15.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 12/93


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă

[COM(2014) 254 final/2]

(2015/C 012/15)

Raportor:

dl Seamus BOLAND

Coraportor:

dl Gonçalo LOBO XAVIER

La 13 mai 2014, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă

COM(2014) 254 final/2.

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 1 octombrie 2014.

În cea de-a 502-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 octombrie 2014 (ședința din 15 octombrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 143 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere.

1.   Concluzii și recomandări

1.1

CESE salută documentul Comisiei, care vizează valorificarea la maximum a potențialului pe care mările și oceanele noastre îl oferă în materie de ocupare a forței de muncă prin inovare, punând în special accentul pe biotehnologie marină, energia oceanelor și exploatarea minieră a fundului mării.

1.2

CESE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de coordonare a acțiunilor lansate de sectorul public și cel privat și observă că tensiuni de acest tip există între statele membre. De asemenea, lipsa unor date și sisteme de date adecvate necesare pentru o informare corespunzătoare cu privire la mările noastre și potențialul lor este o piedică în calea dezvoltării inovării, în ciuda eforturilor depuse de câteva universități și institute de cercetare din statele membre. CESE consideră că incapacitatea de a rezolva aceste probleme împiedică accesul cetățenilor europeni la noile oportunități în materie de locuri de muncă.

1.3

CESE susține în continuare că inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” este fundamentală pentru dezvoltarea economiei albastre, dar necesită un sprijin sporit din partea Comisiei. Un astfel de sprijin presupune, printre altele, o susținere legislativă, precum și un ajutor financiar pe termen lung și informații mai ample cu privire la programele existente în domeniul inovării.

1.4

CESE recomandă cu insistență ca deficiențele identificate de inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” să fie abordate cât mai urgent de Comisie și de fiecare dintre statele membre.

1.5

CESE consideră că, în acord cu abordarea științifică a documentului, este necesar să se ia în considerare strategiile turismului de coastă pentru a spori nu numai interesul societății civile față de acest domeniu, ci și pentru a valorifica la maximum avantajele unei cooperări integrate între cele două viziuni ale procesului.

1.6

CESE recomandă ca comunitățile din zonele de coastă și insulare, care se confruntă cu un grav declin al industriilor tradiționale, să fie implicate pe deplin în toate stadiile dezvoltării economiei albastre pentru garantarea unui echilibru corect între activitățile de cercetare și dezvoltare și cele de turism care pot genera locuri de muncă și prosperitate. Făcând această recomandare, CESE ține să precizeze că toate comunitățile implicate în economia albastră ar trebui să fie reprezentate în cadrul unui dialog constructiv între toate părțile interesate. În plus, aceste comunități, în special cele insulare, au un potențial neîndoielnic și o contribuție proprie în materie de inovare în domeniul economiei albastre.

1.7

În cadrul elaborării strategiilor care vizează stimularea ocupării forței de muncă în economia albastră, este esențial să fie inclusă inovarea în domenii precum construcția de nave, acvacultura, infrastructura portuară și pescuitul. Având în vedere că necesitatea respectării diverselor cerințe în materie de mediu este din ce în ce mai acută, CESE recomandă ca orice măsură în materie de politică marină propusă de Comisie să se axeze pe potențialul de creare de locuri de muncă care derivă din adaptarea la noile cerințe în materie de mediu.

1.8

Este clar că, în cadrul politicii actuale, dezvoltarea ocupării forței de muncă prin inovare în economia albastră va fi mult încetinită. În acest context, CESE recomandă cu fermitate Comisiei Europene să facă eforturi pentru ca toate părțile implicate să cadă de acord asupra unui calendar inteligent, care să vizeze măsuri de punere în aplicare rapidă a tuturor strategiilor.

