21.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 389/43


Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European referitoare la un plan de acțiune privind TVA: Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei”

[COM(2016) 148 final]

(2016/C 389/06)

Raportor:

domnul Daniel MAREELS

Coraportor:

domnul Giuseppe GUERINI

La 2 mai 2016, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European referitoare la un plan de acțiune privind TVA: Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei

[COM(2016) 148 final].

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 29 iunie 2016.

În cea de a 518-a sesiune plenară, care a avut loc la 13 și 14 iulie 2016 (ședința din 13 iulie 2016), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 113 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută planul de acțiune privind TVA destinat instituirii unui regim definitiv al TVA în UE și este de acord atât cu obiectivele, cât și cu abordarea pe baza a patru piloni, în cadrul unei perspective pe termen scurt și mediu. Este vorba în acest punct de a face un salt calitativ, pentru a sprijini astfel piața unică și a contribui la crearea de locuri de muncă, la creștere, investiții și competitivitate.

1.2.

Pentru Comitet, este important ca realizarea tuturor componentelor planului de acțiune să fie urmărită ca tot unitar și indivizibil. Acest lucru este îndeosebi relevant pentru pasul către un regim de TVA definitiv. Realizarea efectivă a acestui pas, care este prevăzută în planul de acțiune abia pentru o a doua fază și depinde de evaluarea independentă de către statele membre, trebuie să fie în orice caz dorită și avută în vedere într-un termen rezonabil, în caz contrar fiind posibil ca obiectivele urmărite să fie compromise.

1.3.

În ce privește prima etapă prevăzută în planul de acțiune, care este limitată la anumite livrări de bunuri, Comitetul încurajează toate părțile implicate să analizeze în ce mod pot fi adăugate mai rapid și serviciile la noul regim, astfel încât să se reducă și problemele aferente acestei etape (de tranziție). De asemenea, s-ar putea concepe metode pentru a introduce serviciile financiare într-o formulă mai de ansamblu în regimul de TVA.

1.4.

În opinia Comitetului, reformarea regimului actual ar trebui să ducă la un regim definitiv de TVA, clar, coerent, robust și cuprinzător, dar și proporțional și adaptat exigențelor viitorului („future-proof”). În acest context, Comitetul este de acord cu opțiunea propusă, vizând determinarea regimului de TVA aplicabil în temeiul principiului țării de destinație, întrucât pe această cale se creează condiții echitabile de concurență pentru toți furnizorii de pe aceeași piață națională și vor apărea mai puține distorsiuni ale pieței.

1.5.

În opinia Comitetului, trebuie acordată multă atenție și adaptării la exigențele întreprinderilor în general și în special la nevoile IMM-urilor. În pofida noutăților și simplificărilor propuse în planul de acțiune, există în continuare preocupări substanțiale cu privire la caracterul complex și dificil al reglementării viitoare și la sarcina administrativă care ar putea fi introdusă prin aplicarea ei.

1.6.

Fără a se aduce atingere clarității și securității juridice, care trebuie să fie prioritare în definitivarea regimului de TVA, Comitetul pledează în favoarea unei reflecții privind o mai mare simplificare și reducere a sarcinii administrative, în cadrul căreia se poate avea în vedere o abordare proporțională pentru IMM-uri, fără însă a afecta caracterul neechivoc și celelalte caracteristici esențiale ale regimului definitiv de TVA. IMM-urile ar trebui implicate de la bun început în detalierea acestor propuneri.

1.7.

De asemenea, ar trebui avut în vedere un sistem modern și cuprinzător de punere a informațiilor utile la dispoziția întreprinderilor, de exemplu prin intermediul unui portal web. Acesta ar trebui să ajute în special întreprinderile mici să concureze pe picior de egalitate cu alte întreprinderi și cu furnizori din sectorul public. La nivel mai general, scopul este să se faciliteze și să devină mai atractiv pentru toate întreprinderile, și în special pentru IMM-uri, să desfășoare activități transfrontaliere în UE.

1.8.

