31.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/85


Avizul Comitetului Economic şi Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată

[COM(2016) 766 final]

(2017/C 288/12)

Raportor:

Stefan BACK

Sesizare

Comisia Europeană, 27/01/2017

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

 

 

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

Data adoptării în secțiune

16.5.2017

Data adoptării în sesiunea plenară

31.5.2017

Sesiunea plenară nr.

526

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

150/0/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1

CESE salută Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru sistemele de transport inteligente cooperative [COM(2016) 766] (denumită în continuare „Strategia”) și scopul său ambițios de a pune în aplicare un prim set de servicii (servicii „Ziua 1”) în 2019, urmat de dezvoltarea unui al doilea set de servicii (servicii „Ziua 1,5”).

1.2

CESE ia notă de numeroasele beneficii potențiale ca urmare a punerii în aplicare a Strategiei, precum transportul mai eficient de călători și de mărfuri, inclusiv în rețeaua transeuropeană de transport, o mai mare eficiență energetică, reducerea emisiilor și reducerea riscului de accidente în domeniul transportului rutier. Strategia reprezintă o etapă importantă pe calea dezvoltării unor STI cooperative și, în cele din urmă, a mobilității automatizate. CESE este de acord cu acest proiect și ia notă de nivelul ridicat de cooperare între diferitele sectoare precum transportul, energia și telecomunicațiile necesare pentru implementarea sistemelor digitale de transport, incluzând infrastructura, vehiculele și serviciile inovatoare.

1.3

CESE apreciază valoarea adăugată pentru mobilitate a serviciilor „Ziua 1” și „Ziua 1,5”, în special pentru transportul de pasageri și de mărfuri, inclusiv sistemele de distribuție, și ia notă de mai multe proiecte-pilot în curs în aglomerările urbane europene, care merg mai departe de Strategie și care implică deja testarea vehiculelor automate pentru transportul de călători. În acest context, CESE constată, de asemenea, importanța pe care Strategia o acordă evitării efectelor de recul, cum ar fi creșterea traficului și a emisiilor, prin măsuri de integrare a vehiculelor conectate, cooperative și automatizate în mobilitatea durabilă, în planificarea logistică și în promovarea transportului public.

1.4

De asemenea, CESE ia notă de efectele favorabile asupra nivelului de competență IT, asupra dezvoltării de noi competențe și creșterii competitivității datelor și a industriei autovehiculelor și a transporturilor în UE, în special dintr-o perspectivă pe termen lung.

1.5

De asemenea, CESE atrage atenția asupra importanței vieții private și a protecției datelor, care a fost deja adusă în discuție în avizul său privind Directiva STI (1). Comitetul subliniază că datele STI cooperative ar trebui utilizate doar în folosul acestor sisteme și că nu trebuie păstrate sau utilizate în alte scopuri, cu excepția cazului în care utilizatorul își dă acordul. CESE consideră că este de importanță vitală să se menționeze clar acest lucru, prin prevederi juridice obligatorii, ca un mijloc de a crea încredere în sistem și în conformitate cu legislația UE, inclusiv cu articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE (2).

1.6

CESE subliniază importanța unor standarde comune și a interoperabilității transfrontaliere, ca o modalitate de punere în aplicare a pieței digitale interne și pentru a asigura un transport transfrontalier eficient.

1.7

CESE subliniază că este important ca punerea în aplicare a Strategiei să lase loc pentru soluții specifice la nivel local și/sau de întreprindere, ba chiar, acolo unde acest lucru se justifică în mod corespunzător și într-o măsură adecvată, în detrimentul garanției generale de interoperabilitate și cerințelor de transparență, ori de câte ori astfel de soluții aduc valoare adăugată. De asemenea, cerințele de standardizare și transparență nu trebuie să fie puse în aplicare într-un mod care aduce atingere inovării.

1.8

CESE atrage atenția asupra importanței unor standarde înalte de securitate pentru a preveni pirateria informatică (hacking) și atacurile cibernetice, asupra importanței unor standarde ridicate de protecție a datelor și asupra unei evaluări eficiente a conformității. Din aceleași motive, soluțiile de securitate dedicate vor trebui de multe ori să rămână confidențiale.

