COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.7.2016
COM(2016) 500 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Accelerarea tranziției Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon
Comunicare de însoțire a măsurilor în temeiul Strategiei-cadru pentru o uniune energetică: propunere legislativă privind reducerile anuală obligatorii ale emisiilor anuale de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, propunere legislativă privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și comunicare privind o strategie europeană pentru mobilitatea cu emisii scăzute
1.Introducere
Tranziția globală către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon a început, cu noul impuls dat de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Această tranziție este necesară pentru a crea locuri de muncă, creștere economică și oportunități de investiții pentru generațiile actuale și viitoare de europeni, și pentru a reduce în același timp schimbările climatice periculoase. Dacă UE nu își menține și nu exploatează avantajul primului venit în promovarea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice și atunci când concurează pentru dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon la nivel global, alte regiuni vor face acest lucru. Se preconizează că modelul economic al Europei se va schimba. Este responsabilitatea noastră comună să ne asigurăm că tranziția este echitabilă și bazată pe solidaritate, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. Strategia-cadru pentru o uniune energetică contribuie la atingerea acestui obiectiv.
Pachetul de măsuri prezentat astăzi de Comisie sprijină Europa să se pregătească pentru viitor și să rămână competitivă. El se adresează în primul rând statelor membre, întrucât acestea vor avea de jucat un rol principal în luarea deciziilor cu privire la modalitatea de punere în aplicare a măsurilor în vederea realizării obiectivului privind emisiile de gaze cu efect de seră convenit pentru 2030.
Cu toate acestea, statele membre nu pot reuși singure. Mobilizarea în perioada premergătoare Conferinței de la Paris privind schimbările climatice a arătat cât de importanți sunt actorii nestatali în realizarea schimbărilor. De asemenea, UE se așteaptă la acțiuni din partea întreprinderilor, a fermierilor, a cercetătorilor, a investitorilor, a educatorilor și a partenerilor sociali, printre alții. La rândul său, UE are responsabilitatea de a stimula acțiunile acestora furnizând măsuri la nivelul UE și creând un mediu favorabil. Uniunea sprijină acțiunile întreprinse de orașele din Europa, în care locuiește 80 % din populația europeană. Orașele se numără printre cei mai dinamici și inovatori actori în punerea în aplicare a economiei circulare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, depășind deseori nivelurile naționale de ambiție. Comunitățile rurale sunt la fel de importante, întrucât acestea joacă un rol esențial în furnizarea de resurse naturale durabile și în protejarea mediului pentru generațiile viitoare.
UE face tot posibilul pentru a menține impulsul pozitiv de care se bucură, în prezent, acțiunile în favoarea combaterea schimbărilor climatice la nivel global. Nicio regiune nu este izolată atunci când se confruntă cu amenințarea reprezentată de schimbările climatice cu efecte catastrofale. Din acest motiv, la cel mai înalt nivel politic, liderii G7 s-au angajat să accelereze tranziția către un sistem energetic care să permită decarbonizarea economiei globale, precum și să stabilească un termen pentru eliminarea majorității subvențiilor pentru combustibili fosili, angajându-se să sisteze sprijinul guvernamental pentru cărbune, gaze și petrol până la sfârșitul anului 2025. Orașele din UE vor juca un rol crucial într-o nouă coaliție a orașelor din întreaga lume, ceea ce ar putea constitui o nouă oportunitate de a continua, la nivel internațional, lupta împotriva schimbărilor climatice pe care o duc la nivel local. Conștientizarea din ce în ce mai mare a necesității de a aborda de urgență legătura dintre schimbările climatice și fragilitate și securitate a fost reafirmată în planul de acțiune din acest an cu privire la diplomația UE în domeniul climei.
UE are tot potențialul să transforme provocarea reprezentată de schimbările climatice într-o oportunitate. În acest context global, Europa este lider în dezvoltarea de tehnologii și servicii inovatoare, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, nu doar în sectorul energetic, ci și în industrie, construcții și transporturi – poziție pe care ar trebui să și-o păstreze. Trebuie să depunem, în continuare, eforturi pentru a le oferi europenilor posibilitatea de a dobândi competențe adaptate la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, să investim în viitorul copiilor noștri și să sprijinim industria să facă față nevoilor în schimbare. Europa a promis acțiuni ambițioase și va oferi ceea ce a promis.
