COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 25.11.2016
COM(2016) 735 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU
privind obținerea unui acord care conferă un statut special Uniunii Europene în cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV)
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 25.11.2016
COM(2016) 735 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU
privind obținerea unui acord care conferă un statut special Uniunii Europene în cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV)
1. Introducere
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) este o organizație interguvernamentală cu caracter științific și tehnic activă în sectorul viței-de-vie, al vinului, al băuturilor pe bază de vin, al strugurilor de masă, al stafidelor și al altor produse derivate din vița-de-vie. Ea a fost înființată printr-un acord internațional semnat la Paris la 3 aprilie 2001 și este succesoarea Oficiului Internațional al Viei și Vinului, înființat în 1924 printr-un aranjament internațional încheiat la 29 noiembrie 1924.
La data de 1 ianuarie 2016, OIV era compusă din 45 de state membre, printre care principalele țări producătoare, cu excepția Statelor Unite, a Canadei și a Chinei. Nouăsprezece state membre ale Uniunii Europene sunt membre ale OIV: Belgia, Bulgaria, Germania, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Republica Cehă, Ungaria și Cipru. Resursele financiare anuale ale OIV se ridică la aproximativ 2,5 milioane EUR și provin, în principal, din cotizațiile membrilor și ale observatorilor.
Obiectivele OIV sunt precizate în acordul care stă la baza înființării sale:
–să indice membrilor săi măsurile care permit să se țină seama de preocupările producătorilor, ale consumatorilor și ale altor actori ai filierei vitivinicole;
–să acorde asistență altor organizații internaționale interguvernamentale și neguvernamentale, îndeosebi celor care desfășoară activități normative;
–să contribuie la armonizarea internațională a practicilor și a standardelor existente și, în caz de necesitate, la elaborarea de noi standarde internaționale, pentru a ameliora condițiile de elaborare și de comercializare a produselor vitivinicole, ținând seama de interesele consumatorilor.
Pentru a atinge aceste obiective, OIV desfășoară numeroase activități legate de vița-de-vie și de produsele viticole, îndeosebi activități de promovare, de informare și de standardizare.
În cadrul contribuției sale la armonizarea internațională a practicilor și a standardelor existente, OIV elaborează, printre altele, recomandări („rezoluții”) în următoarele domenii:
–condițiile de producție viticolă;
–practicile oenologice;
–definiția și/sau descrierea produselor, etichetarea și condițiile de comercializare;
–metodele de analiză și de apreciere a produselor viticole.
Activitatea normativă a OIV se bazează pe lucrările experților științifici ai statelor membre și se concretizează în special sub formă de publicații actualizate periodic pe baza rezoluțiilor adoptate de către organizație. La ora actuală, OIV a publicat mai multe coduri normative: Codexul oenologic internațional, Codul internațional al practicilor oenologice, Culegerea de metode internaționale de analiză a vinurilor și musturilor, Culegerea de metode internaționale de analiză a băuturilor spirtoase, Standardul internațional pentru etichetarea vinurilor și rachiurilor de origine vitivinicolă, Standardul OIV al concursurilor internaționale de vinuri și băuturi spirtoase de origine vitivinicolă, lista descriptorilor OIV pentru soiurile și speciile de Vitis, descrierea soiurilor existente pe plan mondial și lista internațională a soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor acestora. La aceste publicații trebuie adăugate mai multe rezoluții și lucrări pe diferite teme legate de universul vitivinicol.
O prezentare exhaustivă privind structura și modurile de funcționare ale OIV este disponibilă pe site-ul internet al organizației, la adresa: www.oiv.org .
2. Competențele Uniunii în domeniile acoperite de OIV
Principalele coduri normative ale OIV (Codexul oenologic internațional, Codul internațional al practicilor oenologice, Culegerea de metode internaționale de analiză a vinurilor și musturilor, Standardul internațional pentru etichetarea vinurilor și rachiurilor de origine vitivinicolă și Culegerea de metode internaționale de analiză a băuturilor spirtoase) fac parte, la nivelul Uniunii, din politica agricolă comună sau din politica de apropiere a legislațiilor pentru instituirea și funcționarea pieței interne.
