economic și social, financiar, fiscal și politic, astfel încât să se creeze condițiile necesare pentru punerea în comun a elementelor de suveranitate esențiale, fără teama de hazard moral, în scopul de a asigura funcționarea UE pentru bunăstarea tuturor. Acest lucru va înlocui structurile nesatisfăcătoare ale actualei guvernanțe și va permite UE și, în special, zonei euro să recâștige încrederea cetățenilor și a investitorilor deopotrivă și să își îndeplinească pe deplin rolul în afacerile internaționale.

3.5.

Comitetul este preocupat de faptul că, în urma crizei, a Raportului celor patru președinți din 2012 și a Raportului celor cinci președinți din 2015, nu au fost realizate progrese concrete suficiente pentru a aprofunda UEM cu adevărat. Un motiv important de îngrijorare este lipsa urgenței în realizarea de reforme instituționale cheie pentru a conferi legitimitate democratică adoptării unor decizii executive și pentru a asigura punerea în aplicare și conformitatea. Acest deficit de guvernanță face să crească, în unele state membre, tendința de îmbrățișare a populismului și a soluțiilor naționaliste și protecționiste.

3.6.

Spațiul global în care operăm este din ce în ce mai nesigur, cu unele țări care întorc spatele liberului schimb și optează pentru protecționism; ratele dobânzii extrem de scăzute și relaxarea cantitativă care au sprijinit redresarea în mare parte a lumii dezvoltate vor trebui să revină la normal în viitorul apropiat, ceea ce va avea consecințe neprevăzute și, probabil, negative. Avem la dispoziție doar o perioadă limitată pentru a face progrese.

3.7.

O uniune fiscală deplină și o uniune politică pot reprezenta proiecte pe termen mediu și lung, dar există măsuri esențiale în această direcție de care este nevoie pe termen scurt, pentru a se consolida UEM și a se asigura mai multă stabilitate. CESE le reamintește liderilor politici că este cu atât mai important ca europenii să își asume angajamentul față de faptul că urmăresc un scop comun, sporindu-și influența și puterea prin accelerarea integrării.

3.8.

Comitetul solicită Comisiei și Consiliului European să adopte decizii îndrăznețe, cu implicarea necesară și deplină a Parlamentului European, înainte de încheierea acestui mandat, pentru a promova elementele necesare pentru o guvernanță paneuropeană. Amânarea realizării reformelor esențiale pentru un mandat ulterior are un efect de inerție, motiv pentru care s-ar putea ca nici piețele, nici cetățenii să nu mai aibă răbdare.

4.1.

CESE recunoaște deficiențele de guvernanță a sectorului financiar și sprijină pe deplin măsurile pentru finalizarea uniunii financiare, inclusiv a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.

4.2.

Finalizarea uniunii bancare este fundamentală pentru aprofundarea UEM. Piața și reglementările fragmentate au constituit factori semnificativi care s-au opus soluționării crizei financiare. CESE recunoaște faptul că s-au făcut multe pentru a coordona sectorul, dar solicită tuturor actorilor să realizeze progrese, cât mai repede posibil, în direcția finalizării uniunii bancare.

4.3.

În special, este important să se finalizeze lucrările efectuate în privința uniunii bancare, vizând consolidarea integrării financiare și a partajării riscurilor prin intermediul piețelor financiare. Este urgent ca, până în 2019, să se instituie un mecanism de protecție comun prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru Fondul unic de rezoluție, pentru a asigura o funcționare adecvată, rapidă și eficientă. Acest lucru va elimina, de asemenea, posibila părtinire politică. CESE susține ideea că MES va prelua și un rol de Fond Monetar European și va avea acces la un buget de resurse proprii, după integrarea lui în dreptul UE.

4.4.

De asemenea, trebuie să se urmărească crearea fără întârziere (6) a unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), ținând seama de sistemele naționale existente, pentru a garanta faptul că economiile din conturile de depozit beneficiază de aceeași protecție îmbunătățită în întreaga Uniune Europeană.

4.5.

Pentru a asigura progresul pe aceste fronturi, este necesară abordarea cuprinzătoare a problemei creditelor neperformante (7), care au cunoscut o creștere considerabilă în timpul crizei. Creditele neperformante acționează ca o piedică în calea resurselor financiare și umane ale băncilor pentru asigurarea finanțării investițiilor noi, care sunt esențiale pentru creștere. BCE, Comisia și guvernele ar trebui să se unească pentru a aborda această problemă persistentă, pornind de la principiul conform căruia datoria viabilă rămâne achitabilă, iar datoria neviabilă face obiectul unei rezoluții rapide. Lipsa unui proces de rezoluție rapidă descurajează posibilii investitori să facă noi investiții, de teamă că noile venituri acumulate vor fi transferate pentru a alimenta credite vechi.