2.Principii directoare ale unui cadru de reglementare pentru o tranziție cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele economiei
UE și-a asumat, în octombrie 2014, un angajament clar: un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor, la nivelul întregii economii, cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest angajament se înscrie pe o traiectorie eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru atingerea obiectivului pe termen lung al UE privind clima și a devenit baza pentru angajamentul internațional al UE în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, urmând a fi realizat de toate statele membre în mod colectiv.
Pentru a demara punerea în aplicare a acestui angajament, în iulie 2015, Comisia a prezentat o propunere de reformare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, astfel încât aceasta să fie adecvată scopului urmărit și să atragă investiții după 2020 în sectorul industrial și cel energetic. Parlamentul European și guvernele statelor membre reunite în cadrul Consiliului ar trebui să facă tot posibilul pentru a adopta rapid această propunere. Prezentul pachet de măsuri abordează celelalte elemente principale ale economiei care vor contribui la combaterea schimbărilor climatice: sectoarele construcțiilor, transporturilor, deșeurilor, agriculturii, precum și cel al exploatării terenurilor și al silviculturii.
Pornind de la principiile care au orientat, până în prezent, politicile climatice ale UE, noul cadru de reglementare se bazează pe principiile echității, solidarității, flexibilității și integrității de mediu.
Pentru a asigura echitatea și solidaritatea, integrate în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 astfel cum a fost convenit de Consiliul European, Comisia propune obiective naționale diferențiate de reducere a emisiilor pentru 2030, care să ia în considerare produsul intern brut al fiecărui stat membru pentru a reflecta bunăstarea relativă. Obiectivele stabilite pentru statele membre mai bogate sunt apoi ajustate în cadrul acestui grup, pentru a ține cont de raportul cost-eficacitate.
În plus, propunerea creează un sistem flexibil în cadrul căruia statele membre pot reduce emisiile în comun, în mai multe sectoare și treptat, sistemul reflectând, de asemenea, structura diferită a economiilor statelor membre. Propunerea va permite schimbul de cote de emisii între statele membre sau elaborarea de proiecte pentru reducerea emisiilor în alte state membre. Acest lucru va permite ca fluxurile de investiții să ajungă în zonele din UE care au cea mai mare nevoie de ele pentru a-și moderniza economia și unde vor aduce cele mai mari beneficii cu cele mai scăzute costuri.
Este pentru prima dată când sectorul exploatării terenurilor și cel al silviculturii sunt incluse în cadrul UE de politici privind energia și clima. Comisia propune menținerea unui echilibru atent între sporirea stimulentelor pentru captarea dioxidului de carbon și reducerea emisiilor din soluri și păduri și necesitatea de a menține integritatea de mediu a cadrului UE de politici privind clima, astfel încât să se stimuleze reducerea emisiilor în sectorul construcțiilor, al transporturilor și în sectorul agricol. Prin urmare, flexibilitatea în ceea ce privește alte sectoare va fi limitată.
Regulamentul propus pentru aceste sectoare prevede norme de contabilizare mai riguroase în ceea ce privește terenurile, exploatarea terenurilor și silvicultura. Întrucât managementul forestier reprezintă principala sursă de biomasă pentru producția de energie și de lemn, normele de contabilizare mai riguroase în acest domeniu vor oferi o bază solidă pentru politica europeană în materie de energii regenerabile și pentru dezvoltarea în continuare a bioeconomiei după 2020.
3.Promovarea unui mediu favorabil pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în UE
Pe baza acestui cadru de reglementare, este la latitudinea statelor membre să elaboreze măsuri pentru a valorifica cât mai bine beneficiile tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a-și atinge obiectivele. UE va susține statele membre prin intermediul unei serii de instrumente și măsuri de sprijin.
