COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 11.3.2016

COM(2016) 134 final

2016/0074(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului

{SWD(2016) 56 final}
{SWD(2016) 57 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Măsurile tehnice sunt norme care reglementează modul și locul în care pescarii pot desfășura activități de pescuit. Acestea au scopul de a controla captura care poate fi preluată cu un anumit nivel al efortului de pescuit și, de asemenea, de a reduce la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemului. Măsurile tehnice sunt parte integrantă din cadrul de reglementare al celor mai multe sisteme de gestionare a pescuitului, inclusiv în apele Uniunii.

Măsurile tehnice pot fi grupate în:

–măsuri care reglementează modul de funcționare a uneltelor de pescuit;

–măsuri care reglementează caracteristicile de proiectare ale uneltelor de pescuit utilizate;

–dimensiunile minime sub care peștii trebuie să fie aruncați înapoi în mare;

–măsuri care stabilesc controale spațiale și temporale (de exemplu, zone de intrare închise/limitate și închideri sezoniere) pentru a proteja concentrările de puiet de pește sau de pești reproducători; și

–măsuri care atenuează impactul uneltelor de pescuit asupra speciilor sensibile (de exemplu, mamifere marine, păsări marine și broaște țestoase) sau zone închise pentru a proteja habitatele sensibile (de exemplu, recifele de corali de ape reci).

Istoricul măsurilor tehnice care se aplică în legislația europeană în materie de pescuit în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) este caracterizat prin numeroase reglementări, modificări, norme de punere în aplicare și măsuri tehnice temporare introduse ca soluții provizorii la problemele apărute. În toate bazinele maritime ale Uniunii și în apele din afara Uniunii în care operează navele Uniunii există mai mult de 30 de reglementări care conțin măsuri tehnice.

În prezent, există trei regulamente detaliate privind măsurile tehnice, adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară, care acoperă bazinele maritime principale din apele Uniunii – Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine, care acoperă Atlanticul de Nord-Est (și Marea Neagră din 2012), Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94, precum și Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98.

În plus față de regulamentele menționate, există o serie de acte ale Comisiei care conțin norme detaliate cu privire la construcția uneltelor [de exemplu, Regulamentul (CEE) nr. 3440/84 al Comisiei din 6 decembrie 1984 referitor la fixarea de dispozitive la traule, năvoade daneze și plase de pescuit similare] sau în legătură cu închiderea unor zone specifice [de exemplu, Regulamentul (CE) nr. 1922/1999 al Comisiei din 8 septembrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului în ceea ce privește condițiile în care vapoarele a căror lungime totală depășește opt metri pot fi autorizate să utilizeze traule cu palan în unele ape comunitare], precum și măsuri tehnice introduse pentru a atenua amenințările imediate la adresa conservării ca urmare a epuizării anumitor stocuri [de exemplu, Regulamentul (CE) nr. 2056/2001 al Comisiei din 19 octombrie 2001 privind instituirea unor măsuri tehnice suplimentare destinate reconstituirii stocurilor de cod în Marea Nordului și vestul Scoției]. În general, regulamentele respective rezultă din competențele prevăzute în regulamentele principale.

De asemenea, există o serie de alte regulamente de sine stătătoare care conțin măsuri tehnice. Acestea includ Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activitățile de pescuit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98, precum și Regulamentul (CE) nr. 1185/2003 al Consiliului din 26 iunie 2003 privind îndepărtarea înotătoarelor rechinilor la bordul navelor.

Există mai multe regulamente supuse codeciziei care transpun măsuri tehnice convenite pentru apele țărilor terțe reglementate de organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), printre care Convenția privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) și Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT). Regulamentele respective nu intră în domeniul de aplicare al prezentei propuneri.

Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), măsurile tehnice erau incluse, de asemenea, în regulamentele privind posibilitățile de pescuit care stabilesc captura totală admisibilă (TAC) și cotele anuale în Atlanticul de Nord-Est, Marea Baltică și Marea Neagră, precum și capturile de specii de adâncime. Acestea erau o combinație de măsuri tehnice presupus temporare și de măsuri specifice diferitelor regiuni și derogări de la dispozițiile generale cuprinse în alte regulamente. Ca urmare a adoptării TFUE, astfel de măsuri nu au mai putut fi incluse în regulamentele privind posibilitățile de pescuit, cu excepția măsurilor care au o legătură funcțională directă cu limitele de captură pentru un anumit stoc sau pentru anumite stocuri. Prin urmare, în prezent, regulamentele privind posibilitățile de pescuit conțin doar un număr limitat de astfel de măsuri. De exemplu, există o zonă închisă pe coasta de vest a Irlandei destinată protejării langustinei (Nephrops norvegicus) în legătură cu TAC aferentă acestei specii în zona respectivă. Măsurile care provin de la alte ORGP, cum ar fi Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) sau Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO), sunt incluse în continuare, de asemenea, în regulamentul privind posibilitățile de pescuit pentru Atlanticul de Nord-Est ca măsuri temporare.

Astfel cum rezultă din datele de mai sus, structura de reglementare pentru măsurile tehnice a devenit extrem de complexă și oarecum fragmentată. O evaluare retrospectivă 1 realizată pentru a susține prezenta propunere a arătat că măsurile tehnice actuale, în mare parte, nu au condus la realizarea obiectivelor PCP anterioară – Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului. Acest lucru este mai evident în unele bazine maritime decât în altele (de exemplu, Atlanticul de Nord-Est), dar percepția generală este că există norme multiple, complexe și ineficiente care fac parte dintr-o structură de guvernanță inflexibilă.

Odată cu noile provocări ale noii PCP 2 , care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, evaluarea retrospectivă a concluzionat că actuala structură de reglementare pentru măsuri tehnice va rămâne în continuare sub nivelul optim. Acest lucru se datorează existenței a cinci probleme identificabile:

(1)Performanțe sub nivelul optim: măsurile tehnice oferă stimulente insuficiente pentru pescuitul selectiv în cazul în care nu există niciun cost pentru aruncarea capturilor înapoi în mare sau pentru capturarea speciilor sensibile sau pescuitul cu un impact negativ asupra fundului mării. Acest lucru a avut ca rezultat un eșec al controlului presiunii exercitate de pescuit, ceea ce a condus la pescuitul excesiv al unui număr de stocuri și la niveluri ridicate de capturi aruncate înapoi în unele activități de pescuit, precum și la asigurarea unei protecții limitate pentru unele habitate și specii sensibile. De asemenea, unele măsuri au creat obstacole juridice sau au descurajat inovarea pentru dezvoltarea unor practici de pescuit mai selective, ceea ce a condus la generalizarea eludării măsurilor, atât în mod legal, cât și ilegal, pentru a reduce la minimum impactul lor economic.

(2)Dificultatea de a măsura eficacitatea: regulamentele actuale nu conțin valori definite, pe baza cărora să se măsoare succesul. Acest lucru a făcut dificilă măsurarea eficacității măsurilor tehnice în ceea ce privește contribuția lor la realizarea obiectivelor de conservare ale PCP.

(3)Reguli prescriptive și complexe: măsurile tehnice au devenit mai numeroase și mai complexe în timp și au urmărit să controleze prea multe aspecte tehnice ale operațiunilor de pescuit. Unele dintre acestea sunt dificil de pus în aplicare de către autoritățile de control și dificil de respectat de către pescari. Măsurile tehnice impun o sarcină administrativă și costuri ridicate pentru statele membre și părțile interesate. Acest lucru a subminat încrederea sectorului pescuitului și a oferit un stimulent puternic pentru invalidarea regulamentelor, ceea ce a condus la adoptarea mai multor acte normative pentru a contracara invalidarea normelor.

(4)Lipsa de flexibilitate: măsurile tehnice sunt decise, în mare parte, pe baza unui proces politic complex, inflexibil și de lungă durată, care nu este adecvat pentru a stabili norme tehnice detaliate care necesită o actualizare frecventă și o revizuire periodică. Acest lucru a restricționat capacitatea de a ajusta sau de a revizui măsurile tehnice pentru a reacționa la schimbările din cadrul activităților de pescuit sau pentru a profita de inovațiile din domeniul tehnologiei uneltelor de pescuit sau pentru a reacționa la evenimente neașteptate. De asemenea, normele sau derogările temporare au rămas în vigoare, nefiind modificate pentru perioade lungi de timp, subminând și mai mult încrederea sectorului pescuitului.

(5)Implicarea insuficientă a părților interesate principale în procesul decizional: măsurile tehnice se bazează pe stimulente negative, în mare parte coercitive, într-un sistem de guvernanță ierarhic (și anume descendent, mai degrabă decât ascendent). Acest lucru a determinat pescarii și părțile interesate să aibă impresia că nu fac parte dintr-un proces participativ. Pescarii percep măsurile tehnice ca fiind nepractice, nereprezentative pentru practica de pescuit actuală și, uneori, contradictorii.

În cursul negocierilor noii PCP, a existat un consens general în rândul statelor membre, al părților interesate și al Parlamentului European, care au confirmat această percepție negativă a măsurilor tehnice actuale. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimii zece ani, nu s-a ajuns la niciun acord politic pentru un nou pachet de măsuri, iar propunerile anterioare ale Comisiei din anul 2002 3 și din anul 2008 4 au eșuat din mai multe motive. Statele membre au susținut că textul a devenit prea complicat și dificil de interpretat și că propunerile respective nu au abordat suficient problemele fundamentale. Părțile interesate au susținut că nu au fost consultate în mod corespunzător și normele au fost mai mult decât simple consolidări ale măsurilor existente. Chiar și încercările de a alinia regulamentele privind măsurile tehnice în Atlanticul de Nord-Est, Marea Baltică și Marea Mediterană la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) au eșuat din cauza faptului că negocierile au avut tendința de a se îndepărta de aliniere și a aborda conținutul detaliat al regulamentelor respective.

Eșecurile repetate de a ajunge la un acord asupra unui nou regulament privind măsurile tehnice evidențiază în mod clar necesitatea unei noi abordări. Acest lucru ar trebui să se bazeze pe simplificare, pe adaptarea procesului decizional la Tratatul de la Lisabona, pe consolidarea abordării pe termen lung a conservării și gestionării resurselor, inclusiv abordarea problemei capturilor aruncate înapoi în mare, pe regionalizare, pe intensificarea implicării părților interesate și pe creșterea responsabilității din partea industriei (altfel spus, o cultură a conformității).

Pentru abordarea problemelor respective și recunoscând dificultățile instituționale menționate, prezenta propunere are ca scop:

–optimizarea contribuției măsurilor tehnice la realizarea obiectivelor principale ale noii PCP;

–crearea flexibilității necesare pentru a ajusta măsurile tehnice prin facilitarea abordării regionalizate (în concordanță cu obiectivele dreptului Uniunii);

–simplificarea normelor actuale, în conformitate cu programul REFIT al Comisiei 5 .

În timp ce prezenta propunere modifică, în principal, structura de guvernanță a măsurilor tehnice, mai degrabă decât să aducă modificări substanțiale ale măsurilor în sine, flexibilitatea și stimulentele îmbunătățite pentru selectivitatea pescuitului pe care le introduce vor aduce îmbunătățiri ale eficacității măsurilor tehnice. În timp, randamentele vor fi optimizate prin capturarea de pești mai mari și impactul pescuitului asupra ecosistemului marin va fi redus prin adoptarea unor practici de pescuit responsabile.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 204/585/CE a Consiliului stabilește cadrul general pentru PCP. Măsurile tehnice sunt stabilite în cadrul respectiv ca instrumente destinate să contribuie la atingerea obiectivelor generale ale PCP, după cum urmează:

(1)Atingerea producției maxime durabile (MSY) va fi facilitată prin aplicarea de măsuri tehnice care reglementează modelul de exploatare (modul în care presiunea exercitată de pescuit este distribuită pe profilul de vârstă al unui stoc). Atingerea producției maxime durabile dintr-un anumit stoc va impune obligația ca modelul de exploatare să evite pescuitul pe grupe de vârstă mai tinere. Pentru a realiza acest lucru, va fi necesară o combinație de măsuri tehnice eficace (și anume, măsuri care reglementează funcționarea și proiectarea uneltelor de pescuit, dimensiunile minime de referință pentru conservare și închideri spațiale/temporale ale zonelor de pescuit), care conduc la îmbunătățiri ale modelelor de exploatare într-o structură de reglementare adaptivă.

(2)Eliminarea treptată a aruncării capturilor înapoi în mare și reducerea la minimum a capturilor nedorite va necesita aplicarea unor modificări tehnice (funcționarea și proiectarea uneltelor de pescuit) și tactice (zone închise sau restricționate) pentru a conduce la o selectivitate sporită și la evitarea capturilor nedorite (pești sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare). Obligația de debarcare introdusă în vederea realizării acestui obiectiv va necesita o regândire a structurii de guvernanță actuale a măsurilor tehnice pentru a permite o mai mare flexibilitate în vederea realizării obiectivului propus.

(3)Asigurarea compatibilității activităților de pescuit cu unele considerente ecologice mai ample va depinde de aplicarea unor măsuri tehnice care reduc impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemului (de exemplu, măsuri de atenuare sau zone închise). Mai exact, măsurile tehnice trebuie să contribuie la atingerea stării ecologice bune în ceea ce privește 4 dintre cei 11 descriptori incluși în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) – menținerea diversității biologice (descriptorul 1); menținerea populațiilor de pește și de crustacee exploatate în scopuri comerciale în limitele securității biologice și cu o distribuție sănătoasă a vârstei și dimensiunilor (descriptorul 3); menținerea tuturor elementelor care formează lanțuri trofice marine la un nivel normal al abundenței și diversității (descriptorul 4); și menținerea integrității fundului mării (descriptorul 6). Provocarea principală va consta în crearea unui cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor respective, astfel încât să protejeze în modul cel mai eficient speciile cele mai expuse riscului și habitatele și zonele sensibile care au nevoie de protecție.

În plus față de obiectivele menționate, noua PCP promovează regionalizarea ca o nouă abordare în domeniul guvernanței. Regionalizarea oferă o oportunitate importantă de a introduce o simplificare a normelor stabilite de legiuitor și deosebit de relevante pentru utilizarea viitoare a măsurilor tehnice ca instrumente de gestiune, întrucât o parte a problemei eficacității măsurilor tehnice este legată de structura de guvernanță în care sunt aplicate. Regionalizarea va permite elaborarea unor măsuri tehnice la nivel regional (în cadrul unor planuri multianuale sau, pe termen scurt, prin alte măsuri ale Uniunii). De asemenea, regionalizarea permite limitarea nevoii de măsuri tehnice detaliate adoptate de Parlamentul European și de Consiliul de Miniștri prin codecizie. Într-un cadru legal simplificat definit de legiuitor, măsurile pot fi concepute la nivel regional și adaptate la caracteristicile specifice diferitelor activități de pescuit. Regionalizarea oferă, de asemenea, o oportunitate de a utiliza măsurile tehnice mai mult ca un factor pentru atingerea obiectivului unui pescuit sustenabil, decât pur și simplu ca măsuri restrictive și coercitive de completare a posibilităților de pescuit și a restricțiilor privind eforturile de pescuit. Regionalizarea procesului decizional contribuie, de asemenea, la evitarea efectuării unor modificări frecvente ale conținutului măsurilor tehnice cuprinse în actele supuse codeciziei.

•Coerența cu celelalte politici ale Uniunii

Propunerea și obiectivele acesteia sunt compatibile cu politica Uniunii, în special cu obligațiile juridice din Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, precum și din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa). Punerea în aplicare integrală a directivelor face parte din răspunsul UE la angajamentele asumate în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind diversitatea biologică și este consolidată prin angajamentul asumat de șefii de stat de „a stopa pierderea biodiversității [în UE] până în 2010”; acest angajament este reamintit totodată și în Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 6 .

De asemenea, măsurile tehnice au potențialul de a contribui la Strategia Europa 2020 7 , în special la inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor, printr-o utilizare îmbunătățită a stocurilor de pește. În plus, reforma măsurilor tehnice va contribui la programul REFIT, prin simplificarea și eliminarea anumitor reglementări existente și măsuri specifice.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic este reprezentat de articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Dispozițiile prezentei propuneri se referă la conservarea resurselor biologice marine, care intră în competența exclusivă a Uniunii. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

•Proporționalitate

Prezenta propunere modifică măsuri deja existente; prin urmare, nu este pus în discuție principiul proporționalității. Măsurile propuse sunt conforme cu principiul proporționalității, întrucât sunt adecvate și necesare. Nu există alte măsuri mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivelor de politică dorite.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul propus: regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv: un regulament trebuie modificat printr-un alt regulament.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

În decembrie 2012, a fost efectuată o evaluare a măsurilor de ordin tehnic. Aceasta a constat într-o evaluare retrospectivă1 a reglementărilor existente privind măsurile tehnice în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și acceptarea acestora. În cursul evaluării respective, au avut loc consultări ample cu reprezentanții industriei pescuitului, administrațiile naționale și agențiile de cercetare din statele membre. Evaluarea a fost finalizată în iunie 2013. Aceasta a fost urmată de o evaluare prospectivă1 a impactului economic, social și de mediu probabil, precum și a eficacității, eficienței, coerenței și acceptabilității diferitelor opțiuni de politică definite. Studiul a fost finalizat în iulie 2014.

Evaluarea retrospectivă a confirmat faptul că măsurile tehnice actuale sunt extrem de complexe și au fost în mare parte ineficiente. Acestea nu au obiective și ținte clare și bine definite și nici nu oferă stimulente pozitive care să recompenseze practicile responsabile și să stimuleze conformitatea. Controlul măsurilor este costisitor și structura de guvernanță în care sunt aplicate acestea în prezent este inflexibilă și cu un pronunțat caracter descendent, părțile interesate nefiind consultate decât în mică măsură.

Evaluarea prospectivă a concluzionat că gestionarea bazată pe rezultate ar putea fi cea mai bună abordare pentru măsurile tehnice viitoare, în cazul în care problemele de control și de punere în aplicare pot fi rezolvate. În cadrul unei astfel de abordări, nevoia de a avea mai multe reglementări prescriptive privind măsurile tehnice ar trebui să fie mai redusă.

