COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2016

COM(2016) 471 final

RAPORT AL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL PE 2015
PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ ȘI PARLAMENTELE NAȚIONALE

RAPORT AL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL PE 2015

PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ
ȘI PARLAMENTELE NAȚIONALE

1.    Introducere

Anul 2015 a reprezentat primul an complet de mandat al noii Comisii, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker. În stabilirea priorităților politice ale mandatului său, președintele Juncker a subliniat importanța relațiilor Comisiei cu parlamentele naționale, în special în ceea ce privește aplicarea principiului subsidiarității. Dl Juncker și-a exprimat, de asemenea, intenția de a explora eventuale căi de îmbunătățire a interacțiunii Comisiei cu parlamentele naționale „ca o modalitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi” 1 .

Angajamentul Comisiei de a crea un nou parteneriat cu parlamentele naționale a fost reflectat în scrisorile de misiune pe care președintele Juncker le-a adresat colegilor săi comisari. În scrisorile respective, acesta a invitat comisarii să prezinte și să explice personal parlamentelor naționale propunerile sau inițiativele importante. Reînnoirea accentului plasat pe importanța contactelor personale directe a condus la efectuarea de către membrii Comisiei a peste 200 de vizite la sediile parlamentelor naționale în cursul anului 2015 (a se vedea secțiunea 4 pentru mai multe detalii).

De asemenea, Comisia a luat măsuri pentru a relansa cele două canale tradiționale de comunicare scrisă cu parlamentele naționale, și anume dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității. Comisia a abandonat practica sa anterioară, prin care răspunsurile la opiniile parlamentelor naționale erau semnate numai de vicepreședintele responsabil cu relațiile interinstituționale. În prezent, răspunsurile sunt semnate atât de prim-vicepreședinte, cât și de vicepreședinte sau de comisarul responsabil cu domeniul de politică. Acest lucru subliniază importanța politică pe care Comisia o acordă dialogului. De asemenea, Comisia a luat în 2015 măsuri de îmbunătățire a modulului în care răspunde la opiniile parlamentelor naționale, cu scopul de a accentua caracterul politic al răspunsurilor, continuând în același timp să ofere răspunsuri concrete la toate aspectele tehnice apărute.

Acest al unsprezecelea raport anual privind relațiile dintre Comisie și parlamentele naționale se concentrează pe dialogul politic lansat de Comisie în 2006 cu scopul de a oferi un cadru pentru schimbul de informații și opinii privind atât propunerile legislative, cât și inițiativele nelegislative din toate domeniile de politică. Mecanismul de control al subsidiarității, care conferă parlamentelor naționale dreptul de a verifica dacă propunerile legislative din domeniile care nu intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii Europene respectă principiul subsidiarității, este abordat în Raportul anual pe 2015 privind subsidiaritatea și proporționalitatea 2 . Raportul respectiv este publicat în paralel cu prezentul raport și trebuie considerat ca fiind complementar acestuia.

2.    Opiniile scrise ale parlamentelor naționale

a. Observații generale

Reflectând angajamentul politic al noii Comisiei în favoarea unei abordări mai concentrate, axată pe priorități și rezultate, programul de lucru pentru 2015 a cuprins 23 de noi inițiative de adoptat în cursul anului. Această cifră a marcat o scădere bruscă față de media de peste 130 de noi inițiative propuse de fiecare program de lucru anual din ultimii cinci ani.

Concentrarea Comisiei asupra unui număr limitat de aspecte-cheie importante pentru cetățenii europeni și reducerea numărului de noi inițiative au condus la o scădere a numărului total de opinii (inclusiv avize motivate) primite de la parlamentele naționale. În 2015, numărul a scăzut cu peste 30 %, de la 506 opinii primite în 2014, la 350 de opinii primite în 2015 (a se vedea anexa 1) 3 .

b. Participare și sferă de interes

La fel ca în anii precedenți, activitatea de dialog politic a parlamentelor naționale, măsurată prin numărul de opinii trimise Comisiei, a fost inegală. Zece dintre cele mai active camere au trimis aproximativ 70 % din numărul total de opinii (în scădere față de 80 % în 2014).

Assembleia da República din Portugalia a transmis cel mai mare număr de opinii. Cele 55 de opinii trimise au reprezentat aproximativ 15 % din numărul total de opinii primite. Cu toate acestea, tendința recentă de scădere înregistrată de această cameră – atât în ceea ce privește numărul absolut de opinii emise, cât și procentul acestora din numărul total – a continuat [227 de opinii în 2012 (31 %), 192 în 2013 (31 %) și 118 în 2014 (23%)]. Celelalte parlamente sau camere naționale care au trimis zece sau mai multe opinii în 2015 au fost Camera Deputaților din România (47), Senát din Republica Cehă (25), Senato della Repubblica din Italia (25), Assemblée nationale din Franța (23), House of Lords din Regatul Unit (22), Bundesrat din Germania (20), Senatul României (14), Congreso de los Diputados și Senado din Spania (11), Poslanecká snĕmovna din Republica Cehă (10) și Riksdag din Suedia (10).

Cu toate acestea, spre deosebire de anii anteriori, când opiniile s-au concentrat în mod clar asupra propunerilor legislative, un număr tot mai mare de camere au decis să emită opinii cu privire la propuneri nelegislative, precum comunicările sau cărțile verzi. Unsprezece dintre cele nouăsprezece documente ale Comisiei care au primit cele mai multe opinii din partea parlamentelor naționale se încadrează în aceste categorii. Comisia a încurajat parlamentele naționale să se implice mai mult în etapa prelegislativă și salută această exprimare a interesului.

c. Subiecte-cheie ale dialogului politic și rezultatul politicilor

Următoarele documente ale Comisiei s-au numărat printre cele care au atras în mod special atenția – cu zece sau mai multe opinii – a parlamentelor naționale în 2015 (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 3).

