21.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 376/7

1.

Adoptarea planului de acțiune multianual privind e-justiția 2009-2013 a constituit un nou pas în procesul de dezvoltare a e-justiției. Dematerializarea procedurilor legale și utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea dintre toți cei implicați în activități judiciare au devenit un element important al funcționării eficiente a sistemului judiciar în statele membre. Statele membre și instituțiile europene împărtășesc voința de a continua construirea sistemului e-justiției europene.

2.

E-justiția europeană urmărește utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor aflate la dispoziția sistemelor judiciare ale statelor membre, în special în situații transfrontaliere, pentru a le permite cetățenilor, întreprinderilor și practicienilor din domeniul juridic un acces sporit la justiție și la informațiile judiciare și pentru a facilita cooperarea între autoritățile judiciare ale statelor membre. Aceasta se străduiește să sporească eficacitatea sistemului justiției însuși, cu respectarea independenței și a diversității sistemelor judiciare ale statelor membre, precum și a drepturilor fundamentale.

3.

În mod special, e-justiția europeană trebuie dezvoltată în continuare ca un serviciu direct pentru cetățenii europeni care vor beneficia de valoarea sa adăugată, inclusiv prin intermediul portalului e-justiție. Ar trebui să se asigure posibilitatea ca utilizatorii sistemului e-justiției europene, inclusiv cetățenii, să beneficieze rapid și în mod concret de instrumentele e-justiției.

4.

Rezultatele deja înregistrate, constrângerile întâlnite și obiectivele avute în vedere pentru viitor impun o strategie globală privind e-justiția europeană, pentru a stimula implicarea și participarea la un nivel strategic. Noua strategie privind e-justiția europeană 2014-2018 se va baza pe lucrările deja întreprinse.

5.

În iunie 2007, Consiliul JAI a hotărât inițierea unor lucrări în vederea dezvoltării, la nivel european, a utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor în domeniul justiției, în special prin crearea unui portal european care să faciliteze accesul la justiție în situații transfrontaliere.

6.

Ca răspuns pentru Consiliu, Comisia a prezentat comunicarea sa „Către o strategie europeană în domeniul e-justiției” din iunie 2008 (1), menită să promoveze dezvoltarea instrumentelor e-justiției la nivel european în strânsă cooperare cu statele membre. Obiectivul era crearea de sinergii între eforturile de la nivelurile european și național în domeniul e-justiției și realizarea unor economii de scară la nivel european.

7.

Cu ocazia reuniunii din 19 și 20 iunie 2008, Consiliul European a salutat inițiativa de a „institui în mod treptat un portal uniformizat e-justiție al UE până la sfârșitul anului 2009”. Obiectivul respectivului portal este de o oferi un punct de acces unic, multilingv și ușor de utilizat („ghișeu unic”) la întregul sistem al e-justiției europene, adică la site-uri internet și/sau servicii de informații europene și naționale.

8.

Primul plan de acțiune multianual privind e-justiția europeană (2009-2013), elaborat în colaborare cu Comisia și Parlamentul European, a fost adoptat de Consiliul JAI în noiembrie 2008.

9.

Pe lângă adoptarea primului plan de acțiune, Consiliul a aprobat instituirea unei noi structuri de lucru. Grupul de lucru pentru e-legislație al Consiliului a întreprins ulterior un volum de muncă semnificativ pentru a îndeplini mandatul care îi fusese acordat de Consiliu. Obiectivele stabilite în primul plan de acțiune au fost îndeplinite în mare măsură, iar activitatea conexă este în curs de desfășurare.

10.

Parlamentul European și-a arătat interesul în activitatea desfășurată în domeniul e-justiției. La 18 decembrie 2008, acesta a adoptat o rezoluție privind e-justiția (2), în care a afirmat, printre altele, că ar trebui să se instituie un mecanism capabil să garanteze că toată legislația viitoare va fi concepută astfel încât să poată fi utilizată în aplicații on-line. Acesta a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind e-justiția, în cadrul ședinței sale plenare din 22 octombrie 2013 (3), solicitând sporirea utilizării aplicațiilor electronice, a furnizării electronice a documentelor, a utilizării videoconferințelor și a interconectării registrelor judiciare și administrative, pentru a reduce și mai mult costurile procedurilor judiciare și extrajudiciare.

11.

Portalul e-justiție, care este găzduit și operat de Comisie în conformitate cu orientările Consiliului, a fost lansat la 16 iulie 2010. Dezvoltarea respectivului site internet de către statele membre și de către Comisie a avansat în mod constant sub forma unor noi funcționalități (precum formularele electronice dinamice) și a îmbogățirii constante a conținutului. Portalul european e-justiție urmărește să servească drept „ghișeu unic” pentru cetățenii și profesioniștii din domeniul juridic europeni, dându-le posibilitatea să obțină, în propria lor limbă, informații referitoare la procedurile europene și naționale și la funcționarea justiției.