•Consultări cu părțile interesate

În perioada ianuarie-mai 2014, a avut loc o consultare publică pe internet 8 . S-au primit contribuții detaliate de la principalele părți interesate (statele membre, Parlamentul European, consiliile consultative, sectorul pescuitului și ONG-uri) 9 . Principalele concluzii, care au coincis în mare parte cu constatările evaluării retrospective și prospective, au fost următoarele:

(1)Orice regulament nou/regulamente noi privind măsurile tehnice ar trebui să se îndepărteze de microgestionare și să se orienteze spre o abordare a gestionării bazată pe rezultate.

(2)Pescarii ar trebui să aibă o responsabilitate mai mare pentru capturi, mai degrabă decât pentru construcția și exploatarea uneltelor de pescuit pe care le folosesc.

(3)Simplificarea normelor este un obiectiv fundamental, dar nu ar trebui să creeze inegalități ale sistemelor de gestiune în statele membre („menținerea unor condiții de concurență echitabile”).

(4)Regionalizarea este considerată drept o oportunitate importantă pentru a introduce simplificarea regulamentelor privind măsurile tehnice.

(5)Se preferă o abordare-cadru. Aceasta ar trebui să conțină obiective fundamentale și standarde minime comune care urmează să fie aplicate la nivelul UE. De asemenea, abordarea ar trebui să conțină măsuri de salvgardare, care să asigure că pot fi luate măsuri în cazul în care apar probleme în sectorul pescuitului.

(6)În trecut, s-au înregistrat îmbunătățiri ale selectivității atunci când structurile de stimulente au fost aliniate la obiectivele de gestionare. Astfel de structuri trebuie să fie încorporate în orice cadru de reglementare nou pentru măsurile tehnice.

În afară de consultarea publică, au avut loc numeroase ateliere, consultări și reuniuni cu principalele părți interesate în perioada cuprinsă între 2011 și începutul anului 2015. Combinația dintre consultările publice și dialogul de follow-up extins cu principalele părți interesate (sectorul pescuitului, ONG-uri și statele membre) a asigurat că punctele de vedere exprimate reprezintă în totalitate diferitele grupuri de părți interesate.

•Obținerea și utilizarea expertizei

În octombrie 2012 10 , martie 2013 11 și martie 2015 12 au fost convocate trei reuniuni ale unui grup de lucru format din experți al Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Reuniunile au explorat potențialul măsurilor tehnice ca instrument de gestionare în contextul PCP. Constatările rapoartelor au contribuit la definirea opțiunilor avute în vedere în cadrul evaluării prospective efectuate, precum și la furnizarea de informații pentru elaborarea propunerii.

În plus față de reuniunile respective, au fost prezentate mai multe solicitări ad-hoc către CSTEP și, de asemenea, către Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) cu privire la aspecte specifice referitoare la selectivitatea uneltelor de pescuit, înlocuirea normelor privind dimensiunea ochiului de plasă și compoziția capturilor, capturile accidentale de mamifere marine și de alte specii protejate și zonele închise și cu restricții existente. Aceste entități au furnizat, de asemenea, îndrumări în procesul de elaborare a propunerii.

•Evaluarea impactului

A fost efectuată o evaluare a impactului, ținând cont de informațiile obținute în urma consultării publice și a consultării de follow-up, a evaluărilor retrospective și prospective, a consultanței de specialitate, a observațiilor din partea Grupului de coordonare pentru evaluarea impactului instituit în sprijinul acestei inițiative și din partea Comitetului de analiză a reglementării.

În ceea ce privește evaluarea impactului, au fost luate în considerare trei opțiuni de politică și o subopțiune în raport cu scenariul de bază, despre care s-a considerat că sunt cele mai susceptibile de a realiza obiectivele și de a aborda problemele identificate.

–Situația de referință: Regulamentele actuale, cu PCP ca element central, rămân în vigoare, fiind elaborate ca o serie de regulamente tehnice și de alte regulamente privind conservarea care au legătură cu PCP. Situația de referință ar ține cont de ajustările recente care elimină contradicțiile juridice cu noi obligații în cadrul PCP (obligația de debarcare și alinierea cu TFUE în ceea ce privește stabilirea competențelor actuale ale Comisiei). Regionalizarea măsurilor tehnice ar avea loc prin intermediul unor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare sau al unor planuri multianuale, extinzând și mai mult rețeaua de regulamente și adăugând norme noi care conțin derogări de la normele tehnice existente sau modificări ale acestora.

–Consolidare: Un nou regulament, cu un domeniu de aplicare limitat, care să consolideze într-un singur regulament normele comune pentru toate activitățile de pescuit din toate zonele (de exemplu, interdicții generale ale anumitor metode de pescuit). Normele comune (supuse codeciziei) ar fi separate de normele care prezintă potențial pentru regionalizare. Ultimele norme tehnice ar rămâne în vigoare în cadrul regulamentelor existente (acte adoptate prin codecizie și acte ale Comisiei). Ar fi incluse orice modificări recente ale regulamentelor și alinierea regulamentelor la TFUE. Regionalizarea măsurilor tehnice ar avea loc prin intermediul unor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare, adoptate de Comisie ca acte delegate, precum și prin actele delegate adoptate de Comisie pe baza noilor planuri multianuale adoptate prin codecizie. Actele delegate ar introduce derogări (temporare) de la normele existente și modificări ale acestora. Regionalizarea ar avea loc dacă statele membre ar prezenta recomandări comune pentru planurile privind aruncarea capturilor înapoi în mare, în mod temporar, pentru o durată maximă de 3 ani. După perioada respectivă, menținerea în vigoare a derogărilor ar necesita adoptarea unor acte delegate care ar trebui adoptate în temeiul unei competențe în cadrul unui plan multianual al UE.

–Abordarea-cadru: un nou regulament-cadru care conține a) dispoziții generale (domeniul de aplicare, obiective, principii directoare) și definirea rezultatelor estimate și a standardelor corespunzătoare, b) norme comune și dispoziții tehnice (la fel ca în opțiunea 1) și c) standarde de referință (pe regiune) corespunzătoare rezultatelor identificate, care ar funcționa ca măsuri implicite în contextul regionalizării. Standardele de referință s-ar baza pe conținutul normelor existente și ar înlocui în principal normele actuale privind dimensiunea ochiului de plasă și compoziția capturilor, ar converti dimensiunile minime actuale în dimensiuni minime de referință pentru conservare, ar menține închiderile necesare pentru a proteja concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, precum și orice alte norme tehnice specifice diferitelor regiuni. Structura ar fi reformată (un singur regulament în locul numeroaselor regulamente în vigoare). Mai multe regulamente existente ar fi abrogate și integrate și/sau raționalizate în noul cadru. Măsurile de referință și măsurile tehnice implicite care corespund obiectivelor respective ar fi aplicabile până în momentul în care vor fi proiectate și introduse în dreptul Uniunii (prin acte delegate) măsuri regionalizate. În cazul în care nu este elaborată nicio acțiune regionalizată, măsurile de referință ar continua să funcționeze ca reguli implicite. Statele membre ar avea opțiuni de a se îndepărta de normele tehnice mai rigide (măsurile implicite), orientându-se către o abordare a gestionării mai flexibilă și bazată pe rezultate în cadrul regionalizării, pentru a obține rezultatele și obiectivele preconizate ale unui plan.

–Cadru fără măsuri de referință: Principalele elemente ale cadrului ar fi menținute, cu excepția măsurilor de referință. Ar fi inclusă competența de elaborare a unor măsuri specifice în cadrul regionalizării. Acordarea competenței respective ar permite stabilirea unor măsuri necesare la nivel regional pentru a îndeplini obiectivul PCP prin acte delegate, ca parte a planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare și a planurilor multianuale.

–Eliminarea normelor existente: Majoritatea regulamentelor existente privind măsurile tehnice ar fi abrogate imediat, cu excepția măsurilor esențiale de conservare a naturii, care ar rămâne în vigoare. Orice măsuri tehnice necesare pe termen mai lung ar fi elaborate la nivel regional în conformitate cu planuri multianuale (cu posibilitatea de a integra temporar măsuri tehnice în planurile privind aruncarea capturilor înapoi în mare, pe termen scurt). În cadrul acestei opțiuni, nu ar exista un regulament-cadru.

Compararea opțiunilor

Potrivit evaluării, abordarea-cadru cu standarde de referință îndeplinește cel mai bine obiectivele stabilite și oferă siguranța că obiectivele de conservare vor continua să fie îndeplinite în timp ce regionalizarea se dezvoltă. Pe termen mai lung (cel mai târziu până în 2022), abordarea are scopul de a include toate măsurile tehnice necesare în planurile regionale. Această abordare este cel mai bine adaptată pentru a gestiona tranziția către regionalizare în perioada până la 2022.

Cadrul fără măsuri de referință și eliminarea măsurilor tehnice ar conduce la simplificarea imediată a măsurilor tehnice, ceea ce ar constitui un avantaj pentru sectorul pescuitului, dar ambele sunt opțiuni mai riscante. Acestea reprezintă o modificare drastică a guvernanței, care implică o deplasare a sarcinii probei către toți pescarii (și statele membre). Cele două opțiuni ar implica obligația pescarilor de a documenta și de a demonstra în mod transparent că îndeplinesc obiectivele generale și rezultatele convenite (în cadrul PCP), precum și obiectivele și rezultatele specifice identificate în planurile multianuale. Aceste opțiuni se bazează pe schimbarea de comportament imediată a pescarilor și pe presiunea inter pares și autoreglementare, pentru a garanta că practicile de pescuit neselective nu au prioritate. Statele membre, unele secțiuni ale sectorului pescuitului și ONG-urile par reticente să ia măsuri în acest sens, cel puțin pe termen scurt.

Consolidarea măsurilor tehnice a fost opțiunea cea mai puțin dezirabilă. Aceasta menține, în esență, structura de reglementare complexă actuală și nu oferă niciun stimulent clar pentru părțile interesate care să depășească scenariul de referință. De asemenea, opțiunea nu este pe deplin coerentă cu spiritul regionalizării, astfel cum este prevăzut în cadrul PCP.

Sinteza impacturilor

Opțiunea preferată implică în mare măsură modificări ale structurii de reglementare și ale guvernanței măsurilor tehnice. Sunt introduse puține măsuri noi și orice modificări de conținut implică în mare măsură suprimarea normelor pentru a simplifica și a reduce sarcina administrativă, a îmbunătăți controlabilitatea sau a consolida măsurile de conservare a naturii. Prin urmare, analiza de impact din cadrul evaluării impactului s-a bazat pe o evaluare calitativă sprijinită cu exemple specifice sau studii de caz. Principalele impacturi sunt următoarele:

Impactul economic

Impactul economic al abordării-cadru ar fi pozitiv. Abordarea-cadru ar conduce la regionalizare. Flexibilitatea crescută și participarea mai intensă a părților interesate în elaborarea măsurilor tehnice care sunt posibile datorită regionalizării ar trebui să stimuleze adoptarea unor unelte selective mai rapid decât alte opțiuni de politică. Acest lucru va contribui la atingerea MSY și la reduceri ale capturilor nedorite, cu beneficii economice corespunzătoare ca urmare a unor posibilități de pescuit mai mari. Situația s-ar îmbunătăți constant în timp, în special în cazul în care pescuitul selectiv este răsplătit de statele membre cu posibilități de pescuit sporite permise în cadrul PCP.

Impactul social

Ocuparea forței de muncă în sectorul pescuitului ar putea să scadă pe termen scurt, pe măsură ce sectorul pescuitului se adaptează la provocările trecerii către MSY și obligația de debarcare. Cu toate acestea, presupunând că regionalizarea este accelerată și segmentele flotei cele mai implicate, în special cele care vizează speciile demersale mixte, ar depune eforturi pentru a îmbunătăți selectivitatea rapid, orice impact negativ ar fi contracarat mai repede. Nivelurile de ocupare a forței de muncă s-ar stabiliza. Pe termen lung, odată ce este atins obiectivul unui pescuit sustenabil, posibilitățile de pescuit vor crește (cu cel puțin 20 % până în 2020). O astfel de creștere semnificativă are potențialul de a crea noi locuri de muncă în sectorul pescuitului. Pescuitul sustenabil va conduce la creșterea veniturilor și a salariilor și, prin urmare, a atractivității locurilor de muncă.

Impactul asupra mediului

Orice impact negativ pe termen scurt este susceptibil de a fi anulat mai repede decât în cadrul celorlalte opțiuni avute în vedere. Cadrul ar gestiona tranziția spre regionalizare și, prin includerea standardelor de referință și păstrarea măsurilor tehnice existente care sunt încă necesare, ar garanta că obiectivele de durabilitate a mediului prevăzute de PCP nu sunt puse în pericol. Pe termen lung, regionalizarea ar trebui să conducă la dezvoltarea unor măsuri într-un cadru de guvernanță adaptiv, care ar fi mai receptiv și mai anticipativ pentru amenințările la adresa ecosistemelor marine și care ar permite luarea unor măsuri de protecție rapide.

•Adecvarea reglementărilor și simplificare

Simplificare

Simplificarea regulamentelor existente este un obiectiv esențial al prezentei propuneri. Noul cadru va înlocui 6 regulamente adoptate în codecizie printr-un singur regulament, iar alte 3 regulamente vor fi parțial abrogate sau modificate. De asemenea, acesta va conduce la abrogarea a până la 10 regulamente de aplicare ale Comisiei. Anumite elemente ale regulamentelor respective vor fi introduse în propunerea-cadru până la regionalizare. Acest lucru permite un al doilea nivel de simplificare în două domenii principale. În primul rând, aproximativ jumătate din cele 40 de zone existente închise sau cu restricții pentru protecția concentrărilor de puiet de pește și de pești reproducători sunt eliminate sau simplificate. Această măsură se bazează pe avizul CSTEP și ia în considerare observațiile formulate de statele membre și de părțile interesate. Al doilea domeniu de simplificare vizează tabelele complexe cu mărimea ochiului de plasă și compoziția capturii din regulamentele existente pentru Atlanticul de Nord-Est și Marea Baltică. În fiecare regiune, acestea au fost simplificate într-o dimensiune de bază a ochiului de plasă implicită pentru uneltele tractate și fixe, pe baza unor modele de exploatare existente, cu unele derogări care permit utilizarea uneltelor cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici, pentru a menține activitățile de pescuit importante.

IMM-uri

Sectorul pescuitului, care cuprinde aproximativ 82 000 de nave și 98 500 de persoane ocupate în echivalent normă întreagă, este cel mai afectat de potențialele modificări ale regulamentelor privind măsurile tehnice. Dintre cele 82 000 de nave de pescuit, aproximativ 98 % ar fi clasificate ca microîntreprinderi cu mai puțin de 10 angajați, a căror cifră de afaceri anuală și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 2 milioane EUR. Având în vederea proporția atât de ridicată a microîntreprinderilor în cadrul sectorului, exceptarea acestora de la prezenta propunere ar submina obiectivele de conservare ale PCP, întrucât puține întreprinderi de pescuit ar fi reglementate de normele generale.

Impactul asupra IMM-urilor în ceea ce privește povara și costurile administrative ar fi pozitiv, în sensul că ar avea loc o simplificare imediată a reglementărilor în vigoare și, de acum înainte, ar crește rolul sectorului pescuitului, prin consiliile consultative, în elaborarea de măsuri tehnice. De asemenea, pe termen lung, trecerea potențială la un sistem bazat pe rezultate ar conduce la o simplificare suplimentară a normelor tehnice. Acest lucru implică o deplasare a sarcinii probei către sectorul pescuitului, care ar avea obligația demonstrării și documentării corecte a capturilor. Este posibil ca acest lucru să conducă la mărirea costurilor aferente documentației privind capturile, deși costurile suportate ar depinde de modul în care statele membre abordează „controlul regionalizat” și ar fi compensate de flexibilitatea mai mare a unei astfel de abordări.

•Drepturi fundamentale

Prezenta propunere nu are consecințe asupra protecției drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta măsură nu presupune cheltuieli suplimentare pentru Uniune.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Monitorizare

În cadrul opțiunii preferate, vor fi stabilite obiective clare privind reducerea și, pe cât posibil, eliminarea capturilor nedorite până în 2019, precum și pescuitul la nivelul MSY pentru toate stocurile până în 2020. De asemenea, ar fi stabilite obiective privind reducerea impactului negativ al pescuitului asupra ecosistemelor marine, pentru a contribui la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020. Pentru a măsura realizarea obiectivelor respective, sunt propuși următorii indicatori de mediu, economici, sociali și de conformitate pentru monitorizarea măsurilor tehnice:

Indicatori de mediu: evoluția profilelor capturii, numărul stocurilor la nivelul MSY și evoluția capturilor accidentale de specii sensibile și protecția habitatelor sensibile

Indicatori economici: veniturile, valoarea adăugată brută, încasările/veniturile care ating pragul de rentabilitate și marja de profit net

Indicatori sociali: ocuparea forței de muncă și salariile membrilor echipajului

Indicatori de conformitate: numărul de încălcări ale obligațiilor legate de normele tehnice și zilele de patrulare pe mare.

Datele pentru monitorizare ar fi disponibile în cadrul existent pentru colectarea datelor (CCD) 13 , pe baza consilierii din partea CSTEP și ICES, precum și în rapoartele anuale ale Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

Evaluare

Până în 2022, când obligația de debarcare ar trebui să fie pe deplin funcțională și ar trebui să se atingă nivelul MSY pentru toate stocurile și starea ecologică bună pentru ecosistemele marine, trebuie efectuată o evaluare ex-post, care să dezbată principalele întrebări ale evaluării măsurilor tehnice. Evaluarea ar servi drept bază directă pentru evaluarea retrospectivă a PCP, programată să înceapă în 2022.

Noile planuri multianuale vor fi evaluate periodic de către CSTEP și ICES pentru a măsura dacă obiectivelor de dezvoltare durabilă sunt atinse. Evaluările vor furniza indicații dacă măsurile tehnice incluse în planurile respective sunt eficiente.

Cerințele de raportare prevăzute la articolul 49 (funcționarea PCP) și articolul 50 (progrese realizate pentru atingerea MSY) din PCP, deși nu sunt legate direct de măsurile tehnice, vor oferi, de asemenea, informații cu privire la eficiența măsurilor tehnice.

Măsurile elaborate la nivel regional trebuie să fie evaluate, de asemenea, în mod regulat de către CSTEP sau ICES, pentru a se asigura că sunt în concordanță cu obiectivele PCP.

Rapoartele anuale ale EFCA în ceea ce privește programele de desfășurare comună documentează numărul și motivele pentru încălcările constatate în comparație cu numărul și natura inspecțiilor efectuate. Acestea oferă o indicație a nivelului de conformitate cu regulamentele privind măsurile tehnice.