1.Comunicare privind programul de lucru al Comisiei pentru 2015: Un nou început 4

2.Propunere de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a legislației existente cu privire la gestionarea de către statele membre a cererilor de protecție internațională prezentate de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid 5

3.Propunere de regulament de modificare a legislației existente în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor 6

4.Propunere de regulament privind Fondul european pentru investiții strategice 7

5.Propunere de directivă a Consiliului de modificare a legislației existente privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal 8

Întrucât trei dintre aceste documente au condus, de asemenea, la formularea unor avize motivate din partea uneia sau mai multor camere, se face trimitere la raportul anual privind subsidiaritatea și proporționalitatea, în care este furnizată o descriere mai detaliată a aspectelor referitoare la subsidiaritate.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Programul de lucru al Comisiei pentru 2015: Un nou început

Primul program de lucru al Comisiei Juncker marchează o schimbare clară față de trecut. Angajamentul acesteia a fost de a concentra eforturile și resursele Comisiei asupra propunerilor care ar putea avea cel mai mare impact asupra locurilor de muncă și creșterii. Aceasta a prezentat un număr relativ limitat de noi propuneri axate pe cele zece priorități formulate în orientările politice ale președintelui Juncker și, de asemenea, a propus pentru retragere aproximativ 80 de acte legislative în curs de adoptare depuse de Comisiile anterioare. Actele respective erau rămase în stare latentă, depășite de evenimente sau reduse în cadrul negocierilor în măsura în care nu își mai puteau atinge scopul inițial 9 . De asemenea, programul de lucru pentru 2015 a stabilit un angajament de a revizui 79 de acte legislative existente pentru a verifica dacă acestea sunt în continuare adecvate scopului în care au fost create.

Programul de lucru pentru anul 2015 a fost adoptat la 16 decembrie 2014 și a fost trimis de prim-vicepreședintele Frans Timmermans către președinții comisiilor de afaceri europene din cadrul tuturor parlamentelor naționale. Ca răspuns, acesta a făcut obiectul a 26 de opinii, devenind cel mai comentat document al Comisiei din anul examinat. Cifra include opinii individuale cu privire la programul de lucru înaintate de 12 camere 10 , precum și o opinie comună din partea a 14 camere 11 , în care fiecare cameră a identificat propriile priorități printre inițiativele propuse de Comisie. Această opinie comună a fost înaintată în urma unei reuniuni informale - organizată la Bruxelles, la 19 ianuarie 2015, de Tweede Kamer din Țările de Jos - privind rolul parlamentelor naționale. La reuniune s-au discutat, de asemenea, modalitățile de a îmbunătăți avizul motivat sau procedura „cartonașului galben” (a se vedea secțiunea 3 de mai jos). Toate camerele care au semnat opinia comună au identificat strategia privind piața unică digitală ca fiind o prioritate. Alte inițiative care au fost considerate ca fiind prioritare de aproape toate camerele au fost cadrul strategic pentru uniunea energetică, pachetul privind mobilitatea forței de muncă, strategia comercială și de investiții pentru locuri de muncă și creșterea și agenda europeană privind migrația.

În răspunsurile sale la opiniile primite, Comisia a salutat manifestarea interesului parlamentelor naționale cu privire la programul de lucru și sprijinul semnificativ pentru accentul pe care Comisia îl plasează pe un număr restrâns de inițiative care aduc valoare la nivel european. De asemenea, aceasta a salutat oportunitatea oferită de programul de lucru pentru a realiza un schimb timpuriu de opinii privind prioritățile cu parlamentele naționale.

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid

Ca răspuns la criza refugiaților și în conformitate cu agenda sa europeană privind migrația 12 , propunerea Comisiei pentru un mecanism de transfer în caz de criză urmărește să instituie un mecanism structurat de solidaritate. Comisia poate declanșa acest mecanism în orice moment cu scopul de a sprijini statele membre care se confruntă cu o situație de criză și presiune extremă asupra sistemului său de azil ca urmare a unui aflux important și disproporționat de resortisanți ai unor țări terțe. Comisia ar urma să stabilească astfel de situații de urgență viitoare și redistribuirea resortisanților țărilor terțe pe baza unor criterii obiective și verificabile. Aceasta face parte dintr-un pachet de propuneri care include transferul de urgență a 120 000 de refugiați din Grecia, Ungaria și Italia, o listă comună la nivelul Uniunii a țărilor de origine sigure, precum și eficientizarea politicii de returnare.

Propunerea a condus la formularea a douăsprezece opinii în 2015, inclusiv cinci avize motivate 13 . În aceste opinii, parlamentele naționale au susținut:

că UE nu are competența de a introduce un mecanism permanent de transfer care să fie activat de Comisie;

că regulamentul propus nu ar aduce o valoare reală în comparație cu posibilitățile existente de acțiune din partea statelor membre; și

că proiectul de regulament depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului și, prin urmare, încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.

În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că propunerea face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri ambițioase – propuse deja sau care urmează să fie propuse – pentru a răspunde actualei crize a refugiaților. În ceea ce privește temeiul juridic, Comisia a subliniat că propunerea ar trebui să fie adoptată în baza aceluiași temei juridic ca cel al Regulamentului (UE) nr. 604/2013, fiind concepută pentru a aduce modificări acestuia. Comisia a reamintit că actuala criză a refugiaților a exercitat o presiune extremă asupra sistemelor de azil ale statelor membre, care ar putea pune în pericol aplicarea normelor de la Dublin. În această privință, sistemul actual nu prevede nicio derogare de la criteriul responsabilității, ceea ce conduce astfel la dezechilibre și, în unele cazuri, la agravarea crizei.

De asemenea, Comisia a susținut că un mecanism de criză pentru transferul solicitanților ar permite Uniunii – fără a fi necesară urmarea unei proceduri îndelungate de adoptare de fiecare dată – să răspundă la o situație de urgență și să sprijine statele membre care se confruntă cu o situație de urgență. Comisia a subliniat că acțiunile întreprinse individual de către statele membre nu vor fi suficiente pentru a soluționa astfel de situații. Punerea în aplicare a soluțiilor necoordonate nu ar putea oferi un răspuns cuprinzător la afluxul disproporționat de persoane și nici o distribuire echitabilă a responsabilității între statele membre.

Prin urmare, în opinia Comisiei, este clar că acțiunile întreprinse la nivelul fiecărui stat membru nu pot răspunde în mod satisfăcător la toate provocările comune cu care se confruntă statele membre în domeniu.