1.9

Punerea în aplicare a Strategiei poate fi un proces extrem de solicitant în cazul în care metoda deschisă de coordonare aleasă va necesita o comunicare, o monitorizare și un control permanente din partea Comisiei. Consolidarea încrederii, atât în rândul partenerilor în procesul de punere în aplicare, cât și al publicului larg, care îi cuprinde pe consumatori, poate fi decisivă pentru o punere în aplicare cu succes. În acest context, CESE atrage atenția asupra drepturilor persoanelor cu handicap la integrare, astfel cum se prevede în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap. CESE reamintește că legăturile sale cu societatea civilă l-ar putea face un partener util în stabilirea unui dialog privind implementarea.

1.10

În ceea ce privește măsurile legislative menționate în Strategie, CESE subliniază că este important să se evite ca ele să fie prea constrângătoare. Prin urmare, interoperabilitatea și standardele comune nu trebuie să devină un scop în sine, ci ar trebui să se aplice numai în cazul în care servesc unui scop care aduce valoare adăugată și nu împiedică inovația și necesitatea de a rezolva probleme specifice la nivel local sau de întreprindere.

1.11

Strategia abordează un prim pas în punerea în aplicare a STI cooperative, cu efecte relativ limitate asupra condițiilor de angajare și de muncă (servicii „Ziua 1” și „Ziua 1,5”). Pare probabil că va urma o implementare a vehiculelor automate cu efecte mai semnificative asupra forței de muncă. Din acest motiv, dar și pentru a crea un climat de încredere reciprocă, CESE consideră că este important să se demareze un dialog social într-un stadiu incipient, în vederea rezolvării eventualelor probleme legate de condițiile de angajare și de muncă.

1.12

CESE subliniază urgența avansării spre următorul pas în punerea în aplicare a STI cooperative, și anume dezvoltarea unor sisteme care includ, de asemenea, comunicarea de la vehicul la vehicul și gestionarea traficului. Proiectele-pilot și planificarea legislativă par să fie într-un stadiu avansat în statele membre cu o industrie a autovehiculelor, timpul fiind așadar, în opinia CESE, esențial dacă UE dorește să joace un rol important în promovarea unui efort european.

1.13

Platforma „Drumuri cooperative”, înființată în octombrie 2016, își propune să aibă o pondere semnificativă în punerea în aplicare a Strategiei. Nu toate statele membre au aderat până în prezent la respectivul organism, iar CESE consideră că este urgent să se realizeze acest lucru.

1.14

Comitetul apreciază dorința Comisiei de a sprijini punerea în aplicare prin sprijin financiar. În acest context, CESE atrage atenția, de asemenea, asupra necesității de a se acorda timp pentru o planificare adecvată a măsurilor de punere în aplicare la nivel de întreprindere, având în vedere, printre altele, constrângerile financiare din sectorul transportului rutier de mărfuri.

1.15

CESE regretă absența unei planificări clare în timp pentru serviciile „Ziua 1,5” și pentru cele care vor urma. CESE regretă, de asemenea, absența unei evaluări a impactului. Raportarea platformei STI cooperative conține elemente care permit o evaluare a anumitor aspecte ale Strategiei, dar, în opinia CESE, acest lucru nu este suficient.

2.   Context

2.1

Comunicarea Comisiei referitoare la o strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative (STI cooperative) [COM(2016) 766] (numită, în cele ce urmează, Strategia) este strâns legată de prioritățile politice ale Comisiei, în special de agenda sa pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, de piața unică digitală și de strategia privind uniunea energetică. Aceasta a fost prezentată ca parte a așa-numitului „Pachet de iarnă” al energiei, care cuprinde, în principal, propuneri privind structura pieței interne a energiei electrice, eficiența energetică și combustibilii regenerabili.

2.2

Strategia nu abordează în mod direct aspectele legate de energie. În primul rând, ea se ocupă de problema dezvoltării, precum și de aspectele practice și juridice ale dezvoltării sistemelor de transport cooperative, inclusiv mașinile conectate/vehiculele automate și infrastructura. De asemenea, prezintă o legătură cu punerea în aplicare a pieței interne digitale și a Strategiei europene pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

2.3

Strategia subliniază potențialul dezvoltării STI cooperative de a contribui la creșterea competitivității industriei europene, cu un mare potențial de creare de piață și de locuri de muncă. Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii Europene rezultă din volume mai mari într-o piață mai mare, cu standarde comune. Dezvoltarea STI cooperative este un prim pas către vehiculele automatizate. Serviciile STI cooperative trebuie să se bazeze pe standarde comune și să fie puse în aplicare până în 2019 și după această dată. Acestea se bazează pe comunicarea de la vehicul la vehicul și de la vehicul la infrastructură și nu elimină necesitatea unui șofer.