Legislația europeană în domeniile de care se ocupă OIV include în special:
–Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei din 19 decembrie 2000 de stabilire a metodelor comunitare de referință pentru analiza băuturilor spirtoase (JO L 333, 29.12.2000, p. 20),
–Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman (JO L 10, 12.1.2002, p. 58),
–Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16),
–Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora (JO L 193, 24.7.2009, p. 1),
–Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (JO L 193, 24.7.2009, p. 60),
–Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1),
–Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18),
–Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 203/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, în ceea ce privește normele pentru vin ecologic (JO L 71, 9.3.2012, p. 42),
–Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671),
–Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).
Deși, ca atare, rezoluțiile OIV nu sunt obligatorii, la nivelul Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, unele dintre rezoluțiile adoptate și publicate de către OIV au efect asupra legislației Uniunii. Regulamentul OCP prevede trimiteri la rezoluțiile OIV în cadrul următoarelor dispoziții:
–anumite metode de analiză pentru stabilirea compoziției produselor din sectorul vitivinicol adoptate și publicate de OIV, pe care Comisia trebuie să se bazeze, cu excepția cazului în care acestea ar fi ineficace sau neadecvate pentru obiectivul urmărit de Uniune [articolul 80 alineatul (5) din Regulamentul OCP],
–anumite specificații de puritate și de identificare a substanțelor utilizate în cadrul practicilor oenologice, astfel încât normele adoptate și publicate de OIV în acest sens să devină ipso facto obligatorii în Uniune [articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora],
–practicile oenologice adoptate și publicate de OIV pe care Comisia trebuie să le ia în considerare atunci când autorizează astfel de practici [articolul 80 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul OCP] și
–aceleași practici oenologice atunci când sunt utilizate, înainte de autorizarea acestora în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din Regulamentul OCP, pentru producția de vinuri importate în Uniune [articolul 90 alineatul (2) din Regulamentul OCP].
De asemenea, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2870/2000, anumite rezoluții adoptate și publicate de OIV au efect asupra legislației Uniunii. Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 trimite la rezoluțiile OIV în cazul în care nu sunt stabilite metode analitice comunitare de referință pentru detectarea și cuantificarea substanțelor conținute de o anumită băutură spirtoasă.
Prin urmare, în măsura în care rezoluțiile OIV pot să afecteze acquis-ul sau să-i modifice domeniul de aplicare și în care exercitarea competenței sale interne o face necesară, Uniunea dispune, în temeiul articolului 3.2 din TFUE, de competență exclusivă în acest domeniu. Din această cauză, și înainte de votarea acestor rezoluții în cadrul OIV, Consiliul trebuie să adopte, în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE, o poziție comună în numele Uniunii.
3. Participarea Uniunii
3.1. Situația actuală
În prezent, Uniunea nu dispune de niciun statut oficial în cadrul OIV. Pe o bază pur informală, reprezentanții Comisiei au fost, în general, invitați să asiste și să intervină cu ocazia lucrărilor grupurilor de experți, ale subcomisiilor și ale comisiilor. Aceștia sunt, uneori, invitați să asiste, fără a putea interveni, la adunarea generală în cadrul căreia sunt adoptate rezoluțiile de către membrii OIV. Ei nu participă la lucrările Comitetului executiv și nicio contribuție nu este vărsată în beneficiul OIV.
Această participare ad hoc și limitată nu permite Comisiei să fie pe deplin informată cu privire la elaborarea noilor rezoluții.
3.2. Necesitatea participării Uniunii
Având în vedere impactul lucrărilor OIV asupra acquis-ului Uniunii și a competențelor Uniunii în domeniile acoperite de OIV, este necesar ca rolul Uniunii în cadrul OIV să fie consolidat și formalizat.
În temeiul articolului 8 din Actul final de înființare a OIV, o organizație internațională interguvernamentală poate participa la lucrările OIV sau poate fi membră a acesteia.