Prezentarea rapoartelor

Până la sfârșitul anului 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia va prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv o evaluare a impactului măsurilor tehnice asupra conservării resurselor de pescuit și cu privire la impactul de mediu al activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine. Pe baza raportului respectiv, Comisia va propune eventualele modificări necesare.

•Documente explicative (pentru directive)

Nu este cazul.

•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea are următoarea structură:

Dispoziții generale – conțin domeniul de aplicare, obiectivele generale și specifice, țintele legate de obiectivele generale și specifice exprimate în termeni de niveluri ale capturilor nedorite, praguri pentru capturile accidentale de specii sensibile, reducerea porțiunilor de pe fundul mării afectate semnificativ de activitățile de pescuit, principii de bună guvernanță și definiții. Definițiile se referă în primul rând la definirea uneltelor de pescuit și a operațiunilor de pescuit și sunt comune pentru toate regiunile. Acestea consolidează și actualizează definițiile din regulamentele existente.

Măsurile tehnice comune – conțin normele comune prevăzute în prezent de toate regulamentele primare privind măsurile tehnice, dar aplicabile tuturor bazinelor maritime și considerate a fi de facto permanente, întrucât nu există o necesitate sau o justificare pentru modificarea acestora. Dispozițiile incluse în această parte sunt:

–uneltele și practicile interzise, inclusiv interdicția de a vinde specii marine capturate cu anumite tipuri de unelte,

–măsurile de protejare a speciilor (de exemplu, mamifere, reptile și păsări marine) și a habitatelor sensibile (de exemplu, corali de apă rece), inclusiv cele enumerate în directivele privind habitatele și păsările;

–restricții generale privind utilizarea uneltelor tractate și condițiile de utilizare a acestora (acoperă construcția de bază a sacului de traul și accesoriile permise ale uneltelor de pescuit);

–restricții privind utilizarea de plase fixe. Aceasta include consolidarea restricțiilor existente cu privire la utilizarea setcilor în derivă (și anume, interdicția de a utiliza setci în derivă de peste 2,5 km, interdicția de a utiliza astfel de unelte pentru a captura pești mari migratori și interdicția totală de a utiliza setci în derivă în Marea Baltică). În cadrul regionalizării, statele membre ar trebui să consolideze aceste dispoziții, mergând până la introducerea unei interdicții totale a utilizării unor astfel de unelte în cazul în care există dovezi științifice care arată că utilizarea în continuare a setcilor în derivă constituie o amenințare pentru starea de conservare a speciilor sensibile din regiunea în cauză;

–dimensiuni minime de referință pentru conservare (definiție, măsurare, utilizarea peștilor care nu au dimensiunea minimă de referință pentru conservare);

–măsuri comune pentru a reduce aruncarea capturilor înapoi în mare (respingerea selectivă, aruncarea peștilor înainte de ridicarea plaselor, protecția speciilor care nu fac obiectul unor limite de captură).

Regionalizarea – propunerea stabilește principiile generale pentru regionalizare, cu referire la măsurile de referință care se vor aplica acolo unde nu au fost instituite măsuri regionale și stabilește competențele necesare pentru regionalizarea măsurilor tehnice prin planuri multianuale, planuri temporare privind aruncarea capturilor înapoi în mare și măsuri de conservare necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația din domeniul mediului. Competențele permit elaborarea unor măsuri regionale, pe baza recomandărilor comune prezentate de grupuri regionale de state membre care prevăd modificări/derogări de la măsurile de referință existente, stabilesc noi măsuri sau măsuri derogatorii, cu condiția să se poată demonstra că astfel de măsuri nu au niciun avantaj pentru conservare sau că au fost puse în aplicare măsuri alternative. Competențele provin din PCP. De asemenea, sunt definite măsurile regionale care pot fi adoptate în cadrul planurilor temporare privind aruncarea capturilor înapoi în mare, precum și măsurile de protecție care vor fi adoptate în cazul în care dovezile științifice arată că măsurile regionale nu îndeplinesc obiectivele de conservare. În acest sens, este inclusă o clauză de salvgardare, care permite Comisiei să acționeze în cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară o acțiune imediată pentru a proteja speciile marine. Acest lucru permite Comisiei să stabilească măsuri tehnice pentru a atenua astfel de amenințări, în plus față de prezentul regulament sau prin derogare de la acesta, sau măsuri tehnice stabilite sub altă formă în conformitate cu dreptul Uniunii. Astfel de măsuri ar putea include restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

Măsuri tehnice în apele din afara Uniunii: propunerea prevede competența Comisiei de a adopta acte delegate referitoare la normele detaliate existente privind listele ecosistemelor marine vulnerabile și, de asemenea, măsuri tehnice specifice legate de anumite activități de pescuit de mihalț-de-mare albastru și sebastă aprobate de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC). De asemenea, propunerea permite Comisiei, prin modificarea regulamentului corespunzător, să adopte acte delegate în ceea ce privește măsurile tehnice existente prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 14 privind Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). Aceasta permite, de asemenea, Comisiei să includă în dreptul Uniunii modificările viitoare ale măsurilor adoptate de NEAFC, precum și măsurile adoptate de CGPM. În prezent, nu există astfel de competențe.

Dispoziții tehnice – propunerea conține dispoziții comune pentru desfășurarea activităților de cercetare științifică și, de asemenea, pentru repopularea artificială și transplantarea speciilor marine.

Dispoziții procedurale – propunerea prevede exercitarea delegării de competențe în ceea ce privește actele delegate cuprinse în propunere și, de asemenea, procedura comitetului în ceea ce privește actele de punere în aplicare.

Dispoziții finale – propunerea conține abrogările și modificările aduse regulamentelor relevante, precum și procesul de revizuire și raportare.

Anexe – Anexele conțin măsuri de referință pe bazine maritime (Marea Nordului, Marea Baltică, apele de nord-vest, apele de sud-vest, Marea Mediterană, Marea Neagră și regiunile ultraperiferice). Aceste măsuri de referință se vor aplica în absența unor măsuri puse în aplicare la nivel regional. Ele includ dimensiunile de bază ale ochiului de plasă, dimensiunile minime de referință pentru conservare, zonele închise sau cu restricții pentru protejarea puietului de pește și a peștilor reproducători și orice alte măsuri specifice diferitelor regiuni. De asemenea, există anexe care conțin o listă a speciilor interzise care, dacă sunt capturate accidental, trebuie să fie aruncate imediat înapoi în mare, zonele închise instituite pentru protejarea habitatelor sensibile și o listă de specii pentru care este interzisă capturarea cu setci în derivă.

2016/0074 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 15 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 16 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 17 instituie o politică comună în domeniul pescuitului (PCP) pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole.

(2)Măsurile tehnice sunt instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP. Cu toate acestea, o evaluare retrospectivă a arătat că este puțin probabil ca structura de reglementare actuală a acestora să îndeplinească obiectivele PCP și, pentru a spori eficacitatea, ar trebui să se aplice o nouă abordare, care se concentrează pe adaptarea structurii de guvernanță.

(3)Este necesară elaborarea unui cadru pentru reglementarea măsurilor tehnice. Cadrul respectiv ar trebui să stabilească norme generale care să se aplice în toate apele Uniunii și să prevadă crearea unor măsuri tehnice care să țină cont de particularitățile regionale ale activităților de pescuit prin procesul de regionalizare introdus de PCP.

(4)Cadrul ar trebui să acopere preluarea și debarcarea resurselor piscicole, precum și exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

(5)Acesta ar trebui să se aplice operațiunilor de pescuit desfășurate în apele Uniunii atât de navele Uniunii, cât și de navele din afara Uniunii și de resortisanții statelor membre (fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion), precum și de navele Uniunii care operează în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat. De asemenea, cadrul ar trebui să se aplice în apele din afara Uniunii pentru măsurile tehnice adoptate pentru zona de reglementare a Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) și pentru zona Acordului Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).

(6)Dacă este cazul, măsurile tehnice ar trebui să se aplice pentru pescuitul recreativ, care poate avea un impact semnificativ asupra stocurilor de specii de pești și de crustacee.

(7)Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor PCP de a pescui la nivelurile producției maxime durabile, de a reduce capturile nedorite și de a elimina aruncarea capturilor înapoi în mare, precum și de a contribui la atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului 18 .

(8)Măsurile tehnice ar trebui să asigure în mod special protecție pentru concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, prin utilizarea uneltelor de pescuit selective și prin măsuri de evitare. De asemenea, măsurile tehnice ar trebui să reducă la minimum și să elimine, acolo unde este posibil, impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemului marin și, în special, asupra speciilor și a habitatelor sensibile. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la instituirea unor măsuri de gestionare în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/CEE a Consiliului 19 , în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20 și în Directiva 2008/56/CE.

(9)Pentru a evalua eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui stabilite ținte privind nivelurile capturilor nedorite, nivelul capturilor accidentale de specii sensibile și suprafața habitatelor de pe fundul mării afectate de activitățile de pescuit, iar țintele respective ar trebui să reflecte obiectivele PCP, legislația Uniunii în domeniul mediului (în special Directiva 92/43 a Consiliului și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 21 ) și bunele practici internaționale.

(10)Pentru a asigura uniformitatea înțelegerii și punerii în aplicare a normelor tehnice, definițiile uneltelor și ale operațiunilor de pescuit cuprinse în regulamentele privind măsurile tehnice existente ar trebui să fie actualizate și consolidate.

(11)Anumite unelte sau metode de pescuit distructive care folosesc explozibili, otrăvuri, substanțe stupefiante, curent electric, ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante, dispozitivele tractate și instrumentele pentru recoltarea coralului roșu sau a altor tipuri de corali și a speciilor înrudite cu coralii, precum și anumite lansatoare de harpoane ar trebui sa fie interzise, cu excepția cazului specific al traulului cu impulsuri electrice, care poate fi utilizat în anumite condiții stricte.

(12)Având în vedere avizul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), ar trebui stabilite anumite norme comune care definesc restricții cu privire la utilizarea uneltelor tractate și a construirii sacului de traul pentru a preveni practicile neadecvate care conduc la un pescuit neselectiv.

(13)Pentru a limita utilizarea setcilor în derivă, care pot pescui pe zone mari și au ca rezultat capturi semnificative ale speciilor sensibile, restricțiile existente cu privire la utilizarea unor astfel de unelte ar trebui să fie consolidate.

(14)Având în vedere avizul CSTEP, pescuitul cu plase fixe în diviziunile ICES IIIa, VIa, VIb, VIIb, VIIc, VIIj și VIIk și în subzonele ICES VIII, IX, X și XII la est de meridianul de 27° longitudine vestică, în ape cu o adâncime cartografiată de peste 600 de metri, ar trebui să fie interzis în continuare pentru a asigura protecția speciilor sensibile de adâncime.

(15)Pentru unele specii de pești rare, cum ar fi anumite specii de rechin și pisică de mare, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Pentru a proteja astfel de specii, ar trebui să fie introdusă o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(16)Pentru a asigura o protecție strictă a speciilor marine sensibile, cum ar fi mamiferele marine, păsările marine și reptilele marine prevăzute de Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, statele membre ar trebui să instituie măsuri de atenuare pentru a reduce la minimum și, dacă este posibil, a elimina capturile acestor specii cu unelte de pescuit.

(17)Pentru a asigura o protecție continuă a habitatelor marine sensibile situate în largul coastelor Irlandei și ale Regatului Unit și în jurul Insulelor Azore, Madeira și Canare, restricțiile existente cu privire la utilizarea uneltelor de pescuit de fund ar trebui să fie menținute.

(18)În cazul în care avizele științifice și informațiile tehnice identifică alte astfel de zone, ar trebui să fie introduse restricții similare pentru a proteja habitatele respective.

(19)În conformitate cu PCP, pentru a asigura protejarea puietului de specii marine și atunci când se stabilesc zonele de refacere a stocurilor de pește, ar trebui să fie stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare.

(20)Ar trebui să fie definit modul în care se măsoară dimensiunile speciilor marine.

(21)Pentru a sprijini sectorul pescuitului să pună în aplicare obligația de debarcare, statele membre ar trebui să instituie măsuri pentru a facilita stocarea și găsirea de piețe de desfacere pentru speciile marine care sunt sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare. Măsurile respective ar trebui să includă sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor sau sprijin pentru investiții, în scopul adăugării de valoare produselor piscicole.

(22)Practicile de respingere selectivă și de aruncare a peștilor înainte de ridicarea plaselor ar trebuie să fie interzise, cu excepția cazurilor în care sunt introduse scutiri prin obligația de debarcare.

(23)În cazurile în care avizele științifice indică faptul că există capturi nedorite semnificative de specii care nu sunt supuse unor limite de captură și, prin urmare, nu fac obiectul aplicării obligației de debarcare, statele membre ar trebui să pună în aplicare proiecte-pilot, cu scopul de a explora modurile de a reduce astfel de capturi și în vederea introducerii unor măsuri tehnice corespunzătoare pentru realizarea acestui obiectiv.

(24)În cazul în care nu există măsuri tehnice la nivel regional, ar trebui să se aplice standardele de referință definite. Standardele de referință ar trebui să fie stabilite pe baza măsurilor tehnice existente, ținând cont de avizul CSTEP și de opiniile părților interesate. Acestea ar trebui să vizeze dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele tractate și plasele fixe, dimensiunile minime de referință pentru conservare, zonele închise sau restricționate, măsurile de conservare a naturii destinate să atenueze capturile accidentale de mamifere marine și de păsări marine în anumite zone, precum și orice alte măsuri specifice la nivel regional existente în prezent, care sunt încă necesare pentru a asigura că obiectivele de conservare sunt atinse în continuare, până la adoptarea unor măsuri în cadrul procesului de regionalizare.

(25)Statele membre, în colaborare cu părțile interesate, pot elabora recomandări comune pentru măsuri tehnice adecvate care se abat de la standardele de referință, în conformitate cu procesul de regionalizare prevăzut în PCP.

(26)Astfel de măsuri tehnice regionale ar trebui să fie cel puțin echivalente cu standardele de referință din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al protecției speciilor și a habitatelor sensibile.

(27)Principalul instrument pentru instituirea unor măsuri tehnice regionale ar trebui să fie planurile multianuale, astfel cum sunt definite în cadrul PCP. În cadrul unor astfel de planuri multianuale, standardele de referință pot fi modificate, pot fi stabilite noi măsuri de suplimentare sau de înlocuire a standardelor de referință sau de derogare de la măsurile respective, în cazul în care se poate demonstra că acestea nu implică niciun avantaj pentru conservare sau că au fost puse în aplicare măsuri alternative care asigură îndeplinirea în continuare a obiectivelor și a țintelor. În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale pot conține, de asemenea, alte măsuri de conservare a naturii, destinate să reducă la minimum impactul activităților de pescuit asupra ecosistemului, precum cele necesare în vederea respectării obligațiilor prevăzute la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE, la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE sau la articolul 6 din Directiva 92/43/CEE.

(28)Atunci când elaborează recomandări comune pentru adoptarea unor unelte care permit selectarea dimensiunilor și a speciilor cu dimensiuni de bază ale ochiului de plasă diferite de cele prevăzute în cadrul planurilor multianuale, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că astfel de unelte au ca rezultat modele de selectivitate cel puțin similare sau chiar îmbunătățite față de uneltele de referință.

(29)Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a unor noi zone închise sau cu restricții în cadrul planurilor multianuale, pentru a proteja concentrările de puiet de pește și de pești reproducători, grupurile regionale de state membre ar trebui să definească în recomandările comune specificațiile, amploarea, durata, restricțiile privind uneltele și dispozițiile în materie de control și monitorizare.

(30)Atunci când elaborează recomandări comune de modificare sau de stabilire a dimensiunilor minime de referință pentru conservare în cadrul planurilor multianuale, grupurile regionale de state membre ar trebui să verifice că obiectivele PCP nu sunt puse în pericol, asigurându-se că protecția puietului de specii marine este respectată și, în același timp, că nu este introdusă nicio denaturare pe piață și că nu este creată nicio piață pentru pești sub dimensiunile minime de referință pentru conservare.

(31)Crearea de închideri în timp real, alături de dispozițiile privind schimbarea zonei de pescuit, ca măsură suplimentară pentru protejarea concentrărilor de puiet de pește sau de pești reproducători, ar trebuie să fie permisă ca o opțiune de elaborat în cadrul recomandărilor comune. Condițiile pentru stabilirea și desființarea unor astfel de zone, precum și măsurile de control și de monitorizare ar trebui să fie definite în cadrul recomandărilor comune relevante.

(32)Pe baza evaluării științifice a impactului uneltelor inovatoare, evaluat în mod corespunzător de către CSTEP, utilizarea unor astfel de unelte noi sau extinderea utilizării de unelte noi, precum traulul cu impulsuri electrice, ar putea fi inclusă ca o opțiune în recomandările comune ale grupurilor regionale de state membre. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu ar trebui să fie permisă în cazul în care evaluarea științifică indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

(33)În vederea reducerii la minimum a capturilor accidentale de specii sensibile și a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile, grupurile regionale de state membre ar trebui să elaboreze măsuri de atenuare suplimentare pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În cazul în care dovezile științifice arată că există o amenințare gravă la adresa stării de conservare a speciilor și habitatelor respective, statele membre ar trebui să introducă restricții suplimentare privind construcția și exploatarea anumitor unelte de pescuit sau chiar o interdicție totală a utilizării acestora în regiunea respectivă. În special, astfel de dispoziții ar putea fi aplicate pentru utilizarea setcilor în derivă, care, în anumite zone, au condus la capturi semnificative de cetacee și păsări marine.

(34)În cazul în care nu există niciun plan multianual, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 permite stabilirea unor planuri temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare. Aceste planuri ar trebui să permită stabilirea de măsuri tehnice care sunt strict legate de punerea în aplicare a obligației de debarcare și care au ca scop creșterea selectivității și reducerea, cât mai mult posibil, a capturilor nedorite.

(35)Pentru a menține recomandările detaliate existente stabilite de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei, în ceea ce privește listele de ecosisteme marine vulnerabile și, de asemenea, măsurile tehnice specifice legate de măsurile prevăzute pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru și a sebastei. De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate cu privire la încorporarea în dreptul Uniunii a viitoarelor modificări ale măsurilor adoptate de NEAFC care fac obiectul anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, definite în mod expres, și care devin obligatorii pentru Uniune în conformitate cu clauzele convenției NEAFC. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(36)Pentru a nu împiedica cercetările științifice, repopulările artificiale sau transplantările, dispozițiile prezentului regulament nu ar trebui să se aplice operațiunilor care pot fi necesare în vederea desfășurării activităților respective.

