31.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/81

Raportor:

Christophe QUAREZ

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că Comisia își reafirmă angajamentul de a accelera tranziția către o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon, prin intermediul unei strategii globale pentru stimularea investițiilor private, al unei serii de instrumente financiare adecvate și al unei finanțări destinate cercetării și inovării.

1.2

Comisia prezintă în comunicarea sa (1) un evantai amplu de instrumente financiare și de modalități de finanțare menite să sprijine inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon. CESE sprijină intenția Comisiei de a promova noi investiții de-a lungul întregului lanț valoric al inovării.

1.3

Cu toate acestea, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la complexitatea și diversitatea unor astfel de ajutoare. Din acest motiv, el salută intenția Comisiei de a institui un ghișeu unic care să ofere asistență și să ghideze promotorii de proiecte și investitorii, dar solicită să se depună eforturi în vederea simplificării ofertei financiare. Comitetul consideră că, într-adevăr, aceste ajutoare financiare sunt prea numeroase și dificil de accesat pentru întreprinderile foarte mici (IFM) și pentru autoritățile locale.

1.4

CESE propune ca Comisia să încurajeze statele membre să își pună în comun resursele destinate realizării de proiecte la scară largă în materie de inovare cu emisii reduse de carbon, pentru a îmbunătăți cooperarea dintre principalii actori în domeniul cercetării europene. Acest lucru va accelera procedura de coordonare a actorilor din domeniul cercetării pentru a-i face mai competitivi.

1.5

CESE reamintește că, dacă politicile europene privind schimbările climatice trebuie să stimuleze transformarea acestor sectoare prin investiții și inovare, ele nu trebuie sub nicio formă să precipite declinul acestora. Delocalizarea activităților de producție nu poate fi, în niciun caz, considerată drept politică de combatere a schimbărilor climatice.

1.6

CESE consideră că cel mai bun vector al inovării „cu emisii scăzute de dioxid de carbon” este cadrul de reglementare care stabilește un preț ridicat pentru CO2 (în prezent, de aproximativ 7 euro/tonă), pentru a li se transmite investitorilor un semnal foarte clar, și anume că tehnologiile bazate pe emisii de dioxid de carbon nu-și vor mai găsi locul în Europa pe termen mediu.

1.7

CESE este conștient de faptul că Uniunea Europeană este unul din liderii mondiali în domeniul cercetării și inovării legate de energia curată și că este unul dintre principalii finanțatori publici din acest domeniu, căruia îi dedică o finanțare de peste zece miliarde EUR. Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru susținerea competitivității și a poziției de lider a Europei la nivel global în domeniul tehnologiilor energetice avansate și al soluțiilor în materie de eficiență energetică.

1.8

CESE salută importanța acordată celor două capete ale lanțului inovării, în privința cărora programul Orizont 2020 are de jucat un rol esențial prin intermediul abordării sale ascendente în materie de finanțare în favoarea unei cercetări esențial exploratoare; acest lucru va fi posibil prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare și, de asemenea, prin instituirea anticipată a unui Consiliu european pentru inovare, cu scopul de a ajuta industria și, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) să creeze noi piețe.

1.9

CESE dorește să înțeleagă mai bine planurile Comisiei de a explora noi abordări în domeniul cercetării și inovării, care să se concentreze pe misiuni. În special, procesele de identificare și selectare a acestor proiecte ar trebui să fie descrise mai în detaliu.

1.10

CESE pledează pentru implicarea societății civile în cadrul noii platforme energie-cercetare pe care Comisia intenționează să o instituie pentru a reuni specialiști în energie, proveniți din domeniul științelor sociale, dar și umaniste și tehnice.

2.1

Comisia își reafirmă ambiția de a accelera trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

2.2

În acest scop, Comisia prezintă un pachet legislativ bazat pe trei obiective principale:

2.3

În acest context, Comisia prezintă o strategie cuprinzătoare, în care descrie principalele pârghii strategice pe care le poate utiliza UE pentru a stimula investițiile private în favoarea inovării în domeniul energiei curate:

2.4

Comisia precizează în comunicarea sa patru domenii tehnologice prioritare:

2.5

În plus, Comisia propune să se faciliteze coordonarea eforturilor în favoarea inovării în domeniul energiei curate cu orașele, cu regiunile și cu statele membre.

3.1

La 30 noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri foarte dens, intitulat „Energie curată pentru toți europenii”, care constă dintr-o serie de propuneri de reorganizare a pieței energiei, în special a energiei din surse regenerabile, în vederea respectării angajamentelor asumate prin semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

3.2

Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul ferm de a reduce cu 40 % emisiile sale de gaze cu efect de seră până în anul 2030. Însă, în octombrie 2014, aceasta a stabilit, de asemenea, un cadru de politici privind clima și energia pentru 2030, împreună cu alte două obiective, și anume ca 20 % din producția de energie electrică să o constituie energia din surse regenerabile până în 2020 și cel puțin 27 % până în 2030, precum și o economisire a energiei de 20 % până la 27 % cel puțin, în același interval de timp.

3.3

Prin intermediul mai multor avize, CESE susține necesitatea de a se accelera trecerea la o economie europeană competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, respectând pozițiile și propunerile exprimate de societatea civilă.