Din punct de vedere juridic, o adeziune a Uniunii la OIV în calitate de membru va fi consecința naturală a acquis-ului Uniunii și a competențelor Uniunii în domeniile acoperite de OIV. Cu toate acestea, atunci când aderarea Uniunii la OIV în calitate de membru a fost discutată în 2009 în cadrul Consiliului, majoritatea statelor membre s-au opus acestei aderări.
Regulamentul intern al OIV, adoptat de Adunarea Generală a OIV, prevede un statut special pentru participarea organizațiilor internaționale interguvernamentale. Astfel, articolul 4 din regulamentul intern al OIV prevede următoarele:
„o organizație internațională interguvernamentală poate solicita să beneficieze de un statut special care îi permite:
a) să intervină în lucrările comisiilor, ale subcomisiilor și ale grupurilor de experți;
b) să asiste la reuniunile adunării generale și ale comitetului executiv.
Se încheie o convenție particulară între OIV și organizația în cauză, după obținerea acordului adunării generale, la propunerea comitetului executiv. Aceasta stabilește, în fiecare caz particular, condițiile specifice ale colaborării, inclusiv valoarea contribuției sale financiare anuale.
În caz de neplată a trei contribuții financiare succesive, directorul general al OIV notifică această situație organizației internaționale interguvernamentale în cauză. În cazul în care situația nu este regularizată în termen de doi ani începând de la data de 31 decembrie a celui de-al treilea an de neplată, organizația internațională interguvernamentală în cauză este exclusă în mod automat din Organizație.”
Menținându-și poziția privind posibilitatea de a propune Consiliului ca Uniunea să înceapă negocieri pentru a deveni membru integral al OIV, Comisia consideră că este necesar ca Uniunea să solicite acordarea unui statut special din partea OIV.
În mod concret, acest statut va permite Comisiei, în calitatea sa de reprezentant al Uniunii, pe baza articolului 17 din TUE, să fie informată pe deplin cu privire la elaborarea de noi rezoluții, să poată coordona poziția comună a Uniunii față de acestea, precum și să asiste și să intervină în numele Uniunii, pe o bază formală, la lucrările comisiilor, ale subcomisiilor și ale grupurilor de experți și să asiste la reuniunile adunării generale și ale comitetului executiv, asigurând, astfel, unitatea reprezentării Uniunii în cadrul OIV, fără a repune în discuție rolul experților științifici ai statelor membre ale Uniunii din cadrul OIV.
De altfel, acordarea acestui statut ar permite, de asemenea, reprezentanților Uniunii să obțină, în aceleași condiții ca și membrii OIV, toate documentele care permit Uniunii să-și definească pozițiile în cele mai bune condiții. Astfel, statutul special preconizat ar facilita pregătirea deciziilor pe care Consiliul va trebui să le adopte în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE.
Efectele acordării acestui statut se vor limita la condițiile specifice definite în dispozitivul special care însoțește proiectul de schimb de scrisori anexat acestei comunicări. El nu va produce niciun efect juridic în afara acestor condiții specifice.
3.3 Procedura de obținere a Statutului special al Uniunii în cadrul OIV
O notă informativă informală a serviciilor Comisiei, indicând începutul negocierilor cu OIV, a fost transmisă Consiliului și Parlamentului la 25 aprilie 2012.
Ulterior, la 26 mai 2015, serviciile Comisiei au transmis Consiliului și Parlamentului un proiect de schimb de scrisori, însoțit de un dispozitiv special legat de situația particulară a Uniunii în cadrul OIV și corespunzător convenției particulare în sensul articolului 4 din regulamentul intern al OIV, precum și explicații suplimentare privind statutul special la data de 1 iulie 2015 1 . În proiectul de concluzii ale Consiliului din 21 septembrie 2015, Consiliul a aprobat inițiativa Comisiei de a începe negocierile cu OIV, solicitând Comisiei să prezinte proiectul de schimb de scrisori modificat ca urmare a negocierilor 2 .