(37)În cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară o acțiune imediată pentru a proteja speciile marine, Comisia ar trebui aibă competența, în cazuri justificate în mod corespunzător, să adopte acte delegate aplicabile imediat de stabilire a măsurilor tehnice pentru atenuarea unor astfel de amenințări, în plus față de prezentul regulament sau prin derogare de la acesta, sau măsuri tehnice stabilite sub altă formă în conformitate cu dreptul Uniunii. Măsurile respective ar trebui să fie concepute, în special, astfel încât să abordeze schimbările neașteptate ale structurii stocurilor, ca urmare a nivelurilor ridicate sau scăzute de recrutare în stoc a puietului, pentru a proteja speciile de pești sau crustacee aflate în perioada de reproducere atunci când stocurile se află la niveluri foarte scăzute sau au loc alte schimbări în starea de conservare a stocurilor de pește care pot pune în pericol stadiul de conservare a stocului. Măsurile ar putea include restricții privind utilizarea uneltelor tractate sau fixe sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

(38)Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a actualiza lista de pești și crustacee pentru care pescuitul dirijat este interzis, pentru a actualiza lista zonelor sensibile în care pescuitul ar trebui să fie restricționat, pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor multianuale și pentru a adopta măsuri tehnice ca parte a planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(39)Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește stabilirea specificațiilor dispozitivelor pentru reducerea uzurii uneltelor, pentru consolidarea lor sau pentru limitarea pierderii capturilor în partea din față a uneltelor tractate, pentru a defini specificațiile dispozitivelor de selecție atașate la anumite unelte de referință, pentru a defini specificațiile traulului cu impulsuri electrice, pentru a defini restricțiile privind construcția și măsurile de control și de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion, pentru a defini norme privind: măsurile de control și de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când utilizează unelte de pescuit fixe la adâncimi între 200-600 de metri, pentru a defini norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru anumite zone închise sau cu restricții și pentru a defini norme detaliate cu privire la caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor utilizate pentru a îndepărta cetaceele de plasele fixe și metodele utilizate pentru a reduce la minimum capturile accidentale de păsări marine și de reptile marine. Competențele de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 22 .

(40)Până la sfârșitul anului 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte un raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative relevante și în urma evaluării de către CSTEP. Raportul ar trebui să evalueze măsura în care măsurile tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, au contribuit la atingerea obiectivelor și la realizarea țintelor prezentului regulament. Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă ar trebui să prezinte un plan cu acțiunile corective care trebuie întreprinse pentru a asigura atingerea obiectivelor și a țintelor respective. Pe baza raportului, Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare ale prezentului regulament.

(41)Datorită numărului și importanței modificărilor care trebuie efectuate, Regulamentele (CE) nr. 894/97 23 , (CE) nr. 850/98 24 , (CE) nr. 2549/2000 25 , (CE) nr. 254/2002 26 , (CE) nr. 812/2004 27 și (CE) nr. 2187/2005 28 ale Consiliului ar trebui să fie abrogate.

(42)Regulamentele (CE) nr. 1967/2006 29 , (CE) nr. 1098/2007 30 , (CE) nr. 1224/2009 31 ale Consiliului și Regulamentele (UE) nr. 1343/2011 32 și (UE) nr. 1380/2013 33 ale Parlamentului European și ale Consiliului ar trebui modificate în consecință.

(43)Pentru a completa sau a modifica normele detaliate existente de transpunere a recomandărilor convenite de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește măsurile tehnice din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011. De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate cu privire la încorporarea în dreptul Uniunii a viitoarelor modificări ale măsurilor adoptate de CGPM care fac obiectul anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, definite în mod expres, și care devin obligatorii pentru Uniune în temeiul dispozițiilor Acordului CGPM. Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 ar trebui modificat în consecință. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri tehnice privind:

(a)capturarea și debarcarea resurselor piscicole; și

(b)exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică activităților desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii și de resortisanții statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum și de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.

2.Articolele 7 și 14 și partea A din anexele V-X se aplică, de asemenea, pescuitului recreativ.

3. Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 29 și 30, măsurile tehnice stabilite în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul:

(a)cercetărilor științifice; și

(b)repopulării artificiale sau transplantării speciilor marine.

Articolul 3

Obiective generale și specifice

1. Ca instrumente pentru a sprijini punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și, în special, la alineatele (2), (3) și alineatul (5) literele (a) și (j) din articolul menționat.

2. În plus, măsurile tehnice:

(a)optimizează modelele de exploatare pentru a asigura protecția concentrărilor de puiet și de pești reproducători din specii marine;

(a)asigură reducerea la minimum sau, dacă este posibil, eliminarea capturilor accidentale de specii marine menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE și de alte specii sensibile pescuite, astfel încât aceste capturi să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a speciilor respective;

(b)asigură că impactul de mediu al pescuitului asupra habitatelor marine este redus la minimum și, dacă este posibil, eliminat, astfel încât să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a habitatelor respective;

(c)contribuie la instituirea măsurilor de gestionare a pescuitului în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directivele 92/43/CEE, 2009/147/CE, 2008/56/CE și 2000/60/CE.

Articolul 4

Ținte

1. Măsurile tehnice au drept scop atingerea următoarelor ținte:

(a)capturile de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare nu depășesc 5 % din volum, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale nu depășesc pragurile prevăzute de legislația Uniunii și de acordurile internaționale;

(c)impactul de mediu al activităților de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării nu depășește nivelurile necesare pentru a asigura o stare ecologică bună pentru fiecare tip de habitat evaluat în cadrul Directivei 2008/56/CE, în fiecare regiune sau subregiune marină, în ceea ce privește atât calitatea habitatului, cât și întinderea spațială pe care trebuie să fie atinse nivelurile necesare.

2. Măsura în care au fost atinse aceste ținte este revizuită ca parte a procesului de raportare prevăzut la articolul 34.

Articolul 5

Definirea zonelor de pescuit

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor de pescuit:

(a)„Marea Nordului” înseamnă diviziunile ICES 34 IIa, IIIa și IV;

(b)„Marea Baltică” înseamnă diviziunile ICES IIIb, IIIc și IIId;

(c)„Apele de nord-vest” înseamnă subzonele ICES V (cu excepția zonei Va și a apelor din afara Uniunii din zona Vb), VI și VII;

(d)„Apele de sud-vest” înseamnă subzonele ICES VIII, IX și X (apele Uniunii) și zonele CECAF 35 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele Uniunii);

(e)„Marea Mediterană” înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36' longitudine vestică;

(f)„Marea Neagră” înseamnă apele din cadrul subzonei geografice 29 a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 36 (rezoluția GFCM/33/2009/2);

(g)„Regiunile ultraperiferice” înseamnă apele din jurul regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat, împărțite în trei bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est și Oceanul Indian;

(h)„Zona de reglementare NEAFC” înseamnă apele din zona Convenției NEAFC situate dincolo de apele aflate sub jurisdicția de pescuit a părților contractante, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 37 ;

(i)„Zona Acordului CGPM” înseamnă Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și apele conexe, conform definiției din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 38 .

Articolul 6

Definițiile termenilor

1. În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică următoarele definiții:

(1)„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită presiunea de pescuit pe profilul de vârstă al unui stoc;

(2)„selectivitate” înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a peștelui de o anumită dimensiune într-un ochi de plasă (sau cârlig) de o anumită dimensiune;

(3)„pescuit selectiv” înseamnă capacitatea unei metode de pescuit de a viza și de a captura pește sau crustacee în funcție de mărime și de specie în timpul operațiunii de pescuit, care permite ca speciile nevizate să fie evitate sau eliberate nevătămate;

(4)„pescuit dirijat” înseamnă pescuitul unei anumite specii sau combinații de specii în care captura totală a speciei/speciilor respective reprezintă mai mult de 50 % din valoarea economică a capturii;

(5)„stare ecologică bună” înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;

(6)„habitat sensibil” înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea și condiția (structura și funcția) componentelor biotice și abiotice ale acestuia, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecție este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE și ecosistemele marine vulnerabile, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul nr. 734/2008 al Consiliului 39 ;

(7)„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației și starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile reglementate prin Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

(8)„specii pelagice mici” înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot, specii de caproide;

(9)„pescuit recreativ” înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice marine vii în scop recreativ, turistic sau sportiv;

(10)„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate stabilite în cadrul PCP pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate și pentru a contribui la realizarea obiectivelor PCP;

(11)„traul” înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau de mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă având un corp în formă de con sau piramidă (corpul traulului) închis la spate de un sac; „unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade daneze și unelte similare, care au corpul sub formă de con sau de piramidă și sunt închise la spate printr-un sac (sacul traulului) sau care au două aripi lungi, un corp și un sac (sacul traulului) și care sunt deplasate activ în apă;

(12)„traul de fund” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe sau în apropierea fundului mării;

(13)„traul îngemănat de fund” înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează fiecare parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;

(14)„traul pelagic” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa în masa apei;

(15)„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal de un tub de oțel sau de lemn (traversă) și echipat cu lanțuri de fund, împletituri din lanțuri sau lanțuri de curățare, tractat activ pe fund;

(16)„traul cu impulsuri electrice” înseamnă o tehnică de pescuit care utilizează un câmp electric pentru a prinde pește. Traulul cu impulsuri electrice este alcătuit din mai mulți electrozi, atașați la unealtă pe direcția de tractare, care emit impulsuri electrice scurte;

(17)„năvod danez” înseamnă o unealtă înconjurătoare tractată, acționată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peștele spre deschiderea năvodului. Unealta alcătuită din plasă, care este similară unui traul de fund ca formă și mărime, cuprinde două aripi lungi, un corp și un sac (sacul traulului);

(18)„plasă-pungă” înseamnă o unealtă înconjurătoare compusă dintr-o plasă al cărei fund este strâns cu un cablu de punguire, care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăților, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;

(19)„drage” înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt tractate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau o tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuțită sau dințată și care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puțin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;

(20)„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care fie sunt ancorate pe fundul mării (setci sau plase ancorate), fie sunt lăsate în derivă (setci în derivă) pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

(21)„setcă în derivă” înseamnă o plasă alcătuită din unul sau mai mulți pereți de plasă prinși împreună în paralel de una sau mai multe frânghii, menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare și care plutește liber purtată de curenți, în mod independent sau cu ajutorul unei nave la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate stabilizării sau limitării derivei acesteia, cum ar fi o ancoră plutitoare sau o ancoră pe fund atașată la un singur capăt al plasei;

(22)„setcă fixă de fund” înseamnă o plasă alcătuită dintr-o singură bucată și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți. Setca fixă de fund capturează resurse acvatice vii prin încurcarea acestora în ochiurile plasei și este fixată sau poate fi fixată prin orice mijloace pe fundul mării;

(23)„plasă de încurcare fixă de fund” înseamnă un singur perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă. De regulă, plasele de încurcare prezintă o flotabilitate mai mică pe frânghia flotorilor și nu rămân la fel de sus în timpul pescuitului, cum se întâmplă cu setca fixă de fund medie, și sunt fixate sau pot fi fixate prin orice mijloace pe fundul mării;

(24)„setcă de fund cu sirec” înseamnă o plasă alcătuită din două sau mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiului de plasă și o plasă fină cu ochiuri mici inserată între acestea și care este fixată sau poate fi fixată prin orice mijloace de fundul mării;

(25)„setcă compusă” înseamnă orice setcă fixă de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;

(26)„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o linie principală, uneori de o lungime considerabilă, pe care se fixează, la distanțe regulate, șnururi având cârlige cu sau fără momeală. Linia principală este ancorată pe orizontală de fund sau în apropierea fundului mării, pe verticală sau poate fi lăsată în derivă la suprafață;

(27)„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri realizate din diferite materiale, concepute pentru a prinde crustacee sau pește, care sunt fixate pe fundul mării fie individual, fie în rânduri, legate cu frânghii (saule de geamandură) de geamandurile de la suprafață care le indică poziția, și care au unul sau mai multe orificii sau intrări;

(28)„petactar” înseamnă o tehnică de pescuit în care un singur fir de pescuit este ținut în mâini. La fir sunt atașate una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

(29)„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

(30)„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, adică aceeași circumferință peste tot, fie o formă conică. Sacul este alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) cu aceeași dimensiune a ochiului de plasă, prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor pe axul traulului printr-o cusătură în care poate fi atașată o frânghie laterală. În scopuri de reglementare, acesta va fi considerat ca fiind ultimele 50 de ochiuri ale plasei;

(31)„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului de plasă al oricărui sac de traul al unei unelte tractate, măsurată în conformitate cu procedura stabilită în Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei 40 ;

(32)„ochi de plasă pătrat” înseamnă forma ochiului de plasă care provine din montarea plasei cu o abatere de 45° de la direcția N, astfel încât laturile sunt paralele și se află la 90° față de axa traulului;

(33)„ochi de plasă în formă de romb” înseamnă forma normală de romb a ochiurilor care intră în alcătuirea unei plase;

(34)„T90” înseamnă traule, năvoade daneze și unelte tractate similare, care au un sac de traul și o prelungire realizate din plasă cu ochiuri în formă de romb înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcția principală a firului este paralelă cu direcția de tractare;

(35)„fereastră de ieșire Bacoma” înseamnă un panou de ieșire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;

(36)„plasă tip sită” înseamnă un dispozitiv atașat la întreaga circumferință a traulului pentru creveți, în apropierea traversei, și care se îngustează până la vârf, unde este prins la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;

(37)„adâncimea de scufundare” a unei plase-pungă înseamnă suma înălțimii ochiurilor (incluzând nodurile) ude și întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;

(38)„timp de scufundare” înseamnă perioada de la momentul în care plasele sunt puse în apă prima dată până la momentul în care sunt complet recuperate la bordul navei de pescuit;

(39)„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzorii electronici de la distanță care pot fi amplasați pe traule sau pe plasele-pungă pentru a monitoriza parametrii cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau dimensiunea capturii;

(40)„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive de la distanță utilizate pentru a avertiza unele specii, precum mamiferele marine, cu privire la prezența uneltelor de pescuit prin emiterea de semnale acustice;

(41)„dispozitive pentru alungarea păsărilor” (denumite, de asemenea, „tori lines”) înseamnă dispozitivele cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălțime aproape de pupa navelor de pescuit, în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine și a le ține la distanță de cârlige;

(42)„respingere selectivă” înseamnă practica de a se debarasa de peștele ieftin care face obiectul unor limite de captură, chiar dacă acesta ar putea fi debarcat în mod legal, astfel încât să crească la maximum valoarea economică sau monetară totală a peștelui adus în port;

(43)„aruncare înainte de ridicarea plasei” înseamnă practica de eliberare în mod intenționat a peștilor din unealta de pescuit înainte de aducerea uneltei la bordul navei de pescuit, având ca rezultat pierderea de pești morți sau pe moarte;

(44)„repopulare directă” înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;

(45)„transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenționat și eliberată de către om în zone cu populații stabilite.

CAPITOLUL II

MĂSURI TEHNICE COMUNE

SECȚIUNEA 1

Unelte de pescuit și utilizări interzise

Articolul 7

Unelte de pescuit și metode interzise

Este interzisă capturarea sau recoltarea speciilor marine prin următoarele metode:

(a)substanțe toxice, stupefiante sau corozive;

(b)curent electric, cu excepția utilizării traulului cu impulsuri electrice, astfel cum este prevăzut la articolul 24 și în partea E din anexa V;

(c)explozivi;

(d)ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante;

(e)dispozitive tractate pentru recoltarea de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;

(f)crucea Sfântului Andrei și dispozitive similare pentru recoltarea, în special, a coralului roșu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;

(g)orice tip de proiectil;

(h)lansatoare de harpoane, dacă sunt utilizate împreună cu aparate de respirat sub apă (plămân subacvatic) sau noaptea, de la apus până la răsărit.

Articolul 8

Utilizări interzise

Se interzice vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a oricărei specii marine capturate folosind oricare dintre metodele enumerate la articolul 7.

SECȚIUNEA 2

Restricții generale privind uneltele de pescuit și condițiile de utilizare a acestora

Articolul 9

Restricții generale privind utilizarea uneltelor tractate

1. Nicio parte a uneltelor tractate nu trebuie construită cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică decât dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul. Prezenta dispoziție nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru atașarea unor senzori de monitorizare a uneltei.

2. Ori de câte ori mai multe plase sunt tractate simultan de una sau mai multe nave de pescuit, fiecare plasă are aceeași dimensiune a ochiului.

3. Este interzisă construirea oricărui sac de traul sau atașarea oricărui dispozitiv care obstrucționează sau diminuează altfel dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte de pescuit tractate. Prezenta dispoziție nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor, pentru a le consolida sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din față a uneltelor tractate.

4. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind descrierea sacului de traul și a dispozitivelor menționate la alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cele mai bune avize științifice și tehnice disponibile și pot defini:

–restricții privind grosimea firului;

–restricții privind circumferința sacilor de traul;

–restricții privind utilizarea materialelor pentru plase;

–structura și montarea sacilor de traul;

–dispozitive permise pentru a reduce uzura; și

–dispozitive permise pentru a limita pierderea capturilor.

5. Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 10

Restricții generale privind utilizarea plaselor fixe

1. Este interzisă deținerea la bord sau utilizarea uneia sau a mai multor setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depășește 2,5 km.

2. Este interzisă utilizarea setcilor în derivă pentru pescuitul speciilor enumerate în anexa III.

3. În pofida dispozițiilor prevăzute la alineatul (1), este interzisă deținerea la bord sau utilizarea oricărei setci în derivă în Marea Baltică.

4. Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec pentru capturarea următoarelor specii:

–ton alb (Thunnus alalunga),

–ton roșu (Thunnus thynnus),

–plătică de Atlantic (Brama brama),

–pește-spadă (Xiphias gladius),

–rechini care aparțin următoarelor specii sau familii Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; toate speciile de Alopiidae; Carcharhinidae; Sphymidae; Isuridae; Lamnidae.

5. Este interzisă utilizarea oricăror setci fixe de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 600 de metri.

SECȚIUNEA 3

Protejarea speciilor și habitatelor sensibile

Articolul 11

Specii interzise de pește și crustacee

1. Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea deliberată a speciilor de pește sau de crustacee menționate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE, cu excepția cazului în care se acordă o derogare, în conformitate cu articolul 16 din directivă.