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor

Atunci când a solicitat aprobarea Parlamentului European în calitatea de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și-a declarat intenția de a revizui legislația în materie de autorizare a organismelor modificate genetic. În cadrul sistemului actual, statele membre nu au reușit niciodată să obțină o majoritate calificată în favoarea sau împotriva autorizării, lăsând astfel Comisiei, în mod invariabil, decizia finală privind autorizarea. Revizuirea propusă ar permite statelor membre să ia decizii finale la nivel național – de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic – după ce acestea au fost autorizate la nivel european. Astfel de decizii ar putea fi luate numai cu condiția ca măsurile de neaplicare naționale să fie compatibile cu dreptul Uniunii și să nu fie legate de protecția sănătății și a mediului. Acestea sunt evaluate pentru Uniunea Europeană în ansamblu de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Comisia a primit 12 opinii, inclusiv două avize motivate, care sunt descrise în detaliu în Raportul anual pe 2015 privind subsidiaritatea și proporționalitatea 14 . Alte puncte care au făcut obiectul criticilor au inclus costurile neprevăzute pentru producători și importatori și posibilele perturbări ale pieței unice. De asemenea, s-a susținut că ar fi posibilă interzicerea culturilor modificate genetic din motive politice și nu științifice. Mai multe parlamente naționale au considerat că propunerea este în detrimentul siguranței produselor alimentare și a furajelor modificate genetic în UE, dar au avut puncte de vedere diferite în ceea ce privește mecanismul adecvat de evaluare a riscurilor. De exemplu, camerele Oireachtas din Irlanda au considerat că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să își păstreze răspunderea exclusivă pentru evaluarea siguranței organismelor modificate genetic la nivel european. La rândul său, Bundesrat din Germania a solicitat o revizuire completă a procedurii de evaluare a riscurilor.

În prima sa lectură din 28 octombrie 2015, Parlamentul European a respins propunerea ca urmare a îndoielilor cu privire la compatibilitatea sa cu piața unică și la fezabilitatea acesteia. Consiliul nu a adoptat încă o poziție cu privire la propunerea în cauză. La rândul său, Comisia a identificat propunerea ca fiind una dintre inițiativele în privința cărora dorește să realizeze progrese rapide cu colegiuitorii (Parlamentul European și Consiliu). 15

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013

Prima prioritate enumerată de președintele Juncker în orientările sale politice pentru noua Comisie a vizat consolidarea competitivității Europei și stimularea investițiilor în vederea creării de locuri de muncă. În ianuarie 2015, în strânsă colaborare cu Banca Europeană de Investiții, Comisia a înaintat o propunere privind instituirea unui Fond european pentru investiții strategice. Obiectivul a fost de a reduce actualul decalaj în materie de investiții din UE prin mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice pe care piața nu le poate finanța singură. Fondul își concentrează activitatea asupra investițiilor strategice în infrastructură și inovare, precum și asupra finanțării de risc pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

Această inițiativă politică majoră a condus la formularea a unsprezece opinii în cadrul dialogului politic 16 . În general, parlamentele naționale au salutat propunerea de a institui un mecanism care să sprijine investițiile strategice la nivel european. Acestea au solicitat o punere în aplicare rapidă a propunerii și au insistat asupra unui proces de selecție transparent pentru proiectele care ar urma să beneficieze de finanțare.

În același timp, o serie de parlamente naționale și-au exprimat temerile, de asemenea, că finanțarea alocată pentru știință, cercetare și inovare din cadrul programului Orizont 2020 ar urma să fie redusă în scopul finanțării Fondului european pentru investiții strategice. Mai multe camere au solicitat ca resursele fondului să se concentreze asupra investițiilor care sunt benefice pentru cercetare și inovare în Europa. Bundesrat din Austria și Bundesrat din Germania s-au opus utilizării fondului propus ca mijloc de a finanța proiecte în domeniul energiei nucleare. În cele din urmă, o serie de camere, inclusiv Senato della Repubblica din Italia, Camera deputaților din România, Senatul României și Národná Rada din Slovacia, au solicitat o alocare echilibrată a fondurilor în Europa în vederea reducerii disparităților regionale.

După aprobarea în Parlamentul European și Consiliu, Regulamentul de instituire a Fondului european pentru investiții strategice a intrat în vigoare la 25 iunie 2015. Acest calendar a respectat obiectivul ambițios stabilit în comunicarea „Un plan de investiții pentru Europa” 17 ca fondul să devină operațional până în iunie 2015. Regulamentul, astfel cum a fost convenit de colegiuitori, micșorează cu 500 de milioane EUR reducerea propusă pentru alocarea financiară a programului Orizont 2020. Pentru mecanismul „Conectarea Europei”, reducerea propusă de 3,3 miliarde EUR a fost micșorată la 2,8 miliarde EUR. În ceea ce privește transparența rezervei de proiecte europene, astfel cum prevede articolul 15 alineatul (1) din regulament, Comisia Europeană, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, va crea un portal pentru va servi drept bază de date cu proiecte, accesibilă publicului și ușor de utilizat, care oferă informații relevante cu privire la fiecare proiect.

Cu privire la selectarea proiectelor, colegiuitorii au adăugat un articol privind criteriile de eligibilitate pentru utilizarea garanției Uniunii Europene. Acesta prevede faptul că Fondul european pentru investiții strategice urmează să sprijine proiecte care:

I.sunt viabile din punct de vedere economic;

II.sunt coerente cu politicile Uniunii, inclusiv cu obiectivul coeziunii teritoriale;

III.asigură adiționalitate, astfel cum este definită la articolul 5 din regulament;

IV.maximizează mobilizarea capitalului din sectorul privat; și

V.sunt viabile din punct de vedere tehnic.

Dispoziția privind conformitatea cu politicile Uniunii și obiectivul coeziunii teritoriale este un răspuns clar la solicitările privind asigurarea unui echilibru regional.

De la intrarea în vigoare a regulamentului, Grupul Băncii Europene de Investiții a aprobat deja o gamă largă de proiecte pentru sprijin din partea fondului. Banca Europeană de Investiții (BEI) estimează că, până în mai 2016, fondul a atras în Europa investiții în valoare de aproximativ 100 de miliarde EUR 18 .

Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat de informații obligatoriu în domeniul fiscal

Programul de lucru pentru 2015 a cuprins un angajament clar de a intensifica eforturile de combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale. În cursul anului, Comisia a adoptat o serie de propuneri menite să răspundă apelurilor publice pentru echitate și transparență fiscală. În același timp, acestea asigură condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi în cadrul pieței unice. Directiva propusă face parte dintr-un pachet mai amplu privind transparența fiscală adoptat la 18 martie 2015. De asemenea, aceasta reflectă activitatea desfășurată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și țările G20 cu privire la erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. Propunerea prevede o abordare mai sistematică și obligatorie a schimbului de informații între statele membre și Comisie. Aceasta va cuprinde, în viitor, toate deciziile fiscale transfrontaliere, precum și deciziile emise în ultimii zece ani și care sunt încă valabile la data intrării în vigoare a directivei propuse 19 .