4.6.

Un cadru mai bun pentru restructurare și insolvență la nivel european constituie o parte fundamentală a redresării în urma crizei, ceea ce impune utilizarea unor piețe secundare cu cunoștințe de specialitate. CESE susține învățarea din exemplele referitoare la înființarea unor „bănci rele”. UEM are nevoie de soluții inteligente și durabile pentru creditele neperformante care rămân în continuare sursă de îngrijorare.

4.7.

CESE solicită Comisiei să continue eforturile în direcția instituirii unei uniuni a piețelor de capital, care ar reprezenta o sursă importantă de finanțare suplimentară pentru întreprinderile mai mari și ar juca un rol important în partajarea riscurilor. Comitetul recunoaște că aceasta nu se va dovedi a fi o sursă suplimentară de finanțare pentru IMM-uri, în special pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi. Prin urmare, activitatea bancară va juca în continuare un rol esențial, impunând băncilor să își concentreze din nou atenția asupra satisfacerii nevoilor economiei reale, ceea ce necesită acces echitabil la credite bancare și finanțe bancare durabile în toate statele membre (8).

4.8.

Pe termen scurt (până în 2018), Comitetul sprijină crearea unui cadru care să permită introducerea de titluri garantate cu obligațiuni suverane (sovereign-bond backed securities – SBBS), conform propunerii documentului de reflecție și programului de lucru al Comisiei pe 2018. SBBS ar putea contribui la soluționarea problemei interconectării dintre bănci și „țara lor de origine”, eliminând statutul privilegiat al obligațiunilor suverane și diversificând bilanțurile băncilor, cu evitarea, în același timp, a mutualizării datoriei între statele membre. Este necesară consultarea cu furnizorii financiari, pentru a se asigura un tratament adecvat în materie de reglementare și pentru a se stimula partajarea riscurilor prin intermediul sectorului privat.

4.9.

Pe termen mediu spre lung (până în 2025), ar fi necesară crearea unui activ sigur european, similar obligațiunilor de trezorerie din SUA, pentru a se reduce volatilitatea piețelor financiare și a se asigura stabilitatea economiilor statelor membre în cazul șocurilor asimetrice. CESE susține de mult timp utilizarea obligațiunilor Uniunii și a euroobligațiunilor (9). Au fost discutate și alte propuneri similare, precum un fond de rambursare a datoriei și un fond de euro-certificate de trezorerie. În urma concluziilor grupului de experți însărcinat să analizeze avantajele și riscurile diverselor opțiuni pentru emisiunea comună de titluri, Comisia ar trebui să vină acum cu o propunere concretă privind instrumentul care ar urma să fie folosit și calendarul de aplicare (10). Pentru a se evita hazardul moral, statele membre ar trebui să poată beneficia de acest instrument cu condiția respectării recomandările specifice fiecărei țări.

5.1.

Comitetul salută recunoașterea explicită în document a faptului că o convergență ascendentă către structuri economice și sociale mai rezistente reprezintă un element esențial pentru o UEM mai solidă. Ca recunoaștere a naturii eterogene a statelor membre nu pot exista politici „universale” care să impună o armonizare generală, însă este nevoie de o abordare comună pentru a se obține anumite rezultate.

5.2.

Punctul slab al politicii economice și fiscale din UEM constă în mod fundamental în lipsa de voință politică la nivelul UE care să permită implicarea UE în politicile economice și fiscale naționale. CESE a subliniat deja că este nevoie de un dialog macroeconomic actualizat și consolidat, mai ales cu țările din zona euro, lucru care ar contribui la o reflectare mai clară la nivel național a dimensiunii zonei euro. De asemenea, trebuie să existe un sistem mai democratic de adoptare a deciziilor executive decât Consiliul de Miniștri, ai cărui membri individuali răspund numai în fața propriilor parlamente naționale și nu a zonei euro în ansamblu.

5.3.

