9.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 378/146

—

având în vedere Raportul Comisiei din 27 octombrie 2010 intitulat „Raport privind cetățenia UE în 2010: eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE” COM(2010)0603,

—

având în vedere rezultatele consultării publice privind cetățenia UE, organizată de Comisie între 9 mai și 27 septembrie 2012,

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 referitoare la Raportul Cetățenia UE în 2010: Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE (1),

—

având în vedere audierea organizată în comun de Comisia pentru petiții, de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și de Comisia Europeană la 19 februarie 2013, intitulată „Valorificarea cetățeniei UE”, și audierea din 24 septembrie 2013, intitulată „Impactul crizei asupra cetățenilor europeni și consolidarea implicării democratice în guvernarea Uniunii”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 mai 2013 intitulată „Raport privind cetățenia UE – 2013. Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră” COM(2013)0269),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind deliberările Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat prin articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Partea a doua din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, intitulată „Nediscriminarea și cetățenia Uniunii” și Titlul V din Carta drepturilor fundamentale;

—

având în vedere articolele 9, 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0107/2014),

A.

întrucât Tratatul de la Lisabona a consolidat conceptul de cetățenie a UE și drepturile derivate;

B.

întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este unul din pilonii cetățeniei europene, creând o interfață între cetățeni și instituțiile europene, cu scopul de a apropia UE de cetățenii săi, și transformând UE într-un concept cu semnificații și cu o credibilitate din ce în ce mai mare pentru aceștia;

C.

întrucât drepturile inerente cetățeniei Uniunii sunt consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

D.

întrucât toate statele membre s-au angajat să respecte normele UE convenite de comun acord privind dreptul oricărui cetățean al Uniunii de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre, nediscriminarea și valorile comune ale Uniunii Europene, în special respectarea drepturilor fundamentale, acordând o atenție deosebită drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită cetățeniei naționale și drepturilor minorităților, care decurg din acesta; întrucât toate statele membre trebuie să pună capăt încălcărilor drepturilor fundamentale legate de cetățenie, pentru a nu da naștere unei duble discriminări/unor standarde duble; întrucât minoritatea romă se confruntă în continuare cu o discriminare răspândită, iar progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale de incluziune a romilor sunt încă limitate;

E.

întrucât libera circulație a persoanelor reprezintă unul dintre elementele esențiale ale cetățeniei UE și poate contribui la reducerea decalajului dintre locurile de muncă și abilități în piața internă; întrucât, conform unui sondaj Eurobarometru Flash din februarie 2013, peste două treimi din respondenți au fost de acord, pe bună dreptate, că libera circulație a persoanelor în UE aduce avantaje globale pentru economia propriei lor țări; întrucât criteriile Schengen ar trebui să fie de natură tehnică și nu ar trebui utilizate pentru a limita accesul la libera circulație a cetățenilor;

F.

întrucât discriminarea pe motive de naționalitate există încă în anumite țări din UE;

G.

întrucât obținerea și pierderea cetățeniei naționale a fost ridicată în petiții, mai ales din punctul de vedere al efectelor asupra cetățeniei europene; întrucât mulți petiționari, mulți aparținând minorităților într-un stat membru, și-au exprimat dorința de a vedea mai multe legi coordonate privind cetățenie în Europa;

H.

întrucât au fost primite mai multe plângeri cu privire la exercitarea dreptului de vot la alegerile europene și municipale, precum și cu privire la retragerea dreptului de vot la alegerile naționale, după o perioadă de timp petrecută în străinătate;

I.

întrucât a scăzut încrederea publică în Uniunea Europeană iar cetățenii săi traversează o perioadă dificilă din cauza gravei crize economice și sociale;

J.