1.9

Deși salută măsurile propuse de Comisie, CESE are convingerea că acestea sunt insuficiente și nu beneficiază de un angajament corespunzător din partea statelor membre. În acest context, este nevoie ca, înainte de 2016, să aibă loc un summit al UE consacrat în mod special economiei albastre. La acesta ar trebui să participe ministerele responsabile pentru afacerile maritime și cele din domeniile conexe, iar scopul său ar trebui să fie definirea priorităților privind strategiile-cheie și stabilirea de comun acord a unor calendare de punere în aplicare care să convină tuturor statelor membre, în funcție de caracteristicile fiecăruia. De asemenea, Comitetul recomandă ca societatea civilă, inclusiv lucrătorii și grupurile marginalizate, să fie reprezentate în cadrul forumului privind economia albastră și știința, propus să se desfășoare în 2015.

2.   Explicație și context

2.1

În 2011, Comisia Europeană a adoptat o comunicare pe tema „Creșterea albastră” (1), care demonstra potențialul în materie de locuri de muncă al sprijinirii potențialului oceanelor, mărilor și zonelor de coastă la nivel european. Totodată este subliniat rolul pe care l-ar putea juca energia oceanică la lărgirea oportunităților de ocupare a forței de muncă.

2.2

În prezent, conform estimărilor, contribuția sectorului maritim, în ansamblu, la PIB-ul UE se situează între 3 % și 5 %, acest sector asigurând 5,6 milioane de locuri de muncă și generând 495 miliarde EUR în cadrul economiei europene. 90 % din comerțul exterior și 43 % din schimburile comerciale din interiorul UE se desfășoară pe cale maritimă. Sectorul construcțiilor navale și sectoarele conexe asigură 10 % din producția totală. În jur de 1 00  000 de nave operează în Europa, atât în sectorul pescuitului, cât și în acvacultură. Totodată, se dezvoltă activități mai recente, precum extracția minereurilor și parcurile eoliene (Uniunea Europeană în explicații – Afaceri maritime și pescuit, 2014 http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/en/fisheries_en.pdf).

2.3

Se înțelege, de asemenea, că toate statele membre și UE sunt preocupate de faptul că exploatarea nedurabilă a mărilor noastre amenință echilibrul fragil al ecosistemelor marine. În schimb, acest lucru constituie o provocare pentru inițiativele menite să creeze mai multe locuri de muncă și să contribuie la Strategia Europa 2020.

2.4

De asemenea, Comisia este conștientă de deficiențele identificate în cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, precum investițiile insuficiente în cunoaștere, accesul redus la finanțare, costurile ridicate ale drepturilor de proprietate intelectuală, ritmul lent al realizării unor standarde interoperabile, utilizarea ineficace a achizițiilor publice și suprapunerile în materie de cercetare. Alte deficiențe au fost identificate în Analiza anuală a creșterii efectuată de Comisie în 2014, printre care: cooperarea insuficientă a sectoarelor public și privat în materie de inovare, transpunerea insuficientă a rezultatelor cercetării în produse și servicii și lipsa din ce în ce mai acută de personal calificat.

2.5

Disponibilitatea datelor care furnizează informații detaliate privind caracteristicile fundului mării, precum o cartografie a habitatelor de pe fundul mării, geologia fundului mării, precum și alte elemente necunoscute legate de mediul marin este limitată, ceea ce constituie un obstacol în calea dezvoltării mai rapide a inovării.

2.6

Se constată un număr considerabil de inițiative gestionate de politica Comisiei Europene. Printre acestea se numără:

disponibilitatea datelor fără nicio restricție;

integrarea sistemelor de date;

adoptarea strategiei europene privind cercetarea în domeniul marin.

2.7

În ciuda reformei din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, mii de comunități de coastă se află în declin. Multe dintre acestea consideră că și-au pierdut competitivitatea pe mare și că ar avea nevoie de un sprijin considerabil pentru a-și pune la punct flota de pescuit. Același declin se observă și la nivelul serviciilor auxiliare precum construcția și întreținerea navelor și furnizarea de alte servicii conexe.

