10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/1

Raportor:

Thierry LIBAERT

1.1.

Prin prezentul aviz, CESE își exprimă dorința de a vedea societatea angrenată într-o tranziție economică pentru a trece de la o etapă de supraexploatare a resurselor și de risipă la o etapă mai durabilă, care pune accentul pe valorificarea mai degrabă a calității decât a cantității și care creează mai multe locuri de muncă. CESE își reafirmă dorința de a vedea cum Europa ia inițiativa cu privire la inventarea unor noi forme de economie.

1.2.

CESE consideră că trebuie să se acorde sprijin economiei funcționalității (EF), în măsura în care aceasta poate oferi un răspuns la toate sau la o parte din provocările identificate. Aceasta nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de realizare a noilor obiective atribuite modelului de consum.

1.3.

Dat fiind că numeroase incertitudini și necunoscute înconjoară presupusele virtuți ale EF în ceea ce privește aspectele economice, de mediu și sociale, ar trebui efectuată o evaluare cuprinzătoare a tipurilor de produse sau servicii, cu scopul de a defini punctele forte și, după caz, condițiile pentru o aplicare corectă a EF.

1.4.

De asemenea, ar trebui promovată afișarea impactului (de mediu, social, economic etc.) produsului sau al serviciului achiziționat prin prisma abordării EF – „acces” sau „utilizare” versus „proprietate”. Un astfel de afișaj va permite consumatorilor să știe dacă este mai adecvat să opteze pentru achiziționarea produsului sau a serviciului și să facă alegeri în cunoștință de cauză. Calitatea și credibilitatea informațiilor furnizate de întreprinderi sunt esențiale în acest sens. Este nevoie deci de definirea unor autorități și a unor mecanisme care să garanteze aceste informații în fața consumatorilor.

1.5.

CESE recomandă ca statele membre și părțile interesate să promoveze consumul responsabil, în primul rând în faza de învățare, punând accent pe EF. Cu condiția să fie aplicată în mod inteligent, aceasta din urmă poate ajuta la întâmpinarea a numeroase provocări cu care se confruntă consumul actual.

1.6.

Mai general, CESE recomandă să se accelereze cercetarea și realizările cu privire la noile moduri de producție și de consum în legătură cu EF:

1.7.

Un pachet legislativ european ar permite structurarea ofertelor EF, în special în legătură cu noile problematici legate de consum – consumul colaborativ, obsolescența, înțelegerea acestor modele de către consumator, precum și un mediu juridic și fiscal mai favorabil pentru întreprinderile inovatoare.

1.8.

Regionalizarea EF permite întâmpinarea noilor provocări ale dezvoltării durabile a teritoriilor, prin experimentarea de noi modele economice. EF este utilă pentru a evidenția punctele forte ale teritoriilor, pentru a ieși din standardizarea producției în masă, care este, în parte, responsabilă pentru dezamăgirea față de consumul curent, precum și pentru a lua în considerare toate externalitățile sistemului productiv. Mai mult decât atât, prin densitatea lor, care favorizează o logică a punerii în comun, orașele constituie unul dintre teritoriile cele mai favorabile pentru dezvoltarea de soluții bazate pe EF.

1.9.

Pentru a se face față tranziției fundamentale către un nou model economic, cu consecințe majore și sistemice în numeroase domenii, se recomandă crearea unei noi structuri transversale în cadrul CESE pentru analizarea acestor evoluții.

1.10.

O platformă de schimb, care să facă vizibile la nivel european inițiativele privind EF, ar fi utilă într-un context în care exemplele bune sunt încă puține și nu se bucură întotdeauna de vizibilitatea pe care o merită. Această platformă ar putea fi integrată în proiectul de platformă europeană privind economia circulară aprobat de CESE cu ocazia votării avizului său pe tema „Pachetul privind economia circulară”, prezentat de Comisia Europeană.

1.11.

Economia funcționalității poate permite o mai bună structurare a diferitelor valori care compun valoarea unui bun. Valorile de utilizare, dar și valoarea de producție trebuie, prin urmare, să găsească o modalitate de a coexista în economia funcționalității.

1.12.

Clarificarea și simplificarea provocărilor în materie de asigurare cu care se confruntă modelele EF vor fi esențiale și, prin urmare, va fi necesar ca aceste modele să fie mai explicite pentru consumatorul final, într-o logică de dezvoltare a unor noi oferte de EF.

2.1.