12.

Diferite state membre au elaborat și au participat deja la o serie de proiecte-pilot în domeniul e-justiției, de exemplu în vederea interconectării registrelor de insolvabilitate ale statelor membre și a introducerii unor evoluții tehnice semnificative. În prezent, este în curs de dezvoltare o infrastructură pentru e-justiția europeană. Un element important îl reprezintă infrastructura tehnică și organizațională pentru schimbul securizat de date cu caracter juridic între sistemul judiciar, organizațiile guvernamentale, practicienii din domeniul juridic, cetățeni și întreprinderi în cadrul proiectului e-CODEX.

13.

Un număr mare de state membre au introdus sisteme de videoconferință pentru a accelera procedurile judiciare prin facilitarea audierii martorilor sau a părților. În prezent se desfășoară lucrări în vederea încorporării site-urilor internet ale Rețelei judiciare europene în materie civilă și penală și al Atlasului judiciar. Consiliul a adoptat, de asemenea, o decizie de instituire a unei cooperări cu Rețeaua judiciară europeană în materie penală.

14.

Rezultatele recentului chestionar privind e-justiția (4) demonstrează că acest domeniu a evoluat considerabil în statele membre de la momentul adoptării primului plan de acțiune multianual privind e-justiția europeană. Strategia privind e-justiția europeană 2014-2018 se va baza pe acest succes.

15.

În domeniul e-legislației au fost dezvoltate module importante pentru accesibilitatea și interoperabilitatea semantică a surselor legale. În 2009, Consiliul a adoptat concluzii privind Identificatorul european de jurisprudență (ECLI) pentru a îmbunătăți capacitatea de găsire și pentru a facilita citarea neechivocă a hotărârilor instanțelor europene și naționale. Mai multe state membre au implementat deja ECLI. Comisia și o serie de state membre se pregătesc să introducă în portalul e-justiție interfața de căutare în sistemul ECLI european până la sfârșitul primului trimestru al anului 2014. Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului pregătesc, de asemenea, introducerea ECLI.

16.

În 2011, Consiliul a adoptat concluzii privind Identificatorul european de jurisprudență (ECLI), care introduc un standard facultativ pentru identificarea, etichetarea și citarea electronică a instrumentelor juridice europene și naționale. Standardul a fost adoptat în vederea utilizării în EUR-Lex și este pe cale să fie introdus de mai multe state membre.

17.

E-justiția europeană ar trebui să urmărească asigurarea unei coerențe sporite cu cadrul general al e-guvernării, care este descris în mod specific în Comunicarea Comisiei [COM (2010) 744 final] care prezintă Strategia europeană de interoperabilitate (EIS) și Cadrul european de interoperabilitate (EIF). În aceste documente, se afirmă că o interoperabilitate sporită la nivel juridic, organizațional, semantic și tehnic, care să ducă la crearea unui ecosistem durabil, este esențială pentru creșterea la maximum a potențialului social și economic al tehnologiilor informației și comunicațiilor. Sistemul de e-justiție europeană trebuie dezvoltat în conformitate cu principiile independenței judiciare și separării puterilor.

18.

Activitatea în domeniul e-justiției europene se bazează pe următoarele principii de bază:

19.

Participarea voluntară în proiecte legate de e-justiția europeană rămâne la alegerea fiecărui stat membru în parte, cu excepția cazului în care a fost adoptat un instrument legislativ al Uniunii Europene care include o cerință de a pune în aplicare un proiect specific în contextul sistemului e-justiției europene.

20.

Conceptul de e-justiție europeană se întemeiază pe principiul unui sistem descentralizat la nivel european care conectează diferitele sisteme naționale independente și interoperabile din statele membre. În conformitate cu acest principiu fundamental al descentralizării, fiecare stat membru este responsabil de asigurarea punerii în aplicare și a gestionării la nivel tehnic a sistemelor naționale de e-justiție, necesare pentru a facilita interconectarea dintre sistemele statelor membre.

21.

Cu toate acestea, la nivelul UE este necesar un anumit grad de centralizare. Centralizarea poate fi avută în vedere, de asemenea, în câteva situații specifice, de exemplu atunci când aceasta este o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor sau când a fost adoptat un instrument legislativ.

22.

Interoperabilitatea, care permite interconectarea sistemelor statelor membre și utilizarea unor soluții centralizate atunci când este necesar, este un element fundamental al sistemelor descentralizate. Ar trebui asigurată compatibilitatea dintre diferitele aspecte tehnice, organizaționale, juridice și semantice selectate pentru aplicațiile sistemului judiciar, garantându-se totodată o flexibilitate maximă pentru statele membre.

23.

Strategia privind e-justiția europeană urmărește să se adreseze unor proiecte cu o dimensiune europeană în domeniile civil, penal și al dreptului administrativ.

24.

