9.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 185/1

—

Comunicarea Comisiei Europene privind programul său de lucru pentru 2017, din 25 octombrie 2016;

—

rezoluțiile CoR din 4 iunie 2015 privind prioritățile pentru 2015-2020 și din 15 iunie 2016 privind contribuția la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2017;

—

Protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012;

1.

observă cu îngrijorare că, la 60 de ani de la înființarea sa, Uniunea Europeană trece printr-o criză profundă, nivelul de încredere în proiectul european rămânând scăzut, și că este nevoie de o reformă; în același timp, subliniază că cetățenii își exprimă an după an convingerea că, dintre toate nivelurile de guvernanță din UE, nivelul local și cel regional se bucură de cea mai mare încredere. Din acest motiv, CoR se va implica în dialoguri cu cetățenii, cu participarea activă a liderilor locali și regionali, pe teme legate de necesitățile și specificitățile locale, contribuind astfel la procesul de reflecție asupra Europei;

2.

este de acord cu Comisia în privința faptului că dificultățile de ordin general cu care se confruntă UE sunt legate de:

3.

deși împărtășește convingerea Comisiei că aceste provocări necesită o abordare ascendentă, gestionată de cetățeni și bazată pe o guvernanță pe mai multe niveluri, subliniază că acțiunea UE trebuie să se axeze pe capacitarea cetățenilor;

4.

subliniază necesitatea de a implica autoritățile locale și regionale în pregătirea Cărții albe privind viitorul Europei și îndeamnă Comisia să țină seama de avizele CoR pe această temă și să implice Comitetul în faza de consultare;

5.

regretă că programul de lucru al Comisiei nu acordă suficientă atenție rolului esențial al unor fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI) care trebuie să fie la dispoziția tuturor cetățenilor și regiunilor din Europa și să servească la consolidarea coeziunii, promovarea inovării și concretizarea unei solidarități europene reale, în slujba unei dezvoltări armonioase a UE în ansamblu. Invită Comisia să configureze viitorul politicii de coeziune după 2020, aceasta fiind principala politică de investiții a UE, care trebuie să se bazeze pe o abordare locală și pe o viziune teritorială actualizată; în același timp, CoR încurajează Comisia să depună în continuare eforturi de îmbunătățire și simplificare a procedurilor legate de fondurile ESI, în vederea reducerii birocrației și creșterii ratei de absorbție;

6.

își reiterează solicitarea ca cheltuielile publice suportate de statele membre și de autoritățile locale și naționale pentru cofinanțarea fondurilor ESI să nu fie incluse în cheltuielile structurale definite în Pactul de stabilitate și de creștere, deoarece aceste investiții contribuie la îndeplinirea priorităților europene, având și un efect de pârghie pentru creșterea economică europeană;

7.

salută propunerea de extindere a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) atât în ceea ce privește durata, cât și capacitatea financiară, dar observă că acest anunț a fost făcut fără să fi fost efectuată o evaluare cuprinzătoare a impactului sau o evaluare independentă înainte de prezentarea propunerii Comisiei; subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare sinergii între FEIS și alte fonduri ale UE, în special fondurile ESI, și de a simplifica procedurile, astfel încât să se reducă birocrația și să se stimuleze creșterea ratei de absorbție a fondurilor UE; subliniază și necesitatea consolidării celui de al treilea pilon al Planului de investiții; invită Comisia și Banca Europeană de Investiții să își intensifice eforturile de popularizare la fața locului, de eliminare a dezechilibrelor geografice ale FEIS, cu scopul de a optimiza integrarea investițiilor și sinergia în vederea unei programări unitare a intervențiilor politicii de coeziune, și de publicare a unor informații mai detaliate în ceea ce privește proiectele finanțate prin FEIS, evidențiind în special adiționalitatea acestora;

8.

se angajează să contribuie încă dintr-o etapă timpurie la dezbaterile pe marginea propunerii privind viitorul cadru financiar multianual de după 2020, inclusiv reforma resurselor proprii;

9.

solicită adoptarea rapidă a „Regulamentului Omnibus”, pentru a îmbunătăți impactul programelor finanțate din fonduri ESI care sunt deja incluse în perioada de programare actuală și pentru a asigura o mai bună utilizare a acestora;

10.

evidențiază necesitatea de a continua implementarea Agendei urbane a UE și subliniază importanța includerii dimensiunii urbane în alte politici ale UE; își reiterează, în acest sens, solicitarea de elaborare a unei Cărți albe privind Agenda urbană a UE;

11.