2.4

Strategia definește o serie de servicii STI cooperative care pot fi introduse simultan (lista serviciilor STI cooperative „Ziua 1”) și de servicii suplimentare care vor fi introduse într-o a doua fază, întrucât specificațiile sau standardele complete nu ar putea fi pregătite pentru introducere până în 2019 (lista serviciilor STI cooperative „Ziua 1,5”). Lista „Ziua 1” acoperă notificările privind locurile periculoase și aplicațiile de semnalizare, iar lista „Ziua 1,5” acoperă funcții precum informațiile privind stațiile de alimentare cu combustibil și curent, managementul și informații privind parcările (situate pe drumurile publice și în afara acestora), informații privind nodurile de transport combinat (park & ride), navigația conectată și cooperativă în oraș și în afara orașului, informații despre trafic și stabilirea inteligentă a traseului.

2.5

Strategia subliniază caracterul transsectorial al punerii în aplicare a STI cooperative, care privește toate modurile de transport, industrie și telecomunicații. Facilitarea transportului ca urmare a punerii în aplicare a Strategiei nu trebuie să conducă la intensificarea transportului și la mai multe emisii.

2.6

O serie de acțiuni specifice sunt stabilite pentru punerea în aplicare a Strategiei. Acestea se referă la următoarele opt domenii:

punerea în aplicare pe scară largă în 2019 cel puțin a serviciilor „Ziua 1” prin acțiuni ale statelor membre, ale autorităților locale, ale producătorilor de vehicule, ale operatorilor rutieri și ale industriei STI cu asistență financiară [Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)]. Serviciile „Ziua 1,5” și dezvoltarea ulterioară a STI cooperative nu sunt încă mature, iar evoluția va fi sprijinită de Comisie prin programul Orizont 2020 și prin fondurile ESI, acolo unde este posibil, lista de servicii urmând a fi actualizată printr-un proces continuu pe platforma STI cooperative;

o politică de securitate și certificare comună va fi urmărită prin cooperarea dintre Comisie și toate părțile interesate relevante. Ea va reprezenta, de asemenea, o bază pentru abordarea unui nivel superior al serviciilor (de la vehicul la vehicul, de la vehicul la infrastructură). Comisia urmează să analizeze rolurile și responsabilitățile unui model de încredere european pentru STI cooperative, precum și un posibil rol de guvernanță al Comisiei;

furnizorii de servicii STI cooperative ar trebui să ofere termeni clari și ușor de înțeles pentru utilizatorii finali. Comisia va publica un prim set de orientări cu privire la protecția vieții private în 2018, iar inițiativele de introducere a STI cooperative ar trebui să informeze și să creeze încredere în rândul utilizatorilor finali, să demonstreze valoarea adăugată a utilizării datelor cu caracter personal și să consulte autoritățile UE pentru protecția datelor, în vederea dezvoltării unui model de evaluare a protecției datelor;

măsuri luate de Comisie și de părțile interesate relevante pentru a asigura comunicații funcționale pe o bandă de frecvență furnizată de Comisie;

utilizarea Platformei „Drumuri cooperative” pentru a coordona punerea în aplicare a STI cooperative la nivel operațional, inclusiv testarea și validarea. Mai multe state membre sunt încurajate să se alăture platformei;

dezvoltarea și publicarea de către inițiativele STI cooperative a unui proces de evaluare a conformității pentru Serviciile „Ziua 1”. Comisia va elabora un model pentru acest proces;

Comisia va adopta până în 2018, în conformitate cu Directiva STI, acte delegate privind continuitatea și securitatea serviciilor STI cooperative, punerea în practică a Regulamentului general privind protecția datelor privind STI cooperative, o abordare a comunicării hibride și interoperabilitatea privind procesele de evaluare a conformității;

Comisia va dezvolta cooperarea internațională în domeniul STI cooperative.