Comisia a primit zece opinii cu privire la propunerea respectivă, inclusiv un aviz motivat din partea Riksdag din Suedia care contestă respectarea principiului subsidiarității de către propunere 20 . Argumentele invocate de Riksdag din Suedia și răspunsul Comisiei sunt descrise în mod mai detaliat în Raportul anual pe 2015 privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

În ceea ce privește celelalte camere care au transmis opinii, multe dintre acestea și-au exprimat sprijinul privind adoptarea de măsuri la nivel european în scopul combaterii planificării fiscale agresive, însă mai multe și-au exprimat preocuparea cu privire la anumite elemente ale propunerii. În special, unele camere au pus sub semnul întrebării cerința propunerii de a obliga statele membre să realizeze un schimb de informații cu privire la toate deciziile fiscale – cu condiția ca acestea să fie încă valabile – emise în perioada de zece ani care precede data la care directiva propusă ar trebui să intre în vigoare (1 ianuarie 2016). Două camere au ridicat obiecții cu privire la orice fel de aplicare retroactivă 21 . Mai multe camere și-au exprimat preocuparea cu privire la sarcina administrativă pe care propunerea de directivă ar putea să o impună și la fezabilitatea aplicării acesteia de la 1 ianuarie 2016 22 . Národná Rada din Slovacia a subliniat necesitatea de a defini în mod clar tipul de informații care urmează să facă obiectul schimbului, precum și obligațiile pentru statele membre, astfel încât să se evite schimbul de informații irelevante. Bundesrat din Germania a considerat că numai statele membre vizate în mod direct de o anumită decizie fiscală ar trebui să participe la schimbul de informații.

În urma discuțiilor în Parlamentul European și Consiliu, directiva propusă a fost adoptată la 8 decembrie 2015, la numai nouă luni după ce Comisia a prezentat propunerea sa inițială 23 . Directiva adoptată păstrează principiile esențiale propuse de Comisie, însă diferă de propunerea inițială în ceea ce privește anumite aspecte. În primul rând, statele membre vor avea termen până la sfârșitul anului 2016 pentru a transpune noile norme în legislația națională, prin urmare, directiva va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, cu un an mai târziu decât se planificase inițial. În al doilea rând, cerința privind schimbul de informații cu privire la deciziile fiscale emise în perioada de zece ani care precede data intrării în vigoare a directivei a fost redusă la cinci ani, cu o dispoziție suplimentară pentru deciziile fiscale emise, modificate sau reînnoite în 2012 și 2013 24 . În sfârșit, directiva stabilește în detaliu informațiile care ar trebui să facă obiectul unui schimb între statele membre și setul mai limitat de informații de bază care ar trebui comunicate Comisiei. Astfel de informații trebuie să permită Comisiei să monitorizeze și să evalueze aplicarea efectivă a schimbului automat de informații obligatoriu privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer în orice moment.

3.    Contextul mai larg

În 2015, parlamentele naționale au continuat discuțiile cu privire la rolul acestora în procesul decizional european. În acest scop, acestea au fost în măsură să se bazeze pe rapoartele emise de trei camere în 2014 25 .

În ianuarie 2015, un grup de lucru informal alcătuit din mai multe camere parlamentare s-a reunit la Bruxelles pentru a discuta programul de lucru al Comisiei pentru 2015. De asemenea, grupul a discutat modalitățile de îmbunătățire a avizului motivat sau a procedurii „cartonașului galben” prevăzută în Protocolul (nr. 2) la tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Discuțiile cu privire la acest ultim aspect, precum și posibila introducere a unei forme consolidate de dialog politic – cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „cartonaș verde” 26 – au avut loc în cadrul unui al doilea grup de lucru informal reunit în luna mai, la Varșovia. Rezultatele au fost raportate în cadrul reuniunii COSAC LIII (Conferința comisiilor parlamentare ale parlamentelor din Uniunea Europeană specializate în chestiuni ale Uniunii). Grupul de lucru privind consolidarea dialogului politic și îmbunătățirea procedurii de aviz motivat s-au reunit în octombrie în timpul președinției luxemburgheze a COSAC 27 .

La reuniunea președinților COSAC din luna iulie, prim-vicepreședintele Timmermans a recunoscut faptul că parlamentele naționale au căutat modalități de a juca un rol pozitiv și proactiv în afacerile europene, de exemplu prin utilizarea „cartonașului verde”. Subliniind în același timp dreptul de inițiativă exclusiv al Comisiei, acesta a precizat că aceasta va analiza în mod constructiv orice inițiativă care ar putea conta pe sprijinul larg al parlamentelor naționale. În același timp însă, acesta a subliniat obligația Comisiei de a lucra în conformitate cu tratatele actuale, ceea ce include perioada de opt săptămâni menționată în protocol pe parcursul căreia parlamentele naționale pot emite un aviz motivat privind un proiect de act legislativ.

La scurt timp după reuniunea președinților COSAC, 16 camere parlamentare s-au reunit la inițiativa Camerei Lorzilor din Regatul Unit pentru a cosemna un proiect de „cartonaș verde”. Aceasta a făcut apel la Comisie - în momentul depunerii pachetul său revizuit privind economia circulară - să adopte o abordare strategică în ceea ce privește reducerea risipei alimentare în Uniunea Europeană 28 . Inițiativa privind risipa de alimente a fost sprijinită, de asemenea, de două alte parlamente naționale și o cameră 29 . În răspunsul său, Comisia a mulțumit camerelor pentru sugestiile lor, pe care le consideră o demonstrație clară privind disponibilitatea acestora de a contribui într-un mod proactiv și constructiv la dezbaterea politică la nivel european. Unele dintre sugestiile privind donațiile de alimente, colectarea de date și monitorizarea au fost reflectate ulterior în pachetul privind economia circulară, adoptat în decembrie 30 .

În sfârșit, în conformitate cu articolul 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană, parlamentele naționale joacă un rol specific în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție prin participarea acestora la mecanismele de evaluare pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniu și prin implicarea în monitorizarea politică a Europol și în evaluarea activităților Eurojust. În acest context, Comisia a prezentat în 2013 o propunere pentru un regulament privind Europol 31 , în scopul alinierii acestei agenții la cerințele Tratatului de la Lisabona. Comisia a propus, printre altele, introducerea un mecanism prin care Parlamentul European, împreună cu parlamentele naționale, să monitorizeze activitățile Europol. După aproape trei ani de negocieri interinstituționale, colegiuitorii au ajuns la un acord. Compromisul final prevede crearea unui grup mixt de control parlamentar specializat (JPSG), care va fi instituit de comisia competentă a Parlamentului European și parlamentele naționale.