2. În plus față de speciile menționate la alineatul (1), se interzice navelor Uniunii pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a speciilor enumerate în anexa I.

3. Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare, nevătămate.

4. În cazul în cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a listei din anexa I, prin adăugarea de noi specii care necesită protecție, Comisia are competența de a adopta modificările respective prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 32.

5. Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

Articolul 12

Capturi accidentale de mamifere marine, păsări marine și reptile marine

1. Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea deliberată a mamiferelor marine sau a reptilelor marine menționate în anexele II și IV la Directiva 92/43/CEE și a speciilor de păsări marine care intră sub incidența Directivei 2009/147/CE .

2. Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) trebuie eliberate imediat, nevătămate.

3. În pofida alineatelor (1) și (2), păstrarea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menționate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este autorizată în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistența pentru recuperarea animalelor și cu condiția ca autoritățile naționale competente să fi fost informate în mod corespunzător în prealabil.

4. Pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, un stat membru poate institui, pentru navele aflate sub pavilionul său, măsuri de atenuare sau restricții cu privire la utilizarea anumitor unelte, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri reduc la minimum și, dacă este posibil, elimină capturile din speciile menționate la alineatul (1) și trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile tehnice aplicabile în temeiul dreptului Uniunii.

5. Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b).

Articolul 13

Protecția habitatelor sensibile, inclusiv a ecosistemelor marine vulnerabile

1. Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă.

2. În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile recomandă o modificare a listei zonelor din anexa II, inclusiv adăugarea de noi zone, Comisia are competența de a adopta astfel de modificări prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. La adoptarea unor astfel de modificări, Comisia acordă o atenție deosebită atenuării efectelor negative ale deplasării activității de pescuit către alte zone sensibile.

3. În cazul în care astfel de habitate se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, statul membru în cauză are competența de a stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri trebuie să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.

4. Măsurile adoptate în temeiul alineatelor (2) și (3) din prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (c).

SECȚIUNEA 4

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Articolul 14

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

1. Dimensiunile minime de referință pentru conservare ale speciilor marine menționate în partea A din anexele V-X la prezentul regulament se aplică cu scopul:

(a)de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)de a stabili zone de refacere a stocurilor de pește în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

2. Măsurarea dimensiunii unei specii marine se efectuează în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa IV.

3. În cazul în care sunt prevăzute mai multe metode de măsurare a dimensiunii unei specii marine, specimenul nu va fi considerat sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare dacă dimensiunea măsurată prin oricare dintre metodele menționate este egală cu dimensiunea minimă de referință pentru conservare sau mai mare decât aceasta.

Articolul 15

Dispoziții pentru speciile marine sub dimensiunile minime de referință pentru conservare

Statele membre instituie măsuri de facilitare a depozitării sau a găsirii unor piețe de desfacere pentru capturile sub dimensiunile minime de referință pentru conservare debarcate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Măsurile respective pot să includă sprijin pentru investiții în construcția și adaptarea locurilor de debarcare și a adăposturilor sau sprijin pentru investiții pentru a adăuga valoare produselor piscicole.

SECȚIUNEA 5

Măsuri de reducere a aruncării capturilor înapoi în mare

Articolul 16

Interdicția privind respingerea selectivă și aruncarea peștelui înainte de ridicarea plasei

1. Practicile de respingere selectivă și de aruncare a peștelui înainte de ridicarea plasei sunt interzise.

2. Alineatul (1) nu se aplică pentru capturile de specii care sunt scutite de la aplicarea obligației de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 17

Specii care nu fac obiectul unor limite de captură

1. Statele membre pot desfășura proiecte-pilot, cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite de specii care nu fac obiectul unor limite de captură. Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative competente și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

2. În cazul în care rezultatele studiilor-pilot sau alte avize științifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite de specii care nu fac obiectul unor limite de captură, statele membre pot stabili măsuri tehnice pentru limitarea acestor capturi nedorite, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Aceste măsuri tehnice se aplică numai navelor de pescuit care arborează pavilionul statului membru respectiv.

CAPITOLUL III

REGIONALIZAREA

Articolul 18

Principii directoare

1. Măsurile tehnice stabilite la nivel regional sunt enunțate în următoarele anexe:

(a)în anexa V, pentru Marea Nordului;

(b)în anexa VI, pentru apele de nord-vest;

(c)în anexa VII, pentru apele de sud-vest;

(d)în anexa VIII, pentru Marea Baltică;

(e)în anexa IX, pentru Marea Mediterană;

(f)în anexa IX, pentru Marea Neagră;

(g)în anexa XI, pentru regiunile ultraperiferice.

2. În conformitate cu procedura stabilită la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre pot prezenta recomandări comune care definesc măsuri tehnice adecvate la nivel regional care se abat de la măsurile prevăzute la alineatul (1).

3. Măsurile tehnice recomandate în conformitate cu alineatul (2) trebuie să fie cel puțin echivalente, din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile, cu măsurile prevăzute la alineatul (1).

Articolul 19

Măsuri regionale în cadrul unor planuri multianuale

1. Comisia are competența de a stabili măsuri tehnice la nivel regional, în vederea atingerii obiectivelor din planurile multianuale prevăzute la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri se stabilesc prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

2. Măsurile stabilite în conformitate cu alineatul (1) pot implica:

(a)modificarea sau completarea măsurilor stabilite în anexele V-XI;

(b)derogarea de la măsurile prevăzute în anexele V-XI, pentru o anumită zonă sau perioadă, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective nu prezintă niciun avantaj pentru conservare în zona sau în perioada în cauză sau că măsurile alternative conduc la atingerea acelorași obiective.

3. Un plan multianual poate defini tipul de măsuri tehnice care pot fi adoptate în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru regiunea în cauză.

4. Măsurile adoptate în conformitate cu alineatele (1) și (2)

(a) vizează atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;

(b) se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; și

(c) prevăd stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu un impact redus asupra mediului, prin alocarea de posibilități de pescuit.

5. Atunci când prezintă recomandări comune pentru stabilirea măsurilor tehnice menționate la alineatul (1), statele membre trebuie să furnizeze dovezi științifice care să susțină adoptarea măsurilor respective.

6. Comisia poate solicita CSTEP să evalueze recomandările comune menționate la alineatul (5).

Articolul 20

Selectivitatea uneltelor de pescuit din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor

1.Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19, pentru a defini uneltele de pescuit selective din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor, statele membre furnizează elemente de probă care să demonstreze că uneltele respective îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

(a)au ca rezultat caracteristici de selectivitate pentru anumite specii sau o combinație de specii cel puțin echivalente cu cele ale uneltelor menționate în partea B din anexele V-X și în partea A din anexa XI; sau

(b)au ca rezultat capturi nedorite din specii sau combinații de specii definite sub un anumit prag.

2.Caracteristicile de selectivitate menționate la alineatul (1) litera (a), precum și pragul și speciile menționate la alineatul (1) litera (b) sunt definite în planul multianual relevant.

Articolul 21

Zone închise sau cu restricții pentru protejarea concentrărilor de puiet sau de pești reproducători

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19, pentru a modifica zonele închise sau restricționate enumerate în partea C din anexele V-VIII și X și în partea B din anexa XI sau stabilesc noi zone închise sau cu restricții, statele membre includ în recomandările comune următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:

–obiectivul închiderii;

–amploarea și durata închiderii;

–restricții privind unelte specifice; și

–măsuri de control și de monitorizare.

Articolul 22

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19, în scopul modificării sau al stabilirii dimensiunilor minime de referință pentru conservare menționate în partea A din anexele V-X, statele membre respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine.

Articolul 23

Închideri în timp real și dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit

Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19, pentru a permite crearea de închideri în timp real și adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit cu scopul de a asigura protecția concentrărilor de puiet de pește sau de specii de pești sau crustacee aflate în perioada de reproducere, statele membre includ următoarele elemente:

–amploarea și durata închiderilor;

–speciile și pragul care declanșează închiderea;

–distanța pe care ar trebui să o păstreze o navă față de zona închisă, odată ce este stabilită;

–utilizarea unor unelte foarte selective, pentru a permite accesul în zone altfel închise; și

–măsuri de control și de monitorizare.

Articolul 24

Unelte de pescuit inovatoare

1. Atunci când prezintă recomandări comune, în conformitate cu articolul 19, pentru a permite sau a extinde utilizarea uneltelor de pescuit inovatoare, inclusiv traulul cu impulsuri electrice, astfel cum este descris în partea E din anexa V în cadrul unui bazin maritim specific, statele membre prezintă o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate și asupra speciilor și habitatelor sensibile.

2. Evaluările sunt examinate de CSTEP.

3. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu este permisă în cazul în care evaluările indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

Articolul 25

Măsuri de conservare a naturii

Recomandările comune prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 19 pentru a permite utilizarea unor măsuri de conservare a naturii în vederea protejării speciilor și habitatelor sensibile pot, în special:

–să elaboreze liste cu speciile și habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităților de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

–să specifice utilizarea unor măsuri de atenuare suplimentare celor menționate în partea D din anexele V-X, pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menționate la articolul 12;

–să specifice măsurile de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor menționate la articolul 13 sau asupra altor habitate sensibile în afara siturilor Natura 2000;

–să stabilească restricții privind construcția și exploatarea unor unelte specifice sau să introducă o interdicție totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o regiune în care astfel de unelte reprezintă o amenințare pentru starea de conservare a speciilor menționate la articolele 11 și 12 sau pentru habitatele menționate la articolul 13 sau alte habitate sensibile în afara siturilor Natura 2000.

Articolul 26

Măsuri regionale în cadrul planurile temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare

1. Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea unor măsuri tehnice în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, acestea pot conține următoarele elemente:

(a)specificații privind uneltele de pescuit și norme de utilizare a acestora;

(b)specificații privind modificările uneltelor de pescuit sau utilizarea de dispozitive de selecție pentru îmbunătățirea selectivității din punctul de vedere al dimensiunii sau al speciilor;

(c)restricții sau interdicții privind utilizarea anumitor unelte și privind activitățile de pescuit în anumite zone sau perioade;

(d)dimensiunile minime de referință pentru conservare.

2. Măsurile menționate la alineatul (1) au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau de specii de pește sau crustacee aflate în perioada de reproducere.

Articolul 27

Acte de punere în aplicare

1. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc:

–specificații ale dispozitivelor de selecție montate pe uneltele prevăzute în partea B din anexele V-VIII;

–norme detaliate referitoare la specificațiile uneltelor de pescuit prezentate în partea E din anexa V în ceea ce privește restricțiile aplicabile construcției uneltelor și măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion;

–norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când se utilizează uneltele menționate în anexa V partea C punctul 6, anexa VI partea C punctul 9 și anexa VII partea C punctul 4;

–norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru zonele închise sau restricționate descrise în anexa V partea C punctul 2 și în anexa VI partea C punctele 6 și 7;

–norme detaliate privind caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor acustice de intimidare menționate în partea D din anexele V-X;

–norme detaliate privind proiectarea și utilizarea dispozitivelor pentru alungarea păsărilor și a dispozitivelor cu greutăți menționate în partea D din anexele VI, VII și IX.

2. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

ORGANIZAȚII REGIONALE DE GESTIONARE A PESCUITULUI

Articolul 28

Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC)

Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32, pentru:

(a) transpunerea în dreptul Uniunii a unor măsuri tehnice convenite de Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), inclusiv liste de ecosisteme marine vulnerabile și măsuri tehnice specifice referitoare la pescuitul de mihalț-de-mare și de sebastă definite în Recomandările NEAFC 05:2013, 19:2014, 01:2015, 02:2015; și

(b)adoptarea altor măsuri tehnice de completare sau de modificare a anumitor elemente neesențiale ale actelor legislative de transpunere a recomandărilor NEAFC.

CAPITOLUL V

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ, REPOPULAREA ȘI TRANSPLANTAREA

Articolul 29

Cercetarea științifică

1. Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice, care fac obiectul următoarelor condiții:

(a) operațiunile de pescuit se efectuează cu permisiunea și sub autoritatea statului membru de pavilion;

(b) Comisia și statul membru care deține suveranitatea sau jurisdicția asupra apelor în care au loc operațiunile de pescuit („statul membru de coastă”) sunt informate cu cel puțin o lună înainte cu privire la intenția de a efectua astfel de operațiuni de pescuit, oferindu-li-se detalii privind navele implicate și cercetările științifice care urmează să fie efectuate;

(c) nava sau navele care desfășoară operațiunile de pescuit trebuie să dețină o autorizație de pescuit valabilă, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(d) în cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul navei ia la bord un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit.

2. Speciile marine capturate în scopul menționat la alineatul (1) pot fi vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiția să fie scăzute din cotele alocate prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și:

(a)să îndeplinească standardele stabilite în anexele IV-VII din prezentul regulament; sau

(b)să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.

Articolul 30

Repopularea artificială și transplantarea

1. Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul repopulării artificiale sau transplantării speciilor marine, cu condiția ca aceste operațiuni să fie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.

2. În cazul în care repopularea artificială sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia și toate statele membre în cauză sunt informate cu cel puțin o lună înainte asupra intenției de a desfășura astfel de operațiuni de pescuit.

CAPITOLUL VI

MĂSURI DE SALVGARDARE

Articolul 31
Măsuri de salvgardare

1. În cazul în care avizele științifice disponibile arată că este necesară luarea unor măsuri imediate destinate protejării speciilor marine, Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a atenua astfel de amenințări. Actele delegate respective pot viza, în special, restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit sau activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade.

2.Actele delegate menționate la alineatul (1) sunt concepute, în special, pentru:

(a)a aborda schimbările neașteptate ale structurii stocului ca urmare a nivelurilor ridicate sau scăzute de recrutare a puietului într-un stoc;

(b) a oferi protecție pentru speciile de pește sau crustacee aflate în perioada de reproducere, atunci când stocurile se află la niveluri foarte scăzute sau în cazul în care alți factori de mediu amenință starea unui stoc.

3. Actele delegate menționate la alineatul (1) se aplică pentru o perioadă de cel mult trei ani, fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 32 alineatul (6).

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 32

Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 11, 13, 19, 28 și 31 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la [----]. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3. Delegarea de competențe menționată la articolele 11, 13, 19, 28 și 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 11, 13, 19 și 28 intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecție în termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

6. Actele delegate adoptate în temeiul articolului 31 intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (7). Notificarea unui astfel de act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

7. Parlamentul European sau Consiliul se poate opune unui act delegat adoptat în temeiul articolului 31, în conformitate cu procedura menționată la alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecții.

Articolul 33

Procedura Comitetului

1. Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comitetul pentru pescuit și acvacultură este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 34

Revizuirea și raportarea

1. Până la sfârșitul anului 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative competente și în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul evaluează amploarea contribuției măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și la atingerea țintelor stabilite la articolul 4.

2. Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, în termen de șase luni de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1), statele membre din regiunea respectivă prezintă un plan de stabilire a acțiunilor corective care trebuie întreprinse pentru ca obiectivele și țintele să poată fi atinse.

3. De asemenea, pe baza raportului, Comisia poate propune Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare la prezentul regulament.

Articolul 35

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1967/2006

Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 se modifică după cum urmează:

(a) articolele 3, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;

(b) anexele I, II, III și IV se elimină.

Articolul 36

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1098/2007

În Regulamentul (CE) nr. 1098/2007, articolele 8 și 9 se elimină.

Articolul 37

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 1224/2009

În Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, titlul IV capitolul IV se modifică după cum urmează:

(a)secțiunea 3 se elimină;

(b)se adaugă următoarea secțiune 4:

„Secțiunea 4

Prelucrarea la bord și pescuitul pelagic

Articolul 54a

Prelucrarea la bord

1. Se interzice desfășurarea la bordul unei nave de pescuit a oricărei operațiuni fizice sau chimice de prelucrare a peștelui în vederea obținerii făinii de pește, a uleiului de pește sau a produselor similare, precum și transbordarea capturilor de pește în astfel de scopuri.

2. Alineatul (1) nu se aplică:

(a)prelucrării sau transbordării organelor; sau

(b)producției de surimi la bordul unei nave de pescuit.

Articolul 54b

Restricții aplicabile navelor de pescuit pelagic privind manipularea și descărcarea capturii

1. Spațiul maxim între barele separatorului de apă de la bordul navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering și stavrid în zona convenției NEAFC, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, trebuie să fie de 10 milimetri.

Barele trebuie să fie fixate prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu trebuie să depășească 10 milimetri. Găurile din jgheaburile situate în fața separatorului de apă nu trebuie să depășească 15 milimetri în diametru.

2. Se interzice navelor de pescuit pelagic care operează în zona Convenției NEAFC să descarce pește sub linia de plutire a navei de la rezervoarele tampon sau rezervoarele cu apă de mare refrigerată (RSW).

3. Desenele instalațiilor pentru manipularea și descărcarea capturii ale navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering și stavrid în zona Convenției NEAFC, certificate de către autoritățile competente ale statelor membre de pavilion, precum și orice modificare adusă acestora sunt trimise de către comandantul navei autorităților competente în domeniul pescuitului din statul membru de pavilion. Autoritățile competente din statul membru de pavilion al navelor efectuează verificări periodice privind precizia desenelor înaintate. La bordul navei există în orice moment copii ale acestor desene.

Articolul 54c

Restricții privind utilizarea aparatelor automate de sortare

1. Este interzisă deținerea la bordul unei nave de pescuit sau utilizarea de către aceasta a aparatelor capabile să sorteze în mod automat, după dimensiuni sau sex, hering, macrou sau stavrid.

2. Cu toate acestea, se permite deținerea și utilizarea unor astfel de aparate atunci când:

(a)nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 80 mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau

(b)întreaga captură care poate fi păstrată în mod legal la bord:

este depozitată în stare congelată;

peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio
cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

3.Prin derogare de la alineatele (1) și (2), orice navă autorizată să pescuiască în Marea Baltică sau în Strâmtorile Belts sau Sound poate să dețină aparate automate de sortare în Kattegat, cu condiția să i se fi eliberat o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7. Autorizația de pescuit definește speciile, zonele, perioadele și orice alte condiții necesare privind utilizarea și deținerea la bord a utilajelor de sortare.”