întrucât alegerile din 2014 vor fi primele desfășurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care extinde în mod semnificativ competențele Parlamentului European; întrucât alegerile europene reprezintă o oportunitate de a consolida încrederea publicului în sistemul politic, de creare a unei sfere publice europene și de consolidare a vocii și a rolului cetățenilor, care este una dintre cele mai importante condiții prealabile pentru consolidarea democrației în statele membre și în UE; întrucât o funcționare democratică, transparentă a Parlamentului European reprezintă unul dintre principalele atuuri în promovarea valorilor și a integrării europene;

K.

întrucât Uniunea Europeană, prin tratatele sale și prin Carta drepturilor fundamentale, apără o Europă a drepturilor și a valorilor democratice, a libertății, a solidarității și a securității și garantează o mai bună protecție a cetățenilor europeni;

L.

întrucât cetățenii sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii prin Parlamentul European și au dreptul democratic de a candida și de a vota în alegerile europene, chiar și atunci când se găsesc într-un stat membru altul decât cel propriu, întrucât exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor europene și locale de către cetățenii europeni care își au reședința într-un alt stat membru nu este înlesnită și promovată suficient în niciunul din statele membre,

M.

întrucât Uniunea Europeană a creat un nou drept pentru cetățenii europeni de a organiza și susține o inițiativă cetățenească europeană, prin depunerea de propuneri de politici la instituțiile europene, iar acest lucru a fost folosit de milioane de cetățeni europeni începând cu 1 aprilie 2012,

1.

salută Raportul Comisiei privind cetățenia UE – 2013 (COM(2013)0269) care anunță noi acțiuni în 12 domenii ce vizează consolidarea drepturilor cetățenilor UE;

2.

salută faptul că foarte multe dintre cele 25 de măsuri anunțate în Raportul Comisiei privind cetățenia UE în 2010 au fost între timp finalizate de Comisie și de alte instituții ale UE;

3.

subliniază faptul că cetățenii trebuie să fie în măsură să ia decizii informate cu privire la exercitarea drepturilor lor prin tratat și, prin urmare, ar trebui să fie furnizate toate informațiile necesare, concentrându-se nu numai pe drepturi abstracte, ci și pe informații practice, ușor accesibile, cu privire la problemele economice, sociale, administrative, juridice și culturale; solicită autorităților naționale, regionale și locale să promoveze o mai bună înțelegere a cetățeniei europene și să explice beneficiile sale concrete pentru cetățeni;

4.

salută inițiativele Comisiei care vizează îmbunătățirea gradului de conștientizare de către cetățeni a drepturilor lor prin intermediul Europe Direct și Europa ta și îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile de a difuza informații despre rețeaua SOLVIT pentru cetățeni și societăți comerciale; propune, în acest sens, difuzarea mai multor informații cu privire la cetățenia europeană cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei la 9 mai;

5.

îndeamnă Comisia să se asigure că sunt disponibile consultările sale publice în toate limbile oficiale ale UE, astfel încât să nu aibă loc nicio discriminare pe bază de limbă; menționează activitățile Parlamentului, și mai ales ale Comisiei pentru petiții, privind platformele mass-mediei sociale ca un mijloc excelent de creare a unei interacțiuni și a unui dialog cu cetățenii;

6.

încurajează statele membre să ofere mai mult spațiu pentru educație politică în domeniul afacerilor europene în cadrul programelor școlare, să adapteze pregătirea profesorilor în consecință și, în acest sens, să asigure know-how-ul și resursele necesare; subliniază că educația accesibilă joacă un rol vital în formarea viitorilor cetățeni, permițându-le să dobândească o bază solidă de cunoștințe generale, promovând responsabilizare individuală, solidaritatea și înțelegerea reciprocă și consolidarea coeziunii sociale; observă, în acest sens, că educația este esențială ca mijloc ce le permite oamenilor să participe pe deplin la viața democratică, socială și culturală și, prin urmare, consideră că nu ar trebui făcute reduceri substanțiale în fondurile alocate pentru educație;

7.