își reiterează apelul referitor la elaborarea unei agende europene privind locuințele, care ar schimba, dintr-o perspectivă orizontală, abordarea, până în prezent fragmentată, a chestiunii locuințelor, prin intermediul unor politici sectoriale precum Agenda urbană, dezvoltarea durabilă, politica de coeziune, politica în domeniul concurenței, ori al unor inițiative sociale precum pilonul european al drepturilor sociale;

12.

subliniază nevoia unui cod de conduită privind implicarea autorităților locale și regionale în semestrul european 2017 și solicită ca analiza anuală a creșterii să fie completată de o analiză teritorială, cu includerea unui capitol specific privind aspectul teritorial în rapoartele de țară, precum și publicarea unor orientări, destinate statelor membre, privind implicarea autorităților locale și regionale în programele naționale de reformă;

13.

sprijină preocuparea permanentă a Comisiei pentru investiții, care se traduce în identificarea de măsuri menite să promoveze investițiile în contextul semestrului european; în acest sens, trimite la Declarația sa de la Bratislava „Investiții și conectare”, în care se subliniază că creșterea locală și regională stimulată prin investiții trebuie să se bazeze pe strategii de dezvoltare teritorială, și evidențiază că este important să se garanteze că bugetele publice care sprijină investițiile de calitate acționează în sinergie cu alte resurse financiare de la nivel regional, local, național și european;

14.

apreciază intenția Comisiei de a depune în continuare eforturi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă și subliniază că Europa are nevoie de o strategie pe termen lung care să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care să ofere orientare semestrului european; o astfel de strategie ar trebui să plece de la evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020;

15.

salută accentul pus de Comisie pe șomajul în rândul tinerilor, prin consolidarea Garanției pentru tineret a UE și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, dar și prin înființarea unui Corp european de solidaritate, care ar urma să beneficieze de implicarea timpurie, proactivă și credibilă a autorităților locale și regionale, a organizațiilor de tineret și a societății civile în general;

16.

regretă lipsa de inițiative care să abordeze problema șomajului de lungă durată, dar și care să ia în considerare modalități de asigurare împotriva șomajului la nivel european, care să vină în completarea sistemelor naționale în caz de recesiune ciclică severă și să contribuie la evitarea concretizării șocurilor asimetrice într-un dezavantaj structural pentru întreaga Europa;

17.

solicită ca punctele forte și provocările de la nivel local și regional, inclusiv nevoile lor divergente privind piața forței de muncă, să fie luate în considerare în Agenda privind noi competențe în Europa și așteaptă cu interes să colaboreze la elaborarea unui cadru de calitate pentru stagii și a unei propuneri privind o mai mare mobilitate pentru ucenici;

18.

așteaptă propunerea Comisiei privind o mai bună abordare a provocărilor legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, în special în ceea ce privește prezența femeilor pe piața forței de muncă;

19.

intenționează să se concentreze, în perioada premergătoare Anului european al patrimoniului cultural 2018, asupra culturii și patrimoniului cultural, precum și asupra relațiilor culturale internaționale ale UE, care sunt componente esențiale pentru consolidarea identității europene și promovarea valorilor fundamentale ale Europei, a incluziunii sociale, a inovării și a dialogului intercultural, precum și a turismului cultural și istoric;

20.

subliniază necesitatea de a considera evaluarea la jumătatea perioadei a programului Orizont 2020 și consultarea preconizată privind viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare drept un proces unic și organic, menit să rezolva problemei decalajului în materie de inovare din Europa; anunță că CoR va contribui în timp util la revizuirea planului de acțiune pentru bioeconomie, programată pentru 2017;

21.

ia notă de faptul că Cartea albă privind viitorul Europei va include și propuneri privind viitorul UEM și ar aprecia adoptarea de reforme care să consolideze legitimitatea democratică a guvernanței UEM;

22.

subliniază că, în vederea îmbunătățirii dimensiunii sociale a UEM, este esențial să se elimine atât decalajele sociale, cât și cele regionale; salută intenția Comisiei de a propune un pilon al drepturilor sociale care să stabilească principiile unei Uniuni clădite pe justiție socială, și susține principiile subsidiarității și proporționalității;

23.