4.    Contacte și vizite bilaterale

Membrii Comisiei au răspuns la apelul lansat de președintele Juncker de a „se angaja într-un nou parteneriat cu parlamentele naționale”, prin efectuarea a peste 200 de vizite la parlamentele naționale în 2015. Aproape toate cele 28 de parlamentele naționale au fost vizitate de președintele Juncker, vicepreședinți sau comisari, iar multe camere au primit mai multe vizite. În plus, anumite parlamente naționale au trimis delegații la Bruxelles sau au convocat reuniuni ale comisiilor la Bruxelles și au profitat de ocazie pentru a se întâlni cu membri ai Comisiei.

Sunt de remarcat, în special, vizitele în statele membre efectuate de membrii Comisiei pentru a prezenta inițiative importante pentru părțile interesate și cetățeni. De exemplu, Planul de investiții pentru Europa, una dintre principalele priorități ale Comisiei în primul an de mandat, a fost promovat de vicepreședintele Jyrki Katainen în cadrul unei manifestări itinerante care a cuprins aproape toate statele membre și a inclus vizite la sediul parlamentelor naționale. De asemenea, vicepreședintele Maroš Šefčovič s-a folosit de turneul extins dedicat uniunii energetice pentru a discuta beneficiile noii politici a Comisiei cu parlamentele naționale în aproape toate statele membre 32 . În final, reflectând nivelul ridicat de interes public pentru chestiuni legate de comerț, comisarul Cecilia Malmström a vizitat mai multe parlamente naționale pentru a discuta diferite aspecte, inclusiv Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții pe care Uniunea Europeană îl negociază în prezent cu Statele Unite.

Din punctul de vedere al Comisiei, aceste contacte directe cu parlamentarii naționali au o valoare inestimabilă pentru promovarea unei mai bune înțelegeri și a sprijinului pentru politicile Uniunii. Acest aspect a fost subliniat de către prim-vicepreședintele Timmermans în observațiile sale din cadrul reuniunii din iulie 2015 a președinților COSAC organizată la Luxemburg (a se vedea secțiunea de mai jos).

La fel ca în anii precedenți, funcționarii Comisiei au participat la diverse reuniuni ale comisiilor parlamentelor naționale. În plus, funcționarii Comisiei au fost invitați în mod regulat să prezinte inițiative cheie în cadrul reuniunilor reprezentanților permanenți de la Bruxelles ai parlamentelor naționale. În plus, funcționarii responsabili cu semestrul european din cadrul reprezentanțelor Comisiei în statele membre au menținut contactul cu parlamentele naționale cu privire la semestrul european și alte aspecte economice.

5.    Principalele reuniuni și conferințe

Angajamentul Comisiei cu parlamentele naționale a continuat pe parcursul anului 2015, prin participarea acesteia la o serie de reuniuni și conferințe interparlamentare importante.

COSAC

Conferința comisiilor parlamentare ale parlamentelor din Uniunea Europeană specializate în chestiuni ale Uniunii (COSAC) și-a menținut ciclul periodic de reuniuni de două ori pe semestru. O reuniune aduce împreună președinții comisiilor parlamentare, iar a doua reuniune se desfășoară în plen. Parlamentul European a participat la toate reuniunile în calitate de membru al COSAC. Comisia, care are statut de observator în cadrul COSAC, a participat, de asemenea, la toate reuniunile. În conformitate cu practica standard, Comisia a oferit un răspuns scris la contribuțiile adoptate de COSAC în cadrul celor două reuniuni plenare organizate în cursul anului.

În cadrul reuniunii din luna februarie a președinților COSAC, la care a participat prim-vicepreședintele Timmermans, delegații au dezbătut prioritățile Președinției letone și Parteneriatul estic înaintea summitului Parteneriatului estic de la Riga din luna mai. În cadrul reuniunii plenare a COSAC LIII, care a avut loc în perioada 31 mai - 2 iunie, participanții au discutat o serie de aspecte, inclusiv politicile comerciale și energetice ale Uniunii, cu participarea vicepreședintelui Šefčovič și, respectiv, a comisarului Malmström. Controlul parlamentar al afacerilor europene a reprezentat un alt punct important pe ordinea de zi 33 .

În cadrul reuniunii președinților COSAC, care a avut loc în timpul Președinției luxemburgheze a Consiliului, delegații au discutat, în prezența prim-vicepreședintelui Timmermans, despre modalitatea în care ar putea fi consolidat dialogul politic (a se vedea secțiunea 3 de mai sus). Reuniunea COSAC LIV, care a avut loc la Luxemburg în perioada 30 noiembrie - 2 decembrie, a oferit un forum de dezbatere cu privire la agenda europeană privind migrația, strategia privind piața unică digitală - cu un discurs programatic din partea vicepreședintelui Andrus Ansip - și politica de extindere 34 .

Săptămâna parlamentară europeană și conferințe organizate în temeiul articolului 13

Cea de a treia săptămână parlamentară europeană a avut loc la Parlamentul European în perioada 3-4 februarie 2015. Evenimentul a reunit parlamentari din întreaga Europă pentru a discuta aspecte economice, bugetare și sociale. La primul eveniment al săptămânii, reuniunea interparlamentară privind ciclurile anuale din 2014 și 2015 ale semestrului european, a susținut un discurs președintele Juncker, cu discursuri programatice suplimentare din partea vicepreședintelui Katainen și a comisarului Marianne Thyssen. Cel de al doilea eveniment, Conferința interparlamentară organizată în temeiul articoluluui 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (cunoscut, de asemenea, sub denumirea de „pactul bugetar”), a fost organizat și prezidat în comun de Saeima din Letonia și Parlamentul European. Ca urmare a adoptării principiilor de bază de către Conferința președinților parlamentelor naționale ale Uniunii Europene, care a avut loc la Roma în aprilie 2015, Conferința interparlamentară a adoptat normele de procedură în cadrul reuniunii de la Luxemburg din perioada 9-10 noiembrie 2015.

Conferințe privind PESC/PSAC

Conferința interparlamentară pentru politica externă și de securitate comună și politica de securitate și apărare comună a rămas un alt forum important pentru schimburile dintre parlamentele naționale și instituțiile Uniunii Europene. Cea de a șasea sesiune a conferinței, găzduită de Saeima din Letonia, a avut loc în martie, fiind urmată de cea de a șaptea reuniune în septembrie 2015 găzduită de Chambre des Députés din Luxemburg. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, a participat la ambele conferințe, în cadrul cărora s-au discutat prioritățile și strategiile Uniunii în ambele domenii de politică.