CESE este satisfăcut de atenția substanțială acordată reducerii deficitului de încasări de TVA și a vulnerabilității față de frauda care vizează această taxă, mai ales în momentul de față, când sumele sunt ridicate, de până la 170 de miliarde EUR pe an. Este important ca acestui obiectiv să i se acorde atenție în mod prioritar și să se obțină rapid rezultate, printre altele printr-o mai bună colaborare între serviciile fiscale, precum și cu administrațiile vamale din interiorul UE și pentru țări terțe, prin asigurarea unor administrații fiscale mai eficiente și a unui rol mai solid al Eurofisc, prin consolidarea respectului voluntar față de reguli și printr-o mai bună recuperare a impozitelor datorate.

1.8.1.

În opinia Comitetului, statele membre trebuie să consolideze capacitatea serviciilor lor fiscale sub toate aspectele, atât ca resurse umane, cât și din punct de vedere financiar și tehnic. Aceasta le-ar permite să garanteze funcționarea adecvată și corectă a noului regim, astfel încât să scadă și nivelul fraudei.

1.8.2.

În afara acțiunilor prevăzute de planul de acțiune în acest sens, Comitetul se întreabă dacă nu ar trebui să se recurgă la mai multe, eventual alte mijloace în acest scop, urmând exemplul recentelor acorduri internaționale privind schimbul automat de date cu privire la impozitele directe.

1.8.3.

În aceeași ordine de idei, CESE consideră că ar trebui să se acorde deosebită atenție caracteristicilor și proprietăților intrinseci ale noului regim de TVA în ce privește vulnerabilitatea față de fraudă. Noile norme, o supraveghere adecvată și un control mai extins, dispunând de mijloacele necesare, inclusiv juridice, pentru asigurarea punerii în aplicare, ar trebui să ducă de manieră coerentă la un regim de TVA mai lipsit de echivoc și mai corect aplicat. În acest cadru, trebuie studiată și scutirea existentă pentru importurile de loturi mici care se aplică furnizorilor din afara UE, însă Comitetul pledează pentru o abordare nuanțată a acestui aspect.

1.9.

Dacă scopul urmărit este structurarea concretă a efortului de combatere a fraudei, Comitetul consideră că trebuie acționat în mod țintit și proporțional. Întreprinderile de bună-credință trebuie protejate: acestora nu trebuie să li se impună niciun fel de noi măsuri disproporționate.

1.10.

Comitetul este satisfăcut de atenția acordată noilor evoluții în materie de e-comerț și forme de organizare a întreprinderilor. Este important ca mediul să asigure claritate și certitudine pentru toate părțile implicate, veghindu-se totodată la obținerea unui tratament echitabil pentru toți furnizorii, indiferent dacă aceștia urmează evoluțiile sau rămân în structuri și forme clasice, și pentru toate activitățile lor, fie ele transfrontaliere sau nu.

1.11.

În ce privește sporirea flexibilității de care dispun statele membre cu privire la aplicarea cotelor reduse și referitor la cele două opțiuni în acest sens prevăzute în planul de acțiune, Comitetul se exprimă cu anumite rezerve, întrucât are nevoie de mai multe informații cu privire la posibilitățile propuse, modul în care funcționează și normele care li se aplică. De aceea, Comitetul ar prefera prezentarea unui set de criterii pentru viitorul regim. Flexibilitatea și securitatea juridică trebuie să fie urmărite simultan, reglementarea trebuie să fie transparentă și, din motive de simplificare, numărul cotelor reduse și al scutirilor ar trebui să fie limitat. În condițiile actuale și pe baza informațiilor disponibile, Comitetul își exprimă preferința pentru opțiunea 1, întrucât aceasta este coerentă în mai mare măsură cu criteriile menționate anterior.

2.   Context  (1)

2.1.

Planul de acțiune privind TVA stabilește o traiectorie în vederea creării unui spațiu unic pentru TVA în UE. Acest spațiu trebuie să contribuie la sprijinirea pieței unice, să ajute la impulsionarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a investițiilor și a competitivității și să fie adaptat exigențelor secolului al XXI-lea. Noul sistem trebuie să fie mai simplu, mai puțin vulnerabil față de fraudă și mai favorabil întreprinderilor.

2.2.

Sistemul de TVA actual este extrem de fragmentat și complex, mai ales în context transfrontalier. El nu a fost în măsură să țină pasul cu provocările economiei globale, digitale și mobile din prezent. Există o diferență semnificativă între veniturile preconizate din TVA și veniturile TVA efectiv colectate de autoritățile naționale (deficitul de încasări de TVA), iar sistemul este vulnerabil la fraudă.