3.1.Strategia privind uniunea energetică și alte inițiative sectoriale specifice
În ceea ce privește clădirile, Comisia revizuiește cadrul UE actual pentru eficiența energetică și va prezenta propuneri în cursul acestui an, inclusiv cu privire la modalitatea de a atrage finanțare pentru renovarea clădirilor. De asemenea, Comisia va finaliza anul acesta un protocol de reciclare voluntară la nivelul sectorului pentru deșeurile din activități de construcție și demolări. Având în vedere domeniul de aplicare mai limitat pentru reducerea emisiilor în sectorul agriculturii și în cel al exploatării terenurilor, propunerea privind exploatarea terenurilor și silvicultura va crea stimulente suplimentare pentru captarea carbonului în cadrul acestor activități conexe. De asemenea, politica agricolă comună reformată oferă diferite instrumente și măsuri în cadrul celor doi piloni ai săi pentru promovarea acțiunilor destinate combaterii schimbărilor climatice. Se preconizează că revizuirea politicii europene privind utilizarea îngrășămintelor va contribui la reducerea emisiilor provenind de la îngrășămintele sintetice și cele minerale. După agricultură, sectorul deșeurilor este, în prezent, al doilea sector care generează cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră, altele decât dioxidul de carbon. Se preconizează că Directiva-cadru privind gestionarea deșeurilor și, în special, Directiva privind depozitele de deșeuri, pentru care Comisia a propus revizuiri anul trecut, vor contribui la o reducere semnificativă a emisiilor provenite din deșeuri.
Statele membre pot beneficia din plin de aceste măsuri la nivelul UE doar dacă le pun în aplicare și asigură respectarea acestora în mod corespunzător.
3.2.Instrumente și factori transversali
Prioritatea uniunii energetice, cu toate dimensiunile sale, furnizează un cadru mai amplu în care UE poate oferi mediul favorabil adecvat pentru asigurarea tranziției energetice. În afară de aceasta, există o serie de alți factori care pot facilita o astfel de tranziție în toate sectoarele economiei.
3.2.1.Economia circulară
Economia circulară are un rol de jucat în sectoarele reglementate de prezentul pachet, dar și în cele care nu intră sub incidența acestuia. Există o legătură fizică directă între cantitatea de materii prime utilizate, energia necesară și emisiile de gaze cu efect de seră. UE a reușit să își decupleze creșterea economică de creșterea emisiilor de dioxid de carbon, însă până în prezent nu a reușit încă să facă același lucru în ceea ce privește utilizarea materialelor și utilizarea eficientă a resurselor.
Prin urmare, anul trecut, Comisia a prezentat un pachet ambițios privind economia circulară pentru a aborda această provocare. Acțiunile propuse vor contribui la „închiderea buclei” ciclurilor de viață ale produselor, prin intensificarea reciclării și reutilizării și prin valorificarea și utilizarea la maximum a tuturor materiilor prime, produselor și deșeurilor.
3.2.2.Inovare pentru competitivitate
Pentru a valorifica oportunitățile create de inovare ca factor esențial în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a maximiza impactul fiecărui euro investit, Comisia intenționează să prezinte, în cursul acestui an, o strategie integrată privind cercetarea, inovarea și competitivitatea, în cadrul uniunii energetice. Acțiunile concrete propuse în cadrul noii strategii ar trebui să sprijine în mod direct îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice ale Europei și să contribuie la modernizarea și competitivitatea economiei UE, ajutând-o să își asigure poziția de lider în domeniul tehnologiilor ecologice.
Europa este în continuare cea mai mare sursă de finanțare din lume pentru activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul energiei (cu 3,9 miliarde EUR în 2014, reprezentând 36 % din total) și ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de cereri de brevet pentru tehnologii cu mare capacitate de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, cu o pondere de 40 % din totalul cererilor. În același timp, un anumit potențial de dezvoltare cu o înaltă valoare rămâne neexploatat, în special în ceea ce privește tehnologiile energetice ecologice și vehiculele cu emisii zero. În alte domenii, inclusiv în cel al tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile, UE a început să piardă teren în fața concurenților săi. Mai important, și dincolo de tehnologii și domenii de inovare specifice, Europa trebuie să își amelioreze capacitatea de a introduce pe piață inovațiile și de a le transforma în succese comerciale.
