COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.4.2016
COM(2016) 179 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020
Accelerarea transformării digitale a guvernării
{SWD(2016) 108 final}
{SWD(2016) 109 final}
1.Introducere
Guvernarea electronică sprijină procesele administrative, îmbunătățește calitatea serviciilor și sporește eficiența internă a sectorului public. Serviciile publice digitale reduc sarcina administrativă pentru întreprinderi și cetățeni, făcând ca interacțiunile acestora cu administrațiile publice să fie nu numai mai rapide și mai eficiente, mai practice și mai transparente, dar și mai puțin costisitoare. În plus, integrarea utilizării tehnologiilor digitale în strategiile de modernizare a administrațiilor poate permite obținerea de beneficii economice și sociale suplimentare pentru societate în ansamblul său 1 . Transformarea digitală a guvernării este un element-cheie pentru succesul pieței unice.
Planurile de acțiune privind guvernarea electronică 2 sunt instrumente politice menite să favorizeze modernizarea administrațiilor publice în întreaga Uniune Europeană. Acestea au sprijinit coordonarea și colaborarea dintre statele membre și Comisie și au condus la acțiuni comune în domeniul guvernării electronice.
Rezultatele evaluării precedentului plan european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 3 4 arată că acest plan de acțiune 5 a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării guvernării electronice, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre. Acesta a contribuit la coerența strategiilor naționale în materie de guvernare electronică, precum și la schimbul de bune practici și la interoperabilitatea soluțiilor între statele membre. În particular, aceasta a condus la dezvoltarea unor soluții tehnologice care sunt esențiale pentru facilitarea accesului la serviciile publice și a utilizării acestora. Cu toate acestea, cetățenii și întreprinderile nu beneficiază încă de toate avantajele serviciilor digitale care ar trebui să fie disponibile fără discontinuități în UE.
Prin unirea eforturilor la nivelul Uniunii Europene, pot fi sporite disponibilitatea și gradul de adoptare a serviciilor de guvernare electronică, ceea ce poate avea drept rezultat servicii publice digitale mai rapide, mai ieftine și mai adaptate nevoilor utilizatorilor. Existența unor servicii publice digitale transfrontaliere fără discontinuități contribuie la creșterea competitivității, UE devenind astfel un loc mai atractiv pentru investiții 6 și pentru trai.
Strategia privind piața unică digitală pentru Europa (DSM) 7 anunță lansarea unui nou plan de acțiune privind guvernarea electronică pentru perioada 2016-2020, care vizează să înlăture barierele digitale cu care se confruntă în prezent piața unică digitală și să evite continuarea fragmentării constatate în contextul modernizării administrațiilor publice. Prezentul plan de acțiune al UE privind guvernarea electronică își propune să fie instrumentul prin care să se unească eforturile în acest sens. În timp ce statele membre își continuă propriile strategii și activități, prezentul plan de acțiune - bazat pe o viziune comună pe termen lung - stabilește o serie de principii pe care inițiativele viitoare ar trebui să le respecte pentru a se obține beneficiile semnificative pe care guvernarea electronică le poate aduce întreprinderilor, cetățenilor și administrațiilor publice.
Planul de acțiune prevede o abordare flexibilă și dinamică, pentru a ține pasul cu un mediu care evoluează rapid 8 . Pe lângă acțiunile identificate în prezentul plan de acțiune, Comisia sau părțile interesate, inclusiv statele membre, pot propune o serie de acțiuni suplimentare. Toate acțiunile conduse de Comisie vor fi pregătite în conformitate cu standardele acesteia privind îmbunătățirea legiferării.
Planul de acțiune va servi drept catalizator pentru coordonarea eforturilor și a resurselor destinate modernizării sectorului public în domeniul guvernării electronice. Acest plan de acțiune nu va dispune nici de un buget specific, nici de un instrument de finanțare specific, dar va contribui la coordonarea surselor de finanțare și a măsurilor de însoțire care sunt puse la dispoziția statelor membre prin intermediul diferitelor programe ale UE 9 .
2.Viziune și principii de bază
Administrațiile statelor membre aspiră de multă vreme la o mai mare deschidere și flexibilitate, precum și la o mai bună colaborare în raporturile lor cu cetățenii și cu întreprinderile și folosesc guvernarea electronică pentru sporirea eficienței și eficacității și pentru îmbunătățirea constantă a serviciilor publice 10 .
Prezentul plan de acțiune este ghidat de următoare viziune:
Până în 2020, administrațiile și instituțiile publice din Uniunea Europeană ar trebui să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii, oferind servicii publice digitale fără frontiere, personalizate, ușor de utilizat, de la un capăt la altul (end-to-end) pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din UE. Conceperea și furnizarea de servicii de mai bună calitate, care să corespundă nevoilor și cerințelor cetățenilor și ale întreprinderilor, devin posibile prin utilizarea unor abordări inovatoare. Administrațiile publice profită de oportunitățile oferite de noul mediu digital pentru a facilita atât interacțiunile dintre ele, cât și interacțiunile cu părțile interesate.
Faptul că administrațiile publice își vor deschide reciproc accesul la date și servicii, în interiorul frontierelor naționale și în afara acestora, va spori eficiența acestor administrații și va facilita libera circulație a întreprinderilor și a cetățenilor. Viețile cetățenilor sunt din ce în ce mai mult bazate pe digital, ceea ce duce la creșterea așteptărilor acestora în ceea ce privește performanțele administrației publice 11 . Utilizatorii doresc să înțeleagă modul în care funcționează anumite servicii 12 și se așteaptă la o mai mare transparență. Mai mult, prin deschiderea către părțile interesate și colaborarea cu acestea în luarea deciziilor 13 , administrațiile publice vor deveni mai fiabile și mai responsabile. În plus, deschiderea către părți terțe a datelor și serviciilor din sectorul public, cu respectarea deplină a cadrului juridic privind protecția datelor cu caracter personal și viața privată, poate contribui la creșterea economică și la competitivitate.
Inițiativele care urmează să fie lansate ca parte a prezentului plan de acțiune ar trebui să respecte următoarele principii de bază, care se bucură de o susținere puternică din partea părților interesate 14 :
Digital în mod implicit: administrațiile publice ar trebui să aleagă, ca opțiune preferată, furnizarea de servicii pe cale electronică (inclusiv informații care pot fi citite automat), păstrând deschise, în același timp, și alte canale pentru persoanele care aleg să nu fie conectate sau care nu au posibilitatea de a se conecta. În plus, serviciile publice ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui punct de contact unic sau al unui ghișeu unic și prin intermediul unor canale diferite.
Principiul „doar o singură dată”: administrațiile publice ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile furnizează o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice. Birourile administrației publice iau măsurile necesare, dacă acest lucru este permis, pentru a reutiliza datele respective la nivel intern, cu respectarea deplină a normelor de protecție a datelor, astfel încât nicio sarcină suplimentară să nu le revină cetățenilor și întreprinderilor.
Incluziune și accesibilitate: administrațiile publice ar trebui să conceapă servicii publice digitale care să fie în mod implicit favorabile incluziunii și să răspundă diferitelor tipuri de nevoi, cum ar fi nevoile persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap 15 .
Deschidere și transparență: administrațiile publice ar trebui să facă schimb de informații și de date între ele și să le permită cetățenilor și întreprinderilor să acceseze, să controleze și să corecteze propriile date. Acestea ar trebui să permită utilizatorilor să monitorizeze procesele administrative în care sunt implicați. Administrațiile publice ar trebui să colaboreze cu părțile interesate (de exemplu, cu întreprinderile, cercetătorii și organizațiile non-profit) la conceperea și furnizarea de servicii și să deschidă accesul acestora la date.
Caracter transfrontalier implicit: administrațiile publice ar trebui să facă în așa fel încât serviciile publice digitale relevante să fie disponibile la nivel transfrontalier și ar trebui să preîntâmpine apariția fragmentării, facilitând astfel mobilitatea în cadrul pieței unice.
Interoperabilitate implicită: serviciile publice ar trebui să fie concepute astfel încât să funcționeze fără discontinuități în întreaga piață unică, indiferent de compartimentarea organizațională, bazându-se pe libera circulație a datelor și a serviciilor digitale în Uniunea Europeană.
Credibilitate și securitate: toate inițiativele ar trebui să depășească simpla conformitate cu cadrul juridic privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private și securitatea sistemelor informatice, prin integrarea acestor elemente în faza de concepere. Acestea sunt condiții prealabile importante pentru sporirea încrederii în serviciile digitale și a gradului de adoptare a acestora.
Administrațiile, organismele publice, întreprinderile și utilizatorii știu mai bine de ce anume au nevoie. Alegerea sistemelor și a tehnologiilor, precum și a modelelor centralizate sau distribuite ar trebui să fie pe deplin în conformitate cu opțiunile și nevoile acestora, însă trebuie să respecte pe deplin cerințele de interoperabilitate asupra cărora s-a convenit.
3.Priorități de politică
Strategia privind piața unică digitală stabilește obiectivele strategice de a moderniza administrația publică, de a realiza interoperabilitatea transfrontalieră și de a facilita interacțiunea cu cetățenii, menite să accelereze transformarea digitală atât a administrațiilor publice din statele membre, cât și a Comisiei. Având în vedere aceste priorități de politică, prezentul plan de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a accelera atât punerea în aplicare a legislației existente, cât și adoptarea serviciilor publice online care decurg din acestea.
3.1.Modernizarea administrației publice cu ajutorul TIC, utilizând tehnologii-cheie de facilitare a digitalizării
Administrațiile publice moderne și eficiente trebuie să asigure servicii rapide și de înaltă calitate pentru cetățeni și un mediu favorabil pentru întreprinderi, astfel cum se arată în cele mai recente analize anuale ale creșterii 16 . Administrațiile publice trebuie să își transforme serviciile administrative (back offices), să regândească și să reproiecteze procedurile și serviciile existente, precum și să deschidă accesul la datele și serviciile lor altor administrații și, în măsura posibilului, întreprinderilor și societății civile.
Aceste eforturi trebuie să se bazeze pe tehnologii-cheie de facilitare a digitalizării. Serviciile publice digitale ar trebui să recurgă la soluții puse în comun și reutilizabile, precum și la servicii bazate pe standarde și specificații tehnice aprobate, astfel încât costurile de dezvoltare a acestora și timpul necesar punerii lor în practică să scadă, iar gradul de interoperabilitate să crească. Cadrul european de interoperabilitate (EIF) 17 garantează o înțelegere comună a conceptului de interoperabilitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Interoperabilitate poate reprezenta un mare avantaj pentru investițiile transfrontaliere.
Sunt în curs de desfășurare activități pentru a sprijini tranziția administrațiilor publice ale statelor membre către achiziții publice complet electronice, către utilizarea registrelor de contracte și către semnăturile electronice interoperabile 18 . Accentul este pus pe documentul european de achiziție unic, e-Certis și facturarea electronică și pe o abordare coordonată cu privire la dezvoltarea sistemelor naționale de achiziții publice electronice, iar obiectivul este ca, până în 2018, întreprinderile să aibă posibilitatea de a participa pe cale electronică la licitații pentru contracte de achiziții publice oriunde în Uniunea Europeană și ca, până în 2019, facturarea electronică să fie acceptată de către administrațiile publice din UE.
Este necesar ca toate administrațiile să depună eforturi suplimentare pentru a accelera adoptarea identificării electronice și a serviciilor de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (serviciile eIDAS 19 ). În întreprinderile care utilizează tehnologiile digitale (de exemplu în sectoarele bancar, financiar, al comerțului electronic și al economiei colaborative) și în sectorul public, de exemplu în cadrul portalului european e-justiție, vor fi întreprinse acțiuni suplimentare pentru a se accelera utilizarea transfrontalieră și transsectorială a identificării electronice (eID), inclusiv identificarea pe echipamentele mobile, precum și a serviciilor de încredere (în special semnătura electronică, autentificarea site-urilor internet și serviciile de distribuție electronică înregistrată). Comisia va analiza, de asemenea, necesitatea de a facilita utilizarea identificării de la distanță și a autentificării securizate în cadrul serviciilor financiare cu amănuntul 20 .
Reutilizarea serviciilor deschise și a modulelor tehnice [precum eID, semnătura electronică, transmiterea electronică de date și documente (eDelivery) și facturarea electronică] de către statele membre este esențială pentru interoperabilitate. Disponibilitatea acestor servicii este asigurată în prezent prin finanțare din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); cu toate acestea, este necesar să se asigure disponibilitatea și sustenabilitatea acestor servicii pe termen lung, după încheierea acestui program de finanțare. Prin urmare, Comisia va prezenta o cale de urmat care să le asigure sustenabilitatea pentru perioada de după 2020.
|
Acțiuni Comisia: |
Data-țintă |
|
1.Va sprijini procesul de tranziție a statelor membre către achiziții publice complet electronice și către utilizarea registrelor de contracte. |
2019 |
|
2.Va accelera adoptarea serviciilor eIDAS, inclusiv a identificării și a semnăturii electronice. |
2016 |
|
3.Va asigura sustenabilitatea pe termen lung a infrastructurii de servicii digitale transfrontaliere. |
2018 |
După cum s-a anunțat în strategia privind piața unică digitală, Comisia intenționează să propună o versiune revizuită a Cadrului european de interoperabilitate (EIF) până la sfârșitul anului 2016 și va sprijini adoptarea acestuia de către administrațiile naționale, în vederea consolidării interoperabilității serviciilor publice din UE.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura adoptarea standardelor și specificațiilor tehnice europene și internaționale existente, precum și a celor noi, care sunt în curs de elaborare în cadrul Planului privind standardele prioritare în domeniul TIC. Comisia va colabora cu statele membre la dezvoltarea unui prototip de catalog european al standardelor TIC în domeniul achizițiilor publice, acesta urmând să înlesnească interoperabilitatea în achiziția de soluții digitale, prin încurajarea raportării la seturi comune de standarde și de profiluri TIC în cadrul procedurilor de ofertare ale autorităților publice contractante.
|
Acțiuni Comisia: |
Data-țintă |
|
4.Va prezenta o versiune revizuită a Cadrului european de interoperabilitate (EIF) și va sprijini adoptarea acestuia de către administrațiile naționale. |
2016-2019 |
|
5.Va coordona dezvoltarea unui prototip de catalog european al standardelor TIC în domeniul achizițiilor publice. |
2017 |
În contextul propriei transformări digitale și pentru a se conforma obligațiilor legale pe care trebuie să le respecte administrațiile publice ale UE, Comisia Europeană va întreprinde, de asemenea, o serie de acțiuni concrete.
În cadrul programului său REFIT destinat verificării adecvării reglementărilor, Comisia va acorda, în momentul revizuirii acquis-ului existent privind piața internă și/sau al elaborării de noi propuneri, o atenție deosebită interoperabilității și beneficiilor pe care le poate aduce utilizarea eficace a tehnologiilor digitale. Scopul este de a elimina procedurile inutil de complexe, bazate pe documentație scrisă sau duplicările acestor procese (de exemplu, multitudinea punctelor de contact, a procedurilor de raportare, a schimburilor de date sau a cerințelor legate de sisteme).
În contextul propriei transformări digitale, Comisia își va publica datele pe Portalul de date deschise al UE 21 , care va alimenta Portalul european de date deschise 22 ; Comisia va pune în comun și, după caz, va reutiliza modulele operaționale, cum ar fi infrastructurile de servicii digitale, și va aplica versiunea revizuită a EIF. Comisia va introduce treptat principiul „digital în mod implicit” în cadrul interacțiunilor online cu părțile interesate externe, prin intermediul serviciilor eIDAS (în 2018), al facturării electronice (în 2018) și al achizițiilor publice electronice (în 2019). În scopul de a reduce sarcina administrativă, Comisia va pune progresiv în aplicare și principiul „doar o singură dată” în interacțiunile sale cu furnizorii și cu beneficiarii de granturi și va analiza posibilitățile de a introduce principiul „doar o singură dată” pentru alte părți interesate. Comisia va evalua implicațiile unei posibile puneri în aplicare a principiului „fără tehnologii învechite” (no legacy) în administrațiile publice, principiu care constă în reînnoirea sistemelor și tehnologiilor informatice după o anumită perioadă de timp, pentru a ține pasul cu un mediu în continuă schimbare și cu dezvoltarea tehnologiilor.
|
Acțiuni |
Data-țintă |
|
6.Comisia va utiliza modulele comune, cum ar fi infrastructurile de servicii digitale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei și va aplica EIF. Aceasta va introduce treptat principiile „digital în mod implicit” și „doar o singură dată”, facturarea electronică și achizițiile publice electronice și va evalua implicațiile unei posibile puneri în aplicare a principiului „fără tehnologii învechite”. |
2016-2019 |
Alte inițiative ar putea să vizeze reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea eficienței și a eficacității administrațiilor publice, prin oferirea de servicii publice digitale „bazate pe nevoi” și ușor de utilizat sau prin reutilizarea datelor și a serviciilor între administrațiile publice (cu respectarea normelor privind protecția datelor și viața privată).
Ar putea fi avute în vedere și alte inițiative vizând dezvoltarea unor module comune noi care să se adauge celor existente 23 , susținerea adoptării acestora și încurajarea utilizării și punerii în comun a infrastructurilor de cloud computing, a infrastructurilor de date și a celor de calcul. O serie de inițiative ar putea promova, de asemenea, utilizarea Big Data sau a internetului obiectelor, de exemplu pentru servicii bazate pe resurse importante de date și elaborarea de politici bazate pe elemente concrete, precum și implementarea și asigurarea respectării acestora prin recurgerea la infrastructurile adecvate. O infrastructură de cloud computing pusă în comun pentru a găzdui serviciile de guvernare electronică ar putea contribui la realizarea de economii substanțiale datorită economiilor de scară, reducerii timpului necesar introducerii pe piață a acestora, precum și datorită deschiderii accesului la datele și serviciile administrațiilor publice. Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului 24 va oferi o infrastructură destinată științei, dar va și extinde această infrastructură la administrațiile publice, ceea ce va da acces la o cantitate de date și la o putere de procesare fără precedent, permițând oferirea unor servicii de mai bună calitate la toate nivelurile (de la nivelul local la cel național și până la nivelul UE).
3.2.Facilitarea mobilității transfrontaliere prin intermediul unor servicii publice digitale interoperabile
Piața unică a UE nu poate funcționa în mod eficace fără servicii publice digitale transfrontaliere. Acestea facilitează accesul la piețe, sporesc încrederea în piața unică și stimulează concurența în cadrul acesteia. Administrațiile ar trebui să ajute întreprinderile să își desfășoare activitatea economică online, peste granițe, în cadrul pieței unice, să simplifice accesul la informații în conformitate cu dreptul comercial și dreptul societăților comerciale al UE și să le permită întreprinderilor să înceapă cu ușurință o activitate economică, să se extindă și să desfășoare activitatea respectivă în alte state membre prin servicii publice electronice end-to-end.
Pentru a face progrese în ceea ce privește aceste priorități de politică, prezentul plan de acțiune cuprinde o serie de acțiuni concrete menite să contribuie la crearea unor administrații publice transfrontaliere favorabile întreprinderilor și să sprijine mobilitatea cetățenilor.
În prezent, informațiile și sfaturile legate de piața unică, mecanismele de soluționare a problemelor, punctele de contact și procedurile referitoare la această piață nu funcționează ca un tot unitar, ci sunt dispersate, incomplete, nu sunt suficient de interconectate și nu sunt întotdeauna ușor de utilizat, nici la nivelul UE, nici la nivel național. Prin urmare, utilizatorilor le este greu să găsească informațiile adecvate și asistența de care au nevoie. Comisia va propune așadar crearea unui portal digital unic, care să fie bazat pe portaluri, puncte de contact și rețele existente și care să extindă, să îmbunătățească și să raționalizeze ansamblul informațiilor, asistenței și serviciilor de rezolvare a problemelor necesare pentru o funcționare transfrontalieră eficientă și care să le permită utilizatorilor să efectueze în întregime online procedurile naționale cel mai frecvent utilizate.
Comisia va transforma portalul european e-justiție în ghișeu unic care va permite obținerea de informații referitoare la justiția europeană și accesul la procedurile judiciare din statele membre. Pentru anul 2016, aceste transformări vor include lansarea unor instrumente de comunicare directă între cetățeni și instanțele din alte state membre (e-CODEX), precum și introducerea motorului de căutare ECLI (identificatorul european de jurisprudență). Alte măsuri vor urma Planului de acțiune multianual 2014-2018 privind e-justiția europeană.
Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru instituirea interconectării obligatorii între registrele comerțului din toate statele membre 25 , astfel încât să se permită accesul, prin intermediul portalului european e-justiție, la anumite informații referitoare la societățile înregistrate în statele membre și să se garanteze faptul că toate registrele comerțului din UE pot comunica între ele pe cale electronică, într-un mod sigur și securizat. Transparența și accesul la informații actualizate cu privire la societăți vor spori încrederea în piața unică și vor reduce sarcinile administrative pentru întreprinderi.
De asemenea, Comisia va continua dezvoltarea interconectării electronice a registrelor de insolvență în vederea sporirii transparenței și a securității juridice în cadrul pieței interne 26 . Regulamentul (UE) nr. 2015/848 obligă statele membre să instituie, până în 2018, propriile registre electronice naționale de insolvență, interconectarea registrelor de insolvență fiind prevăzută pentru anul 2019. Aceste informații vor deveni disponibile pe portalul european e-justiție.
O mai bună utilizare a instrumentelor digitale de către societăți pentru a se conforma cerințelor prevăzute de dreptul societăților comerciale pe parcursul diferitelor etape ale ciclului lor de viață ar conduce la soluții mai simple și mai puțin împovărătoare pentru societăți. Pe lângă propunerea privind societatea cu răspundere limitată cu asociat unic, Comisia va examina, în cadrul unei inițiative, astfel cum s-a subliniat în strategia privind piața unică, și alte modalități 27 de a facilita utilizarea soluțiilor digitale pe toată durata ciclului de viață al unei societăți, în special în ceea ce privește procedurile de înregistrare online și depunerea electronică de documente și informații 28 ale societăților în registrele comerțului, inclusiv în context transfrontalier.
Comisia va face propuneri legislative vizând extinderea mecanismului electronic unic de înregistrare și de plată a TVA astfel încât să includă vânzările online transfrontaliere de bunuri fizice, realizate între întreprinderi și consumatori, în scopul reducerii sarcinii administrative, care reprezintă unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere.
După cum s-a anunțat în cadrul pieței unice digitale, un proiect-pilot de mare anvergură privind punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată” în context transfrontalier în domeniul relațiilor dintre întreprinderi și administrațiile publice (business-to-government) va fi lansat în 2016, cu participarea statelor membre.
În plus, pe baza aceluiași principiu, Comisia va înființa un ghișeu unic european pentru raportarea în domeniul transportului maritim. Într-un context mai larg, Comisia lucrează la digitalizarea documentelor de transport pentru toate modurile de transport și la promovarea acceptării acestora de către autoritățile publice.
|
Acțiuni Comisia: |
Data-țintă |
|
7.Va prezenta o propunere privind un portal digital unic. |
2017 |
|
8.Va transforma portalul european e-justiție în ghișeu unic pentru informații cu privire la chestiunile legate de justiția europeană. |
2016 |
|
9.Va institui, în cooperare cu statele membre, interconectarea obligatorie a registrelor comerțului din toate statele membre. |
2017 |
|
10.Va continua să dezvolte interconectarea electronică a registrelor de insolvență. |
2019 |
|
11.Va prezenta o inițiativă privind facilitarea utilizării soluțiilor digitale pe toată durata ciclului de viață al unei societăți. |
2017 |
|
12.Va prezenta o propunere legislativă privind extinderea mecanismului electronic unic de înregistrare și de plată a TVA. |
2016 |
|
13.Va lansa un proiect-pilot referitor la principiul „doar o singură dată” pentru întreprinderi. |
2016 |
|
14.Va stabili un ghișeu unic pentru raportarea în domeniul transportului maritim și va digitaliza documentele electronice de transport. |
2018 |
Pentru a veni în sprijinul mobilității transfrontaliere a cetățenilor, Comisia va institui schimbul electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI), făcând astfel posibilă interconectarea administrațiilor responsabile cu securitatea socială, în scopul de a efectua schimburi de date electronice între 32 de țări 29 . Obiectivul EESSI este de a consolida protecția drepturilor cetățenilor, permițând schimbul electronic de informații personale în materie de securitate socială în UE între administrațiile competente ale statelor membre.
Comisia va continua să dezvolte Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), punând la dispoziție mai multe servicii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori, sporind integrarea între sistemele serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și portal prin favorizarea schimburilor de profiluri (CV-uri) ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă 30 . Acest lucru va facilita mobilitatea în UE a persoanelor care își caută un loc de muncă.
Comisia va sprijini statele membre în dezvoltarea unor servicii de e-sănătate care să permită, de asemenea, schimbul transfrontalier de prescripții electronice pe baza orientărilor privind prescripțiile electronice adoptate de Rețeaua de e-sănătate 31 , precum și a unor soluții de telemedicină și de telemonitorizare, în special pentru ca îngrijirile medicale să fie asigurate cu succes de către rețelele europene de referință 32 . În plus, Comisia va susține elaborarea unui raport și a unor orientări de către Rețeaua de e-sănătate cu privire la accesul electronic al cetățenilor la propriile date medicale.
|
Acțiuni Comisia: |
Data-țintă |
|
15.Va finaliza instituirea schimbului electronic de informații în materie de securitate socială. |
2019 |
|
16.Va continua dezvoltarea Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă EURES. |
2017 |
|
17.Va sprijini statele membre în dezvoltarea unor servicii transfrontaliere de e-sănătate. |
2016- 2018 |
Viitoarele inițiative propuse în cadrul acestei priorități ar putea avea drept obiectiv furnizarea de servicii transfrontaliere fără discontinuități, care să fie puse la dispoziția cetățenilor pentru „evenimentele importante ale vieții” (cum ar fi schimbarea locului de muncă, schimbarea domiciliului sau căsătoria) și a întreprinderilor, pentru a le facilita începerea unei activități economice, extinderea și desfășurarea activității în alte state membre. Alte inițiative din cadrul acestei priorități ar putea, de asemenea, să vizeze îmbunătățirea calității serviciilor de guvernare electronică existente care sunt puse la dispoziția cetățenilor și întreprinderilor din alte state membre.
3.3.Facilitarea interacțiunii digitale dintre administrații și cetățeni/întreprinderi pentru servicii publice de înaltă calitate
Noul mediu digital oferă posibilitatea unei mai bune interacțiuni între cetățeni, întreprinderi și organizații neguvernamentale, pe de o parte, și administrațiile publice, pe de altă parte. Există o legătură strânsă între competitivitate și serviciile publice de înaltă calitate, acest tip de servicii influențând alegerea locurilor în care urmează să se realizeze investiții. Din experiențele recente reiese că există un potențial promițător pentru furnizarea unor astfel de servicii publice de înaltă calitate, printr-o mai mare implicare a întreprinderilor, a cetățenilor și a cercetătorilor în conceperea și furnizarea acestor servicii, precum și prin asigurarea unui feedback menit să asigure îmbunătățirea serviciilor, atunci când este necesar. Această abordare duce la o reducere și mai mare a birocrației, la facilitarea utilizării și la diminuarea costurilor de furnizare a serviciilor.
În plus, prin deschiderea accesului la datele și serviciile sectorului public și prin facilitarea reutilizării acestora de către terți, în conformitate cu principiul „credibilitate și securitate”, administrațiile publice pot promova noi oportunități în materie de cunoaștere, creștere economică și creare de locuri de muncă. Prin deschiderea accesului la datele lor, administrațiile publice devin mai transparente, sporindu-și gradul de asumare a responsabilității și apropiindu-se mai mult de cetățeni.
Având în vedere aceste priorități de politică, Comisia le va furniza cetățenilor și întreprinderilor din UE servicii online de înaltă calitate și accesibile, prin transformarea site-urilor gestionate de Comisie într-o prezență pe internet care să fie tematică și orientată către utilizator. Această transformare va schimba în mod semnificativ modul în care Comisia interacționează online cu cetățenii, oferind o prezență pe internet utilă, coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Acest lucru va spori transparența și va permite implicarea și participarea cetățenilor și a întreprinderilor la programele UE și la procesul de elaborare a politicilor Uniunii.
Pentru a facilita interacțiunea dintre cetățeni și administrațiile publice, Comisia va examina posibilitatea aplicării principiului „doar o singură dată” în cazul cetățenilor în context transfrontalier, cu respectarea pe deplin a cadrului juridic privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private.
În cadrul Inițiativei europene în domeniul cloud computingului 33 , Comisia va crea o platformă care să le permită autorităților publice să deschidă accesul la datele și serviciile lor, punând astfel bazele „administrației ca serviciu” (Government as a Service - GaaS) pentru UE.
Întreprinderile și a cetățenii au nevoie, din ce în ce mai mult, de acces la date de înaltă calitate, interoperabile și reutilizabile pentru a furniza servicii noi, în special în domeniul datelor spațiale. Utilizarea datelor spațiale în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului, planificării traficului și în scopuri științifice poate genera noi inovații care să răspundă unor nevoi ale societății, cum ar fi reducerea efectelor negative asupra mediului. În această privință, Comisia va favoriza crearea unor aplicații destinate utilizatorilor finali, inclusiv a unor aplicații specifice la nivelul UE, astfel încât să recolteze în mod mai eficient de la cetățeni și întreprinderi datele furnizate prin intermediul infrastructurii pentru informații spațiale (INSPIRE) pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la nivelul UE, în special în ceea ce privește promovarea respectării obligațiilor de raportare și a respectării reglementărilor 34 . Se va îmbunătăți astfel elaborarea de politici bazate pe date concrete și se vor sprijini procesele de guvernare electronică care necesită date spațiale de înaltă calitate (de exemplu, cadastre, hărți, adrese, clădiri, parcuri, situri protejate, zone de risc natural etc.).
|
Acțiuni Comisia: |
Data-țintă |
|
18.Va evalua posibilitatea de a aplica principiul „doar o singură dată” în cazul cetățenilor, în context transfrontalier. |
2019 |
|
19.Va accelera dezvoltarea și adoptarea infrastructurii de date la care face referire Directiva INSPIRE. |
2016-2020 |
|
20.Își va transforma site-urile internet pentru a încuraja o mai mare implicare și participare a cetățenilor și a întreprinderilor la programele UE și la procesul de elaborare a politicilor Uniunii. |
2018 |
Inițiativele viitoare care ar putea fi propuse în cadrul acestei priorități ar trebui să contribuie la implicarea cetățenilor, a întreprinderilor și a societății civile în conceperea, producerea și furnizarea participativă a serviciilor publice și să faciliteze interacțiunea dintre administrațiile publice, pe de o parte, și întreprinderi și cetățeni, pe de altă parte. Printre inițiativele noi s-ar putea număra recoltarea de date din diferite surse și reutilizarea datelor și a serviciilor sectorului public, pentru ca alți actori (publici sau privați) să creeze servicii noi și inovatoare. În plus, o serie de inițiative se pot axa pe sporirea transparenței administrațiilor publice, având în vedere faptul că se preconizează ca implicarea și participarea părților interesate să sporească și gradul de asumare a responsabilității și încrederea și, în același timp, să reducă posibilitățile de corupție.
4.Punerea în aplicare a planului de acțiune
Prezentul plan de acțiune prevede acțiuni care urmează să fie lansate în 2016 și 2017. O serie de acțiuni suplimentare ar putea fi necesare pentru a se atinge obiectivele prevăzute în cadrul fiecărei priorități politice de mai sus și pentru a se realiza adaptarea la evoluția rapidă a mediului tehnologic.
Comisia poate propune noi măsuri în vederea punerii în aplicare a legislației UE sau în scopul inițierii unor acțiuni comune. Părțile interesate (inclusiv un grup de state membre) au, de asemenea, posibilitatea de a propune acțiuni care să fie puse în aplicare în cadrul planului de acțiune privind guvernarea electronică, în special pentru diferite evenimente importante ale vieții, prin intermediul unei platforme digitale interactive de implicare.
De asemenea, Comisia va institui și va prezida un „comitet director al planului de acțiune privind guvernarea electronică” alcătuit din reprezentanți ai statelor membre care sunt responsabili cu strategiile naționale referitoare la guvernarea electronică. Acest comitet director va avea responsabilitatea de a coordona planul de acțiune (dar nu și acțiunile individuale din cadrul acestuia), mai precis de a evalua și de a selecta acțiunile nou-identificate pe întreaga durată a planului de acțiune și de a coordona punerea în aplicare și monitorizarea eficientă a măsurilor din cadrul planului de acțiune. În cazul în care o acțiune propusă conduce la o inițiativă a Comisiei, aceasta va fi supusă cerințelor Comisiei privind o mai bună legiferare 35 .
Concretizarea măsurilor propuse în prezentul plan de acțiune privind guvernarea electronică va fi posibilă numai printr-un angajament comun al Comisiei și al statelor membre și printr-o asumare în comun a responsabilităților, la toate nivelurile administrative.