consideră că este deosebit de important să se încurajeze recunoașterea angajamentului voluntarilor, pentru a valida competențele și expertiza dobândite în acest mod și pentru a elimina obstacolele în calea liberei circulații;

8.

subliniază importanța societății civile organizate în consolidarea cetățeniei europene active; consideră, prin urmare, esențială facilitarea pe viitor a activității transfrontaliere a acestor organizații pentru reducerea sarcinilor birocratice și asigurarea unei finanțări adecvate; își reiterează apelul (2) pentru stabilirea statutului asociației europene, deoarece acest lucru poate facilita construirea de proiecte între cetățenii din diferite state membre ale UE în cadrul unei organizații transnaționale; subliniază necesitatea de a crea un cadru structurat pentru dialogul civic european care să dea substanță practică cetățeniei participative;

9.

regretă opțiunile existente de derogare a anumitor state membre de la unele dispoziții actuale din tratatele UE, ceea ce subminează și generează diferențe de facto între drepturile cetățenilor care trebuie să fie egale în temeiul tratatelor UE;

10.

subliniază rolul vital jucat de către statele membre în aplicarea corectă a legislației europene; consideră că încă trebuie să se înregistreze progrese și că este necesară o cooperare consolidată între instituțiile europene și autoritățile locale și naționale; consideră că o cooperare sporită ar fi un mijloc eficient de rezolvare a problemelor la nivel informal și în special a impedimentelor de ordin administrativ; în acest sens, salută intenția Comisiei de a sprijini, începând din 2013, prin intermediul sistemului său de înfrățire a orașelor în programul „Europa pentru cetățeni”, schimburile de bune practici între municipalități și proiecte care vizează îmbunătățirea cunoștințelor despre și punerea în aplicare corectă a drepturilor cetățenilor; consideră că un set de instrumente practice privind drepturile cetățenilor UE adaptat pentru autoritățile locale și regionale ar putea continua să îmbunătățească aplicarea corectă;

11.

regretă faptul că în statele membre nu există aceleași căi de atac pentru părinți și copii în caz de separare sau de divorț; afirmă că, din acest motiv, sute de părinți din Europa s-au adresat Comisiei pentru petiții pentru ca aceasta să devină mai activă în acest sens, în ciuda competențelor sale limitate în domeniu;

12.

se așteaptă ca noul portal web dedicat petițiilor, care va fi disponibil la începutul anului 2014, să transforme procesul de petiționare într-un instrument atrăgător, transparent și ușor de folosit și de către persoanele cu dizabilități; invită Comisia și celelalte instituții să recunoască în mod adecvat procesul de petiționare pe site-urile lor internet;

13.

salută faptul că, până în noiembrie 2013, trei inițiative ale cetățenilor europeni (ICE) foarte diferite au atins pragul necesar; salută audierilor planificate a organizatorilor de ICE reușite înainte de alegerile europene; invită statele membre să promoveze dreptul de a organiza și sprijini ICE și de a pune în aplicare Regulamentul (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească europeană într-un mod favorabil incluziunii, asigurându-se că sunt pregătite să valideze atât semnăturile cetățenilor proprii care locuiesc în afara granițelor, cât și pe cele ale cetățenilor din alte state membre care își au reședința pe teritoriul lor;

14.

invită toate statele membre în care nu există un ombudsman național să înființeze o astfel de instituție pentru a răspunde așteptărilor tuturor cetățenilor europeni; afirmă că, în prezent, doar în Italia și în Germania nu există un ombudsman național;

15.

invită Comisia să monitorizeze cu regularitate modul în care formalitățile administrative legate de intrare și de ședere a cetățenilor UE sunt prelucrate în statele membre; invită Comisia să își asume un rol activ pentru a garanta că procedurile puse în aplicare de statele membre respectă pe deplin valorile și drepturile omului recunoscute de tratatele europene; subliniază faptul că unul dintre pilonii principali ai pieței unice este mobilitatea forței de muncă; subliniază avantajele pozitive aduse de forța de muncă migrantă din UE economiei statelor membre; în acest sens, invită Comisia să monitorizeze îndeaproape situația și să ia măsurile corespunzătoare pentru a elimina potențialele obstacole, cum ar fi birocrația excesivă, cu care se confruntă la nivel național această libertate fundamentală;