6.    Concluzii și perspective

În cursul primului an complet de mandat sub președinția lui Jean-Claude Juncker, noua Comisie a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește respectarea angajamentul său de a crea un nou parteneriat cu parlamentele naționale. Numărul opiniilor primite în cadrul dialogului politic și al mecanismului de control al subsidiarității a scăzut într-adevăr, reflectând noua concentrare a Comisiei asupra unui număr limitat de inițiative cheie. Cu toate acestea, membrii Comisiei au asigurat un nivel ridicat de interacțiune personală cu parlamentarii naționali prin intermediul numeroaselor vizite în statele membre și al participării la reuniuni interparlamentare și alte evenimente.

Comisia recunoaște faptul că parlamentele naționale, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor europeni la nivel național, joacă un rol important în reducerea distanței dintre instituțiile europene și cetățeni. Comisia continuă să respecte echilibrul între instituțiile active la nivel european și este conștientă de dreptul său de inițiativă. Cu toate acestea, Comisia a demonstrat că este pregătită să ia în considerare sugestiile primite din partea parlamentelor naționale, cum ar fi inițiativa comună privind risipa de alimente, care indică aspectele în care acțiunile întreprinse la nivel european ar putea aduce beneficii adiționale.

Comisia actuală urmărește să valorifice bazele construite în primul său an complet de mandat pentru a dezvolta o relație mai strânsă cu parlamentele naționale. În programul său de lucru pentru 2016, Comisia și-a declarat intenția de a examina noi măsuri pentru a se asigura că parlamentele naționale au un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor europene. Comisia așteaptă cu interes contribuțiile pozitive pe care parlamentele naționale le vor aduce în această dezbatere importantă.

(1)

     Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice – Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană ( http://ec.europa.eu/priorities/publications/president-junckers-political-guidelines_ro ).

(2)

     COM(2016) 469 final.

(3)

     Inclusiv opt avize motivate primite în cadrul mecanismului de control al subsidiarității.

(4)

     COM(2014) 910 final din 16 decembrie 2014.

(5)

     COM(2015) 450 final din 9 septembrie 2015.

(6)

     COM(2015) 177 final din 22 aprilie 2015.

(7)

     COM(2015) 10 final din 13 ianuarie 2015.

(8)

     COM(2015) 135 final din 18 martie 2015.

(9)

     În urma discuțiilor purtate cu celelalte instituții, Comisia a confirmat ulterior retragerea a 73 de propuneri legislative aflate în curs, JO C 80, 7.3.2015, p. 17.

(10)

     Hrvatski sabor din Croația, Senát din Republica Cehă, Assemblée nationale din Franța, Sénat din Franța, Bundesrat din Germania, Országgyűlés din Ungaria, Senato della Repubblica din Italia, Seimas din Lituania, Senat din Polonia, Assembleia da República din Portugalia, Riksdag din Suedia și Camera Lorzilor din Regatul Unit.

(11)

     O scrisoare echivalează cu 14 opinii din partea Tweede Kamer din Țările de Jos, cosemnată de Hrvatski Sabor din Croația, Vouli ton Antiprosopon din Cipru, Poslanecká sněmovna și Senát din Republica Cehă, Eerste Kamer din Țările de Jos, Országgyűlés din Ungaria, Senato della Repubblica din Italia, Seimas din Lituania, Senat din Polonia, Assembleia da República din Portugalia, Camera Deputaților din România, Národná Rada din Slovacia și Camera Lorzilor din Regatul Unit.

(12)

     COM(2015) 240 final din 13 mai 2015.

(13)

     Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (aviz motivat), Senát din Republica Cehă (două opinii, dintre care una era un aviz motivat), Bundesrat din Germania, Országgyűlés din Ungaria (aviz motivat), Camera dei Deputati din Italia, Senato della Repubblica din Italia, Senat din Polonia, Camera Deputaților din România (două opinii, dintre care una era un aviz motivat), Národná Rada din Slovacia (aviz motivat), Congreso de los Diputados și Senado din Spania. O altă opinie a fost primită din partea Vouli ton Antiprosopon din Cipru în 2016.

(14)

     Avizele motivate au fost înaintate de Tweede Kamer din Țările de Jos și Congreso de los Diputados și Senado din Spania. Chambre des représentants / Belgische Kamer van volksvertegenwoordigers din Belgia a înaintat, de asemenea, o opinie prin care contestă respectarea principiului subsidiarității de către propunere, însă acesata a fost primită după expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut în Protocolul 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Celelalte nouă opinii au fost înaintate de Bundesrat din Austria, Narodno Sabranie din Bulgaria, Hrvatski Sabor din Croația, Vouli ton Antiprosopon din Cipru, Senát din Republica Cehă, Bundesrat din Germania, camerele Oireachtas din Irlanda, Assembleia da República din Portugalia și Senatul României.

(15)

     A se vedea anexa III la Programul de lucru al Comisiei pentru 2016: Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură.

(16)

     Bundesrat din Austria, Senát din Republica Cehă, Bundesrat din Germania, Assemblée nationale din Franța, Senato della Repubblica din Italia, Camera dei Deputati din Italia, Assembleia da República din Portugalia, Camera Deputaților din România, Senatul României, Národná Rada din Slovacia, Congreso de los Diputados și Senado din Spania.

(17)

     COM(2014) 903 final din 26 noiembrie 2014.

(18)

      https://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/201606_eu_wide_en.pdf .

(19)

     O decizie fiscală este o confirmare pe care autoritățile fiscale o oferă contribuabililor cu privire la modul de calcul al impozitelor acestora. Astfel de decizii sunt deseori solicitate de întreprinderi înainte ca acestea să instituie structuri comerciale de mari dimensiuni sau complexe.

(20)

     Celelalte nouă opinii au fost transmise de Chambre des Représentants din Belgia, Bundesrat din Germania, Assemblée nationale din Franța, Senato della Repubblica din Italia, Assembleia da República din Portugalia, Camera deputaților din România, Senatul României, Národná Rada din Slovacia, Congreso de los Diputados și Senado din Spania.

(21)

     Bundesrat din Germania, Camera Deputaților din România.

(22)

     Bundesrat din Germania, Senato della Repubblica din Italia, Senatul României.

(23)

     Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015, JO L 332, 18.12.2015, p. 1.

(24)

     Informațiile cu privire la deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind preț de transfer emise, modificate sau reînnoite între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2013 trebuie furnizate numai în cazul în care sunt încă valabile la 1 ianuarie 2014. Informațiile privind deciziile fiscale și acordurile prealabile privind prețul de transfer emise între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016 trebuie furnizate, indiferent dacă acestea sunt încă valabile.