3.4

Solicitând o „tranziție echitabilă”, CESE a refuzat întotdeauna să stabilească o opoziție între ocuparea forței de muncă și protecția mediului. Ambele obiective trebuie urmărite cu aceeași perseverență.

3.5

Pentru CESE, politicile europene privind schimbările climatice trebuie să stimuleze transformarea acestor sectoare prin investiții și inovare, dar nu trebuie sub nicio formă să precipite declinul acestora. Delocalizarea activităților de producție nu poate fi, în niciun caz, considerată drept politică de combatere a schimbărilor climatice.

3.6

Până în prezent, politica UE privind inovarea în domeniul energiei s-a axat în principal pe dezvoltarea tehnologiilor și a neglijat ceea ce este cu adevărat important pentru cetățeni: satisfacerea nevoilor energetice ale acestora, precum încălzirea, mobilitatea sau iluminatul.

3.7

În prezent, Comisia recunoaște în comunicarea sa că locul consumatorului este în centrul sistemului energetic, ca producător de rețele energetice descentralizate sau ca solicitant de soluții competitive, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

3.8

CESE salută această evoluție, întrucât o strategie de inovare pentru cetățeni începe cu o analiză a nevoilor acestora și a comportamentului lor în materie de energie.

3.9

Comisia prezintă în comunicarea sa un ansamblu de instrumente financiare și de finanțare pentru a sprijini inovațiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon. CESE sprijină angajamentul Comisiei de a stimula investițiile suplimentare în cadrul întregului lanț valoric al inovării, însă își exprimă îngrijorarea cu privire la complexitatea și varietatea acestor ajutoare, care le fac mai greu accesibile, în special pentru microîntreprinderile inovatoare sau pentru colectivitățile teritoriale.

3.10

Din acest motiv, CESE salută dorința Comisiei de a institui un ghișeu unic care să ofere asistență și să ghideze promotorii de proiecte și investitorii, dar solicită să se depună eforturi în vederea simplificării ofertei financiare.

3.11

Într-adevăr, este dificil să se găsească soluția cea mai potrivită între Fondul de inovare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul european 2020 pentru energie, schimbări climatice și infrastructură, „InnovFin”„InnoEnergy”, programul Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice sau Banca Europeană de Investiții (BEI) (2).

3.12

În avizul său intitulat „Tehnologiile și inovarea în domeniul energiei” (3), CESE reamintește că inovațiile deosebit de importante nu au provenit din ramurile industriale și întreprinderile de top care domină piața, ci tocmai de la „specialiști”, ca, de pildă, din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

4.1

CESE salută intenția Comisiei de a reduce subvențiile în unele state membre în favoarea petrolului și a cărbunelui, însă reamintește că este necesar să se anticipeze mutațiile industriale și să se propună alternative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și formarea lucrătorilor vizați, în special în sectorul minier.

4.2

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, acceptarea socială a tranziției energetice este esențială pentru sprijinul politic al statelor membre.

4.3

CESE consideră că cel mai bun vector al inovării „cu emisii scăzute de dioxid de carbon” este un cadru de reglementare care să stabilească un preț ridicat pentru CO2 (în prezent, de aproximativ 7 euro/tonă), care permite să li se transmită investitorilor un semnal foarte clar, și anume că tehnologiile cu emisii de dioxid de carbon nu-și vor mai găsi locul în Europa pe termen mediu.

4.4

Tehnologia de captare și de stocare a dioxidului de carbon (CSC) este menționată foarte puțin, deși Comisia o consideră ca fiind esențială pentru atingerea obiectivelor până în 2050.

4.5

În acest sens, CESE se declară surprins de faptul că Comisia nu explică de ce nu au funcționat instrumentele puse în aplicare începând din 2008 în Europa pentru a încuraja utilizarea tehnologiei de captare și stocare a dioxidului de carbon.

4.6

CESE sprijină inițiativa Comisiei privind decarbonizarea parcului imobiliar al Uniunii până în 2050. Acesta este responsabil pentru mai mult de 40 % din cererea finală de energie a UE.

4.7

Provocarea reabilitării termice a parcului imobiliar este semnificativă, însă CESE nu identifică în comunicarea Comisiei instrumentele și sprijinul financiar palpabile pentru a i se face față.

4.8

Pentru clădirile noi există soluții tehnice stabilite adesea prin reglementările termice specifice statelor membre (izolare, energie din surse regenerabile pentru încălzire și apă caldă menajeră), însă ajutoarele pentru reabilitarea termică a clădirilor vechi sunt în mod vădit insuficiente, deși, de multe ori, în locuințele energofage trăiesc familiile cele mai dezavantajate.

4.9

În ceea ce privește sectorul transporturilor, un alt mare sector generator de dioxid de carbon, CESE susține obiectivele Comisiei, dar pune în discuție unele aspecte:

4.10

În ceea ce privește finanțarea inovării, CESE consideră că finanțarea participativă poate juca un rol esențial. Sector în plină dezvoltare (aproape mai important decât capitalul de risc), finanțarea participativă permite cetățenilor să se implice în mod direct în procesul de inovare în favoarea energiei curate.

4.11

CESE solicită Comisiei să promoveze finanțarea participativă și să canalizeze fondurile către cele patru domenii tehnologice pe care le consideră prioritare (energie din surse regenerabile, soluții de stocare, electromobilitate, locuințe cu bilanț energetic pozitiv).