Obiectivul economiei funcționalității constă în a dezvolta utilizarea produselor, mai degrabă decât posedarea acestora. Cu toate acestea, nu este suficientă o simplă integrare de „servicii” adăugate la un „produs”, ci trebuie să se ia în considerare toate modificările consumului, ținându-se în mai mare măsură seama de utilizatorul final, de modelele economice mai eficiente din punctul de vedere al utilizării de resurse, mergând chiar până la producția de cobeneficii pentru regiuni. Din această perspectivă, întreprinderile nu vând un produs, ci o funcție facturată în funcție de utilizarea acestuia. Prin urmare, producătorii au, încă de la început, interesul de a dezvolta, în cadrul modelului lor economic, obiecte solide, reparabile, ușor de întreținut, precum și de a asigura o linie de producție și o logistică adaptate.

2.1.1.

Paradigma economică de bază rămâne ideea că valoarea constă în beneficiile obținute din utilizare, adică valoarea de utilizare, dar și în produsul sau serviciul în sine sau în părerea altora despre acesta, adică valoarea sa de producție sau valoarea sa de schimb.

2.1.2.

În modelul economic tradițional, producătorii creează valoare, iar consumatorii o distrug prin consum. În EF, interesele ambelor părți trebuie să se intersecteze sau cel puțin să realizeze o convergență, astfel încât fiecare să păstreze, sau chiar să creeze, valoare. Odată cu revoluția digitală în curs de desfășurare, producerea și exploatarea datelor obținute grație cunoașterii utilizărilor constituie, de exemplu, una dintre aceste noi resurse și valori create de cele două părți.

2.1.3.

Noile dinamici emergente în jurul imaginii, pentru moment doar teoretice, a „prosumatorului” (neologism articulând cele două roluri distincte istoric de producător și consumator) ilustrează această reconfigurare a raporturilor economice foarte liniare sau verticale în modele sau structuri mai întrepătrunse sau orizontale.

2.1.4.

EF poate promova dematerializarea economiei prin integrarea tuturor costurilor în prețul final. Aceasta trebuie să contribuie la promovarea decuplării dintre activitatea economică și impactul asupra mediului.

2.2.

Două școli de gândire oferă două modele mai mult sau mai puțin reușite de aplicare a conceptului de EF. Prima ia în considerare o ofertă de servicii axată pe utilizare și trimite la ideea generală a unei economii a serviciilor. Aceasta regândește relațiile de proprietate, dar nu aduce deloc în discuție produsele. Cea de a doua se concentrează asupra externalităților EF care permit definirea de noi soluții, în care vânzarea de bunuri și servicii este concepută ca un ansamblu integrat (aducând în discuție activitatea sau producerea de resurse imateriale, în special pentru regiune) și în care consumatorul face parte integrantă din soluția concepută.

2.3.

CESE recomandă adoptarea unei abordări echilibrate. Ideea nu este de a promova în mod uniform economia funcționalității, ci de a o promova cu condiția ca aceasta să ofere răspunsuri la noile provocări menționate.

3.1.

EF este interesantă în măsura în care este capabilă, în teorie, sau cel puțin în anumite condiții, să răspundă provocărilor multiple legate de consumul actual, fie ele economice, sociale, de mediu sau culturale.

3.2.

Ca parte a unei abordări integrate, în special în cadrul regiunilor, aceasta poate genera cobeneficii sau externalități pozitive. Astfel, de exemplu, prin intermediul unor moduri de lucru cooperative și transversale, unele comunități includ în serviciile lor de iluminat public performanța economică, siguranța spațiilor publice, dar și reducerea poluării luminoase, precum și reducerea consumului de energie. Integrarea acestor obiective diferite, mai degrabă decât optimizarea unui singur parametru, permite un răspuns la multiple provocări, cu costuri controlate.

3.2.1.

Prin punerea în comun a investițiilor, EF reprezintă un mijloc de promovare a inovării pentru dezvoltarea durabilă, și îndeosebi a inovațiilor tehnologice nepoluante și ecologice. Acestea din urmă, necesitând adesea mai mult capital decât soluțiile convenționale, găsesc astfel un model economic care favorizează difuzarea lor prin intermediul consumatorilor care, în mod individual, nu ar dispune de o capacitate financiară suficientă. De exemplu, un contract de performanță energetică va permite utilizatorului să dispună de tehnologii și servicii de eficiență energetică uneori costisitoare, în schimbul unei contribuții lunare modeste.

3.3.

În termeni de mediu, modelele actuale de consum bazate pe proprietatea individuală implică o subutilizare a bunurilor și, prin urmare, o risipă considerabilă de resurse naturale [de exemplu, un autoturism este neutilizat în prezent în proporție de 95 % din timp, iar în oraș, acesta este, în general, utilizat rareori de mai mult decât de o persoană (1,2)].