(25)

     Cele trei rapoarte au fost emise de Folketing din Danemarca - Twenty-three recommendations to strengthen the role of national parliaments in a changing European governance (Douăzeci și trei de recomandări pentru consolidarea rolului parlamentelor naționale în modificarea guvernanței europene), Camera Lorzilor din Regatul Unit - The Role of National Parliaments in the European Union (Rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană) și Tweede Kamer din Țările de Jos - Ahead in Europe – on the role of the Tweede Kamer and national parliaments in the European Union (Înainte în Europa – rolul Tweede Kamer și al parlamentelor naționale în Uniunea Europeană). Pentru o descriere mai detaliată a conținutului celor trei rapoarte, a se vedea Raportul anual al Comisiei pe 2014 privind relațiile cu parlamentele naționale.

(26)

     Ideea unui „cartonaș verde” a figurat în raportul The Role of National Parliaments in the European Union (Rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană) din partea Camerei Lorzilor din Regatul Unit , ca modalitate de a permite unui grup de parlamente naționale „să elaboreze politici constructive sau propuneri legislative”.

(27)

      http://www.cosac.eu/54-luxembourg-2015/cosac-working-group-30-october-2015/ .

(28)

     Semnatarii acestei opinii comune au fost: Narodno Sabranie din Bulgaria, Hrvatski Sabor din Croația, Vouli ton Antiprosopon din Cipru, Poslanecká sněmovna din Republica Cehă, Tweede Kamer din Țările de Jos, Assemblée nationale și Sénat din Franța, Országgyűlés din Ungaria, Senato della Repubblica din Italia, Saeima din Letonia, Seimas din Lituania, Chambre des Députés din Luxemburg, Kamra tad-Deputati din Malta, Assembleia da República din Portugalia, Národná Rada din Slovacia și Camera Lorzilor din Regatul Unit.

(29)

     Folekting din Danemarca, cele două camere ale Oireachtas din Irlanda, precum și Senát din Republica Cehă.

(30)

     Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2.12.2015 „Închiderea buclei — un plan de acțiune al UE privind economia circulară, {COM(2015) 614 final}.

(31)

     COM(2013) 173 final.

(32)

      http://ec.europa.eu/priorities/energy-union-tour_en .

(33)

  http://www.cosac.eu/53-latvia-2015/

(34)

 http://www.cosac.eu/54-luxembourg-2015/

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2016

COM(2016) 471 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI

Raportul anual pe 2015
privind relațiile dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale

Anexa 1

Numărul opiniilor primite de Comisie în 2015 de la fiecare parlament național/cameră națională (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

Statul membru	Cameră	Numărul total de opinii 1	Dintre care avize motivate (Protocolul nr. 2) 2
Portugalia	Assembleia da República	55	0
România	Camera Deputaților	47	1
Republica Cehă	Senát	25	1
Italia	Senato della Repubblica	25	0
Franța	Assemblée nationale	23	0
Regatul Unit	House of Lords	22	0
Germania	Bundesrat	20	0
România	Senat	14	0
Spania	Congreso de los Diputados și Senado (ambele camere)	11 3	1 4
Republica Cehă	Poslanecká sněmovna	10	1
Suedia	Riksdag	10	1
Irlanda	Dáil Éireann și Seanad Éireann (ambele camere)	9 5	0
Franța	Sénat	8	0
Regatul Unit	House of Commons	8	0
Austria	Bundesrat	7	0
Italia	Camera dei Deputati	7	0
Slovacia	Národná Rada	7	1
Țările de Jos	Tweede Kamer	6	1
Croația	Hrvatski sabor	5	0
Ungaria	Országgyűlés	5	1
Lituania	Seimas	4	0
Cipru	Vouli ton Antiprosopon	4	0
Polonia	Senat	3	0
Belgia	Chambre des représentants / Belgische Kamer van volksvertegenwoordigers	2	0 6
Bulgaria	Narodno Sabranie	2	0
Danemarca	Folketing	2	0
Germania	Bundestag	2	0
Luxemburg	Chambre des Députés	2	0
Țările de Jos	Eerste Kamer	2	0
Finlanda	Eduskunta	1	0
Letonia	Saeima	1	0
Malta	Kamra tad-Deputati	1	0
Austria	Nationalrat	0	0
Belgia	Sénat de Belgique / Senaat	0	0
Estonia	Riigikogu	0	0
Grecia	Vouli ton Ellinon	0	0
Polonia	Sejm	0	0
Slovenia	Državni zbor	0	0
Slovenia	Državni svet	0	0
TOTAL		350	8

Anexa 2

Documentele Comisiei care au generat cel mai mare număr de opinii 7 primite de Comisie în 2015 (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

	Documentul Comisiei	Titlul	Numărul total de opinii 8	Dintre care avize motivate (Protocolul nr. 2) 9
1	COM(2014) 910	Comunicare privind programul de lucru al Comisiei pentru 2015: Un nou început	26 10	0
2	COM(2015) 450 11	Propunere de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid	12 12	5
3	COM(2015) 177	Propunere de regulament de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor	12 13	2
4	COM(2015) 10 14	Propunere de regulament privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013	11 15	0
5	COM(2015) 135 16	Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal	10 17	1
6	COM(2015) 80 18	Comunicare - „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”	9	0
7	COM(2015) 452 19	Propunere de regulament de constituire a unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale și de modificare a Directivei 2013/32/UE	8 20	0
8	COM(2015) 63	Cartea verde – Crearea unei uniuni a piețelor de capital	7	0
9	COM(2015) 46	Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european, în ceea ce privește o majorare a sumei prefinanțării inițiale acordate programelor operaționale sprijinite de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor	7 21	0
10	COM(2015) 216 22	Comunicare – „Propunere de acord interinstituțional privind o mai bună legiferare”	7	0
11	COM(2015) 82 23	Comunicare – „Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % - Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020”	7	0
12	COM(2014) 903	Comunicare – „Un plan de investiții pentru Europa”	6 24	0
13	COM(2015) 240	Comunicare – „O agendă europeană privind migrația”	6	0
14	COM(2015) 192	Comunicare – „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”	6	0
15	COM(2015) 451 25	Propunere de decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei, Greciei și Ungariei	5	0
16	COM(2015) 453 26	Comunicare – „Planul de acțiune privind returnarea”	5	0
17	COM(2015) 337 27	Propunere de directivă de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor și a sporirii investițiilor în acest domeniu	5 28	0
18	COM(2015) 81 29	Comunicare – „Protocolul de la Paris – Proiect detaliat pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020”	5	0
19	COM(2015) 340 30	Comunicare – „Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieței energiei”	5	0

Anexa 3

Numărul opiniilor primite de Comisie în 2015 per serviciu coordonator al Comisiei (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