Proiectul de scrisoare a UE, precum și dispozitivul special aferent au fost transmise OIV la 14 octombrie 2015 și un proiect de scrisoare a OIV a fost transmis Comisiei la 27 ianuarie 2016. Versiunea finală a proiectului de schimb de scrisori însoțit de dispozitivul special este anexată prezentei comunicări. Semnătura acestui schimb de scrisori va conferi Uniunii un statut special în cadrul OIV.
4. Concluzii
Având în vedere cele de mai sus, Comisia va propune OIV ca Uniunea să obțină statutul special prevăzut la articolul 4 din regulamentul intern al OIV. Schimbul de scrisori între OIV și Uniune, însoțit de dispozitivul special care definește condițiile specifice ale colaborării, va fi semnat de Comisie în calitate de reprezentant al Uniunii în cadrul acestei proceduri. Membrul Comisiei responsabil cu agricultura și dezvoltarea rurală va deține competența de a semna schimbul de scrisori în numele Comisiei și sub responsabilitatea acesteia.
În temeiul articolului 16 din TUE, Comisia invită Consiliul să aprobe prezentele concluzii prezente și să îi acorde sprijinul său pentru punerea în aplicare a acestora.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 25.11.2016
COM(2016) 735 final
ANEXĂ
la
Comunicarea Comisiei către Consiliu
privind obținerea unui acord care conferă un statut special Uniunii Europene în cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV)
ANEXĂ
PROIECT de schimb de scrisori
între Organizația Internațională a Viei și Vinului și Uniunea Europeană referitor la consolidarea și la intensificarea cooperării
A. SCRISOARE DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE
Stimată doamnă/Stimate domn,
Începând de la înființarea Oficiului Internațional al Viei și Vinului, înlocuit în 2001 cu Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) participă la activitățile OIV. În special, împreună cu alți membri ai OIV, acestea au elaborat recomandări privind practicile oenologice, definițiile și descrierile produselor, precum și privind metodele de analiză și de evaluare a produselor viticole. Începând din aprilie 1962, UE dispune de o organizație comună a piețelor în sectorul vitivinicol. Normele legate de practicile oenologice, metodele de analiză și specificațiile substanțelor utilizate în cadrul practicilor oenologice sunt stabilite în legislația UE.
Legislația UE privind practicile oenologice ține seama de recomandările OIV privind practicile oenologice și metodele de analiză. De asemenea, metodele de analiză stabilite la nivelul UE se bazează pe metodele recomandate și publicate de OIV, iar specificațiile substanțelor stabilite de această organizație sunt integrate în mod direct în legislația UE. Recomandările OIV dobândesc, astfel, o mare importanță de ordin practic, deoarece majoritatea producătorilor de vin din lume sunt situați în statele membre ale UE. Asemenea OIV, UE contribuie în mod activ la armonizarea internațională a standardelor și a practicilor existente în sectorul vitivinicol. Alte aspecte acoperite de OIV, precum etichetarea vinurilor, băuturile spirtoase, produsele vitivinicole aromatizate, strugurii și statisticile privind vinul fac parte, de asemenea, din domeniul de competență al UE.
Este în interesul reciproc al OIV și al UE ca aceasta din urmă să fie pe deplin informată cu privire la discuțiile referitoare la redactarea unor noi rezoluții ale OIV. O participare mai activă a UE la lucrările OIV va facilita definirea pozițiilor UE în ceea ce privește proiectele de recomandări ale OIV și evoluția viitoare a normelor UE în conformitate cu standardele OIV. Această participare va consolida contribuțiile respective ale OIV și ale UE la armonizarea internațională a practicilor și a standardelor referitoare la vița-de-vie și la vin. De altfel, pentru a asigura transparența în ceea ce privește statutul UE în cadrul OIV, îndeosebi față de membrii OIV, este necesară o definiție clară a domeniului de aplicare și a modalităților de participare ale UE în cadrul OIV.