2.3.

Abordarea propusă vizează modernizarea și relansarea sistemului de TVA. Se consideră că alte abordări nu constituie opțiuni valabile. Pentru modificarea sistemului este nevoie de unanimitate în rândul statelor membre.

2.4.

Planul de acțiune cuprinde patru componente și cel puțin 27 de măsuri (2). Unele dintre acestea sunt elaborate în conformitate cu orientările pentru o mai bună legiferare (REFIT).

2.4.1.

Nucleul planului de acțiune și principala sa componentă vizează, fără îndoială, principiile de bază pentru instituirea unui viitor spațiu unic de TVA. Intenția este prezentarea în 2017 a unei propuneri de norme definitive.

2.4.1.1.

Sistemul definitiv al TVA se va baza pe principiul impozitării în țara de destinație a bunurilor și serviciilor (3), întrucât principiul impozitării în statul membru de origine s-a dovedit a nu fi fezabil. Acest principiu se aplică tuturor tranzacțiilor, inclusiv celor transfrontaliere. Modalitatea de încasare va evolua treptat în direcția unui sistem mai puțin vulnerabil la fraudă. Aceste propuneri ar urma să fie realizate în două etape.

2.4.2.

La acestea se adaugă câteva inițiative recente, deja în curs de implementare. Acestea vizează:

pe de o parte, eliminarea obstacolelor care stau în calea comerțului electronic pe piața unică. Comisia preconizează prezentarea la finele lui 2016 a unei propuneri de modernizare și de simplificare a TVA, în special pentru IMM-uri;

de cealaltă parte, lansarea în 2017 a unui pachet de măsuri pentru IMM-uri. Acesta va cuprinde măsuri de simplificare care au un impact asupra costurilor de asigurare a conformității în materie de TVA, fiind favorabile întreprinderilor mici.

2.4.3.

Pachetul cel mai substanțial privește măsuri urgente pentru combaterea deficitului de încasări de TVA și a fraudei privind TVA. În cazul acestuia, se pune accentul pe:

îmbunătățirea colaborării dintre serviciile fiscale, precum și cu autoritățile vamale din UE și din țări terțe;

urmărirea unor administrații fiscale mai eficiente și consolidarea rolului Eurofisc;

consolidarea respectării în mod voluntar a normelor;

încasarea impozitelor;

în plus, urmează să fie elaborat un raport de evaluare a Directivei privind asistența reciprocă în materie de recuperare a datoriilor fiscale.

2.4.4.

În ultimul rând, se vizează efortul, pe termen mai lung, de realizare a unei politici modernizate în domeniul cotelor. Intenția este de a se acorda statelor membre mai multă libertate și flexibilitate în ce privește cotele, și mai ales cotele reduse. Urmează inițiative în acest sens în 2017.

3.   Observații și comentarii

3.1.   Planul de acțiune

3.1.1.

CESE salută planul de acțiune vizând realizarea unui spațiu unic de TVA în UE. Este un plan de acțiune ambițios, urgent și necesar, coerent cu efortul de realizare a unei piețe unice mai moderne și mai competitive.

3.1.2.

CESE este de acord cu o abordare bazată pe patru componente (4), care să beneficieze de un tratament diferit pe axa temporală, pe termen scurt și mediu. Scopul este eliminarea insuficiențelor și lacunelor actualului regim tranzitoriu și asumarea unui salt calitativ, răspunzând nevoilor unei piețe unice.

3.1.3.

Comitetul se regăsește în abordarea propusă, în care regimul definitiv de TVA se bazează pe principiul țării de destinație. În același timp, premisa este că noul sistem trebuie să fie clar, coerent, robust și cuprinzător, dar și proporțional și adaptat exigențelor viitoare („future-proof”). În acest context, CESE solicită Comisiei Europene să analizeze, ca precauție, posibilitatea introducerii unui sistem general de taxare inversă (5) a tuturor tranzacțiilor transfrontaliere între întreprinderi (B2B). Deși mecanismul de „taxare inversă” este deja utilizat în unele state membre pentru reducerea fraudei în materie de TVA în ce privește anumite sectoare economice, o aplicare generală a acestui principiu ar putea duce la transferarea riscului de fraudă TVA către sectorul comerțului cu amănuntul.