3.   Observații generale

3.1

CESE salută Strategia și ia notă de numeroasele efecte pozitive potențiale ale punerii sale în aplicare cu succes, cum ar fi transportul mai eficient, atât de mărfuri, cât și de călători, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor, îmbunătățirea siguranței rutiere și dezvoltarea economiei digitale.

3.2

Strategia se interconectează cu mai multe strategii importante aflate în curs, și anume piața unică digitală, strategia pentru o uniune energetică și strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, toate acestea fiind apreciate de către CESE. CESE sprijină, de asemenea, abordarea transsectorială a Strategiei, precum și noua dimensiune pe care aceasta o adaugă politicii de transport.

3.3

În acest context, CESE ia notă de legătura cu strategia privind digitalizarea industriei europene în ceea ce privește vehiculele cooperative, conectate și automatizate, aceasta reprezentând o chestiune prioritară care va contribui la creșterea competitivității industriei europene, precum și de estimarea potențialului de piață al unor astfel de vehicule, concretizat în „zeci de miliarde de euro anual și generarea a sute de mii de noi locuri de muncă”. CESE consideră potrivit, în acest context, să repete afirmația din avizul său TEN/574 privind strategia pentru piața unică digitală, conform căreia invocarea unor posibile rezultate de acest tip ar putea constitui un risc inutil și că, în cel mai rău caz, ar afecta negativ încrederea, în special într-un caz ca acesta, în care punerea în aplicare cu succes a strategiei depinde în mare măsură de interesul statelor membre, al autorităților locale, al industriei autovehiculelor și al altor părți interesate.

3.4

De asemenea, CESE atrage atenția asupra importanței strategiei pentru mobilitate eficientă, inclusiv mobilitatea urbană, dar și primul și ultimul kilometru al transportului de mărfuri și de călători.

3.5

Totodată, CESE acordă importanță interoperabilității transfrontaliere a serviciilor care urmează să fie puse în aplicare pentru a contribui la asigurarea fluxului de trafic fără nicio dificultate pe legăturile transfrontaliere. Atât serviciile deja disponibile în prezent (Servicii „Ziua 1”), cât și cele aproape gata să fie introduse sau pregătite de introducere începând cu 2019, deși nu pe scară largă (Servicii „Ziua 1,5”), vor fi de mare ajutor pentru punerea în aplicare eficientă a TEN-T, în special a coridoarelor rețelei centrale TEN-T.

3.6

Având în vedere că strategia este prezentată ca parte a „Pachetului de iarnă” al politicii energetice, CESE ar fi apreciat nu numai o repetare a valorilor bine cunoscute ale cotei de emisii de carbon din transportul rutier, ci și unele indicații privind efectele previzibile ale strategiei, sub forma îmbunătățirii eficienței energetice și reducerii emisiilor.

3.7

Strategia urmează a fi pusă în aplicare în mare măsură printr-o metodă colaborativă, implicând Comisia, statele membre, autoritățile locale și industria. Comisia intenționează să utilizeze Platforma „Drumuri cooperative” înființată în octombrie 2016 și la care, până în prezent, au aderat 12 state membre ale UE, pentru a coordona punerea în aplicare a introducerii serviciilor STI cooperative, testarea și validarea pentru a asigura interoperabilitatea și a dezvolta teste de sistem. Comisia va sprijini dezvoltarea prin introducerea unui proces de evaluare a conformității. CESE recunoaște că o funcție de coordonare este indispensabilă pentru un proces de punere în aplicare cu succes, dar regretă că nu toate statele membre au aderat la Platforma „Drumuri cooperative”, care pare să se confrunte cu o deficiență considerabilă în ceea ce privește capacitatea de a acționa ca un forum eficient de coordonare (în prezent, platforma cuprinde opt state membre și patru state membre asociate). Prin urmare, CESE sugerează Comisiei să exercite urgent presiuni la nivel politic asupra statelor membre, pentru a asigura aderarea completă la platformă.