3.3.1.

Achiziționarea unui serviciu de mobilitate (un loc pentru un anumit număr de kilometri, un autoturism pentru o anumită perioadă de timp și un kilometraj specificat etc.) contribuie la intensificarea utilizării acestor resurse. EF poate, prin urmare, să sporească intensitatea de utilizare a multor bunuri de larg consum și, astfel, să creeze mai multă valoare cu o amprentă de mediu mai mică.

3.3.2.

Stabilirea prețului serviciilor EF, care încorporează toate costurile produsului și ale serviciilor, și nu doar costul marginal, permite o mai bună înțelegere a costurilor reale de către utilizator. Acest lucru oferă un indicator de preț mai apropiat de impactul real al producției și încurajează, astfel, un comportament mai responsabil (de exemplu, în cazul achiziționării unei ore de utilizare în comun a unui autoturism, utilizatorul plătește amortizarea costului vehiculului, asigurarea, parcarea, combustibilul etc., adică, în total, toate costurile calculate în mod proporțional. Prin urmare, consumatorul va fi mai sensibil la o utilizare rezonabilă a vehiculului respectiv în raport cu o utilizare în calitate de proprietar, unde numai combustibilul este perceput, în general, ca un cost de utilizare).

3.4.

Din punct de vedere social, prin reducerea costurilor de acces la un produs sau serviciu, fie prin punerea în comun a unor investiții realizate în mod colectiv, fie prin limitarea costului utilizării avute în vedere doar la costul de acces, EF poate permite unui număr mai mare de consumatori să aibă acces la servicii la care nu puteau să acceadă înainte. Chestiunea fundamentală, atât din punct de vedere economic, cât și juridic sau al asigurării, este, astfel, cea a investitorului și proprietarului capitalului pus la dispoziția utilizatorilor. Din acest punct de vedere, provocările cu care se confruntă noile reglementări ce trebuie create sunt majore.

3.4.1.

Problemele sociale sunt numeroase și, la fel ca în cazul problemelor de mediu, acestea trebuie să fie analizate în mod riguros, pentru a decide interesul pe care EF îl prezintă sau nu în acest domeniu, și în special condițiile de aplicare a EF astfel încât să se promoveze progresul social.

3.5.

Schimbarea de paradigmă care implică trecerea de la „proprietate” la „acces” este semnificativă. Aceasta presupune o trecere de la un model de consum bazat pe ostentație și dorința mimetică la un consum mai liniștit, mai puțin bazat pe logici compulsive, în orice caz, mai puțin dependent de proprietatea asupra bunurilor materiale.

3.6.

Domeniul digital poate permite extinderea domeniului EF în afara sferei exclusive, în orice caz inițiale, a B2B. Prin reducerea costurilor de distribuție și de implementare, în special, soluțiile digitale pot oferi tuturor accesul la soluții EF într-o varietate de domenii (muzică, mobilitate, echipamente, locuințe etc.). În acest context, pentru a promova coexistența cu modelul economic existent, trebuie conceput și implementat rapid un cadru fiscal și de reglementare adecvat.

3.7.

Activitățile și experiența recentă arată că practicile EF au succes și sunt adoptate atunci când soluțiile îmbunătățesc experiența utilizatorilor și calitatea vieții consumatorilor, mai mult decât în funcție de criterii exclusiv economice sau de mediu. Cazul utilizării în comun a autoturismelor ilustrează acest lucru, în contextul problemei cruciale a parcării în centrul orașelor, pe care acest sistem o soluționează, sau în contextul streamingului, mulțumită posibilității de acces aproape instantaneu la un catalog imens.

4.1.

EF poate duce, în unele cazuri, la o accelerare a ritmului de consum și de reînnoire a produselor. Astfel, în telefonia mobilă sau vânzarea vehiculelor închiriate pe lungă durată, nu este sigur că aceste modele (închirierea pe termen lung cu opțiunea de cumpărare, în general) contribuie la prelungirea duratei de viață a produselor sau îmbunătățesc reciclarea la sfârșitul duratei de viață.

4.2.

Deși marile grupuri industriale sunt cele mai cunoscute pentru implementarea unor exemple concrete, un rol important în consolidarea și diseminarea economiei funcționalității în cadrul societății le revine și sectoarelor mai tradiționale, cum ar fi agricultura, de exemplu prin achiziții colective, dar și întreprinderilor nou-înființate. În plus, rezultă că, prin acest concept și punerea sa în aplicare, IMM-urile pot, de asemenea, găsi noi soluții pentru clienții lor. Structuri sub formă de cooperative pot favoriza, de asemenea, moduri de guvernanță mai orizontale și în care utilizatorul este implicat pe deplin.