3.1.4.

Este important ca tranziția către un regim definitiv să aibă loc într-un cadru bine definit. În plus, este foarte important să fie îmbunătățite performanțele serviciilor fiscale naționale și colaborarea lor transfrontalieră și să fie găsite soluții pentru vulnerabilitatea sistemului față de fraudă. În scopul ameliorării ratei de încasare a TVA și al combaterii fraudei, este important să fie încurajate dezvoltarea și schimbul de „bune practici” pe întreg teritoriul UE. Astfel s-ar putea avea de asemenea în vedere introducerea unor termene-limită pentru decontul reciproc al TVA între statele membre. Trebuie depuse toate eforturile pentru reducerea cât mai mult posibil a deficitului de încasări de TVA. Acțiunile întreprinse trebuie să permită atât satisfacerea intereselor administrațiilor naționale (venituri corecte din TVA!), cât și ameliorarea condițiilor echitabile de concurență pentru toți furnizorii.

3.1.5.

În același timp, este deosebit de important ca sistemul să devină mai ușor de utilizat pentru întreprinderi. În centrul acestui deziderat se află claritatea și securitatea juridică. În același timp, este important să fie limitată sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri, fără a fi afectat caracterul neechivoc și celelalte caracteristici esențiale (6) ale regimului definitiv de TVA. În acest scop trebuie să se lucreze la elaborarea unor formulare standard în vederea recuperării TVA, la asigurarea la timp a plăților și la un sistem accesibil de cote de TVA.

3.1.6.

Aplicarea principiului țării de destinație le oferă statelor membre libertatea de a-și stabili cotele, însă acest lucru nu ar trebui să ducă la fragmentare și la o complexitate exagerată. Este recomandabilă o abordare proporțională, care să favorizeze IMM-urile. Trebuie totodată să se țină seama atât de noile evoluții în materie de comerț transfrontalier, economie digitală și mobilă, cât și de toate structurile de întreprindere – existente sau moderne.

3.1.7.

Pentru CESE, efortul de a se ajunge la o politică modernizată în privința cotelor, care să le asigure statelor membre mai multă flexibilitate în ce privește cotele reduse (7), trebuie să se înscrie în principiu în obiectivul aplicării principiului „țării de destinație”, având în vedere că în această situație ar trebui să apară în mod normal mai puține distorsiuni ale pieței. Numărul scutirilor trebuie să fie limitat și, pentru îmbunătățirea eficienței economice, bunurile și serviciile furnizate în regim privat și în regim public ar trebui să facă obiectul aceluiași tratament (8) din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată. Cu cât baza pe care se aplică TVA este mai amplă, cu atât cota poate să fie mai mică pentru a se ajunge la același nivel de venituri din impozitare. În același timp, pe această cale se pot evita distorsiunile economice.

3.1.8.

Pentru CESE, este important ca realizarea planului de acțiune în întregime, cu toate componentele lui, să fie urmărită ca tot unitar și indivizibil. Posibilitatea ca asupra acestui aspect să plutească nesiguranță nu este coerentă cu scopul unui regim de TVA pentru piața unică și are potențialul de a pune în pericol obiectivele urmărite. În opinia CESE, toate garanțiile necesare pentru realizarea acestui obiectiv trebuie integrate în planul de acțiune, mai ales în ce privește trecerea la regimul definitiv de TVA în două etape, din care cea de a doua este în momentul de față (9) dependentă de evaluarea independentă de către statele membre și de decizia acestora. Realizarea efectivă a sistemului definitiv de TVA, prin intermediul celei de a doua etape, ar trebui în orice caz avută în vedere într-un termen rezonabil.

3.1.9.

Din perspectiva realizării complete a planului de acțiune, Comitetul solicită statelor membre să intensifice și să aprofundeze colaborarea în vederea schimbului de date și să consolideze încrederea în eforturile întreprinse pentru punerea în aplicare a textelor și pentru creșterea veniturilor provenite din TVA. În opinia Comitetului, statele membre trebuie să consolideze în acest scop capacitatea serviciilor lor fiscale, care trebuie să dispună de mijloace suficiente atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât și din perspectiva posibilităților financiare și tehnice (TIC, printre altele). Comitetul insistă ca această solicitare să fie sprijinită de Comisie.