3.8

CESE apreciază intenția Comisiei de a lua măsuri pentru a asigura coerența în ceea ce privește o serie de puncte importante. De exemplu, aceasta va publica orientări cu privire la politica comună de securitate și la un certificat privind STI cooperative europene în 2017 și orientări privind protecția datelor în 2018. De asemenea, Comisia va rezerva, pentru serviciile STI cooperative, banda de frecvență utilizată în prezent pentru servicii ETS (standarde europene în telecomunicații) (3) sigure. Cu toate acestea, CESE ia notă și de faptul că Comisia va lua în considerare, de asemenea, acolo unde este cazul, adoptarea, în 2018, în temeiul Directivei STI 2010/40/UE, a unor acte delegate privind securitatea STI, protecția datelor, strategia de comunicare și interoperabilitatea. În plus, se poate adopta legislație privind continuitatea serviciilor STI și evaluarea conformității. CESE regretă că nu există nimic care să indice pe ce bază Comisia va decide dacă să legifereze sau să se oprească la orientări, care nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. În ceea ce privește planurile Comisiei de a adopta acte legislative delegate în temeiul Directivei 2010/40/UE privind STI, CESE reiterează punctul de vedere exprimat deja în avizul său privind directiva respectivă, că limitele pentru astfel de acte, stabilite la articolul 290 din TFUE, trebuie să fie respectate. CESE subliniază, de asemenea, urgența prelungirii termenului de șapte ani al mandatului de a adopta acte delegate în temeiul Directivei 2010/40/UE, întrucât mandatul de a adopta astfel de acte expiră în luna august 2017.

3.9

CESE aprobă obiectivul de a realiza o implicare transsectorială și multistratificată a celor interesați de introducerea serviciilor STI cooperative, și anume, statele membre, autoritățile locale, producătorii de vehicule și operatorii de transport. Succesul implicării acestor elemente în activitățile de implementare ar putea oferi posibilitatea de a crea încredere în noile servicii și de a le permite un start bun. În acest context, CESE face trimitere la drepturile persoanelor cu handicap la integrare, astfel cum se prevede în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), adoptată la 13 decembrie 2006.

3.10

CESE aprobă importanța unui limbaj clar și ușor de înțeles în toate relațiile cu utilizatorii finali, evidențiat ca un mijloc important de a câștiga încrederea în serviciile propuse. Legislația ar trebui să respecte principiile programului privind mai buna legiferare.

3.11

CESE subliniază, de asemenea, importanța evitării unei abordări prea stricte în punerea în aplicare a Strategiei. Este important să existe loc pentru soluții paralele sau dedicate pentru scopuri specifice sau pentru inovare. Cerințele prea detaliate și inflexibile pot fi o piedică în acest caz și, prin urmare, se pot dovedi contraproductive.

3.12

CESE apreciază importanța acordată finanțării și dorința Comisiei de a pune la dispoziție resurse financiare din fonduri UE, precum MIE, FEIS și fondurile ESI, pentru introducerea serviciilor STI cooperative deja operaționale, și de a oferi finanțare prin Orizont 2020 pentru serviciile care sunt încă în dezvoltare. CESE subliniază importanța evaluării valorii adăugate a proiectelor, pentru a asigura cea mai bună utilizare a unor resurse limitate. În acest context, CESE atrage, de asemenea, atenția asupra concurenței acerbe din sectorul transportului rutier de mărfuri, căruia i se acordă o atenție deosebită în Strategie și care necesită predictibilitate și timp pentru planificarea pe termen lung a investițiilor necesare pentru a instala sau actualiza componentele STI cooperative.

3.13

Partea introductivă a Strategiei acordă o mare atenție dezvoltării conducerii automate, respectiv vehiculelor care nu necesită intervenția șoferului pentru a se deplasa. Cu toate acestea, CESE înțelege că Strategia se oprește la punerea în aplicare a comunicării de la vehicul la vehicul și între vehicul și infrastructură. Serviciile „Ziua 1”, care urmează să fie dezvoltate în 2019, se vor ocupa de identificarea locurilor periculoase și de aplicațiile de semnalizare, în timp ce Serviciile „Ziua 1,5” se vor ocupa de planificarea rutieră, de informațiile cu privire la stațiile de alimentare cu combustibil/curent, de informațiile privind parcările etc. Prin urmare, în opinia CESE, aici nu se pune problema aspectelor importante ale responsabilității pentru erorile de sistem sau pentru defecțiunile sau problemele sociale importante care apar atunci când angajații sunt înlocuiți de roboți, deoarece serviciile vizate de Strategie vor fi gestionate și supravegheate de oameni. Cu toate acestea, chiar în acest context, CESE dorește să sublinieze că, în dezvoltarea sistemelor STI cooperative, inclusiv a vehiculelor complet automatizate, o atenție deosebită trebuie acordată nevoilor persoanelor cu dizabilități.