3.2.3.Reorientarea și intensificarea investițiilor
Reorientarea și intensificarea rapidă a investițiilor private sunt esențiale pentru sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, precum și pentru evitarea blocajelor legate de infrastructura și activele cu emisii ridicate.
În UE, există deja eforturi în vederea alinierii investițiilor private la obiectivele climatice și la cele referitoare la utilizarea eficientă a resurselor, atât prin intermediul politicilor, cât și prin investiții publice strategice.
Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii stabilește un preț pentru emisiile de dioxid de carbon. Pentru sectoarele care nu sunt reglementate de această schemă, politicile fiscale ale statelor membre sunt, de asemenea, un alt mijloc de a crea stimulentele adecvate.
Inițiativa privind uniunea piețelor de capital abordează importanța investițiilor durabile și pe termen lung pentru menținerea și dezvoltarea competitivității UE și încurajarea trecerii la o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Apariția recentă a obligațiunilor ecologice poate contribui, de asemenea, la direcționarea fluxurilor de capital către investiții cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Mai sunt multe de făcut. UE va continua să consolideze piața unică și să depună eforturi pentru eliminarea obstacolelor în calea investițiilor.
Comisia lucrează în mod activ pentru a garanta faptul că actualele cheltuieli din bugetul UE sunt aliniate la obiectivele climatice. Angajamentul politic de a consacra cel puțin 20 % din cadrul financiar multianual unor acțiuni legate în mod explicit de aspecte climatice începe să dea rezultate. În acest sens, Comisia s-a alăturat recent inițiativei „Misiunea inovare”, ai cărei membri s-au angajat să-și dubleze fondurile publice pentru activitățile de cercetare și dezvoltare în materie de energie nepoluantă în termen de cinci ani, până în 2020.
Instrumentele financiare ale UE aduc, de asemenea, o contribuție importantă la acțiunile UE de combatere a schimbărilor climatice, după cum a demonstrat Fondul european pentru investiții strategice. Fondul este pe cale să atingă obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 315 miliarde EUR în economia reală până la jumătatea anului 2018. Peste 50 % din investițiile aprobate până în prezent sunt relevante pentru obiectivele climatice. Coinvestițiile în proiecte sprijinite prin Fondul european pentru investiții strategice pot avea loc fie la nivel de proiect, fie la nivelul unei platforme de investiții. Platformele de investiții pot contribui la finanțarea proiectelor mici și la comasarea fondurilor din diferite surse pentru a permite investiții diversificate cu o orientare tematică sau geografică. De asemenea, acestea pot face ca oportunitățile de investiții mici sau locale să devină atractive pentru noi grupuri de investitori, de exemplu fonduri de pensii sau investitori instituționali de peste mări. Comisia explorează noi modalități de a a combina resursele disponibile în cadrul altor programe ale UE, cum ar fi, de exemplu, Mecanismul pentru interconectarea Europei sau programul Orizont 2020, pentru a debloca investiții suplimentare, în special prin intermediul platformelor de investiții, de exemplu în domeniul eficienței energetice, al mobilității urbane inteligente și al tehnologiilor inovatoare.
Politica de coeziune reformată a UE sprijină, de asemenea, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar proiectele sale vor produce beneficii pentru perioada de după 2020. Aceasta sprijină măsurile din domeniul eficienței energetice în clădirile publice și de locuințe (13,3 miliarde EUR) și în întreprinderi (3,4 miliarde EUR, cu un accent deosebit pe IMM-uri), în tranziția către un sector al transporturilor eficient din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute (39,7 miliarde EUR pentru mobilitatea urbană durabilă și moduri de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi transportul feroviar, porturile maritime și căile navigabile interioare). În plus, 8 miliarde EUR sunt alocate pentru prevenirea și gestionarea riscurilor, din care 6,4 miliarde EUR pentru riscurile legate de schimbările climatice. Un total de 115 miliarde de euro din bugetul politicii agricole comune reformate sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, prin intermediul unei mai bune gestionări a terenurilor și al unor investiții specifice.
Pentru a sprijini investițiile în inovare, cum ar fi captarea dioxidului de carbon, energia din surse regenerabile și adoptarea noilor tehnologii inovatoare în industrie, propunerea Comisiei de revizuire a schemei de comercializare a certificatelor de emisii prevede rezervarea a 450 de milioane de certificate de emisii în acest scop.