3.1.10.

Comitetul așteaptă din partea Comisiei, la momentul potrivit, o evaluare amplă și profundă a impactului măsurilor propuse și a planului de acțiune în ansamblul său. Nu pot lipsi din această evaluare consecințele pentru IMM-uri, în cazul cărora complexitatea și sarcina administrativă constituie provocări importante.

3.2.   Obiectivul cel mai important: către un spațiu unic solid de TVA în Europa – calea către regimul definitiv de TVA

3.2.1.

CESE este de acord cu opțiunea pentru principiul țării de destinație, având în vedere că astfel se creează condiții de concurență echitabile între toți furnizorii de pe aceeași piață națională, oriunde își au ei sediul.

3.2.2.

Conform planului de acțiune, principiul țării de destinație va fi aplicat numai bunurilor în prima etapă a tranziției către un regim definitiv de TVA. Pentru simplitate și pentru preîntâmpinarea unor complicații suplimentare, Comitetul îndeamnă Comisia și statele membre să studieze posibilitatea integrării mai rapide a serviciilor în noul regim și să exploreze metodele posibile pentru integrarea mai generală a serviciilor financiare în regimul de TVA.

3.2.3.

Aplicarea noului sistem implică riscuri de sarcină administrativă suplimentară pentru întreprinderi; ca atare, Comitetul subliniază necesitatea unor norme simplificate privind TVA, mai ales pentru IMM-uri, fără a fi afectat însă caracterul neechivoc al sistemului. Totodată, trebuie să se acorde multă atenție clarității normelor și securității juridice.

3.2.4.

Pentru întreprinderi trebuie să fie ușor și interesant să își extindă activitățile la nivel transfrontalier în interiorul UE. În cazul tranzacțiilor transfrontaliere, principiul țării de destinație presupune ca furnizorii să aplice cota de TVA a statului de proveniență al clienților lor, ceea ce poate duce la complicații și la sarcini suplimentare. Într-adevăr, ei se pot afla astfel în situația de a opera cu sistemele din celelalte 27 de state. Pentru a menține sarcinile care decurg de aici la un nivel rezonabil, trebuie să fie prevăzute sisteme publice de informare, cum ar fi un portal web, unde să fie disponibile, printre alte informații, cotele în vigoare în toate statele membre. Este la fel de important faptul că întreprinderile nu trebuie să se înregistreze decât în țara în care își au sediul. CESE salută de aceea propunerea Comisiei, care are ca scop solicitarea „obligației de înregistrare TVA” numai în țara în care își are sediul întreprinderea, ceea ce le permite întreprinderilor respective să economisească o sumă estimată la aproximativ 1 miliard EUR.

3.3.   Măsurile pentru combaterea deficitului de încasări de TVA și a fraudei.

3.3.1.

CESE este satisfăcut de atenția substanțială acordată eliminării deficitului de încasări de TVA și vulnerabilității față de fraudă a sistemului actual, mai ales în momentul de față, când pierderile ajung până la 170 de miliarde EUR pe an, nu mai puțin de 15,2 % din totalul veniturilor din TVA. Numai frauda transfrontalieră de ridică la 50 de miliarde EUR anual.

3.3.2.

Este important să se acorde în mod prioritar atenție acestui obiectiv și să se obțină rapid rezultate. În afara acțiunilor prevăzute de planul de acțiune în acest sens, Comitetul se întreabă dacă nu ar trebui să se recurgă la mai multe, eventual alte mijloace în acest scop, urmând exemplul recentelor acorduri internaționale privind schimbul automat de date cu privire la impozitele directe și al planurilor (10) Comisiei de a combate evaziunea fiscală.

3.3.3.

În aceeași ordine de idei, CESE consideră că ar trebui să se acorde deosebită atenție caracteristicilor și proprietăților intrinseci ale noului regim de TVA în ce privește vulnerabilitatea față de fraudă. Faptul că frauda poate scădea sensibil (11) prin aplicarea sistemului de plăți în rate în cazul tranzacțiilor transfrontaliere nu trebuie să fie de natură să încetinească eforturile de încasare.

3.3.4.

Noile norme, o supraveghere adecvată și un control mai extins, dispunând de mijloacele necesare, inclusiv juridice, pentru asigurarea punerii în aplicare, ar trebui să ducă de manieră coerentă la un regim de TVA mai lipsit de echivoc și mai corect aplicat.