3.14

CESE ia notă cu satisfacție de coerența avută în vedere în implementarea Strategiei, prin viziunea transsectorială adoptată de rolul STI cooperative în sistemul de transport, bazată pe sinergiile dintre modurile și posibilitățile îmbunătățite de mobilitate/planificare logistică, facilitate de anumite servicii de STI cooperative, și pe dezvoltarea diferitelor competențe.

3.15

CESE ia notă, de asemenea, de analiza costuri-beneficii prezentată în ianuarie 2016 în raportul final al platformei STI cooperative și care anticipează un posibil rezultat al introducerii cu succes a Serviciilor „Ziua 1” în perioada 2018-2030, când beneficiile ar depăși cu mult costurile anuale, cu un raport de 3:1 pe întreaga perioadă. Prin analiză, se ajunge, de asemenea, la concluzia că beneficiile ar începe să apară între cinci și zece ani de la investițiile inițiale și că rezultatul scontat depinde de o absorbție puternică a serviciilor. Cu toate acestea, CESE regretă că nicio analiză costuri-beneficii a Strategiei nu pare să fi fost efectuată de către Comisie.

3.16

CESE subliniază încă o dată importanța menținerii unei presiuni active și continue asupra procesului de punere în aplicare, pentru a evita ca implementarea, până în prezent fără succes, a sistemului european de taxare rutieră electronică, decis inițial în 2004 și încă nepus în aplicare (în pofida eforturilor repetate), să nu se soldeze din nou cu un eșec.

4.   Observații specifice

4.1

CESE ia notă de menționarea legăturii dintre mașinile conectate și sistemele europene de navigație prin satelit, EGNOS și Galileo, și subliniază că capacitatea vehiculelor de a comunica cu sistemele de navigație prin satelit trebuie să fie neutră din punctul de vedere al tehnologiei și că, prin urmare, toate sistemele de navigație prin satelit ar trebui să fie conectabile, favorizând, atunci când acest lucru este posibil, sistemele europene.

4.2

CESE subliniază importanța deschiderii unui dialog cu partenerii sociali într-un stadiu incipient, în scopul stabilirii unei atmosfere de transparență și de încredere. În opinia CESE, acest lucru prezintă deja o importanță capitală în stadiul actual al punerii în aplicare a STI cooperative, când se constată că efectele privind condițiile sociale și/sau ale ocupării forței de muncă ar fi nesemnificative sau inexistente, pentru a stabili un climat de încredere, având în vedere efectele mult mai semnificative care vor rezulta după introducerea autovehiculelor automate. De asemenea, CESE atrage atenția, în acest context, asupra importanței confidențialității și a necesității de a garanta că datele vizate de principiul respectării vieții private nu sunt utilizate, fără consimțământ, pentru alte scopuri decât STI cooperative. În acest domeniu ar trebui elaborat un cadru precis definit și obligatoriu din punct de vedere juridic.

4.3

CESE ia notă favorabilă de atenția acordată securității, inclusiv riscului de piraterie informatică (hacking) și de atacuri cibernetice. În opinia CESE, aceasta este o problemă foarte importantă și este crucial ca standarde la fel de ridicate de securitate să fie aplicate în toate statele membre și în cadrul unor posibile acorduri de cooperare cu țările terțe. CESE atrage atenția asupra obligației de a da publicității măsurile legate de securitate, care poate submina însuși scopul unor astfel de sisteme.

4.4

CESE subliniază importanța continuității în punerea în aplicare a sistemelor de comunicații, în scopul de a evita, pe cât posibil, investițiile inutile.

Bruxelles, 31 mai 2017.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8. 2010, p. 1) și JO C 277, 17.11. 2009, p. 85.

(2)  JO C 281, 23.11.1995, p. 31, JO L 119, 4.5.2016, p. 1 și JO C 229, 31.7.2012, p. 90.

(3)  Decizia 2008/671/CE a Comisiei din 5 august 2008 privind utilizarea armonizată a spectrului radio în banda de frecvențe 5875 – 5905 MHz pentru aplicațiile sistemelor inteligente de transport (SIT) legate de siguranță (JO L 220, 15.8 2008, p. 24).