16.

recunoaște că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Europene de Justiție (3), condițiile de obținere și pierdere a cetățeniei unui stat membru sunt reglementate exclusiv în conformitate cu legislația națională a fiecărui stat membru; solicită, însă, o mai bună coordonare și un schimb mai structurat de bune practici între statele membre cu privire la legislația lor în materie de cetățenie în scopul de a garanta drepturile fundamentale și mai ales certitudine juridică pentru cetățeni; solicită orientări comune cuprinzătoare care să clarifice relația dintre cetățenia națională și cea europeană;

17.

solicită statelor membre care interzic dreptul de vot propriilor cetățeni ce aleg să trăiască într-un alt stat membru pentru o perioadă lungă de timp să pună capăt acestei practici și să-și revizuiască legislația în mod corespunzător pentru a asigura drepturi depline în materie de cetățenie pe parcursul întregului proces; recomandă ca statele membre să ia toate măsurile pentru a ajuta și a asista în mod eficient cetățenii care doresc să voteze sau să candideze în alte state decât propriul lor stat; subliniază necesitatea ca cetățenii UE să își exercite dreptul de vot în alegerile naționale organizate în țara de origine din statul membru în care își au reședința.

18.

solicită statelor membre să protejeze și să pună în valoare esența cetățeniei UE prin descurajarea oricăror forme de discriminare pe motive de naționalitate; deplânge orice retorică populistă care își propune să genereze practici de discriminare bazate numai pe motive de naționalitate;

19.

invită partidele politice europene și filialele lor naționale să organizeze campanii electorale transparente înainte alegerilor europene din 2014 și să trateze în mod eficient problema scăderii ratei de participare la alegeri și a îndepărtării tot mai mari a cetățenilor de instituțiile UE; consideră că desemnarea la nivel european a candidaților pentru postul de președinte al Comisiei de către partidele politice europene este un pas important către crearea unui veritabil spațiu public european și este convins că perspectiva unei europenizări a campaniei electorale poate fi realizată numai prin activități paneuropene și prin rețelele mass-mediei locale și naționale, în special ale societăților publice, în domeniile radiodifuziunii, televiziunii și internetului;

20.

subliniază că trebuie informați cetățenii care au dreptul de a vota la alegerile municipale și europene, în cazul în care locuiesc în afara țării lor de origine și de promovare a acestui drept prin diferite mijloace; îndeamnă Comisia să nu aștepte până în mai 2014, pentru a-și lansa manualul de prezentare a acestor drepturi din UE „într-un limbaj clar și simplu”;

21.

invită toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să-și îmbunătățească transparența și să facă accesul la documente mai simplu și mai ușor de utilizat, deoarece acest lucru ar permite cetățenilor să fie implicați mai profund în procesul decizional; invită instituțiile Uniunii și, în principal, Comisia Europeană să urmeze proceduri mai eficiente pentru a răspunde, cât mai repede posibil, cererilor legitime ale cetățenilor europeni; invită toate instituțiile Uniunii, și în special Parlamentul, să asigure transparența și responsabilitatea în egală măsură;

22.

salută adoptarea recentă a activităților de finanțare a celor două programe principale UE în domeniul cetățeniei UE în perioada 2014-2020, și anume programele „Drepturi și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”; consideră că este extrem de regretabil faptul că în special pachetul financiar pentru cel de-al doilea program, care sprijină proiectele privind cetățenia europeană activă, a fost redus drastic de către guvernele statelor membre în comparație cu perioada 2007-2013;