3.3.5.

CESE consideră că este important ca eliminarea deficitului de încasări de TVA încasate și combaterea fraudei să se desfășoare de manieră țintită. Măsurile vizând reducerea acestei diferențe trebuie să respecte principiul proporționalității și să îmbunătățească funcționarea pieței unice. Întreprinderile de bună-credință trebuie protejate: acestora nu trebuie să li se impună niciun fel de noi măsuri disproporționate.

3.3.6.

Slăbiciunile și lacunele sistemului actual, precum scutirea furnizorilor din afara UE pentru importul de loturi mici creează condiții de concurență inechitabile, distorsionează piața și duc la pierderi substanțiale de venituri pentru autorități (estimate la 3 miliarde EUR anual). Având în vedere că o astfel de reglementare nu se potrivește, de principiu, într-un sistem european modern de TVA, Comitetul pledează pentru o abordare nuanțată din punctul de vedere al costurilor, în care eventual să nu sufere modificări de regim tranzacțiile care nu distorsionează concurența, cum ar fi trimiterile mici și sporadice de valoare redusă, cu scopuri pur private.

3.3.7.

S-ar putea trage și învățăminte din abordările din trecut. Astfel, s-ar putea studia oportunitatea, în viitor, a unei evaluări ample a sistemului de TVA, vizând nu numai normele și funcționarea lor, ci și, în sens mai larg, măsura în care sistemul se potrivește cu nevoile economiei și ale autorităților, precum și contribuția lui la proiectul european. O astfel de evaluare ar putea avea loc la intervale regulate.

3.4.   A se ține seama de o serie de noi evoluții în materie de e-comerț și forme de organizare a întreprinderilor

3.4.1.

CESE este satisfăcut de atenția acordată în planul de acțiune modelelor de întreprindere inovatoare și progresului tehnologic, într-un mediu care se digitalizează din ce în ce mai mult. În sens mai amplu, este necesar să se țină seama de toate evoluțiile importante și care au în vedere situația din viitor. Această abordare ar avea efecte pozitive și pentru reziliența în viitor (caracterul „future-proof”) a sistemului de TVA.

3.4.2.

În opinia CESE, obiectivul este stabilirea unor norme TVA în acest mediu care să asigure claritate și siguranță pentru toate părțile implicate.

3.4.3.

În același timp, trebuie să se vegheze la egalitatea de tratament între toți furnizorii care oferă (transfrontalier sau nu) aceleași bunuri sau servicii, indiferent dacă urmează noile evoluții (ofertă în format digital) sau dacă rămân la canale și forme de afacere clasice (în format fizic). CESE încurajează implementarea unor măsuri de simplificare, precum un prag universal de TVA în UE, pentru a facilita activitatea întreprinderilor nou-înființate (start-up) în domeniul comerțului electronic, și consideră că acest prag ar trebui să fie deschis tuturor IMM-urilor.

3.5.   A se ține seama de nevoile IMM-urilor

3.5.1.

CESE salută și subliniază atenția acordată IMM-urilor în planul de acțiune. Este important și necesar ca planul de acțiune să prevadă realizarea unor măsuri specifice, cu norme proporționale și adecvate pentru IMM-uri, așa cum s-a arătat în alte secțiuni ale prezentului aviz.

3.5.2.

Se salută intenția de a elabora un amplu pachet de măsuri de simplificare în favoarea acestor întreprinderi. Intențiile exprimate în planul de acțiune necesită însă clarificări și precizări suplimentare. În opinia CESE, este esențial ca IMM-urile să fie implicate în proces de la bun început.

3.5.3.

Pentru întreprinderile din sectorul agricol, ar fi de dorit ca posibilitatea, în prezent facultativă, de a prevedea compensații pentru TVA-ul plătit în contextul anumitor achiziții să devină o obligație pentru toate statele membre. În același timp, ar trebui ca activitățile de prelucrare a produselor agricole desfășurate de organizațiile de producători agricoli și de alte entități similare să fie asimilate producției agricole.

3.6.   Măsurile privind cota redusă

3.6.1.