Articolul 38

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1343/2011

Articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 se modifică după cum urmează:

(1) se adaugă următoarea literă:

„(h) măsurile tehnice prevăzute la articolele 4, 10, 12, 15, 15a, 16, 16b, 16c, 16d, 16f, 16g, 16h, 16i, 16j și16k.”;

(2) se adaugă următorul paragraf:

„De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a transpune în dreptul Uniunii alte măsuri tehnice stabilite de CGPM care devin obligatorii pentru Uniune și pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale ale actelor legislative de transpunere a recomandărilor CGPM privind măsurile tehnice.”

Articolul 39

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1380/2013

În Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 articolul 15 alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru speciile care nu fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la alineatul (1), capturile de specii sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare nu sunt păstrate la bord, ci se aruncă imediat înapoi în mare, cu excepția cazului în care sunt folosite ca momeală vie.”

Articolul 40

Abrogări

Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.

Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 41

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) MRAG et al. (2014) . A study in support of the development of a new Technical conservation measures framework within a reformed CFP. Lot 2: retrospective and prospective evaluation on the Common fisheries policy, excluding its international Dimension, Bruxelles, 265 pp.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3) COM(2002)672 final Propunere de regulament al Consiliului pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine.

(4) COM(2008)324 final Propunere de regulament al Consiliului pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice.

(5) COM(2013) 685 final Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): rezultate și etapele ulterioare”.

(6)

COM(2011) 244 final, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020”.

(7)

COM(2014) 130 final/2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”

(8)

http://ec.europa.eu/dgs/maritimeaffairs_fisheries/consultations/technical-measures/index_en.htm

(9) http://ec.europa.eu/dgs/maritimeaffairs_fisheries/consultations/technical-measures/contributions/index_en.htm

(10) CSTEP (2012) – Grup de lucru format din experți pentru principiile utilizate pentru definirea selectivității în cadrul viitorului regulament privind măsurile tehnice (GLE-12-14), 61 p.

(11) CSTEP (2013) – Grup de lucru format din experți pentru principiile utilizate pentru definirea selectivității în cadrul viitorului regulament privind măsurile tehnice (GLE-13-04), 38 p.

(12) CSTEP (2015) – Măsuri tehnice partea III (CSTEP -15-05), 2015, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, EUR 27223 EN, JRC 95832, 59 p.

(13)

Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1).

(14) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(15) JO C , , p. .

(16) JO C , , p. .

(17) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(18) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(19) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p.7).

(20) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010).

(21) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(22) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(23) Regulamentul (CE) nr. 1239/98 al Consiliului din 8 iunie 1998 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 894/97 privind instituirea anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește (JO L 171, 17.6.1998).

(24) Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).

(25) Regulamentul (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului din 17 noiembrie 2000 privind instituirea unor măsuri tehnice suplimentare destinate reconstituirii rezervelor de cod în Marea Irlandei (diviziunea CIEM VII a) (JO L 292, 21.11.2000, p. 5)

(26) Regulamentul (CE) nr. 254/2002 al Consiliului din 12 februarie 2002 de stabilire a măsurilor care urmează a fi aplicate în 2002 pentru refacerea rezervelor de cod din Marea Irlandei (diviziunea ICES VIIa) (JO L 41, 13.2.2002, p. 1).

(27) Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activitățile de pescuit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 150, 30.4.2004, p. 12).

(28) Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).

(29) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(30) Regulamentul (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de stabilire a unui plan multianual pentru rezervele de cod din Marea Baltică și pentru unitățile piscicole de exploatare a rezervelor respective, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 779/97 (JO L 248, 22.9.2007, p. 1).

(31) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(32) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(33) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(34) Diviziunile ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

(35) Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).

(36) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(37) Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de stabilire a unui sistem de control și de asigurare a respectării aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2791/1999 al Consiliului (JO L 348, 31.12.2010, p. 17).

(38) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(39) Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protecția ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund. JO L 201, 15.7.2008, p. 8.

(40) Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei din 10 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului în ceea ce privește determinarea dimensiunii ochiurilor de plasă și evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit (JO L 151, 11.6.2008, p. 5).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 11.3.2016

COM(2016) 134 final

ANEXE

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

{SWD(2016) 56 final}
{SWD(2016) 57 final}

ANEXE

ANEXA I

Specii interzise

(a)vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;

(b)următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:

(i) Anoxypristis cuspidata;

(ii) pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);

(iii) pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);

(iv) pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);

(v) pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);

(c)rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

(d)complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(e)micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(f)pisica de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;

(g)diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;

(h)următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:

(i) Mobula mobular;

(ii) Mobula rochebrunei;

(iii) Mobula japanica;

(iv) Mobula thurstoni;

(v) Mobula eregoodootenkee;

(vi) Mobula munkiana;

(vii) Mobula tarapacana;

(viii) Mobula kuhlii;

(ix) Mobula hypostoma;

(i)vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;

(j)Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;

(k)vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(l)Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(m)rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;

(n)somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X (apele Uniunii);

(o)femele de langustă cu icre (Palinuridae spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în toate apele Uniunii, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri directe de repopulare sau transplantare;

(p)Lithophaga lithophaga și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană.

ANEXA II

Zone închise pentru protecția habitatelor sensibile

În sensul articolului 13, următoarele restricții impuse activităților de pescuit se aplică în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

Partea A

Apele nord-vestice

1. Se interzice utilizarea de traule de fund sau plase tractate similare, setci fixe de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec și paragate de fund în următoarele zone:

Belgica Mound Province:

–51°29.4' N, 11°51.6' V

–51°32.4' N, 11°41.4' V

–51°15.6' N, 11°33.0' V

–51°13.8' N, 11°44.4' V

–51°29.4' N, 11°51.6' V

Hovland Mound Province:

–52°16.2' N, 13°12.6' V

–52°24.0' N, 12°58.2' V

–52°16.8' N, 12°54.0' V

–52°16.8' N, 12°29.4' V

–52°04.2' N, 12°29.4' V

–52°04.2' N, 12°52.8' V

–52°09.0' N, 12°56.4' V

–52°09.0' N, 13°10.8' V

–52°16.2' N, 13°12.6' V

Nord-vestul Porcupine Bank, zona I:

–53°30.6' N, 14°32.4' V

–53°35.4' N, 14°27.6' V

–53°40.8' N, 14°15.6' V

–53°34.2' N, 14°11.4' V

–53°31.8' N, 14°14.4' V

–53°24.0' N, 14°28.8' V

–53°30.6' N, 14°32.4' V

Nord-vestul Porcupine Bank, zona II:

–53°43.2' N, 14°10.8' V

–53°51.6' N, 13°53.4' V

–53°45.6' N, 13°49.8' V

–53°36.6' N, 14°07.2' V

–53°43.2' N, 14°10.8' V

Sud-vestul Porcupine Bank:

–51°54.6' N, 15°07.2' V

–51°54.6' N, 14°55.2' V

–51°42.0' N, 14°55.2' V

–51°42.0' N, 15°10.2' V

–51°49.2' N, 15°06.0' V

–51°54.6' N, 15°07.2' V

2. Toate navele pelagice care pescuiesc în zonele descrise la punctul 1 trebuie:

–să se regăsească pe lista navelor autorizate și să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

–să transporte la bord numai unelte pelagice;

–să notifice cu patru ore în avans intenția de a intra într-o zonă de protecție a habitatelor de adâncime vulnerabile către centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în același timp, să notifice cantitățile de pește păstrate la bord;

–să fie echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS) sigur și pe deplin funcțional, care respectă în totalitate normele aplicabile, atunci când sunt prezente în oricare dintre zonele descrise la punctul 1;

–să transmită rapoarte VMS din oră în oră;

–să informeze centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda cu privire la ieșirea din zonă și, în același timp, să notifice cantitățile de pește păstrate la bord; și

–să aibă la bord traule având o dimensiune a ochiurilor sacului de 16-79 mm.

Darwin Mounds

Se interzice utilizarea oricăror traule de fund sau a plaselor tractate similare în zona următoare:

–59°54' N, 6°55' V

–59°47' N, 6°47' V

–59°37' N, 7°39' V

–59°45' N, 7°39' V

–59°54' N, 7°25' V

Partea B

Apele din sud-vest

1. El Cachucho

1.1. Este interzisă utilizarea traulelor de fund, a setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec și a paragatelor de fund în următoarele zone:

–44°12' N, 5°16' V

–44°12' N, 4°26' V

–43°53' N, 4°26' V

–43°53' N, 5°16' V

–44°12' N, 5°16' V

1.2. Navele care au desfășurat activități de pescuit cu paragate de fund în 2006, 2007 și 2008 în scopul capturării speciilor de merluciu (Phycis blennoides) pot continua să pescuiască în zona de la sud de paralela de 44°00.00′ latitudine nordică, cu condiția să dețină o autorizație de pescuit eliberată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

1.3. Toate navele care au obținut această autorizație de pescuit, indiferent de lungimea lor totală, utilizează un VMS securizat în perfectă stare de funcționare, care respectă normele aplicabile, atunci când desfășoară activități de pescuit în zona descrisă la punctul 1.1.

2. Insulele Madeira și Canare

Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:

–27°00' N, 19°00' V

–26°00' N, 15°00' V

–29°00' N, 13°00' V

–36°00' N, 13°00' V

–36°00' N, 19°00' V

3. Insulele Azore

–36°00' N, 23°00' V

–39°00' N, 23°00' V

–42°00' N, 26°00' V

–42°00' N, 31°00' V

–39°00' N, 34°00' V

–36°00' N, 34°00' V

ANEXA III

Lista speciilor pentru care este interzisă capturarea cu setci în derivă

–ton alb: Thunnus alalunga

–ton roșu: Thunnus thynnus

–ton obez: Thunnus obesus

–ton dungat: Katsuwonus pelamis

–pălămidă: Sarda sarda

–ton cu aripioare galbene: Thunnus albacares

–ton negru: Thunnus atlanticus

–ton mic: Euthynnus spp.

–ton roșu din sud: Thunnus maccoyii

–ton fregată: Auxis spp.

–plătică de Atlantic: Brama rayi

–specii de marlin: Tetrapturus spp.; Makaira spp.

–pești călători: Istiophorus spp.

–pești-spadă: Xiphias gladius

–zărgani de Atlantic: Scomberesox spp.; Cololabis spp.

–corifene: Coryphœna spp.

–rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Carcharhinidae; Sphymidae; Isuridae; Lamnidae

–cefalopode: toate speciile

ANEXA IV

Măsurarea dimensiunii unui organism marin

1. Dimensiunea unui pește se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.

2. Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:

–fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie

–ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

3. Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:

–fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie

–ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.

4. Dimensiunea unei languste (Palinuridae) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.

5. Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat la figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.

Figura 1 Specii de pești

Figura 2 Langustină

Figura 3 Homar

Figura 4 Langustă

Figura 5 Moluscă bivalvă

ANEXA V

Marea Nordului

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie

Marea Nordului

Cod (Gadus morhua)

35 cm

Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)

30 cm

Cod saithe (Pollachius virens)

35 cm

Polac (Pollachius pollachius)

30 cm

Merluciu (Merluccius merluccius)

27 cm

Cardină albă (Lepidorhombus spp.)

20 cm

Limbă-de-mare comună (Solea spp.)

24 cm

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)

27 cm

Merlan (Merlangius merlangus)

27 cm

Mihalț-de-mare (Molva molva)

63 cm

Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia)

70 cm

Langustină (Nephrops norvegicus)

Lungime totală 85 mm

Lungimea carapacei 25 mm

Cozi de homar norvegian 46 mm

Macrou (Scomber spp.)

20 cm

Hering (Clupea harengus)

20 cm

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm

Hamsie (Engraulis encrasicolus)

12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram

Biban (Dicentrarchus labrax)

42 cm

Sardine (Sardina pilchardus)

11 cm

Homar (Homarus gammarus)

87 mm

Crab-păianjen (Maja squinado)

120 mm

Scoică-pieptene (Chlamys spp.)

40 mm

Ruditapes decussatus

40 mm

Venerupis pullastra

38 mm

Scoică de Manila (Venerupis philippinarum)

35 mm

Scoici marine (Venus verrucosa)

40 mm

Scoică cu cochilie tare (Callista chione)

6 cm

Scoică-brici (Ensis spp.)

10 cm

Spisula solida

25 mm

Specii de donax (Donax spp.)

25 mm

Pharus legumen

65 mm

Melc-de-mare (Buccinum undatum.)

45 mm

Caracatiță (Octopus vulgaris)

750 de grame

Specii de langustă (Palinurus spp.)

95 mm

Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris)

22 mm (lungimea carapacei)

Crab comun (Cancer pagurus)

140 mm 1,2,3

Scoici comestibile (Pecten maximus)

100 mm

Specie

Skagerrak/Kattegat

Cod (Gadus morhua)

30 cm

Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)

27 cm

Cod saithe (Pollachius virens)

30 cm

Polac (Pollachius pollachius)

-

Merluciu (Merluccius merluccius)

30 cm

Cardină albă (Lepidorhombus spp.)

25 cm

Limbă-de-mare comună (Solea spp.)

24 cm

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)

27 cm

Merlan (Merlangius merlangus)

23 cm

Mihalț-de-mare (Molva molva)

-

Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia)

-

Langustină (Nephrops norvegicus)

Lungime totală: 105 mm

Lungimea carapacei 32 mm

Macrou (Scomber spp.)

20 cm

Hering (Clupea harengus)

18 cm

Stavrid (Trachurus spp.)

15 cm

Homar (Homarus gammarus)

Lungime totală 220 mm

Lungimea carapacei 78 mm

1 În apele Uniunii din diviziunea ICES IVa

2 Într-o zonă din diviziunile ICES IV b și c delimitată de un punct situat la 53°28'22" N, 0°09'24" E pe coasta Angliei, o linie dreaptă care unește punctul respectiv cu punctul având coordonatele 53°28'22" N, 0°22'24"E, limita de 6 mile a Regatului Unit și o linie dreaptă care unește punctul situat la 51°54'06"N, 1°30'30"E cu un punct situat pe coasta Angliei având coordonatele 51°55'48"N, 1°17'00"E, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 115 mm.

3 Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.

Partea B

Dimensiuni ale ochiului de plasă

1. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În Marea Nordului și în Skagerrak/Kattegat, se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul

Zone geografice

Condiții

Cel puțin 120 mm

Întreaga zonă

Nu există

Cel puțin 80 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de Nephrops norvegicus sau de specii care nu fac obiectul unor limite de captură. Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm sau o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent

Cel puțin 80 mm

Diviziunea ICES IVb situată la sud de 54°30'N și diviziunea ICES IVc

Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traul sau [traul cu impulsuri electrice]. Un panou cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 180 mm montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei.

Cel puțin 32 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de Pandalus borealis. Se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 19 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent.

Cel puțin 16 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici

Pescuit dirijat de merluciu norvegian. În cadrul pescuitului de merluciu norvegian, se montează o sită de sortare cu un spațiu între bare de 22 mm.

Pescuit dirijat de Crangon crangon Se montează o sită de sortare, o plasă tip sită sau un dispozitiv de selecție echivalent.

Sub 16 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de uvă

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În Marea Nordului și în Skagerrak/Kattegat, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:

Dimensiunea ochiului de plasă

Zone geografice

Condiții

Cel puțin 120 mm

Întreaga zonă

Nu există

Cel puțin 100 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de limbă-de-mare sau de specii care nu fac obiectul unor limite de captură

Cel puțin 50 mm

Întreaga zonă

Pescuit dirijat de specii pelagice mici

Partea C

Zone închise sau cu restricții

1. Închiderea unei zone pentru protejarea uvei în diviziunile ICES IVa și IVb

1.1. Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 80 mm sau cu orice plasă fixă având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 100 mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

–coasta de est a Angliei la 55°30' latitudine nordică

–55o30' N, 01o00' V

–58o00' N, 01o00' V

–58o00' N, 02o00' V

–coasta de est a Scoției la 2°00' longitudine vestică.

1.2. Sunt permise activitățile de pescuit în scop științific pentru a monitoriza stocul de uvă în zonă și efectele închiderii zonei.

2. Închiderea unei zone pentru protejarea puietului de cambulă de Baltica în subzona ICES IV

2.1. Se interzice navelor a căror lungime totală depășește 8 metri să utilizeze orice tip de traul de fund, năvod danez sau unealtă tractată similară în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

(a)zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, de coasta Belgiei și de coasta Țărilor de Jos până la 53°00′ latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;

(b)zona delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:

(c)un punct situat pe coasta de vest a Danemarcei la 57°00' latitudine nordică,

–57°00' N, 7°15' E

–55°00' N, 7°15' E

–55°00' N, 7°00' E

–54°30' N, 7°00' E

–54°30' N, 7°30' E

–54°00' N, 7°30' E

–54°00' N, 6°00' E

–53°50' N, 6°00' E

–53°50' N, 5°00' E

–53°30' N, 5°00' E

–53°30' N, 4°15' E

–53°00' N, 4°15' E

–un punct situat pe coasta Țărilor de Jos la 53°00' latitudine nordică

–zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta de vest a Danemarcei de la 57°00′ latitudine nordică spre nord, până la Farul Hirtshals, măsurată de la linia de bază.

2.2. Se permite pescuitul pentru următoarele nave în zona menționată la punctul 2.1:

–navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;

–navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule îngemănate de fund;

–navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund sau năvoade daneze și navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule îngemănate de fund, cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă.

3. Restricții privind utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile de la coasta Regatului Unit

3.1. Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul în zonele aflate pe o rază de 12 mile de la coasta Regatului Unit, măsurate de la liniile de bază ale apelor teritoriale.

3.2. Prin derogare de la punctul 3.1, pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:

–puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea totală să nu depășească 24 de metri și

–lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depășească 9 metri sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 metri, cu excepția cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de Crangon crangon, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă mai mică de 31 mm.