Serviciul coordonator al Comisiei	Numărul total de opinii 31
DG Migrație și Afaceri Interne	63
Secretariatul General	58
DG Afaceri Economice și Financiare	29
DG Mediu	28
DG Energie	25
DG Sănătate și Siguranță Alimentară	18
DG Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital	14
DG Impozitare și Uniune Vamală	13
DG Piară Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri	10
DG Afaceri Maritime și Pescuit	10
DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune	9
DG Agricultură și Dezvoltare Rurală	8
Serviciul European de Acțiune Externă 32	8
DG Justiție și consumatori	8
DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea	8
DG Comerț	8
DG Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie	7
DG Politici Climatice	5
DG Mobilitate și Transporturi	5
DG Educație și cultură	4
DG Politică Regională și Urbană	4
DG Cooperare Internațională și Dezvoltare	2
Serviciul Instrumente de Politică Externă	2
Serviciul Juridic	2
DG Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene	1
Eurostat	1
TOTAL	350

(1)

     Include atât opiniile, cât și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(2)

     Pentru a fi considerată aviz motivat, în conformitate cu definiția din Protocolul nr. 2, opinia trebuie să indice în mod clar o încălcare a principiului subsidiarității și să fie prezentată Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii către parlamentele naționale.

(3)

     Considerate ca unsprezece opinii din partea a două camere.

(4)

     Considerat ca aviz motivat din partea a două camere.

(5)

     Considerate ca nouă opinii din partea a două camere.

(6)

     Chambre des Représentants / Belgische Kamer van volksvertegenwoordigers a prezentat o opinie care indică o încălcare a principiului subsidiarității. Aceasta a fost trimisă însă după perioada de opt săptămâni de la transmiterea propunerii legislative a Comisiei către parlamentele naționale.

(7)

     Tabelul prezintă toate documentele Comisiei pentru care s-au primit cel puțin cinci opinii.

(8)

     Include atât opiniile, cât și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(9)

     Pentru a fi considerată aviz motivat, în conformitate cu definiția din Protocolul nr. 2, opinia trebuie să indice în mod clar o încălcare a principiului subsidiarității și să fie prezentată Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii către parlamentele naționale.

(10)

     Din care 14 opinii provin dintr-o scrisoare trimisă de Tweede Kamer din Țările de Jos în numele său, Vouli ton Antiprosopon din Cipru, Poslanecká sněmovna și Senat din Republica Cehă, Hrvatski sabor din Croația, Országgyűlés din Ungaria, Seimas din Lituania, Senato della repubblica din Italia, Eerste Kamer din Țările de Jos, Senat din Polonia, Assembleia da República din Portugalia, Camera Deputaților din România, Národná Rada din Slovacia și House of Lords din Regatul Unit.

(11)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 451, COM(2015) 452, COM(2015) 453, precum și JOIN(2015) 40. O opinie înaintată de Camera dei Deputati din Italia a vizat în comun COM(2015) 451 și COM(2015) 452.

(12)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și o altă opinie a fost prezentată în comun de cele două camere ale Oireachtas din Irlanda – fiecare dintre acestea a fost luată în considerare ca fiind o singură opinie din partea a două camere.

(13)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(14)

Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Assemblée nationale din Franța, a vizat în comun COM(2015) 11 și COM(2015) 12. O opinie, înaintată de Camera dei Deputatti din Italia, a vizat în comun COM(2014) 903, iar o altă opinie, înaintată de Assembleia da República din Portugalia, a vizat în comun COM(2015) 11.

(15)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(16)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senato della Repubblica din Italia, a vizat în comun COM(2015) 129.

(17)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(18)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 82. O opinie înaintată de Poslanecká sněmovna din Republica Cehă a vizat în comun COM(2015) 82; o opinie înaintată de Senato della Repubblica din Italia a vizat în comun COM(2015) 81 și COM(2015) 82; o opinie înaintată de Camera dei Deputati din Italia a vizat în comun COM(2015) 81 și COM(2015) 82 și o opinie înaintată de Senatul României a vizat în comun COM(2015) 81 și COM(2015) 82.

(19)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 450, COM(2015) 451, COM(2015) 453, precum și JOIN(2015) 40. O a doua opinie, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 453 și JOIN(2015) 40. O altă opinie, înaintată de Camera dei Deputati din Italia, a vizat în comun COM(2015) 450 și COM(2015) 451.

(20)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(21)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(22)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 215. O opinie înaintată de Sénat din Franța a vizat în comun COM(2015) 215; o opinie înaintată de Assemblée nationale din Franța a vizat în comun COM(2015) 215; o opinie înaintată de House of Lords din Regatul Unit a vizat în comun COM(2015) 215; o opinie înaintată de Senato della Repubblica din Italia a vizat în comun COM(2015) 215.

(23)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 80; o opinie înaintat de Poslanecká sněmovna din Republica Cehă a vizat în comun COM(2015) 80; o opinie înaintată de Senato della Repubblica din Italia a vizat în comun COM(2015) 80 și COM(2015) 81; o opinie înaintată de Camera dei Deputati din Italia a vizat în comun COM(2015) 80 și COM(2015) 81 și o opinie înaintată de Senatul României, a vizat în comun COM(2015) 80 și COM(2015) 81.

(24)

     În 2014 a fost primită o altă opinie din partea Sénat din Franța privind documentul Comisiei.

(25)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 450, COM(2015) 452, COM(2015) 453, precum și JOIN(2015) 40. Una dintre opinii, înaintată de Camera dei Deputati din Italia, a vizat în comun COM(2015) 450 și COM(2015) 452.

(26)

     Două dintre opiniile privind documentul Comisiei au fost înaintate de Senát din Republica Cehă. Prima a vizat în comun COM(2015) 450, COM(2015) 451, COM(2015) 452 și JOIN (2015) 40. Cea de a doua a vizat în comun COM(2015) 452 și JOIN(2015) 40.

(27)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 339, COM(2015) 340 și COM(2015) 341.

(28)

     Dintre care o opinie a fost prezentată în comun de cele două camere spaniole și a fost considerată ca fiind o opinie din partea a două camere.

(29)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senato della Repubblica din Italia, a vizat în comun COM(2015) 80 și COM(2015) 82.

(30)

     Una dintre opiniile privind documentul Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2015) 337, COM(2015) 339 și COM(2015) 341. O opinie înaintată de Camera dei Deputati din Italia, a vizat în comun COM(2015) 339.

(31)

     Include atât opiniile, cât și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(32)

     SEAE nu este un serviciu al Comisiei, ci un organism independent.