În ce privește flexibilitatea sporită în materie de cote reduse, Comitetul își exprimă preocuparea că aceasta ar putea duce la o și mai mare fragmentare a cotelor de TVA între statele membre, ceea ce ar avea un efect negativ asupra clarității și aplicabilității sistemului, mai ales pentru IMM-uri.

3.6.2.

În ce privește opțiunile în acest sens prevăzute în planul de acțiune, Comitetul se exprimă cu anumite rezerve, întrucât are nevoie de mai multe informații cu privire la posibilitățile propuse, modul în care funcționează și normele care li se aplică. De aceea, Comitetul ar prefera prezentarea unui set de caracteristici ale viitorului regim. Flexibilitatea și securitatea juridică trebuie să fie urmărite simultan, reglementarea trebuie să fie transparentă, iar numărul cotelor reduse și al scutirilor ar trebui să fie limitat. În condițiile actuale și pe baza informațiilor disponibile, Comitetul își exprimă preferința pentru opțiunea 1 (12), întrucât aceasta este coerentă în mai mare măsură cu criteriile menționate anterior.

3.6.3.

CESE solicită ca rolul și relevanța strategică a întreprinderilor sociale (13) să fie luate în considerare în cadrul viitorului regim definitiv de TVA. În acest sens, s-ar putea avea în vedere o revizuire a punctului 155 din anexa III la Directiva 2006/112/CE sau o nouă prevedere care să dispună aplicarea cotei reduse pentru servicii sociale, de sănătate și educative furnizate persoanelor defavorizate de către instituții al căror caracter social este certificat. Ar trebui să se aibă în vedere, în particular, ca în noul regim TVA să se aplice scutiri sau cote reduse pentru produsele și serviciile destinate persoanelor cu dizabilități și persoanelor defavorizate.

3.6.4.

De asemenea, este important să fie menținute scutirile de TVA acordate în prezent într-o serie de state membre organizațiilor de voluntari, în virtutea caracterului specific al organizațiilor respective și a absenței relevanței transfrontaliere.

3.6.5.

În cadrul Directivei revizuite privind TVA, ar putea fi analizată posibilitatea ca fiecare stat membru să poată aplica produselor de lux cote mai ridicate de TVA decât cota standard și ar trebui să se cerceteze care sunt normele aplicabile într-un astfel de caz.

3.6.6.

În conformitate cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului, anumitor insule europene li s-a acordat un regim special de TVA și anumite derogări pentru a compensa handicapurile fizice, economice și demografice permanente ale acestora. Având în vedere importanța acestor regimuri pentru întreprinderile și economiile locale din insule, CESE solicită menținerea lor.

Bruxelles, 13 iulie 2016.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  Textul care urmează se bazează în mare măsură pe textul planului de acțiune.

(2)  Șapte măsuri sunt menționate în plan, iar alte 20 în documentul „20 measures to tackle the VAT gap” (20 de măsuri pentru a combate deficitul de încasări de TVA). A se vedea http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/tax_cooperation/vat_gap/2016-03_20_measures_en.pdf

(3)  Principiul „țării de destinație”.

(4)  A se vedea punctul 2.4 de mai sus.

(5)  Cunoscut și sub termenul în limba engleză „reversed charge”.

(6)  A se vedea punctul 3.1.3.

(7)  A se vedea punctul 2.4.4 de mai sus.

(8)  De exemplu, în sectorul îngrijirii, întreprinderile particulare trebuie în general să aplice TVA, spre deosebire de furnizorii publici, care beneficiază adesea de scutiri.

(9)  În versiunea actuală a planului de acțiune. A se vedea punctul 4, ultimul paragraf.

(10)  A se vedea Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne, anunțată de Comisie la 28 ianuarie 2016 (așa-numita Directivă anti-BEPS). http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1465293669136&uri=CELEX:52016PC0026 și http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-159_ro.htm. A se vedea în acest sens și Avizul CESE ECO/405, Pachetul antievaziune, din 28 aprilie 2016 (JO C 264, 20.7.2016, p. 93).

(11)  Cu circa 40 de miliarde EUR, respectiv 80 %.

(12)  Opțiunea 1 vizează „extinderea și revizuirea periodică a listei de bunuri și servicii eligibile pentru cote reduse”.

(13)  Cu privire la economia socială, a se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativă pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale” [COM(2011) 682 final].