2.8

Printre mările care înconjoară Europa se numără: Marea Adriatică și Marea Ionică, Oceanul Arctic și Marea Irlandei, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului.

3.   Conținutul comunicării Comisiei

3.1

În data de joi, 8 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind inovarea în economia albastră. Obiectivul general al comunicării care face obiectul prezentului aviz este valorificarea potențialului oceanelor și mărilor în materie de creare de locuri de muncă. Ea propune o serie de inițiative destinate dobândirii unei mai bune cunoașteri a oceanelor, îmbunătățirii competențelor necesare pentru aplicarea noilor tehnologii în mediul marin și consolidării coordonării în domeniul cercetării marine. Se propun următoarele măsuri:

crearea unei hărți digitale a întregii suprafețe a fundului mărilor și oceanelor europene până în 2020;

crearea unei platforme de informare online, care să fie operațională înainte de sfârșitul anului 2015, privind proiectele de cercetare în domeniul marin din cadrul programului Orizont 2020, precum și privind cercetarea în domeniul marin finanțată la nivel național, prin care să fie împărtășite rezultatele proiectelor finalizate;

înființarea unui forum al întreprinderilor și al științei în domeniul economiei albastre, care să implice sectorul privat, oameni de știință și ONG-uri și care va contribui la modelarea „economiei albastre” în viitor și la schimbul de idei și de rezultate. O primă reuniune va avea loc cu ocazia evenimentului „Ziua maritimă 2015” de la Pireu, Grecia;

încurajarea actorilor din cercetare, întreprinderi și învățământ să identifice, înainte de 2016, necesitățile și competențele viitoare ale forței de muncă din sectorul maritim;

analizarea posibilității ca actorii principali din cercetare, întreprinderi și învățământ să înființeze o comunitate de cunoaștere și inovare (CCI) pentru economia albastră după 2020. CCI-urile, parte a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), ar putea stimula inovarea în mai multe moduri, de exemplu prin desfășurarea de programe de educație și formare, prin consolidarea legăturii dintre cercetare și piață și prin crearea de proiecte de inovare și incubatoare de afaceri.

3.2

Sectoarele economice care constituie economia albastră sunt: acvacultura, turismul de coastă, biotehnologia marină, energia oceanelor și exploatarea minieră a fundului mării.

3.3

Deși, în termeni economici, economia albastră asigură sustenabilitatea a 5,4 milioane de locuri de muncă și generează o valoare adăugată brută de aproximativ 500 miliarde EUR pe an, trebuie observat că biotehnologia marină, energia oceanelor, exploatarea minieră a fundului mării trebuie încă să se dezvolte pentru a contribui la dezvoltarea economiei.

3.4

Comisia consideră că fiecare dintre aceste sectoare poate contribui considerabil la economia albastră în modul următor:

Biotehnologia marină oferă posibilitatea explorării mării pentru analiza secvențelor de nucleotide (ADN), prin utilizarea noilor tehnologii subacvatice. Masa critică a tuturor țărilor UE implicate va stimula dezvoltarea de piețe de nișă lucrative.

Energia oceanelor este un sector încă emergent. Gestionat corespunzător, acesta oferă potențial pentru realizarea obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Potențialul de creștere economică ca rezultat al utilizării noilor tehnologii inovatoare este considerat realist având în vedere progresele deja realizate.

Exploatarea minieră a fundului mării are potențialul de a crea locuri de muncă, având în vedere cantitatea potențial importantă de minereuri de pe fundul oceanelor. Exploatarea acestor minereuri acordându-se atenție protecției mediului poate acoperi lacunele pieței în cazurile în care reciclarea nu este posibilă sau adecvată, sau când minele de pe uscat sunt solicitate excesiv. Deși încă de mici dimensiuni, acest sector are potențialul de a genera creștere și locuri de muncă sustenabile destinate generațiilor viitoare.