3.2.4.O tranziție socială echitabilă și noi competențe
Se preconizează că tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va reduce numărul ocupațiilor de pe piețele tradiționale (legate de combustibili fosili, în special în industriile cu emisii mari de dioxid de carbon), dar și că va crea noi locuri de muncă (în domeniul energiei din surse regenerabile, eficienței energetice și electrificării transportului). Acest lucru presupune, de asemenea, necesitatea de a anticipa și a atenua impactul societal al tranziției în anumite regiuni și sectoare socio-economice, inclusiv prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene.
Întrucât competențele vor constitui principala cale către inserție profesională și prosperitate, Comisia a adoptat o nouă agendă cuprinzătoare pentru competențe în Europa. Pentru a contribui la abordarea provocărilor în materie de competențe, Comisia lansează acțiuni menite să îmbunătățească vizibilitatea și recunoașterea acestora la nivel local, național și european, atât în școli și universități, cât și pe piața forței de muncă. Printre altele, agenda vizează recalificarea și îmbunătățirea competențelor și stabilește un „Plan de cooperare sectorială în materie de competențe” pentru a îmbunătăți informațiile cu privire la competențe și a aborda deficitul de competențe în anumite sectoare economice, inclusiv în cel al tehnologiilor ecologice.
3.2.5.Oportunități în materie de comerț și export
Se preconizează că intensificarea fluxurilor comerciale va contribui la răspândirea rapidă a bunurilor, serviciilor și tehnologiilor ecologice în întreaga lume și la trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. UE este lider mondial în domeniul exporturilor și importurilor de bunuri de mediu. În 2013, exporturile UE de produse ecologice incluse în liste s-au ridicat la 146 de miliarde EUR (aproximativ 8 % din totalul exporturilor UE), iar importurile, la 70 de miliarde EUR. Întreprinderile europene ar trebui să își propună continuarea dezvoltării și a exportului de ingeniozitate și de know-how în materie de inovare.
În calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, UE promovează în mod activ liberalizarea bunurilor și serviciilor, care pot aduce beneficii pentru mediu. Ea colaborează strâns cu alți șase membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, în scopul încheierii unui acord ambițios privind bunurile de mediu cu toți participanții înainte de reuniunea liderilor G20 în China în cursul acestui an, în cadrul Summitului G20. De asemenea, în acordurile sale comerciale bilaterale, UE urmărește liberalizarea rapidă a bunurilor și serviciilor de mediu și facilitarea schimburilor comerciale și a investițiilor în producerea de energie din surse regenerabile, contribuind la atingerea obiectivelor politicii în domeniul climei.
4.Concluzii
Tranziția Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon trebuie să se realizeze într-un ritm mai accelerat. UE are nevoie de mai multe locuri de muncă, de investiții și de creștere economică, iar această agendă ar putea permite obținerea acestor rezultate și modernizarea economiei Europei. Pe termen lung, acest lucru va genera schimbări profunde în peisajul nostru economic.
Propunerile legislative în domeniul politicilor climatice anexate la prezenta comunicare și propunerea de anul trecut de reformare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii trebuie să fie abordate în mod prioritar de către Consiliu și Parlament.
Comisia va demara imediat sau va accelera procesele vizând o mai bună legiferare, inclusiv evaluările impactului și consultările publice, pentru a transforma neîntârziat planul de acțiune privind mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon într-un set de măsuri eficiente și proporționale. Până la sfârșitul anului, Comisia va prezenta, de asemenea, restul inițiativelor pentru finalizarea punerii în aplicare a strategiei UE privind uniunea energetică.
Statele membre au început deja să își pregătească strategiile în materie de energie și schimbări climatice pentru perioada de după 2020. Acest set de inițiative le oferă gradul necesar de claritate și instrumentele necesare, permițându-le, de asemenea, să continue procesul de ratificare la nivel național a Acordului de la Paris în domeniul schimbărilor climatice. Statele membre ar trebui să utilizeze la maximum mediul favorabil promovat de UE pentru a realiza tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon cât mai ușor și mai echitabil posibil.