Din acest motiv, propun ca, la cererea UE, statutul special prevăzut la articolul 4 din regulamentul intern al OIV să fie acordat acesteia din urmă în condițiile dispozitivului special anexat prezentei scrisori, începând de la data răspunsului dumneavoastră la prezenta scrisoare. Comisia Europeană va reprezenta UE în cadrul acestui dispozitiv, în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Prezentul schimb de scrisori este limitat la dispozițiile necesare pentru a conferi Uniunii Europene statutul special. El nu generează drepturi sau obligații în temeiul dreptului internațional, venind în completarea acestor dispoziții.
Cu stimă,
Phil Hogan - Membru al Comisiei Europene
B. SCRISOARE DIN PARTEA ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE A VIEI ȘI VINULUI
Stimate domnule Phil Hogan, membru al Comisiei Europene,
Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră din 14 octombrie 2015 referitoare la consolidarea și la intensificarea cooperării între cele două organizații ale noastre. Textul acestei scrisori este următorul:
„Începând de la înființarea Oficiului Internațional al Viei și Vinului, înlocuit în 2001 cu Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) participă la activitățile OIV. În special, împreună cu alți membri ai OIV, acestea au elaborat recomandări privind practicile oenologice, definițiile și descrierile produselor, precum și privind metodele de analiză și de evaluare a produselor viticole. Începând din aprilie 1962, UE dispune de o organizație comună a piețelor în sectorul vitivinicol. Normele legate de practicile oenologice, metodele de analiză și specificațiile substanțelor utilizate în cadrul practicilor oenologice sunt stabilite în legislația UE.
Legislația UE privind practicile oenologice ține seama de recomandările OIV privind practicile oenologice și metodele de analiză. De asemenea, metodele de analiză stabilite la nivelul UE se bazează pe metodele recomandate și publicate de OIV, iar specificațiile substanțelor stabilite de această organizație sunt integrate în mod direct în legislația UE. Recomandările OIV dobândesc, astfel, o mare importanță de ordin practic, deoarece majoritatea producătorilor de vin din lume sunt situați în statele membre ale UE. Asemenea OIV, UE contribuie în mod activ la armonizarea internațională a standardelor și a practicilor existente în sectorul vitivinicol. Alte aspecte acoperite de OIV, precum etichetarea vinurilor, băuturile spirtoase, produsele vitivinicole aromatizate, strugurii și statisticile privind vinul fac parte, de asemenea, din domeniul de competență al UE.
Este în interesul reciproc al OIV și al UE ca aceasta din urmă să fie pe deplin informată cu privire la discuțiile referitoare la redactarea unor noi rezoluții ale OIV. O participare mai activă a UE la lucrările OIV va facilita definirea pozițiilor UE în ceea ce privește proiectele de recomandări ale OIV și evoluția viitoare a normelor UE în conformitate cu standardele OIV. Această participare va consolida contribuțiile respective ale OIV și ale UE la armonizarea internațională a practicilor și a standardelor referitoare la vița-de-vie și la vin. De altfel, pentru a asigura transparența în ceea ce privește statutul UE în cadrul OIV, îndeosebi față de membrii OIV, este necesară o definiție clară a domeniului de aplicare și a modalităților de participare ale UE în cadrul OIV.”
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) își urmărește obiectivele și își exercită atribuțiile astfel cum sunt definite la articolul 2 din acordul său de înființare, în calitate de organism interguvernamental cu caracter științific și tehnic având competențe recunoscute în sectorul viței-de-vie, al vinului, al băuturilor pe bază de vin, al strugurilor de masă, al stafidelor și al altor produse derivate din vița-de-vie.
De peste 30 de ani, OIV întreține legături cu Uniunea Europeană, situație formalizată din 2004 prin statutul de „invitat” acordat Comisiei Europene în conformitate cu articolul 5 din regulamentul intern al OIV.
OIV a luat notă de cererea Uniunii Europene, din data de 14 octombrie 2015, de a obține statutul special prevăzut de articolul 8 din acordul de înființare de la 3 aprilie 2001, pentru a-i permite să intervină în lucrările comisiilor, ale subcomisiilor și ale grupurilor de experți, precum și să asiste la reuniunile Adunării Generale și ale Comitetului executiv al OIV.