salută propunerea de revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere, dar îndeamnă Comisia să țină seama de nevoia de a accentua caracterul favorabil creșterii al acestuia, în special sub aspectul investițiilor care facilitează creșterea; își reiterează apelul precedent la o evaluare completă a impactului teritorial al normelor statistice europene asupra investițiilor publice;

24.

salută angajamentul Comisiei de a promova eficiența energetică și energia din surse regenerabile în cadrul unei politici cuprinzătoare privind uniunea energetică, alături de norme de guvernanță solide, măsuri adecvate de sprijinire a inovării și o revizuire a structurii pieței energiei electrice, dar și îmbunătățirea în continuare a infrastructurii energetice, pentru a asigura conexiuni interregionale și transfrontaliere și sprijin pentru descentralizarea sistemelor energetice, ca măsură în direcția unei piețe interne a energiei care să fie durabilă și flexibilă;

25.

recomandă în mod special ca politicile UE în materie de organizare a pieței energiei electrice și de energie din surse regenerabile să fie coordonate și echilibrate, acordând atenția cuvenită preocupărilor locale și regionale, cum ar fi accesul micilor furnizori de energie la rețeaua de distribuție;

26.

sprijină punerea în aplicare a Acordului de la Paris și subliniază faptul că reducerea decalajului dintre angajamentele naționale și efortul necesar pentru a limita încălzirea globală mult sub pragul de 2 oC va necesita integrarea eforturilor depuse de orașe și regiuni în angajamentele naționale, precum și coordonarea orizontală și verticală, inclusiv la nivelul UE și al CCONUSC. Prin urmare, CoR solicită Comisiei să susțină solicitarea Comitetului de a include acest aspect în angajamentele stabilite la nivel național, de a îmbunătăți instituționalizarea NAZCA și activitățile așa-numiților „campioni ai climei” în cadrul Secretariatului CCONUSC, precum și de a facilita schimbul de experiențe la nivel local și regional. De asemenea, CoR solicită Comisiei să încurajeze proiecte de cercetare privind orașele, regiunile și schimbările climatice, pentru a contribui la lucrările viitoare ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice;

27.

solicită Comisiei Europene să coopereze cu CoR, pentru a duce mai departe ideea contribuțiilor inițiate la nivel regional și local, încurajând adoptarea de măsuri la aceste niveluri, în vederea îndeplinirii obiectivelor convenite la COP21 de la Paris;

28.

invită Comisia să își actualizeze obiectivele în materie de climă și energie, pentru a ajunge la o reducere cu 50 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și pentru a integra adaptarea în politici și în finanțare, la toate nivelurile. Comisia ar trebui să sprijine inițiativele voluntare de promovare a tranziției la o economie rezilientă și cu emisii reduse de dioxid de carbon în orașe și regiuni. În raportul de evaluare al Comisiei referitor la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice este nevoie de o clarificare în ceea ce privește capacitarea orașelor și regiunilor;

29.

încurajează Comisia să sprijine punerea în aplicare a strategiilor de reducere a riscurilor de dezastre în orașe și regiuni, mai ales în regiunile transfrontaliere, și să se asigure că investițiile UE slujesc la respectarea standardelor de reducere a riscurilor de dezastre;

30.

salută lansarea Platformei UE privind risipa de alimente și pierderile alimentare și solicită Comisiei să intervină în domeniul risipei de alimente, stabilind un obiectiv ambițios de reducere a acesteia; obiectivul ar trebui integrat într-o strategie paneuropeană privind sistemele alimentare durabile, care să acopere aspectele legate de protecția biodiversității, mediu, sănătate, comerț, resurse și gestionarea terenurilor, precum și valoarea socială și culturală a alimentelor;

31.

invită Comisia să ia în considerare recomandările CoR în procesul de punere în aplicare a planului de acțiune privind economia circulară și să prezinte, la începutul anului 2017, conform planificării, varianta revizuită a Directivei privind apa potabilă, propunerea de regulament privind cerințele minime de calitate pentru apa reutilizată, precum și strategia privind utilizarea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor din plastic, care ar urma să stabilească obiective clare și ambițioase în materie de deșeuri din plastic și de percolare; solicită Comisiei să propună și alte inițiative, referitoare la construcții și demolări, la dispozițiile privind proiectarea ecologică și la consumul de materii prime, materiale și componente secundare;

32.

se declară dispus și pregătit să își intensifice cooperarea cu Comisia în privința acțiunilor de mult preconizate referitor la obiectivul prioritar nr. 4 al celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu 2014-2020 al Uniunii Europene, prin intermediul Platformei tehnice pentru cooperare în domeniul mediului; regretă că inițiativele programate pentru 2017 nu au caracter legislativ și își reiterează apelul la prezentarea unei propuneri de directivă a UE care să instituie dispoziții de asigurare a conformității pentru întregul acquis de mediu al UE, precum și a unei noi directive privind accesul la justiție în domeniul mediului;

33.