CESE salută propunerile Comisiei vizând consolidarea în continuare a semestrului european. Pentru a asigura eficacitatea, echilibrul și echitatea, politicile naționale pentru creștere economică și bunăstare ar trebui concepute și coordonate ținând seama și de interesul general al zonei euro; din motive de responsabilitate democratică și asumare a răspunderii, procesele semestrului european, care se intersectează cu politicile naționale și europene, ar trebui să includă Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă. Într-o măsură extrem de limitată, acest proces a început, însă necesită un grad mai mare de participare la nivel național și acordul tuturor părților implicate. El ar consolida moneda euro și, în cazul în care ar fi simplificat și ar deveni mai transparent, semestrul ar încuraja o mai bună aplicare a reformelor, de care este mare nevoie.

5.4.

Reducerea dezechilibrelor macroeconomice este esențială pentru stabilizarea europeană. Aceste dezechilibre au fost anterior ameliorate temporar prin devalorizare monetară. În prezent, fără acest instrument, au loc devalorizări interne extrem de dureroase, care cauzează dificultăți serioase printr-o rată ridicată a șomajului și o creștere negativă. Pentru stabilitatea zonei euro și pentru evitarea unor astfel de ajustări importante, trebuie împiedicată acumularea de dezechilibre macroeconomice.

5.5.

Prin urmare, dialogul macroeconomic la nivel național trebuie să țină seamă de această dimensiune europeană. Detectarea timpurie și evitarea dezechilibrelor macroeconomice, care reflectă diferite niveluri de competitivitate, definite în linii mari (a se vedea punctul 5.6), reprezintă un element-cheie al procesului semestrului. Politica națională ar trebui să fie bine informată cu privire la impactul pe care politicile propuse l-ar avea asupra competitivității lor în zona euro și, de asemenea, ar trebui să țină seamă de evoluțiile din zona euro care ar putea impune un răspuns privind competitivitatea. Contribuțiile funcționarilor Comisiei de la nivel local responsabili cu semestrul european și ale consiliilor naționale independente pentru productivitate, interconectate cu o rețea din zona euro, ar putea ajuta prin reflectarea politicii economice și sociale (11).

5.6.

Un element important în aceste discuții este dimensiunea socială, care a fost neglijată până acum în procesul semestrului, lucru care a sporit deficitul social al UE, afectând negativ viețile a milioane de cetățeni europeni. Această lacună stimulează inclusiv tendințele populiste anti-UE și nemulțumirea generală în raport cu Uniunea. O definiție revizuită a competitivității („competitivitate 2.0”) (12) pentru a include „capacitatea unei țări de a realiza obiectivele «dincolo de PIB»” și măsurată pe baza a trei piloni, și anume venituri, factori sociali și sustenabilitate, ar putea conduce la un proces mai cuprinzător al semestrului.

5.7.

CESE este de acord că punerea în aplicare a politicilor naționale, cu menținerea competențelor la nivel național, ar putea fi coordonată prin procesul semestrului european (13).

5.8.

Comitetul sprijină cuplarea accesului la fondurile europene și a unui potențial instrument de stabilizare cu atingerea standardelor economice și sociale convenite, precum și cu tranzițiile necesare în urma digitizării, toate acestea urmărind bunăstarea cetățenilor. Aceste procese ar urma să fie monitorizate prin semestrul european (14). Economiile rămase mult în urmă, care depun eforturi pentru a-și îndeplini recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui să fie eligibile pentru asistență din Fondul de coeziune pentru investițiile productive, ceea ce le-ar ajuta să recupereze decalajul sau să ofere infrastructură esențială în beneficiul european general.

5.9.

CESE este de acord că bugetul actual al UE de doar 1 % din PIB este prea mic și nu este menit să aibă o funcție de stabilizare și va fi și mai inadecvat după Brexit. Comitetul sprijină ideea că zona euro ar beneficia în mod semnificativ de pe urma unei capacități puternice de stabilizare în cazul unor șocuri asimetrice severe (15). Comitetul recunoaște faptul că o astfel de funcție nu ar trebui să conducă la transferuri permanente și nici la hazard moral.

5.10.

CESE sprijină propunerea de a explora posibilitățile de a construi o capacitate fiscală pentru zona euro, al cărei scop va fi menținerea nivelurilor de investiții esențiale în zona euro în infrastructura de producție, cum sunt transporturile, renovarea urbană, educația, cercetarea și ecologizarea (16). Capacitatea fiscală ar putea fi și o sursă de finanțare pentru MES, care, în timp, ar trebui să devină un Fond Monetar European pentru finanțarea fondurilor de gestionare a crizelor.

5.11.