În conformitate cu dispozițiile anexei 3, punctul A.4 din regulamentul său intern, OIV a examinat această cerere ținând seama de factori cum sunt natura activităților organizației în cauză, natura componenței acesteia, numărul de membri ai OIV care fac parte din organizație, reciprocitatea din punctul de vedere al posibilității de a asista la dezbateri, documentele și alte aspecte ale statutului de observator, precum și faptul că organizația a fost sau nu asociată, în trecut, la lucrările OIV.
Având în vedere examinarea Comitetului executiv din data de ..... și decizia Adunării Generale din data de ..... de a atribui Uniunii Europene statutul special de observator prevăzut la articolul 8 din acordul de înființare de la 3 aprilie 2001, am plăcerea să vă confirm că OIV acceptă domeniile de cooperare și condițiile specifice în materie de colaborare între cele două organizații ale noastre, astfel cum sunt definite în dispozitivul special anexat.
Propun ca prezenta scrisoare și scrisoarea dumneavoastră din 14 octombrie 2015, inclusiv anexa la aceasta să fie considerate ca atribuind Uniunii Europene statutul special în cadrul OIV, aplicabil începând de la data semnării prezentei scrisori.
Cu stimă,
Jean-Marie Aurand
Director general al OIV
Semnat la Paris, la data de
Dispozitiv special legat de situația particulară a Uniunii Europene în cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului
1. DOMENII DE COOPERARE
Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) și Uniunea Europeană (UE) au obiective comune în ceea ce privește sectorul vitivinicol. Ambele contribuie la armonizarea practicilor și a standardelor, la nivel internațional și la nivelul UE, pentru a facilita producția și comercializarea produselor vitivinicole. În special, OIV adoptă și publică rezoluții referitoare la vița-de-vie și la vin și acordă asistență altor organizații internaționale în activitățile lor de standardizare. Printre activitățile UE în domeniile acoperite de OIV figurează normele referitoare la definirea, producerea și comercializarea vinurilor, a produselor vitivinicole aromatizate, a rachiurilor din vin, a sucurilor de struguri și a strugurilor de masă.
2. CONDIȚII SPECIFICE ÎN MATERIE DE COLABORARE
UE, reprezentată de Comisia Europeană, poate interveni în lucrările comisiilor, ale subcomisiilor și ale grupurilor de experți ai OIV. După caz, în cursul acestor reuniuni, reprezentantul Comisiei Europene va expune, în special, legislația UE care ar putea exista în domeniul vizat și interesul specific al UE pentru chestiunile examinate.
Reprezentatul Comisiei Europene poate asista la reuniunile adunării generale și ale comitetului executiv. La cerere și în conformitate cu Regulamentul de procedură al OIV, reprezentantul Comisiei Europene poate informa aceste organe cu privire la pozițiile UE privind subiectele de pe ordinea de zi, care prezintă, din acel moment, un interes direct pentru UE.
Comisia Europeană va invita cu regularitate OIV pentru a face schimb de informații și a discuta subiecte de interes comun pentru OIV și UE.
OIV trimite Comisiei Europene (prin intermediul adresei electronice AGRI-OIV@ec.europa.eu ), și simultan tuturor membrilor OIV, toate documentele relevante, inclusiv proiectele de rezoluții care ar putea fi supuse votului adunării generale. Pentru ca, atunci când este necesar, pozițiile UE să poată fi stabilite în timp util, OIV trimite proiectele de rezoluție cât mai curând posibil înainte de adunarea generală în cadrul căreia acestea vor fi supuse votului.
Comisia Europeană transmite OIV toate documentele relevante privind adoptarea de noi acte juridice ale UE care prezintă un interes direct pentru OIV atunci când documentele sunt puse la dispoziția publicului.
OIV ia act de faptul că UE intenționează să aducă o contribuție financiară anuală. Valoarea acestei contribuții este angajată în mod separat.