în conformitate cu recenta „Declarație Cork 2.0”, își reiterează solicitarea referitoare la o carte albă privind zonele rurale, care să servească drept punct de plecare pentru o politică de dezvoltare rurală pentru perioada de după 2020, și solicită măsuri concrete de „testare în mediul rural” a politicilor UE, având în vedere faptul că zonele rurale sunt adesea neglijate și deconectate de la principalele evoluții politice;

34.

în contextul pregătirii PAC de după 2020, subliniază legătura puternică dintre dezvoltarea rurală și agricultură și solicită, prin urmare, măsuri de sprijin destinate exploatațiilor agricole familiale, în special pentru a face față volatilității prețurilor la produsele agricole;

35.

va depune în continuare eforturi pentru o guvernanță a durabilă a oceanelor, în beneficiul regiunilor maritime și de coastă europene și al economiilor – maritimă și marină – ale acestora; pentru a promova creșterea albastră și ocuparea forței de muncă, CoR va colabora îndeaproape cu regiunile și cu toate părțile interesate în ceea ce privește guvernanța și consolidarea capacităților, abordarea provocărilor specifice lanțului de producție alimentară, reducerea presiunii asupra mediului generate de practicile de pescuit ilegale și de poluare, precum și cunoașterea mediului marin, știința și inovarea;

36.

regretă că programul de lucru al Comisiei pentru 2017 nu acordă suficientă atenție sănătății, în condițiile în care Comisia ar trebui să sprijine statele membre și regiunile lor în eforturile pe care le depun pentru îmbunătățirea prevenției, pentru reformarea și optimizarea sistemelor lor de sănătate, în special cu ajutorul soluțiilor de e-sănătate, precum și pentru elaborarea unor strategii globale în materie de demografie;

37.

salută intenția Comisiei de a prezenta măsuri de consolidare a pieței interne a bunurilor, în special în ceea ce privește recunoașterea reciprocă și produsele neconforme, și subliniază necesitatea de a continua activitățile privind finalizarea pieței interne a serviciilor, care reprezintă, pe bună dreptate, o prioritate importantă a Strategiei privind piața unică;

38.

își reiterează apelul la includerea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european, cu instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare periodică;

39.

ia la cunoștință faptul că Comisia Europeană intenționează să susțină industria Europei și subliniază că competitivitatea industrială europeană depinde și de competitivitatea lanțului de aprovizionare și că politica comercială joacă un rol important în această privință;

40.

subliniază importanța elaborării unei reglementări mai inteligente și a reducerii sarcinilor administrative impuse IMM-urilor, în special prin consolidarea Programului REFIT și prin garantarea faptului că impactul asupra IMM-urilor este luat în considerare în mod sistematic în procesul de elaborare a noilor norme;

41.

își exprimă sprijinul pentru înființarea unui „Forum al orașelor privind economia colaborativă”, cu participarea CoR în calitate de principală parte interesată; de asemenea, constată cu regret lipsa oricărei propuneri privind apărarea drepturilor în contextul noilor forme de ocupare a forței de muncă, rezultate în urma digitalizării;

42.

subliniază necesitatea revizuirii deciziei și cadrului privind serviciile de interes economic general (SIEG) și invită Comisia să lanseze o consultare publică în 2017, pentru a permite autorităților locale și regionale să își prezinte punctul de vedere cu privire la dificultățile întâmpinate în materie de control al ajutoarelor de stat în contextul finanțării SIEG;

43.

subliniază rolul-cheie pe care îl joacă un sistem de achiziții eficient în asigurarea capacității autorităților regionale și locale de a îndeplini obiectivele UE în materie de investiții și invită Comisia să ofere asistență pentru a asigura punerea deplină în aplicare a directivelor privind achizițiile publice și să evalueze dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a directivelor privind achizițiile publice;

44.