Este nevoie de un plan de investiții eficient pentru a genera venituri prin creștere, coeziune socială și solidaritate pentru integrarea economică și prosperitatea Europei și pentru preîntâmpinarea creșterii inegalităților sociale. CESE a sprijinit existența unei reguli de aur pentru investițiile publice productive, care ar trebui să fie inclusă în modificarea regulilor fiscale.

5.12.

Abordarea bazată pe regulile fiscale trebuie să fie îmbunătățită și dezvoltată înainte de următorul mandat pentru a preveni politicile prociclice. Ar trebui să se țină seamă de condițiile locale predominante. Soldul structural s-a dovedit a fi o variabilă nefiabilă și neobservabilă pentru a servi drept bază schimbărilor de politică aplicabile prin procesul de recomandări specifice fiecărei țări.

5.13.

Se pune un accent prea mare mai curând pe reducerea datoriei printr-o consolidare fiscală uneori cu efecte contraproductive, decât pe măsura mai fructuoasă de a stimula creșterea PIB-ului. În procesul semestrului, se acordă o importanță mult mai mare reducerii deficitului anual al guvernului, ca soluție pentru raportul ridicat dintre datorie și PIB, decât măsurilor mai avantajoase de stimulare a creșterii PIB-ului (17).

5.14.

CESE consideră că, până în 2019, ar trebui făcute modificări pentru a rectifica „actuala situație [care] maschează o repartizare pe țări a ajustării bugetare care în acest moment este, în mod clar, nesatisfăcătoare” (18).

5.15.

PDM este o parte importantă a procesului semestrului, care se situează în prim-planul prevenției dezechilibrelor macroeconomice la nivel european. Este necesară eliminarea asimetriei integrate, în care dezechilibrele pozitive persistente nu sunt dezaprobate, iar dezechilibrele negative sunt supuse sancțiunilor (19). Nu numai că o sancțiune financiară înrăutățește și mai mult situația, dar excedentele cronice din unele state membre pot înrăutăți și mai mult situația deficitului dintr-un stat vecin.

6.1.

UEM nu este un scop în sine. Ea este un mijloc pentru a optimiza șansele de a realiza: creștere durabilă, locuri de muncă de calitate, convergență economică și socială; stabilitate și prosperitate pentru toate statele membre printr-o acțiune comună; responsabilitate economică ce merge mână în mână cu solidaritatea; și reducerea riscurilor care merge mână în mână cu partajarea riscurilor. Deși trebuie să realizeze aceste progrese necesare, zona euro ar trebui, de asemenea, să fie deschisă pentru alte state membre. CESE este de acord că este nevoie de mai multă transparență, o bună comunicare și o mai mare implicare a partenerilor sociali și a societății civile și că – alături de un rol mai puternic al parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor – acești pași ar contribui la responsabilitatea democratică.

6.2.

CESE solicită o mai mare „parlamentarizare” a zonei euro, cu o comisie extinsă a PE care să cuprindă toți deputații din zona euro și din țările care doresc să se alăture, combinată cu o mai bună coordonare a deputaților din zona euro privind problemele UEM (COSAC+) (20). Astfel cum se menționează la punctele 5.2 și 5.3, Parlamentul European, în special, precum și parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă în ansamblu ar trebui să joace un rol major în democratizarea procesului semestrului.

6.3.

Comitetul susține luarea în considerare a unor instrumente pentru îmbunătățirea guvernanței economice în UEM, de exemplu, prin înființarea unui post permanent de ministru al finanțelor pentru zona euro, asigurând în același timp responsabilitatea democratică deplină. Gruparea competențelor ar spori coerența politicilor UEM, care sunt fragmentate în prezent din cauza numărului de instituții diferite. Ar trebui să existe o orientare fiscală a zonei euro stabilită ab initio, ministrul de finanțe fiind cel care ar trebui să decidă modul în care va fi realizată aceasta. Orientarea fiscală actuală este suma tuturor soldurilor bugetare ale statelor membre, iar direcția orientării fiscale pentru zona euro este una accidentală.

6.4.

CESE salută consolidarea propusă a MES, pentru a-l transforma într-un instrument de gestionare a crizelor pe deplin funcțional. Prin transformarea acestuia într-un Fond Monetar European în cadrul tratatelor europene, acordându-se un rol solid Parlamentului European, legitimitatea democratică ar fi îmbunătățită, iar procesul decizional ar fi accelerat.

6.5.

Ar trebui să se renunțe la utilizarea metodei interguvernamentale ca metodă de guvernanță pentru Uniunea Europeană, iar regulile fiscale ar trebui revizuite înainte de a fi integrate în dreptul Uniunii.