4. Restricții privind pescuitul de șprot pentru protejarea heringului în diviziunea ICES IVb

Pescuitul cu orice unelte tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 80 mm sau cu plase fixe având dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 100 mm este interzis în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84 și în timpul următoarelor perioade:

–de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, în zona statistică ICES 39E8. În sensul prezentului regulament, zona ICES respectivă este zona delimitată de o linie trasată către est de la coasta estică a Regatului Unit de-a lungul paralelei de 55°00′ latitudine nordică până la un punct situat la 1°00′ longitudine vestică, de acolo către nord până la un punct situat la 55°30′ latitudine nordică, iar de acolo către vest până la coasta Regatului Unit;

–de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, în apele interioare ale Moray Firth la vest de 3°30′ longitudine vestică și în apele interioare ale Firth of Forth la vest de 3°00′ longitudine vestică,

–de la 1 iulie la 31 octombrie, în zona geografică delimitată de următoarele coordonate:

–coasta de vest a Danemarcei la 55°30′ latitudine nordică

–55°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică

–57°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică

–coasta de vest a Danemarcei la 57° 00′ latitudine nordică

5. Dispoziții specifice pentru Skagerrak și Kattegat, în diviziunea ICES IIIa

5.1. Se interzice pescuitul cu beam-traule în Kattegat.

5.2. Se interzice navelor Uniunii să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să vândă și să expună sau să ofere spre vânzare somon și păstrăv de mare. În cazul în care speciile menționate sunt capturate accidental în orice parte a Skagerrak și Kattegat situată în afara limitei de 4 mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre, acestea sunt returnate imediat în mare.

5.3. În perioada 1 iulie – 15 septembrie, se interzice utilizarea uneltelor tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm în apele situate pe o rază de 3 mile marine de la liniile de bază în Skagerrak și Kattegat, cu excepția cazului în care desfășoară activități de pescuit dirijat de Pandalus borealis sau pescuit dirijat de guvid vivipar (Zoarces viviparus), guvizi (Gobiidae) sau scorpionide (Cottus spp.), pentru a fi utilizate ca momeală.

6. Utilizarea plaselor fixe în diviziunea ICES IVa

6.1. Este permisă utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 de metri:

–setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu, având o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

–plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 250 mm și o adâncime care nu depășește 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.

6.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 1 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în diviziunea ICES IIIa și în subzona ICES IV

1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în subzona ICES IV și în diviziunea ICES IIIa, fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

2. Punctul 1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.

3. Statele membre monitorizează și evaluează, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, eficacitatea dispozitivelor de atenuare descrise la punctul 1 în activitățile și zonele de pescuit vizate.

Partea E

Metode de pescuit inovatoare

Utilizarea de traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES IVb și IVc

În pofida dispozițiilor de la articolul 13, pescuitul cu un traul cu impulsuri electrice este permis în diviziunile ICES IVb și IVc în condițiile stabilite în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) a doua liniuță din prezentul regulament, în ceea ce privește caracteristicile impulsurilor electrice folosite și măsurile de monitorizare și control în vigoare la sud de o loxodromă unită de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

–un punct de pe coasta de est a Regatului Unit, la 55° latitudine nordică

–la est, până la 55° latitudine nordică, 5° longitudine estică

–la nord, până la 56° latitudine nordică

–la est, până la un punct de pe coasta vestică a Danemarcei, la 56° latitudine nordică.

ANEXA VI

Apele din nord-vest

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie	Întreaga zonă
Cod (Gadus morhua)	35 cm
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)	30 cm
Cod saithe (Pollachius virens)	35 cm
Polac (Pollachius pollachius)	30 cm
Merluciu (Merluccius merluccius)	27 cm
Cardină albă (Lepidorhombus spp.)	20 cm
Limbă-de-mare comună (Solea spp.)	24 cm
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)	27 cm
Merlan (Merlangius merlangus)	27 cm
Mihalț-de-mare (Molva molva)	63 cm
Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia)	70 cm
Langustină (Nephrops norvegicus) Cozi de langustină	Lungime totală 85 mm Lungimea carapacei 25 mm1 46 mm2
Macrou (Scomber spp.)	20 cm
Hering (Clupea harengus)	20 cm
Stavrid (Trachurus spp.)	15 cm3
Hamsie (Engraulis encrasicolus)	12 cm sau 90 de bucăți pe kilogram
Biban (Dicentrarchus labrax)	42 cm
Sardine (Sardina pilchardus)	11 cm
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo)	33 cm
Homar (Homarus gammarus)	87 mm
Crab-păianjen (Maja squinado)	120 mm
Scoică-pieptene (Chlamys spp.)	40 mm
Ruditapes decussatus	40 mm
Venerupis pullastra	38 mm
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum)	35 mm
Scoici marine (Venus verrucosa)	40 mm
Scoică cu cochilie tare (Callista chione)	6 cm
Scoică-brici (Ensis spp.)	10 cm
Spisula solida	25 mm
Specii de donax (Donax spp.)	25 mm
Pharus legumen	65 mm
Melc-de-mare (Buccinum undatum.)	45 mm
Caracatiță (Octopus vulgaris)	750 de grame
Specii de langustă (Palinurus spp.)	95 mm
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris)	22 mm (lungimea carapacei)
Crab comun (Cancer pagurus)	140 mm3,4
Scoici comestibile (Pecten maximus)	100 mm5

1 În diviziunile ICES VIa și VIIa, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 70 mm (lungime totală) și o lungime a carapacei de 20 mm.

2 În diviziunile ICES VIa și VIIa se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 37 mm.

3 În apele Uniunii din sub-zonele ICES V și VI la sud de paralela de 56° latitudine nordică și VII, cu excepția diviziunilor ICES VII d, e și f, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.

4 Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.

5 În diviziunea ICES VIIa, la nord de paralela de 52° 30' latitudine nordică, și în diviziunea ICES VIId se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 110 mm.

Partea B

Dimensiuni ale ochiului de plasă

1. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În apele din nord-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă al sacului de traul:

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 120 mm	Întreaga zonă	Nu există
Cel puțin 100 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de merluciu sau merlan. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de 100 mm.
Cel puțin 80 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de Nephrops norvegicus sau de specii care nu fac obiectul unor limite de captură. Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm sau o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent.
Cel puțin 80 mm	Diviziunile ICES VII a, b, d, e, h și j	Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule. Un panou cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 180 mm montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei.
Cel puțin 16 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În apele din nord-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe.

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 120 mm1	Întreaga zonă	Nu există
Cel puțin 100 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de limbă-de-mare sau de specii care nu fac obiectul unor limite de captură
Cel puțin 50 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

Partea C

Zone închise sau cu restricții

1. Zonă închisă pentru conservarea codului în diviziunea ICES VIa

În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit folosind orice unelte tractate sau plase fixe în zona delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

–55o25' N, 7o07' V

–55o25' N, 7o00' V

–55o18' N, 6o50' V

–55°17'N, 6o50' V

–55°17' N, 6°52' V

–55°25' N, 7°07' V

2. Zonă închisă pentru conservarea codului în diviziunile ICES VII f și g

2.1. În perioada 1 februarie – 31 martie, este interzisă desfășurarea oricărei activități de pescuit în următoarele dreptunghiuri statistice ICES: 30E4, 31E4, 32E3. Interdicția nu se aplică la mai puțin de 6 mile marine de la linia de bază.

2.2. Este permisă desfășurarea activităților de pescuit utilizând vârșe și coșuri în zonele și în perioadele specificate, cu condiția ca:

(i) la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârșe și coșuri și

(ii) capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

2.3. Pescuitul dirijat de specii pelagice mici cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 50 mm este permis, cu condiția ca:

(i) la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 50 mm și

(ii) capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

3. Zonă închisă pentru conservarea codului în diviziunea ICES VIIa

3.1. În perioada 14 februarie – 30 aprilie, se interzice utilizarea de traule de fund, năvoade sau plase tractate similare, orice setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec sau orice unealtă de pescuit care încorporează cârlige în partea diviziunii ICES VIIa delimitată de coasta de est a Irlandei și de coasta de est a Irlandei de Nord și de linii drepte care unesc secvențial următoarele coordonate geografice, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

–un punct de pe coasta de est a Peninsulei Ards din Irlanda de Nord, la 54°30′ N

–54°30 N, 04°50' V

–54°15 N, 04°50' V

–un punct de pe coasta de est a Irlandei la 53°15’ N.

3.2. Prin derogare de la punctul 1, în zona și în perioada menționate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiția ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecție care au fost evaluate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). În cazul în care cantitatea de cod capturată accidental de navele unui stat membru care operează în zonele menționate la punctul 3.1 depășește 10 tone, navele respective nu mai pot pescui în acea zonă.

4. Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES VI

Orice activitate de pescuit, cu excepția celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

–57o00' N, 15o00' V

–57o00' N, 14o00' V

–56o30' N, 14o00' V

–56o30' N, 15o00' V

–57o00' N, 15o00' V

5. Zonă închisă pentru conservarea langustinei în diviziunile ICES VIIc și VIIk

5.1. Pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) și de specii asociate (și anume, cod, cardină, pește-pescar, eglefin, merlan, merluciu, cambulă, polac, cod saithe, vulpi și pisici de mare, limbă-de-mare comună, brosme, mihalț-de-mare albastru, mihalț-de-mare și câine de mare) este interzis în perioada 1 mai – 31 mai, în fiecare an, în zona geografică delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

–52°27' N, 12°19' V

–52°40' N, 12°30' V

–52°47' N, 12°39,600' V

–52°47' N, 12°56' V

–52°13,5' N, 13°53,830' V

–51°22' N, 14°24' V

–51°22' N, 14°03' V

–52°10' N, 13°25' V

–52°32' N, 13°07,500' V

–52°43' N, 12°55' V

–52°43' N, 12°43' V

–52°10' N, 13°25' V

–52°38,800' N, 12°37' V

–52°27' N, 12°23' V

–52°27' N, 12°19' V.

5.2. Tranzitul prin Porcupine Bank transportând la bord speciile menționate la punctul 5.1 este permis în conformitate cu articolul 50 alineatele (3), (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

6. Reguli speciale pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru în diviziunea ICES VIa

6.1. În perioada 1 martie – 31 mai a fiecărui an se interzice pescuitul dirijat de mihalț-de-mare albastru în zonele din diviziunea ICES VIa delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

marginea platformei continentale a Scoției

–59o58' N, 07o00' V

–59o55' N, 06o47' V

–59o51' N, 06o28' V

–59o45' N, 06o38' V

–59o27' N, 06o42' V

–59o22' N, 06o47' V

–59o15' N, 07o15' V

–59o07' N, 07o31' V

–58o52' N, 07o44' V

–58o44' N, 08o11' V

–58o43' N, 08o27' V

–58o28' N, 09o16' V

–58o15' N, 09o32' V

–58o15' N, 09o45' V

–58o30' N, 09o45' V

–59o30' N, 07o00' V

–59o58' N, 07o00' V

marginea Rosemary Bank

–60o00' N, 11o00' V

–59o00' N, 11º00' V

–59º00' N, 09º00' V

–59º30' N, 09º00' V

–59º30' N, 10º00' V

–60º00' N, 10º00' V

–60o00' N, 11o00' V

fără a include zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

–59o15' N, 10o24' V

–59o10' N, 10o22' V

–59o08' N, 10o07' V

–59o11' N, 09o59' V

–59o15' N, 09o58' V

–59o22' N, 10o02' V

–59o23' N, 10o11' V

–59o20' N, 10o19' V

–59o15' N, 10o24' V

6.2. O captură accidentală de mihalț-de-mare albastru care nu depășește 6 tone poate fi păstrată la bord și debarcată. În cazul în care o navă atinge pragul de 6 tone de mihalț-de-mare albastru, aceasta:

(a)încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;

(b)nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;

(c)nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.

6.3. În perioada 15 februarie – 15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor și a plaselor fixe într-o zonă delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

–60o58,76' N, 27o27,32' V

–60o56,02' N, 27o31,16' V

–60o59,76' N, 27o43,48' V

–61o03,00' N, 27o39,41' V

–60o58,76' N, 27o27,32' V

7. Restricții la pescuitul de macrou în diviziunile ICES VII e, f, g, h

7.1. Pescuitul dirijat de macrou cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul mai mică de 80 mm sau cu plase-pungă, în care mai mult de 50 de tone din captura reținută la bord este formată din macrou, este interzis în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

–un punct de pe coasta de sud a Regatului Unit situat la 2°00′ V

–49°30' N, 2°00' V

–49°30' N, 7°00' V

–52°00' N, 7°00' V

–un punct de pe coasta de vest a Regatului Unit situat la 52°00′ N.

7.2. Se permite pescuitul în zona definită la punctul 1 cu:

– plase fixe și/sau petactare;

–traule de fund, năvoade daneze sau alte plase tractate similare, cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare de 80 mm;

7.3. Accesul navelor care nu sunt echipate pentru pescuit și pe care este transbordat macroul este permis în zona definită la punctul 7.1.

8. Restricții la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile de la coasta Regatului Unit

8.1. Se interzice utilizarea oricărui beam-traul a cărui dimensiune a ochiului de plasă este mai mică de 100 mm în subzona ICES Vb și în subzona ICES VI situate la nord de paralela de 56 ° latitudine nordică.

8.2. Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul pe o rază de 12 mile de la coasta Marii Britanii și de la coasta Irlandei, măsurată de la liniile de referință de la care sunt măsurate apele teritoriale.

8.3. Pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:

–puterea motoarelor navelor să nu depășească 221 Kw și lungimea totală să nu depășească 24 de metri și

9. Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES Vb, VIa, VII b, c, j, k

9.1. Este permisă utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 de metri:

–setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

9.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

1. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în diviziunile ICES VIa și VII d, e, f, g, h și j

1.1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în diviziunile ICES VIa și VII d, e, f, g, h și j fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

1.2. Punctul 1.1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.

1.3. Statele membre monitorizează și evaluează, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, eficacitatea dispozitivelor de atenuare în activitățile și zonele de pescuit vizate.

2. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de păsări marine în subzonele ICES VI și VII

Navele care pescuiesc cu paragate în subzonele ICES VI și VII utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor și/sau dispozitive cu greutăți și, dacă este posibil, instalează uneltele cu paragate pe timp de noapte, reducând iluminatul pe punte la minimul necesar pentru siguranță.

ANEXA VII

Apele din sud-vest

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie	Întreaga zonă
Cod (Gadus morhua)	35 cm
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)	30 cm
Cod saithe (Pollachius virens)	35 cm
Polac (Pollachius pollachius)	30 cm
Merluciu (Merluccius merluccius)	27 cm
Cardină albă (Lepidorhombus spp.)	20 cm
Limbă-de-mare comună (Solea spp.)	24 cm
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)	27 cm
Merlan (Merlangius merlangus)	27 cm
Mihalț-de-mare (Molva molva)	63 cm
Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia)	70 cm
Langustină (Nephrops norvegicus) Cozi de langustină	Lungime totală 70 mm Lungimea carapacei 20 mm 37 mm
Macrou (Scomber spp.)	20 cm
Hering (Clupea harengus)	20 cm
Stavrid (Trachurus spp.)	15 cm1
Hamsie (Engraulis encrasicolus)	12 cm sau 90 de exemplare pe kilogram2
Biban (Dicentrarchus labrax)	42 cm
Sardine (Sardina pilchardus)	11 cm
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo)	33 cm
Homar (Homarus gammarus)	87 mm
Crab-păianjen (Maja squinado)	120 mm
Scoică-pieptene (Chlamys spp.)	40 mm
Ruditapes decussatus	40 mm
Venerupis pullastra	38 mm
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum)	35 mm
Scoici marine (Venus verrucosa)	40 mm
Scoică cu cochilie tare (Callista chione)	6 cm
Scoică-brici (Ensis spp.)	10 cm
Spisula solida	25 mm
Specii de donax (Donax spp.)	25 mm
Pharus legumen	65 mm
Melc-de-mare (Buccinum undatum.)	45 mm
Caracatiță (Octopus vulgaris)	750 de grame3
Specii de langustă (Palinurus spp.)	95 mm
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris)	22 mm (lungimea carapacei)
Crab comun (Cancer pagurus)	140 mm (regiunile 1 și 2 la nord de 56° N, diviziunea ICES VII d, e, f)4,5
Scoici comestibile (Pecten maximus)	100 mm

1 Pentru stavridul (Trachurus picturatus) capturat în apele adiacente Insulelor Azore și sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei, nu se aplică nicio dimensiune minimă de referință pentru conservare.

2 În diviziunea ICES IX și zona CECAF 34.1.2, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 9 cm.

3 În toate apele din partea Atlanticului Central și de Est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 și 34.1.3 și subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34 din regiunea CECAF, se aplică o greutate a peștelui eviscerat de 450 de grame.

4 În apele Uniunii din subzonele ICES VIII și IX, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.

5 Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.

Partea B

Dimensiuni ale ochiului de plasă

1. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În apele din sud-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă al sacului de traul.

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 100 mm	Întreaga zonă	Nu există
Cel puțin 70 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de Nephrops norvegicus. Se montează o plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 100 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent.
Cel puțin 65 mm	Subzona ICES X; Diviziunile CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.1.3 și subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34	Nu există
Cel puțin 55 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură sau de pagel argintiu
Cel puțin 55 mm	Diviziunea ICES IXa, la est de 7°23´48” longitudine vestică	Pescuit dirijat de crustacee
Cel puțin 16 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În apele din sud-vest, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe.

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 100 mm	Întreaga zonă	Nu există
Cel puțin 80 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură
Cel puțin 50 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

Partea C

Zone închise sau cu restricții

1. Zonă închisă pentru conservarea merluciului în diviziunea ICES IXa

Se interzice pescuitul cu traule, năvoade daneze sau plase tractate similare în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

(a)în perioada 1 octombrie – 31 ianuarie a anului următor, în zona geografică delimitată de liniile drepte care unesc secvențial următoarele coordonate:

–43°46,5’ N, 07°54,4’ V

–44°01,5’ N, 07°54,4’ V

–43°25,0’ N, 09°12,0’ V

–43°10,0’ N, 09°12,0’ V

(b)de la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor, în zona geografică delimitată de liniile drepte care unesc secvențial următoarele coordonate:

–un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°50' latitudine nordică;

–37°50' N, 09°08’ V

–37°00' N, 09°07’ V

–un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°00' latitudine nordică

2. Zone închise pentru conservarea langustinei în diviziunea ICES IXa

2.1. Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norevgicus) cu traule de fund, năvoade daneze sau plase tractate similare sau cu ajutorul coșurilor în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

(a)în perioada 1 iunie – 31 august:

–42°23′ N, 08°57′ V

–42°00′ N, 08°57′ V

–42°00′ N, 09°14′ V

–42°04′ N, 09°14′ V

–42°09′ N, 09°09′ V

–42°12′ N, 09°09′ V

–42°23′ N, 09°15′ V

–42°23′ N, 08°57′ V

(b)în perioada 1 mai – 31 august:

–37°45′ N, 09°00′ V

–38°10′ N, 09°00′ V

–38°10′ N, 09°15′ V

–37°45′ N, 09°20′ V

2.2. Este permis pescuitul cu traule de fund sau cu plase tractate similare sau coșuri în zonele geografice și în perioada menționate la punctul 2.1 litera (b), cu condiția ca toate capturile accidentale de langustină (Nephrops norvegicus) să fie debarcate și scăzute din cotele alocate.