își reiterează apelul la o strategie europeană reînnoită dedicată turismului, în cadrul unei linii bugetare speciale pentru turism în UE, și îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze accesul la finanțare al întreprinderilor turistice mici și mijlocii;

45.

salută eforturile Comisiei de a finaliza punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală, inclusiv prin achiziții publice electronice, și își va prezenta punctul de vedere prin intermediul nou-createi Platforme participative comune pentru banda largă; subliniază necesitatea ca toate teritoriile europene să beneficieze de piața unică digitală, având acces la conexiuni în bandă largă de mare viteză;

46.

subliniază faptul că migrația este un proces complex și pe mai multe niveluri, în care țările, regiunile și orașele de destinație și de origine joacă un rol important. Este important să se promoveze un dialog consolidat și o cooperare mai strânsă între statele membre și instituțiile din UE și din țările de origine și de tranzit ale migranților, precum și cu nivelurile regional și local din aceste țări;

47.

prin urmare, solicită Comisiei să ia în considerare recomandările CoR referitoare la protecția refugiaților în țările lor de origine și la noul cadrul pentru acordurile de parteneriat;

48.

solicită să se acorde sprijin autorităților locale și regionale în procesul de punere în aplicare a reformei sistemului european comun de azil și a altor instrumente ale UE elaborate pe baza Agendei europene privind migrația, cum ar fi dispozițiile revizuite privind migrația legală și planul de acțiune privind integrarea; solicită Comisiei să includă recomandările CoR privind integrarea migranților în evaluarea sa la jumătatea perioadei a Agendei europene privind migrația; amintește că integrarea este un proces bazat atât pe drepturi, cât și pe obligații;

49.

își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile legate de monitorizarea prezenței minorilor neînsoțiți și la riscul ca ei să cadă victime traficului de ființe umane și exploatării; solicită insistent punerea în aplicare a unor programe de integrare și de formare, atât pentru minori, cât și pentru administrațiile locale și regionale care se ocupă de primirea lor; solicită totodată implicarea comunităților de origine ale minorilor deja stabiliți în țara-gazdă, astfel încât aceștia să fie în măsură să locuiască temporar în familii-gazdă sau în spații dotate în mod corespunzător, în care să le poată fi sprijinită dezvoltarea din punct de vedere social, emoțional și cognitiv;

50.

invită Comisia să ofere autorităților locale și regionale informații specifice și practice privind posibilitățile de finanțare pentru primirea și integrarea migranților și își reiterează apelul la promovarea accesului direct al autorităților locale și regionale la instrumentele de finanțare relevante al UE;

51.

invită Comisia să sprijine autoritățile locale și regionale în elaborarea unor strategii de prevenire a radicalizării, să colecteze și să disemineze în continuare bune practici cu privire la modalitățile de prevenire a radicalizării, prin elaborarea de politici la nivel local și regional, și să sprijine procesul de cooperare a orașelor pentru combaterea radicalizării;

52.

ia notă de intenția Comisiei de a purta în continuare negocieri comerciale cu SUA, Japonia, Mercosur, Mexic, Tunisia și țările ASEAN, precum și de a căuta noi mandate pentru a deschide negocieri cu Turcia, Australia, Noua Zeelandă și Chile, dar consideră că Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a demonstra valoarea lor adăugată;

53.

reiterează, mai ales în perspectiva unei viitoare agende comerciale ambițioase, faptul că Comisia ar trebui să însoțească fiecare inițiativă semnificativă din domeniul politicii comerciale cu evaluări ale impactului teritorial;

54.

salută faptul că Strategia globală a UE prevede în mod explicit reînnoirea parteneriatelor externe și declară că UE va sprijini diferitele metode de asigurare a rezilienței în vecinătatea sa, vizând situațiile cele mai grave de instabilitate guvernamentală, economică, socială și în domeniile climei și energiei, și elaborând totodată politici mai eficiente în domeniul migrației pentru Europa și partenerii săi;

55.

subliniază contribuția CoR, prin intermediul comitetelor sale consultative mixte și al grupurilor de lucru și prin organizarea Zilelor Extinderii cu parteneri din țările în curs de aderare, la obiectivul politicii de extindere a Comisiei, de a încuraja stabilitatea și prosperitatea împărtășită cu țările candidate și potențial candidate;

56.