3.5

Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” aduce beneficii economiei albastre, având ca scop să creeze un mediu favorabil inovării. Noul program Orizont 2020, dotat cu 79 miliarde EUR este cel mai important program al UE în materie de cercetare și inovare.

3.6

Documentul evidențiază totodată deficiențele inițiativei, precum investițiile insuficiente în cunoaștere, accesul redus la finanțare, costurile ridicate ale drepturilor de proprietate intelectuală, ritmul lent al realizării unor standarde interoperabile, utilizarea ineficace a achizițiilor publice și suprapunerile în materie de cercetare.

3.7

Printre acţiunile propuse de Comisie se numără:

începând din 2014, să demareze un proces sustenabil care să asigure că datele din domeniul marin sunt ușor accesibile, interoperabile și nerestricționate;

începând din ianuarie 2020, să existe o hartă digitală publică multirezoluție a întregii suprafețe a fundului mărilor și oceanelor europene;

până la sfârșitul anului 2015, să existe o platformă de informare privind cercetarea marină efectuată în cadrul programului Orizont 2020, precum și privind proiectele de cercetare marină finanțate la nivel național;

în 2015, să se desfășoare prima reuniune a forumului întreprinderilor și științei în domeniul economiei albastre;

constituirea, în perioada 2014-2016, a unei alianțe sectoriale pentru competențele din domeniul marin.

3.8

Trebuie subliniat că documentul Comisiei nu definește „economia albastră”. Totuși, CESE preia definiția formulată în cel de-al treilea raport intermediar din martie 2012, intitulat „scenarii și factori de creștere sustenabilă legată de oceane, mări și zone de coastă”, în care creșterea albastră este definită ca fiind o creștere sub aspect economic și al ocupării forței de muncă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii pe baza potențialului oceanelor, mărilor și zonelor de coastă. Economia maritimă cuprinde toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale legate de oceane, mări și zone de coastă. Dacă aceste activități sunt, deseori, specifice sub aspect geografic, această definiție include și activitățile auxiliare directe și indirecte cele mai apropiate care sunt necesare funcționării sectoarelor economice maritime. Aceste activități pot fi localizate oriunde, chiar în țări fără ieșire la mare. Ocuparea forței de muncă în sectorul maritim cuprinde totalitatea locurilor de muncă cu normă întreagă („full time employment” – fte) generate de activitățile de valorificare a potențialului oceanelor, mărilor și zonelor de coastă.

4.   Observaţii generale

4.1

Potențialul economiei albastre va fi realizat în Europa dacă statele membre și toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă, sunt implicate activ în dezvoltarea de politici și soluții locale care să remedieze numeroasele deficiențe identificate atât în cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, cât și în cadrul analizei anuale a creșterii 2014.

4.2

Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” este crucială pentru dezvoltarea economiei albastre. Totuși, pentru realizarea potențialului economic al mărilor, ea va trebui sprijinită mai mult și dezvoltată.

4.3

În cadrul semestrului european, Comisia trebuie să vegheze ca planurile naționale de reformă ale statelor membre să integreze politici care reflectă prioritățile creșterii albastre.

4.4

Poluarea marină, care este o realitate, își are în mare parte cauza în poluarea terestră și are implicații incontestabile asupra viitorului unei economii albastre durabile. Posibilitățile în materie de ocupare a forței de muncă vor fi limitate dacă nu sunt abordate de urgență atât problemele de mediu legate de exploatarea minieră a fundului mării, cât și necesitatea îmbunătățirii infrastructurii portuare și a calității mediului din perspectiva sectorului transportului maritim.

4.5

Situația critică a comunităților din zonele de coastă, care sunt afectate de criza economică europeană și care depind, în mare măsură, de economia albastră, vor necesita o atenție specială sub forma unor legături mai importante cu programele UE precum programul comun în domeniul pescuitului.