4.3.

Prin reducerea costurilor de acces la un produs sau un serviciu, EF poate fi un avantaj pentru cetățenii cu mijloacele cele mai modeste. Aceasta permite o anumită flexibilitate în accesul la servicii și produse. Însă în același timp, aceasta poate crește vulnerabilitatea acestor cetățeni cu mijloacele cele mai modeste atunci când nu mai sunt în măsură să plătească drepturile de acces, de utilizare sau de abonare la un serviciu. Din acest punct de vedere și în contextul actual de precaritate sporită în multe țări europene, proprietatea poate părea preferabilă și, prin urmare, mai liniștitoare pentru o categorie de utilizatori care se confruntă cu sărăcia. În plus, în ceea ce privește accesul la anumite bunuri și servicii, un acces inegal nu este doar o chestiune de capital economic (resurse financiare), ci și de capital cultural sau educațional (mediu social, formare).

4.4.

Din punct de vedere social, EF poate spori dependența consumatorilor și, prin urmare, a cetățenilor, de organizațiile economice sau de un anumit sistem tehnic și economic. Odată înscris într-un anumit serviciu, este dificil, sau chiar imposibil, de reparat, schimbat, modificat etc. produsul pus la dispoziție. Astfel, EF poate consolida heteronomia în cazul în care serviciile nu implică suficient utilizatorii în proiectarea produselor și a soluțiilor dezvoltate. Vor trebui să fie identificate și promovate modele economice și de guvernare care să favorizeze autonomia consumatorilor (din punct de vedere al alegerilor, practicilor și utilizărilor lor).

4.5.

Domeniul digital poate contribui la extinderea domeniului de aplicare a EF la toți consumatorii. Cu toate acestea, el ridică și numeroase probleme: retenția de valoare de către anumite platforme, optimizarea sau eludarea fiscală, respectarea dreptului la viață privată (în special în ceea ce privește utilizarea datelor colectate), concentrarea economică (monopoluri de platforme) și chestiuni legate de activitate (după cum se menționează la punctul 1.6).

4.6.

Simpla trecere la „economia serviciilor” nu poate proteja EF împotriva tuturor acestor riscuri sau obstacole. O abordare mai integrată a EF, care pune sub semnul întrebării guvernanța întreprinderii, munca, relația cu regiunea, și ține cont deopotrivă de consumator, începând de la conceperea serviciului și pe tot parcursul ciclului de viață al produsului, poate ajuta la depășirea acestora.

4.7.

Cu toate acestea, cu privire la mai multe dintre aceste aspecte, și în special în ceea ce privește concurența sau respectarea vieții private, este, cu siguranță, necesară o intervenție juridică.

5.1.

Există mai multe motive pentru care Uniunea Europeană trebuie să abordeze tema EF. Acestea sunt legate de mediu, de natură socială, culturală, dar și economică. În plus, aspectele digitale și, în general, relația cu noile modele economice, cum ar fi consumul colaborativ, circular etc., sunt importante în contextul acestui proces, în special în ceea ce privește viteza modificărilor efectuate.

5.2.

În Europa, EF apare ca o modalitate pentru întreprinderi de a recrea valoare adăugată și de a promova soluții intensive în materie de angajare (inclusiv în aval, în domeniul întreținerii, reparării etc., dar și în amonte, în dezvoltarea unor modele economice inovatoare și conceperea de servicii conexe) și, în special, de a consolida competitivitatea anumitor sectoare. Prin dezvoltarea unor oferte de servicii mai apropiate de nevoile consumatorilor, mai degrabă decât a unei producții standardizate și puțin adaptate, aceasta poate ajuta la restabilirea unei relații de încredere între întreprinderi și consumatori și poate da un nou sens consumului.

5.3.

În timp ce serviciile de inovare ale marilor întreprinderi, regiunile și numeroși experți și-au luat angajamentul de a promova economia funcționalității, este uimitor de remarcat caracterul redus al dinamicii europene. Deși economia funcționalității se află în centrul economiei circulare, aceasta nu este deloc menționată în recentul raport al Comisiei intitulat „Închiderea buclei” pe această temă.

5.3.1.

În pofida acestor incertitudini și limitări, în situația politică și economică incertă din Europa de astăzi, EF reprezintă o oportunitate pentru Europa de a valoriza și de a dezvolta expertiza și competențele unui număr mare de actori.