subliniază faptul că politica europeană de vecinătate (PEV) nu poate avea un efect durabil decât în cazul în care generează avantaje concrete pentru toți beneficiarii și subliniază că trebuie menținut un echilibru între vecinătatea estică și cea sudică; subliniază rolul autorităților locale și regionale în ancorarea democrației și a statului de drept în societate, solicitând să se acorde mai mult sprijin reformelor de descentralizare din țările din vecinătate;

57.

subliniază că cooperarea regională are o contribuție semnificativă la stabilitatea globală și îndeamnă Comisia să intensifice cooperarea cu Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM), cu Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP), precum și cu Grupul operativ CoR-Ucraina al CoR, în special cu ocazia punerii în aplicare a programelor regionale și a noilor inițiative;

58.

subliniază faptul că este necesar ca, în procesul de punere în aplicare a PEV revizuite, să se acorde prioritate inițiativelor de susținere a proceselor de descentralizare, de înfrățire și de consolidare a capacităților administrative la nivel subnațional; atrage atenția asupra „Inițiativei de la Nicosia”, pe care CoR a lansat-o în sprijinul orașelor libiene și care a contribuit la acordarea de sprijin tehnic pe măsura nevoilor de refacere a capacităților orașelor respective de a furniza servicii; solicită Comisiei să acorde o susținere sporită unor astfel de modalități ascendente de cooperare și să furnizeze suficiente resurse administrative și financiare; reiterează faptul că este necesar să se introducă instrumente noi pentru consolidarea capacităților în țările în curs de aderare și în cele din cadrul PEV, care să înlocuiască fostul Instrument pentru administrație locală;

59.

sprijină evoluțiile recente, în urma fuziunii dintre Convenția primarilor din UE privind clima și energia și Convenția primarilor, pentru a crea cea mai mare coaliție de orașe angajate în acțiuni în domeniul climei, și este pregătit să își utilizeze canalele internaționale, contactele, omologii și parteneriatele (ARLEM pentru Convenția Sud și Convenția Africa, CORLEAP pentru Convenția Est, ICLEI și Parteneriatul pentru urbanizare UE-China pentru America de Nord și Asia de Sud-Est etc.) pentru a spori eforturile de atenuare și adaptare, precum și reziliența la schimbările climatice și la provocările în materie de dezvoltare durabilă;

60.

invită Comisia să coopereze îndeaproape cu CoR pentru a promova preocupările specifice, experiența și contribuțiile orașelor europene la noua structură de guvernanță a Convenției Globale;

61.

salută propunerea privind un nou cadru de parteneriat cu țările terțe și noul plan european de investiții externe și solicită ca autoritățile regionale și locale să fie implicate în acest proces;

62.

îndeamnă Comisia să promoveze implicarea activă a autorităților locale și regionale în cooperarea pentru dezvoltare în cadrul negocierilor privind revizuirea Consensului european privind dezvoltarea și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și privind Acordul post-Cotonou, care va fi tema centrală a Forumului cooperării descentralizate al CoR, în martie 2017;

63.

invită Comisia să revizuiască inițiativa cetățenească europeană (ICE), pentru a simplifica și îmbunătăți cadrul juridic al acestui instrument;

64.

salută inițiativa REFIT a Comisiei și, în special, propunerea de a evalua transparența și controlul democratic al procedurilor privind actele delegate și de punere în aplicare, precum și anumite acte secundare;

65.

își reiterează solicitarea de a include evaluări ale impactului teritorial în etapa de evaluare a impactului noii legislații a UE, acolo unde este cazul; sugerează o cooperare mai strânsă între CoR și nou-înființatul centru de competență privind politicile teritoriale, din Cadrul centrului comun de cercetare, la evaluarea punerii în aplicare a legislației UE;

66.

solicită o mai mare transparență, cooperare și eficiență a instituțiilor UE și salută angajamentul lor comun, în conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, de a stabili obiective și priorități generale, în special pentru propunerile legislative; solicită ca CoR să ia parte la toate etapele procesului legislativ, pentru a-și valorifica pe deplin potențialul în cadrul ciclului legislativ;

67.

se așteaptă la o cooperare tot mai strânsă cu Comisia Europeană și Parlamentul European în ceea ce privește monitorizarea subsidiarității, precum și în contextul conferinței din 2017 dedicate principiului subsidiarității;

68.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Președinției slovace a Consiliului UE și președintelui Consiliului European.