2.3. Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) în zonele geografice și în afara perioadelor menționate la punctul 2.1. Capturile accidentale de langustină (Nephrops norvgicus) sunt debarcate și scăzute din cotele alocate.

3. Restricții privind pescuitul dirijat de hamsie în diviziunea ICES VIIIc

3.1. Se interzice pescuitul dirijat de hamsie cu traule pelagice în diviziunea ICES VIIIc.

3.2. Se interzice deținerea simultană la bord a traulelor pelagice și a plaselor-pungă în diviziunea ICES VIIIc.

4. Utilizarea plaselor fixe în subzonele ICES VIII, IX, X și XII la est de 27°V

4.1. Este permisă utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 de metri:

–setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și o adâncime care nu depășește 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depășește 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;

–setci cu sirec utilizate în subzona ICES IX pentru pescuitul dirijat de pește-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 220 mm și o adâncime care nu depășește 30 de ochiuri, atunci când lungimea totală a plaselor utilizate nu depășește 20 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.

4.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 de metri. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime sunt păstrați la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 1.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

1. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee în subzonele ICES VIII și IXa

1.1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în subzona ICES VIII și în diviziunea IXa, fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

1.2. Punctul 1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.

1.3. Statele membre monitorizează și evaluează, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, eficacitatea dispozitivelor de atenuare descrise la punctul 1.1 în activitățile și zonele de pescuit vizate.

2. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de păsări marine în subzonele ICES VIIIa și b

Navele care pescuiesc cu paragate în subzonele ICES VIII a și b aplică cel puțin două dintre următoarele măsuri de atenuare: dispozitive pentru alungarea păsărilor, dispozitive cu greutăți, instalarea uneltelor cu paragate pe timp de noapte, cu reducerea iluminatului pe punte la minimumul necesar pentru siguranță.

ANEXA VIII

Marea Baltică

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie	Zone geografice	Dimensiunea minimă de referință pentru conservare
Cod (Gadus morhua)	Subdiviziunile 22-32	35 cm
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)	Subdiviziunile 22-32	25 cm
Somon (Salmo salar)	Subdiviziunile 22-30 și 32 Subdiviziunea 31	60 cm 50 cm
Cambulă (Platichthys flesus)	Subdiviziunile 22-25 Subdiviziunile 26-28 Subdiviziunile 29-32, la sud de paralela de 59°	23 cm 21 cm 18 cm
Calcan (Psetta maxima)	Subdiviziunile 22-32	30 cm
Calcan-neted (Scophthalmus rhombus)	Subdiviziunile 22-32	30 cm
Anghilă (Anguilla Anguilla)	Subdiviziunile 22-32	35 cm
Păstrăv de mare (Salmo trutta)	Subdiviziunile 22-25 și 29-32 Subdiviziunile 26-28	40 cm 50 cm

Partea B

Dimensiuni ale ochiurilor de plasă

1. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În Marea Baltică, se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 120 mm	Întreaga zonă	Sacul de traul și prelungirea sunt fabricate din plase T90
Cel puțin 105 mm	Întreaga zonă	Se montează o fereastră de ieșire Bacoma cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 110 mm
Cel puțin 16 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În Marea Baltică, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții1,2
Cel puțin 157 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de somon
Cel puțin 110 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de cod și de specii de pești plați
Sub 110 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici

1 Este interzisă utilizarea setcilor, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 9 km de către navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri și de peste 21 km pentru navele cu o lungime totală mai mare de 12 metri.

2 Timpul maxim de scufundare pentru toate plasele fixe menționate la punctul 1 este de 48 de ore, cu excepția cazului în care se pescuiește sub strat de gheață.

Partea C

Zone închise sau cu restricții

1. Restricții la pescuitul cu unelte tractate

Este interzis pe parcursul întregului an pescuitul cu orice unealtă tractată în zona geografică delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor poziții, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

–54°23' N, 14°35' E

–54°21' N, 14°40' E

–54°17' N, 14°33' E

–54°07' N, 14°25' E

–54°10' N, 14°21' E

–54°14' N, 14°25' E

–54°17' N, 14°17' E

–54°24' N, 14°11' E

–54°27' N, 14°25' E

–54°23' N, 14°35' E

2. Restricții la pescuitul de somon și păstrăv de mare

2.1. Se interzice pescuitul dirijat de somon (Salmo salar) sau păstrăv de mare (Salmo trutta):

(a)în perioada 1 iunie – 15 septembrie în apele din subdiviziunile 22-31;

(b)în perioada 15 iunie – 30 septembrie în apele din subdiviziunea 32.

2.2. Zona de interdicție în cursul sezonului închis este dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază.

2.3. Se permite reținerea la bord a somonului (Salmo salar) sau a păstrăvului de mare (Salmo trutta) capturat cu taliane.

3. Măsuri specifice pentru Golful Riga

3.1. Pentru a pescui în subdiviziunea 28-1, navele trebuie să dețină o autorizație de pescuit emisă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

3.2. Statele membre se asigură că navele cărora li s-au emis autorizațiile de pescuit prevăzute la punctul 3.1 sunt incluse într-o listă care cuprinde numele și numărul de înmatriculare intern și care este disponibilă public pe un site, a cărui adresă este furnizată Comisiei și statelor membre de către fiecare stat membru.

3.3. Navele incluse în listă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)puterea totală a motorului (kW) navelor din liste nu trebuie să o depășească pe cea constatată pentru fiecare stat membru în perioada 2000-2001 în subdiviziunea 28-1 și

(b)puterea motorului unei nave nu trebuie să depășească niciodată 221 kilowați (kW).

3.4. Orice navă individuală din lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuită de altă navă sau de alte nave, cu condiția ca:

(a)o astfel de înlocuire să nu conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză și

(b) puterea motorului oricărei nave de înlocuire să nu depășească niciodată 221 kW.

3.5. Un motor al oricărei nave individuale incluse în lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuit, cu condiția ca:

(a)prin înlocuirea unui motor să nu se atingă niciodată o putere de peste 221 kW a motorului navei și

(b)puterea motorului de înlocuire să nu fie de așa natură încât înlocuirea să conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză.

3.6. În subdiviziunea 28-1, pescuitul cu traule este interzis în apele cu o adâncime mai mică de 20 m.

4. Perioade în care nu este permis pescuitul cu anumite tipuri de unelte

4.1. Pescuitul cu orice unealtă tractată având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul mai mare sau egală cu 90 mm sau cu plase fixe având o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 90 mm sau cu plase de fund, cu paragate, cu excepția celor flotante, cu petactare și dandinete este interzis în următoarele zone:

(a)în perioada 15 februarie – 30 martie în subdiviziunile ICES 22-24 și

(b)în perioada 1 iulie – 31 august în subdiviziunile ICES 25-28.

4.2. Este interzis pescuitul dirijat de cod cu paragate flotante în zonele și în cursul perioadelor menționate la punctul 4.1.

4.3. Prin derogare de la punctul 4.1, navelor de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri li se permite să folosească până la cinci zile pe lună împărțite în perioade de cel puțin două zile consecutive din numărul maxim de zile de absență din port în cursul perioadelor închise menționate la punctul 1. În cursul acestor zile, navele de pescuit își pot lansa năvoadele și pot debarca pește de luni, orele 06:00, până vineri, orele 18:00, în aceeași săptămână.

5. Zone cu restricții de pescuit

5.1. În perioada 1 mai – 31 octombrie, se interzice orice activitate de pescuit în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor poziții, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

(a) Zona 1:

–55°45′ N, 15°30′ E

–55°45′ N, 16°30′ E

–55°00′ N, 16°30′ E

–55°00′ N, 16°00′ E

–55°15′ N, 16°00′ E

–55°15′ N, 15°30′ E

–55°45′ N, 15°30′ E

(b) Zona 2:

–55°00′ N, 19°14′ E

–54°48′ N, 19°20′ E

–54°45′ N, 19°19′ E

–54°45′ N, 18°55′ E

–55°00′ N, 19°14′ E

–56°13′ N, 18°27′ E

–56°13′ N, 19°31′ E

–55°59′ N, 19°13′ E

–56°03′ N, 19°06′ E

–56°00′ N, 18°51′ E

–55°47′ N, 18°57′ E

–55°30′ N, 18°34′ E

–56°13′ N, 18°27′ E

5.2. Pescuitul dirijat de somon cu setci simple, plase de încurcare și setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 157 mm sau cu paragate flotante este permis. Nu este permisă păstrarea la bord a altor unelte.

5.3. Pescuitul dirijat de cod cu uneltele menționate la punctul 5.2 este interzis.

6. Restricții privind pescuitul de cambulă și de calcan

6.1. Este interzisă reținerea la bord a următoarelor specii de pește, atunci când sunt capturate în zonele geografice și în cursul perioadelor menționate mai jos:

Specie

Zone geografice

Perioadă

Cambulă

Subdiviziunile 26, 27, 28 și 29 la sud de 59°30′ N

Subdiviziunea 32

15 februarie-15 mai

15 februarie-31 mai

Calcan

Subdiviziunile 25, 26 și 28 la sud de 56°50′ N

1 iunie-31 iulie

6.2. Este interzis pescuitul dirijat cu traule, năvoade daneze sau unelte similare având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul egală sau mai mare de 105 mm sau cu setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 100 mm. Capturile accidentale de cambulă și calcan pot fi reținute la bord și debarcate în limita unui procent de 10 % din greutatea în viu a capturii totale reținute la bord.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

1. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee

1.1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în Marea Baltică, fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

1.3. Statele membre monitorizează și evaluează, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, eficacitatea dispozitivelor acustice de intimidare în activitățile și zonele de pescuit vizate.

2. Măsuri speciale pentru protejarea anghilelor

Este interzisă reținerea la bord a anghilelor capturate cu orice unelte active. În cazul în care sunt capturate accidental, anghilele sunt eliberate imediat înapoi în mare, nevătămate.

ANEXA IX

Marea Mediterană

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie	Întreaga zonă
Biban (Dicentrarchus labrax)	25 cm
Diplodus annularis	12 cm
Hiena mării (Diplodus puntazzo)	18 cm
Diplodus sargus	23 cm
Diplodus vulgaris	18 cm
Hamsie (Engraulis encrasicolus)	9 cm1
Epinephelus spp.	45 cm
Lithognathus mormyrus	20 cm
Merluciu (Merluccius merluccius)	20 cm
Specii de barbun (Mullus spp.)	11 cm
Pagellus acarne	17 cm
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo)	33 cm
Meru cenușiu (Polyprion americanus)	45 cm
Sardină marocană (Sardina pilchardus)	11 cm2
Macrou (Scomber spp.)	18 cm
Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris)	20 cm
Sparus aurata	20 cm
Stavrid (Trachurus spp.)	15 cm
Langustină (Nephrops norvegicus)	LC 20 mm3 LT 70 mm3
Homar (Homarus gammarus)	LC 105 mm3 LT 300 mm3
Languste (Palinuridae)	LC 90 mm3
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris)	LC 20 mm3
Scoici comestibile (Pecten jacobaeus)	10 cm
Venerupis spp.	25 mm
Venus spp.	25 mm

1 Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referință pentru conservare în 110 indivizi pe kilogram.

2 Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referință pentru conservare în 55 de indivizi pe kilogram.

3 LC – lungimea carapacei; LT – lungimea totală.

Partea B

Dimensiuni ale ochiului de plasă

1. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă al sacului de traul:

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul1	Zone geografice	Condiții
Sac de traul cu ochiuri pătrate de cel puțin 40 mm2	Întreaga zonă	La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri în formă de romb de 50 mm2 în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 44 mm
Cel puțin 20 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de sardine și hamsie
Cel puțin 14 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici cu setci înconjurătoare

1 Este interzisă utilizarea de plase cu o grosime a firului mai mare de 3 mm sau cu fir multiplu sau de plase cu grosimea firului mai mare de 6 mm în orice parte a unui traul de fund.

2 Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri în formă de romb) poate fi păstrat la bord sau utilizat.

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe.

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 16 mm	Întreaga zonă	Nu există

Partea C

Restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit

1. Restricții privind utilizarea dragelor

Lățimea maximă a dragelor este de 3 metri, cu excepția dragelor utilizate pentru pescuitul dirijat de bureți de mare.

2. Restricții privind utilizarea plaselor-pungă

Lungimea plaselor-pungă și a plaselor fără cablu de punguire este limitată la 800 de metri, cu o adâncime de scufundare de 120 de metri, cu excepția plaselor-pungă utilizate pentru pescuitul dirijat de ton.

3. Restricții privind utilizarea plaselor fixe

3.1. Este interzisă utilizarea următoarelor plase fixe:

(a)o setcă cu sirec cu o adâncime de scufundare de peste 4 metri;

(b)o setcă fixă de fund sau o setcă compusă cu o adâncime de scufundare de peste 10 metri, cu excepția cazului în care astfel de plase sunt mai scurte de 500 metri, caz în care este permisă o adâncime de scufundare de maximum 30 de metri.

3.2. Este interzisă utilizarea tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec fabricate cu o grosime a firului mai mare de 0,5 mm.

3.3. Este interzisă deținerea la bord sau instalarea setcilor compuse de peste 2 500 de metri și a tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 6 000 de metri.

4. Restricții privind utilizarea paragatelor

4.1. Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de fund să dețină la bord sau să utilizeze mai mult de 5 000 de cârlige, cu excepția navelor care efectuează campanii de pescuit de peste 3 zile, care pot să transporte la bord sau să instaleze maximum 7 000 de cârlige.

4.2. Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de suprafață să dețină la bord sau să utilizeze un număr de cârlige mai mare decât numărul de cârlige pe navă stabilit în continuare:

(a)2 000 de cârlige pentru pescuitul dirijat de ton roșu;

(b)3 500 de cârlige pentru pescuitul dirijat de pește-spadă; și

4.3. Fiecare navă care efectuează campanii de pescuit de peste 2 zile poate deține la bord un număr echivalent de cârlige de rezervă.

5. Restricții privind utilizarea de vârșe și coșuri

Este interzis să se dețină la bord sau să se instaleze mai mult de 250 de vârșe sau coșuri pe navă pentru a captura crustacee de apă adâncă (inclusiv Plesionika spp., Pasiphaea spp. sau specii similare).

6. Restricții privind pescuitul dirijat de pagel argintiu

Este interzis pescuitul dirijat de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) cu următoarele unelte:

–setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 100 mm;

–paragate cu cârlige având o lungime totală mai mică de 3,95 cm și o lățime mai mică de 1,65 cm.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile sensibile

1. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee

1.1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în Marea Mediteraneană fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

2. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de păsări marine

Navele care pescuiesc cu paragate în Marea Mediterană aplică cel puțin două dintre următoarele măsuri de atenuare: dispozitive pentru alungarea păsărilor, dispozitive cu greutăți, instalarea uneltelor cu paragate pe timp de noapte, cu reducerea iluminatului pe punte la minimumul necesar pentru siguranță.

ANEXA X

Marea Neagră

Partea A

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Specie	Dimensiunea minimă de referință pentru conservare
Calcan (Psetta maxima)	45 cm

Partea B

Dimensiuni ale ochiului de plasă

1. Dimensiuni ale ochiului de plasă de bază pentru unelte tractate

În Marea Neagră, se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 50 mm	Întreaga zonă	Ca alternativă, pot fi utilizați saci de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm

2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe

În Marea Neagră, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:

Dimensiunea ochiului de plasă	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 400 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de calcan

Partea C

Zone închise sau cu restricții

Închidere sezonieră pentru protejarea calcanului

Pescuitul dirijat, transbordarea, debarcarea și prima vânzare de calcan sunt permise în perioada 15 aprilie – 15 iunie a fiecărui an în apele Uniunii din Marea Neagră.

Partea D

Măsuri de atenuare pentru speciile și habitatele sensibile

1. Măsuri de reducere a capturilor accidentale de cetacee

1.1. Se interzice navelor cu o lungime totală de 12 metri sau mai mare să utilizeze plase fixe în subzonele ICES VIII și IX fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.

2. Restricții privind utilizarea traulelor și a dragelor

Este interzisă utilizarea traulelor și a dragelor la adâncimi de peste 1 000 de metri.

ANEXA XI

Regiuni ultraperiferice

Partea A

Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru unelte tractate

În regiunile ultraperiferice, se folosesc saci de traul având următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă.

Dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul	Zone geografice	Condiții
Cel puțin 100 mm	Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței	Nu există
Cel puțin 45 mm	Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței	Pescuit dirijat de creveți (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri).
Cel puțin 14 mm	Întreaga zonă	Pescuit dirijat de specii pelagice mici cu setci înconjurătoare

Partea B

Zone închise sau cu restricții

Restricții privind activitățile de pescuit în zona de 24 de mile în jurul Mayotte

Este interzisă utilizarea de către nave a oricăror plase-pungă pentru pescuitul de ton și de specii similare pe o rază de 24 de mile de la coastele Mayotte, măsurate de la liniile de bază de la care sunt măsurate apele teritoriale.

(1) Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a cerințelor specifice de acces și a condițiilor asociate care se aplică pescuitului rezervelor de specii de adâncime (JO L 351, 28.12.2002, p. 6).

Specie	Skagerrak/Kattegat
Cod (Gadus morhua)	30 cm
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)	27 cm
Cod saithe (Pollachius virens)	30 cm
Polac (Pollachius pollachius)	-
Merluciu (Merluccius merluccius)	30 cm
Cardină albă (Lepidorhombus spp.)	25 cm
Limbă-de-mare comună (Solea spp.)	24 cm
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)	27 cm
Merlan (Merlangius merlangus)	23 cm
Mihalț-de-mare (Molva molva)	-
Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia)	-
Langustină (Nephrops norvegicus)	Lungime totală: 105 mm Lungimea carapacei 32 mm
Macrou (Scomber spp.)	20 cm
Hering (Clupea harengus)	18 cm
Stavrid (Trachurus spp.)	15 cm
Homar (Homarus gammarus)	Lungime totală 220 mm Lungimea carapacei 78 mm