23.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la petițiile ce reflectă situația delicată a unor locuitori care, datorită statutului lor, nu pot beneficia în totalitate de drepturile lor la liberă circulație sau de drepturi de vot depline la alegerile locale; invită Comisia Europeană și statele membre în cauză să faciliteze regularizarea statutului lor în astfel de cazuri;

24.

este profund preocupat de obstacolele cu care se confruntă încă cetățenii în exercitarea drepturilor lor individuale pe piața internă și este de părere că nesiguranța economică actuală din Europa trebuie, de asemenea, soluționată prin eliminarea acestor obstacole; prin urmare, salută noile inițiative anunțate de Comisie pentru consolidarea rolului cetățenilor de consumatori și de lucrători în întreaga Europă;

25.

subliniază că trebuie îmbunătățit schimbul de informații cu privire la oportunitățile de stagii și ucenicii în alte țări ale UE, prin intermediul rețelei EURES; este alarmat de rata șomajului, mai ales că aceasta afectează tinerii; salută propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (4) și invită statele membre să respecte principiile stabilite în orientări;

26.

invită statele membre să îmbunătățească informarea cetățenilor europeni cu privire la drepturile și obligațiile lor și să faciliteze respectarea în mod egal acestor drepturi atât în țările lor de origine, cât și într-un alt stat membru;

27.

atrage atenția asupra nemulțumirilor unor petiționari, în majoritate cetățeni UE expatriați, care au declarat că au întâmpinat probleme în ceea ce privește achiziția, transferul și dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în diferite țări;

28.

recunoaște problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități care își exercită dreptul la libera circulație și solicită introducerea unui card european al persoanelor cu handicap, valabil în toată Europa, pentru persoanele cu dizabilități;

29.

invită statele membre să organizeze măsuri de coordonare și cooperare menite să asigure o rezolvare eficientă a chestiunilor precum taxe de înmatriculare duble, discriminări fiscale și impozitare dublă în context transfrontalier și să acorde o atenție sporită realităților legate de mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor; consideră că aspectele legate de impozitarea dublă sunt insuficient tratate în convențiile fiscale bilaterale existente sau în acțiunile unilaterale întreprinse de către un stat membru și ar necesita o acțiune concertată la nivelul Uniunii;

30.

regretă existența unor obstacole transfrontaliere în chestiuni civile sau sociale, cum ar fi dreptul familiei sau pensiile, care împiedică mulți cetățeni să beneficieze pe deplin de cetățenia UE;

31.

reamintește faptul că cetățenii UE aflați pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru ai cărui resortisanți sunt nu este reprezentat au dreptul la protecție din partea autorităților diplomatice sau consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii statului membru respectiv, și subliniază importanța acestei dispoziții ca principiu;

32.

invită fiecare stat membru să creeze, în fiecare stat, cât mai curând posibil, un ghișeu unic pentru coordonarea proiectelor cu impact transfrontalier; de exemplu proiectele cu un impact social, cum ar fi serviciile de urgență, sau mai ales proiectele cu impact asupra mediului, cum ar fi proiectele în domeniul energiei eoliene, care uneori nu fac obiectul nici al unei consultări între locuitorii aflați de o parte și de alta a unui frontiere și nici al unui studiu de impact;

33.

invită Comisia să realizeze o evaluare detaliată a beneficiilor și provocărilor pe care le ridică Anul european al cetățenilor 2013(AEC); regretă faptul că, din cauza subfinanțării și a lipsei de ambiție politică, AEC a avut un profil slab în mass-media și nu a reușit să genereze o dezbatere amplă, larg vizibilă privind cetățenia europeană, care ar fi putut contribui la îmbunătățirea unor instrumente sau la crearea altora;

34.

invită Comisia să prezinte propuneri pentru a recunoaște voluntariatul ca element care contribuie la cetățenie;

35.

invită Comisia să publice și să difuzeze o explicație referitoare la drepturile cetățenilor, înainte și după Tratatul de la Lisabona, în scopul de a recâștiga încrederea cetățenilor;

36.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.