4.6

În Europa, fragmentarea politicilor și măsurilor destinate să îmbunătățească valoarea economică a mărilor și oceanelor noastre a constituit un obstacol în calea realizării unor economii durabile în diferitele categorii economice. De asemenea, potențialul acordurilor în materie de economie albastră dintre Europa și SUA și alte interese de nivel global pot genera creșterea ocupării forței de muncă.

4.7

Economia albastră depinde de dezvoltarea sectorului construcțiilor navale, care înseamnă aproximativ 150 de şantiere navale mari, dintre care aproximativ 40 sunt prezente pe piaţa internaţională a navelor comerciale maritime mari. Aproximativ 1 20  000 de oameni sunt angajaţi direct de către şantierele navale (civile şi militare, de construcţii şi de reparaţii) din Uniunea Europeană. Documentul Comisiei ar trebui să reflecte cât mai detaliat contribuția acestui sector la economia albastră în ansamblu.

4.8

În acord cu abordarea științifică a documentului, este necesar să se ia în considerare strategiile turismului de coastă pentru a spori nu numai interesul societății civile față de acest domeniu, ci și pentru a valorifica la maximum avantajele unei cooperări integrate între cele două viziuni ale procesului. Orice evoluție trebuie să ia în considerare imperativul adaptării la cerințele privind mediul și să identifice oportunitățile.

4.9

Documentul Comisiei se concentrează foarte mult pe cercetarea științifică, care este în mod evident necesară pentru menținerea unui ecosistem sănătos, dar, totodată, trebuie adoptată o viziune integrată în elaborarea politicilor. Prin urmare, efectele exploatării miniere a fundului mării trebuie stabilite științific și incluse în procesul de elaborare a politicilor. Pentru ca cercetătorii, părțile interesate din domeniul economic și societatea în general să aibă de câștigat, este crucial să se găsească un just echilibru între necesitatea protejării mediului marin și durabilitatea sa economică.

4.10

Orice analiză a economiei albastre care nu acordă suficientă atenție declinului activităților tradiționale ale acestei economii, precum pescuitul practicat în cadrul unor comunități mici, transportul maritim și turismul, își pierde credibilitatea. De asemenea, trebuie observate efectele reducerii bugetului UE în acest sector.

4.11

Nu trebuie pusă în pericol capacitatea sectoarelor tradiționale de a contribui la creșterea ocupării forței de muncă. În domeniul acvaculturii, UE nu este încă autosuficientă în ceea ce privește acoperirea cererii de pește. Sectorul construcțiilor navale oferă, de asemenea, un potențial substanțial de creștere a ocupării forței de muncă. Măsurile menite să răspundă necesității de modernizare a infrastructurilor portuare vor spori, de asemenea, semnificativ, oportunitățile în materie de ocupare a forței de muncă.

4.12

Strategia în materie de inovare a anumitor state membre susține deja ideea durabilității și a „oceanului ca prioritate națională”. De exemplu, documentul portughez intitulat „Strategia națională pentru cercetare și inovare pentru specializare inteligentă 2014-2020” descrie utilizarea corectă a unui transport maritim eficient din perspectivă ecologică într-un spațiu maritim fără frontiere, pentru o mai bună explorare a industriei navale și integrarea logisticii portuare în logistica globală este menționată. Acest lucru ne demonstrează angajamentul statelor membre și importanța economiei albastre pentru menținerea poziției de lider a Europei.

4.13

CESE consideră că insulele europene au de jucat un rol specific în economia albastră, și anume în toate trei domeniile identificate ca domenii de inovare, , în special în cel al energiei oceanice. Din acest motiv, CESE solicită Comisiei ca, în comunicare, să se acorde atenția cuvenită insulelor europene, pe de o parte grație importanței deosebite a economiei albastre pentru aceste regiuni, pe de altă parte datorită potențialului de inovare pe care îl reprezintă insulele.

Bruxelles, 15 octombrie 2014.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


(1)  „Creşterea albastră”: oportunităţi pentru o creştere sustenabilă în domeniul marin şi maritim, COM(2012) 494 final.