Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2016

și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Danemarcei pentru 2016

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene 2 ,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European 3 ,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului de politică economică,

întrucât:

(1)La data de 26 noiembrie 2015, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii 4 , care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru 2016. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 17-18 martie 2016. La data de 26 noiembrie 2015, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 5 , în care nu a identificat Danemarca drept unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)Raportul de țară privind Danemarca pentru 2016 6 a fost publicat la data de 26 februarie 2016. Acesta a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, adoptate de Consiliu la data de 14 iulie 2015, și pe cele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)La 26 aprilie 2016, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2016 și Programul de convergență pentru 2016. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)Recomandările specifice fiecărei țări relevante au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza această dispoziție în Orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică 7 .

(5)În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În programul său de convergență pentru 2016, guvernul prevede o ameliorare a soldului global, cu atingerea unui echilibru în 2020. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 0,5 % din PIB, va fi atins în 2016. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge 35,1 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Potrivit previziunilor efectuate de Comisie în primăvara anului 2016, Danemarca va respecta, în 2016 și 2017, ajustările bugetare recomandate. Pe baza evaluării Programului de convergență pe care a efectuat-o și a previziunilor Comisiei din primăvara anului 2016, Consiliul se așteaptă ca Danemarca să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(6)În Danemarca, creșterea durabilă este condiționată de asigurarea unei forțe de muncă adecvate pe măsură ce populația îmbătrânește. O serie de reforme substanțiale ale pieței muncii din ultimii ani au vizat în special creșterea stimulentelor pentru muncă și îmbunătățirea eficienței politicilor active din domeniul pieței forței de muncă. Aceste reforme ar putea contribui la atingerea obiectivului în materie de ocupare a forței de muncă asumat de Danemarca în cadrul strategiei Europa 2020 și la sustenabilitatea sistemului danez de protecție socială. Cu toate acestea, obiectivul național în materie de incluziune socială din cadrul strategiei Europa 2020, vizând reducerea numărului de persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii, este departe de a fi fost atins. Incluziunea pe piața muncii și ameliorarea capacității de inserție profesională a grupurilor dezavantajate rămân o provocare. Acest lucru este valabil în special în cazul persoanelor provenite din familii de migranți din afara UE, chiar și al celor care locuiesc de mai multă vreme în Danemarca, și în cel al tinerilor cu un nivel de instruire scăzut. Măsurile de integrare pe piața muncii convenite în cadrul negocierilor tripartite din 2016 ar putea ameliora situația refugiaților și a migranților nou-sosiți. Cu toate acestea, ar trebui luate măsuri suplimentare pentru inserția mai eficace a altor grupuri marginalizate pe piața muncii.

(7)Pentru a se păstra nivelul relativ ridicat de protecție socială existent în Danemarca, este esențial ca productivitatea muncii să crească. Această creștere a fost însă lentă în ultimele două decenii. Unul dintre factorii care contribuie la această situație este lipsa continuă a concurenței în sectorul serviciilor interne, în special în cazul serviciilor cu amănuntul și al construcțiilor. Prin urmare, Danemarca trebuie să își intensifice eforturile pentru ameliorarea productivității în sectorul construcțiilor prin eliminarea barierelor și asigurarea unor sisteme de autorizare proporționale în cazurile în care astfel de sisteme sunt considerate necesare. Este, de asemenea, nevoie să fie relaxate restricțiile impuse unităților din sectorul comerțului cu amănuntul, în special prin aplicarea reformelor prezentate de guvern.

(8)Nivelul general al investițiilor din Danemarca a scăzut începând cu prăbușirea investițiilor private care a avut loc în perioada crizei economice. Această situație este în parte o consecință a nivelului scăzut al investițiilor din sectorul rezidențial care a urmat bulei imobiliare, precum și a capacității neutilizate din sectorul întreprinderilor. Stimularea investițiilor ar ajuta Danemarca să își consolideze creșterea economică și să își sporească productivitatea. S-au identificat bariere în calea investițiilor în sectorul serviciilor și în cel al cercetării. Sectorul bunurilor și serviciilor cu amănuntul și cel al construcțiilor se confruntă cu bariere la intrarea pe piață, care la rândul lor afectează creșterea concurenței și a productivității. Eforturile de transformare a rezultatelor cercetărilor universitare în inovații comerciale ar putea fi consolidate.

(9)În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2016. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin asigurarea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1 și 2 de mai jos,

(10)În lumina evaluării menționate, Consiliul a examinat Programul de convergență al Danemarcei, iar avizul 8 său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2016-2017, Danemarca să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.Să respecte obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să efectueze o ajustare bugetară anuală de 0,25 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2017.

2.Să consolideze productivitatea și investițiile în sectorul privat, prin sporirea concurenței în sectorul serviciilor interne și în special prin facilitarea intrării pe piața bunurilor și serviciilor cu amănuntul și pe cea a construcțiilor. Să stimuleze cooperarea dintre întreprinderi și universități.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele