21.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 389/80


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009

[COM(2016) 157 final – 2016/0084 (COD)]

(2016/C 389/11)

Raportor:

domnul Cillian LOHAN

La 8 aprilie 2016 și 11 aprilie 2016, în conformitate cu articolul 114 și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul și, respectiv, Parlamentul European au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009

[COM(2016) 157 final – 2016/0084 (COD)].

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 30 iunie 2016.

În cea de a 518-a sesiune plenară, care a avut loc la 13 și 14 iulie 2016 (ședința din 14 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz în unanimitate, cu 184 de voturi pentru.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei, care urmărește să îmbunătățească funcționarea pieței interne în sectorul îngrășămintelor, în conformitate cu planul de acțiune privind economia circulară. CESE consideră că, dacă va fi extinsă și la alte sectoare, această abordare poate contribui la durabilitatea mediului în general, inclusiv la dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă și protecția mediului.

1.2.

Comitetul sprijină propunerea de a extinde domeniul de aplicare al regulamentului în vigoare, creând condiții de concurență echitabile pentru îngrășămintele organice și pe bază de deșeuri și eliminând limitele în materie de inovare. Cu toate acestea, CESE recomandă menținerea și aplicarea tuturor principiilor esențiale de protecție a mediului, inclusiv a principiului precauției.

1.3.

CESE este de acord cu crearea unui sistem eficient de control, etichetare și trasabilitate, care să asigure calitatea și siguranța produselor și care să implice toate părțile interesate. Comitetul sugerează să se aplice sistemul de etichetare deja în uz pentru produsele de protecție a plantelor, spre a se furniza informații clare despre utilizarea și conservarea îngrășămintelor. În plus, CESE recomandă crearea unei metode oficiale de analiză pentru a se verifica valabilitatea oricărui sistem de etichetare și pentru a se asigura că există soliditate adecvată în integritatea oricărui sistem de etichetare.

1.4.

Comitetul observă că fertilitatea solului și protecția acestuia constituie aspecte esențiale ale propunerii Comisiei, dar menționează că acest obiectiv va fi dificil de atins fără o directivă-cadru privind solul. Mai mult, subliniază că este necesar să se țină seama de diferențele în ceea ce privește solurile între statele membre, ceea ce ar trebui să conducă la adoptarea unor standarde specifice.

1.5.

Comitetul sprijină propunerea de a stabili limite pentru a reduce conținutul de cadmiu și alte metale grele din îngrășăminte. CESE, conștient de faptul că această decizie va crește costurile de producție a îngrășămintelor pe bază de fosfat provenit din exploatații miniere de rocă de bază, dorește să sublinieze că aceasta este o oportunitate majoră pentru îngrășămintele biologice organice de a atinge o cotă de piață semnificativă. Acest lucru, la rândul său, va crea noi oportunități, contribuind la stimularea inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

1.6.

CESE recunoaște că producătorii pot alege să respecte legislația europeană sau națională în domeniul etichetării, dar, având în vedere impactul potențial al normelor și standardelor naționale divergente în ce privește distorsionarea și fragmentarea pieței, dorește să sublinieze importanța unei abordări care evită concurența neloială și nerespectarea celor mai înalte standarde de trasabilitate, calitate și siguranță.

1.7.

Comitetul observă că unele definiții și standarde privind îngrășămintele provenite din materii prime secundare nu sunt clare. În special, pe măsură ce sunt propuse directive și regulamente referitoare la principiile unei economii circulare, va fi esențială o definiție a „materiilor prime secundare”. Pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a noului regulament, CESE recomandă o mai bună integrare și armonizare cu directiva existentă privind deșeurile.

1.8.

Comitetul consideră că trecerea la o economie circulară reprezintă o provocare crucială pentru Europa și pentru generațiile viitoare. Pentru a urma această cale, recomandă să se furnizeze stimulente care să încurajeze întreprinderile doritoare să își adapteze producția și să se lanseze inițiative menite să sprijine schimbarea: în domeniile informării, sensibilizării, educației și formării profesionale.

1.9.

Strategiile statelor membre privind tratarea apelor reziduale, infrastructura și gestionarea lor ar trebui să recunoască valoarea apei reziduale și a nămolului ca surse de materii prime pentru industria îngrășămintelor organice.

1.10.

Colectarea și producția la scară regională, sprijinite de rețele de distribuție pe întreg teritoriul statelor membre, ar trebui să constituie o parte integrantă a structurii pieței îngrășămintelor pe bază de compuși organici.

2.   Introducere

2.1.

Propunerea Comisiei a fost elaborată pentru a oferi soluții concrete la problemele care au apărut în evaluarea ex post  (1) a actualului Regulament privind îngrășămintele (2), în cadrul mai larg al planului de acțiune privind economia circulară (3).

2.2.

Mai exact, propunerea urmărește să abordeze două probleme evidente care afectează piața internă în sectorul îngrășămintelor:

condițiile de concurență între îngrășămintele obținute din materii prime organice sau secundare în conformitate cu modelul economiei circulare și cele produse în conformitate cu modelul economiei lineare le favorizează pe acestea din urmă (4). Această denaturare a concurenței (5) descurajează investițiile în produse mai durabile și împiedică tranziția către economia circulară (6);

regulamentul în vigoare nu reușește să răspundă unor anumite preocupări și limitări în ce privește impactul îngrășămintelor CE asupra solului, apelor interioare, apelor marine și a produselor alimentare. În lipsa unor orientări la nivelul UE, statele membre au stabilit limite unilaterale, în special în ceea ce privește concentrația de cadmiu din îngrășămintele anorganice pe bază de fosfat, accentuând fragmentarea pieței.

2.3.

Punctele principale ale propunerii Comisiei sunt următoarele:

eticheta „îngrășăminte CE” (7) să fie mai accesibilă și să se creeze condiții de concurență armonizate pentru îngrășămintele cele mai inovatoare și durabile, inclusiv cele produse din materii organice (inclusiv deșeuri biologice și subproduse de origine animală) sau materii prime secundare. Produsele care vizează îmbunătățirea eficienței proceselor nutriționale ale plantelor, cum ar fi aditivii agronomici și biostimulatorii plantelor (8), vor fi, de asemenea, incluse printre produsele fertilizante cu marcajul CE;

garantarea faptului că produsele introduse pe piață sunt sigure și de înaltă calitate, prin intermediul unui sistem adecvat de control, etichetare și trasabilitate, care să îi implice pe producători, importatori, distribuitori și operatorii economici (9) și să modernizeze evaluarea conformității și supravegherea pieței în conformitate cu noul cadru legislativ pentru legislația privind produsele. Se va păstra opțiunea existentă pentru producători de a alege să îndeplinească noile cerințe armonizate sau normele naționale (10);

stabilirea unor valori-limită pentru metalele grele (în special cadmiu (11)) și contaminanții din produsele fertilizante, pentru a stimula investițiile în îngrășăminte mai durabile.

2.4.

Potrivit Comisiei, propunerea ar aduce o serie de beneficii, printre care se numără:

crearea a aproximativ 120 000 de locuri de muncă datorită reciclării deșeurilor biologice în îngrășăminte organice;

reducerea dependenței de materiile prime importate (de exemplu, fosfatul): deșeurile biologice reciclate ar putea înlocui până la 30 % din îngrășămintele anorganice;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie cauzate de producția de îngrășăminte anorganice;

reducerea poluării cauzate de nutrienții în exces, în special a eutrofizării ecosistemelor;

o utilizare mai eficientă a resurselor;

reducerea globală a costurilor de punere în conformitate pentru operatorii economici;

reducerea cu 65 % a costurilor aferente introducerii de noi produse pe piață suportate de către industrie.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută propunerea Comisiei, atât deoarece aduce soluții pentru anumite aspecte critice pe piața îngrășămintelor, cât și pentru contribuția ei la tranziția către o economie circulară.

3.2.

Comitetul își reafirmă sprijinul pentru orice inițiativă care urmărește să închidă bucla în contextul planului de acțiune privind economia circulară (12). CESE consideră că crearea unor condiții de concurență armonizate pentru îngrășămintele organice este un obiectiv de mediu important, precum și un factor relevant pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă.

3.3.

CESE susține necesitatea de a elimina barierele care limitează libera circulație a materiilor prime secundare (inclusiv materiile prime secundare organice) și inovarea, menținându-se și aplicându-se în același timp toate principiile esențiale de protecție a mediului, inclusiv principiul precauției.

3.4.

Comitetul sprijină propunerea de a institui un sistem eficace de control, etichetare și trasabilitate, cu scopul de a garanta siguranța și calitatea acestor produse și, în special:

aplicarea sistemului de etichetare deja în uz pentru produsele de protecție a plantelor (13), spre a furniza agricultorilor informații clare despre utilizarea și conservarea îngrășămintelor;

stabilirea unui standard comun pentru prezentarea și comunicarea informațiilor solicitate, în conformitate cu anexa III;

crearea unei metode oficiale de analiză pentru a se verifica valabilitatea oricărui sistem de etichetare și pentru a asigura că există soliditate adecvată în integritatea oricărui sistem de etichetare aplicat.

3.5.

CESE recunoaște că producătorii pot alege să respecte legislația europeană sau națională în domeniul etichetării, dar ar dori să sublinieze faptul că divergențele dintre normele și standardele naționale constituie una dintre cauzele principale ale actualei distorsionări și fragmentări a pieței. Din acest motiv, recomandă o abordare țintită, pentru a evita noi riscuri de concurență neloială și neconformitate cu cele mai înalte standarde de trasabilitate, calitate și siguranță.

3.6.

Comitetul observă că fertilitatea solului și protecția acestuia constituie aspecte esențiale ale propunerii Comisiei, dar menționează că acest obiectiv va fi dificil de atins fără o directivă-cadru privind solul. Aceasta poate stabili și implementa standarde comune pentru utilizarea sustenabilă și protecția solului (14). Mai mult, subliniază că este necesar să se țină seama de diferențele în ceea ce privește solurile între statele membre, ceea ce ar trebui să conducă la adoptarea unor standarde specifice.

3.7.

Comitetul este de acord cu stabilirea de limite pentru a reduce treptat conținutul de cadmiu și alte metale grele din îngrășăminte. În același timp, este conștient de faptul că reducerea imediată și radicală a nivelurilor de cadmiu din îngrășăminte va duce la creșterea costurilor de producție și, implicit, a costurilor pentru agricultori și consumatori. În linie cu tulburările care fac parte din tranziția către un model de economie circulară, această deviere de cost, și, prin urmare, de preț, ar putea fi un instrument economic pentru a stimula schimbarea la nivel de consumator sau agricultor. Agricultorii trebuie să fie protejați împotriva creșterii drastice a prețurilor și, prin urmare, să beneficieze de accesul la îngrășăminte pentru a răspunde nevoilor lor.

3.8.

CESE subliniază că competitivitatea IMM-urilor ar putea fi afectată de costurile suplimentare de asigurare a conformității (15). Având în vedere valoarea strategică a acestui regulament, Comitetul recomandă furnizarea de stimulente pentru a încuraja tranziția IMM-urilor către o producție mai durabilă (16). Direcțiile generale ale Comisiei responsabile pentru cercetare și agricultură vor avea de jucat un rol esențial în acest proces.

3.9.

CESE consideră că tranziția către îngrășăminte mai durabile, precum și către o economie circulară, necesită un angajament ferm din partea tuturor părților implicate (producători, agricultori, lucrători și consumatori). Consultanța tehnică și bunele practici evoluează continuu, dar nu sunt întotdeauna bine comunicate. Ca și în alte domenii, informarea, campaniile de sensibilizare, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale (17). Forumul privind economia circulară, care ar urma să fie găzduit de CESE, astfel cum s-a propus în Avizul NAT/676 „Pachetul privind economia circulară”, poate avea un rol în realizarea acestui lucru.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE este de acord că biostimulatorii plantelor ar trebui incluși printre produsele fertilizante cu marcajul CE și excluși din regulamentul privind produsele de protecție a plantelor, modificându-se Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 așa cum se propune la articolul 46. Cu toate acestea, Comitetul invită Comisia să monitorizeze îndeaproape acest proces, astfel încât să se asigure că nu este folosit pentru a eluda legislația privind produsele de protecție a plantelor, ceea ce ar prezenta potențiale riscuri pentru sănătate și amenințări la adresa mediului.

4.2.

Comitetul consideră că îngrășămintele pe bază de materii prime secundare pot, în viitor, constitui o parte importantă a unei economii circulare integrate (18). Pentru a îmbunătăți armonizarea cu Directiva-cadru privind deșeurile (19), CESE sugerează:

să se facă o distincție mai clară între „material agricol utilizat în agricultură” (exclus din domeniul de aplicare al Directivei-cadru privind deșeurile) și definițiile deșeurilor, subproduselor și privind încetarea statutului de deșeu. Aceste definiții nu sunt întotdeauna clare și pot conduce la pierderea unor oportunități de inovare;

să se stabilească o definiție mai bună a unui subprodus, atunci când este folosit ca îngrășământ;

să se introducă o nouă distincție între deșeurile productive/subprodusele utilizate direct în agricultură ca îngrășământ (de exemplu, materii fecale și digestat) și situația în care aceste produse sunt utilizate drept componente.

4.3.

Încetarea statutului de deșeu (20), astfel cum este definită în propunerea Comisiei, se aplică îngrășămintelor, nu și componentelor lor. CESE sugerează ca acest concept să se aplice componentelor, deoarece orice operațiuni de recuperare trebuie să vizeze componentele inițiale, și nu îngrășămintele, ca produse finale.

4.4.

Comitetul este convins că aplicarea teoriei „Nudge” ar putea fi un instrument util pentru atingerea obiectivului general al unei piețe interne mai eficiente, în contextul tranziției către o economie circulară, implicându-i și mobilizându-i pe producători, agricultori și consumatori, și încurajând opțiuni și comportamente mai durabile.

4.5.

Apele reziduale urbane prezintă un potențial ca materii prime secundare pentru această industrie emergentă. Analiza infrastructurii apelor reziduale la nivelul statelor membre ar trebui încurajată, pentru a se obține o apreciere exactă a raportului costuri-beneficii pentru investițiile în dezvoltarea infrastructurii, acordând prioritate furnizării de ape reziduale de înaltă calitate, separate în mod corect, bogate în substanțe nutritive. Urina poate fi o sursă fiabilă de fosfor și azot fără concentrațiile de metale grele asociate prezente, în special, în depozitele de rocă de bază cu conținut de fosfați.

4.6.

Colectarea și producția la scară regională, sprijinite de rețele de distribuție pe întreg teritoriul statelor membre, ar trebui să constituie o parte integrantă a structurii pieței îngrășămintelor pe bază de compuși organici. Acest model poate fi completat de o multitudine de dispozitive de colectare la nivel local și, dacă este posibil, de unități de producție.

4.7.

Comitetul observă că reducerile ambițioase ale concentrațiilor de cadmiu pot fi atinse mai ușor prin acordarea unei atenții sporite îngrășămintelor pe bază de fosfat din alte surse decât roca de bază contaminată cu cadmiu.

4.8.

Derogările de la cadrul juridic REACH (înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice) trebuie să meargă dincolo de compost, pentru a încuraja noi oportunități de piață și inovarea în domenii precum struvitul și produsele conexe.

4.9.

CESE încurajează Comisia să includă categorii suplimentare de materii componente în anexe, pentru a ține pasul cu progresele tehnologice care permit producerea de îngrășăminte sigure și eficiente din materii prime secundare recuperate, cum ar fi cărbunele biologic și cenușa.

4.10.

CESE încurajează Comisia să creeze stimulente pentru a sprijini reciclarea gunoiului de grajd, conform principiilor economiei circulare. În același timp, este important să nu creăm sisteme care să sprijine producția excesivă de gunoi de grajd. Alte avize privind reforma PAC (21), precum și necesitatea de a reforma sistemele noastre agricole subliniază că este necesar să se reducă numărul regiunilor în care se produce gunoi de grajd concentrat, ca parte a unei reforme globale a sistemelor agroalimentare către un model de dezvoltare durabilă.

Bruxelles, 14 iulie 2016.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  Centrul pentru servicii de strategie și evaluare (CSES), Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele – raport final, 2010.

(2)  CE 2003/2003.

(3)  COM(2015) 614/2.

(4)  Comisia estimează că îngrășămintele anorganice reprezintă 80 % din valoarea de piață, în timp ce îngrășămintele organice și organo-minerale reprezintă împreună 6,5 %, iar substraturile de cultură, amelioratorii de sol și amendamentele minerale bazice reprezintă aproximativ 10,5 % din valoarea de piață. Se consideră că biostimulatorii plantelor și aditivii agronomici, deși reprezintă doar 3 % din valoarea de piață, au un puternic potențial de dezvoltare pe piață.

(5)  Regulamentul în vigoare garantează libera circulație numai pentru îngrășămintele incluse în anexa I. Obținerea etichetei „îngrășăminte CE” necesită, în principal, o modificare a anexei I, dar acest lucru este atât de complicat, încât 50 % din îngrășămintele aflate în prezent pe piață sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului, cea mai mare parte a acestora fiind fabricate din materiale organice sau biologice reciclate din lanțul alimentar.

(6)  Comisia atrage atenția asupra triplei provocări legate de utilizarea îngrășămintelor: 1) elemente nutritive sunt pierdute în mediu, ceea ce înseamnă costuri ridicate în materie de sănătate și atenuare a efectelor pagubelor; 2) fosforul este o materie primă critică care provine din afara Europei: 90 % din îngrășămintele pe bază de fosfat sunt importate din țări terțe; 3) cadmiul este o componentă esențială a îngrășămintelor pe bază de fosfat, al cărui impact asupra mediului este deosebit de periculos.

(7)  Regulamentul privind îngrășămintele din 2003 a creat două categorii: „îngrășăminte CE” și „îngrășăminte non-CE” (cunoscute și sub numele de „îngrășăminte naționale”). Cele din urmă pot fi introduse pe piețele naționale, deoarece acestea sunt conforme cu cerințele naționale, și pot, de asemenea, să circule pe piața UE în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 764/2008 privind recunoașterea reciprocă.

(8)  COM(2016) 157 final, Introducere, punctele 14 și 15.

(9)  COM(2016) 157 final, Introducere, punctele 23-27.

(10)  Dacă producătorii doresc să își vândă produsele în alte țări din UE, dar nu doresc ca produsele lor să aibă marcajul CE, pot face acest lucru, sub rezerva recunoașterii reciproce între statele membre.

(11)  Limitele pentru conținutul de cadmiu în îngrășăminte vor fi reduse de la 60 mg/kg la 40 mg/kg după 3 ani, și la 20 mg/kg după 12 ani.

(12)  Avizul CESE privind un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, JO C 264, 20.7.2016, p. 98.

(13)  Regulamentul (UE) nr. 547/2011.

(14)  Avizul CESE privind instituirea unui cadru pentru protecția solurilor, JO C 168, 20.7.2007, p. 29.

(15)  Comisia Europeană, „Test de competitivitate – materiale fertilizante”, 2013. Acest studiu arată că, pentru anumite întreprinderi, de exemplu IMM-urile care produc compost, costurile de asigurare a conformității ar putea reprezenta până la 10 % din costurile de producție, având impact direct asupra competitivității IMM-urilor.

(16)  Avizul CESE privind utilizarea durabilă a fosforului, JO C 177, 11.6.2014, p. 78.

Avizul CESE privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, punctul 1.1, JO C 12, 15.1.2015, p. 75.

(17)  A se vedea nota de subsol 12.

(18)  Avizul CESE privind economia circulară: crearea de locuri de muncă și planul de acțiune verde pentru IMM-uri, punctul 2.8, JO C 230, 14.7.2015, p. 99.

(19)  2008/98/CE, articolul 2 alineatul (1) litera (f).

(20)  COM(2016) 157 final, articolul 18.

(21)  JO C 354, 28.12.2010, p. 35.