Proiectele dezvoltate în cadrul e-justiției europene, în special toate proiectele care urmează să fie incluse în portal, trebuie să aibă potențialul de a implica toate statele membre ale Uniunii Europene și toate statele membre ar trebui încurajate să participe la toate proiectele, pentru a le asigura acestora viabilitatea pe termen lung și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Toate proiectele ar trebui să aibă potențialul de a oferi un beneficiu practic direct în special cetățenilor, întreprinderilor și/sau sistemelor judiciare.

25.

Dezvoltarea sistemului de e-justiție europeană ar trebui, de asemenea, să ia în considerare proiecte naționale care oferă valoare adăugată europeană.

26.

Obiectivul este acela de a îmbunătăți accesul la informațiile din domeniul justiției în Uniunea Europeană. Portalul e-justiție deține un rol important în realizarea acestui obiectiv.

27.

E-justiția europeană ar trebui să urmărească oferirea unui acces îmbunătățit la instanțe și facilitarea utilizării procedurilor extrajudiciare prin folosirea comunicării electronice în situațiile transfrontaliere.

28.

Prin urmare, este necesară continuarea activității deja inițiate la nivel național într-o serie de state membre și crearea unor condiții pentru servicii judiciare transfrontaliere interactive la nivel european.

29.

Dematerializarea procedurilor judiciare și extrajudiciare ar trebui continuată, în conformitate cu principiul acțiunii voluntare a statelor membre.

30.

Simplificarea și încurajarea comunicării electronice între autoritățile judiciare ale statelor membre prezintă o importanță deosebită (de exemplu, prin intermediul videoconferințelor sau al schimburilor electronice securizate de date).

31.

Membrilor autorităților judiciare ar trebui să li se acorde un acces securizat la diversele funcționalități care le sunt rezervate; aceștia ar trebui să beneficieze de drepturi de acces diferențiate și ar trebui să se aplice o metodă de autentificare uniformă sau interoperabilă.

32.

Portalul european e-justiție trebuie dezvoltat în continuare ca ghișeu unic. Acest lucru nu exclude alte mijloace de comunicare (de exemplu, prin intermediul transmiterii de la rețea la rețea).

33.

Portalul e-justiție ar trebui să le ofere cetățenilor, întreprinderilor și practicienilor din domeniul juridic informații cu privire la dreptul UE și al statelor sale membre. Portalul ar trebui să constituie, de asemenea, un mijloc de a oferi acces la alte informații conexe la nivel național, european și internațional în domeniul justiției.

34.

Ar trebui asigurată interoperabilitatea organizațională, juridică, tehnică și semantică. În acest scop, ar trebui dezvoltate soluții tehnice destinate e-justiției europene, pentru a permite schimbul securizat de date între aparatul judiciar, administrațiile naționale, practicienii în domeniul juridic, cetățeni și întreprinderi. Standardele tehnice deschise disponibile și soluțiile deja dezvoltate (de exemplu, proiecte precum e-Codex) ar trebui luate în considerare înainte de a dezvolta altele noi. De asemenea, statele membre ar trebui să joace un rol activ în dezvoltarea acestor soluții și în luarea deciziilor cu privire la acestea.

35.

În cadrul procesului legislativ, ar trebui să se țină seama de necesitatea asigurării unei utilizări consecvente a tehnologiilor moderne ale informației și comunicațiilor în punerea în aplicare a noii legislații a UE din domeniul justiției, inclusiv a modificărilor și a reformărilor legislației existente. Datele care trebuie transferate trebuie descrise exclusiv prin conținutul lor, și nu printr-o posibilă reprezentare vizuală. Mijloacele de transfer al datelor sau al documentelor trebuie descrise într-un mod funcțional, neutru din punctul de vedere al tehnologiei.

36.

Schimbul transfrontalier de informații juridice, în special de date referitoare la legislația, jurisprudența și glosarele juridice europene sau naționale, este îngreunat de lipsa unor mijloace eficace pentru partajarea acestui tip de date.

37.

Diferite proiecte pot aborda această chestiune și pot spori schimbul de date juridice și interoperabilitatea lor semantică în întreaga Europă și dincolo de aceasta. Ar trebui să se continue activitatea voluntară pentru dezvoltarea unei rețele semantice juridice europene, care să vizeze îmbunătățirea accesibilității și a procesabilității informațiilor juridice prin asigurarea unui caracter interoperabil pentru identificarea datelor juridice și semantica acestora.

38.

Ar trebui promovată interconectarea registrelor naționale care conțin informații relevante pentru domeniul justiției. Ar trebui să se asigure condițiile tehnice și juridice necesare pentru ca aceste interconexiuni să fie posibile.

39.

Acțiunile în acest domeniu ar trebui să se axeze pe interconectarea registrelor care prezintă interes pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii din domeniul juridic și aparatul judiciar.

40.

Sistemul e-justiție poate crea condițiile pentru facilitarea funcționării diferitelor rețele existente la nivel european în domeniul justiției, precum Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială și Rețeaua judiciară europeană în materie penală. În acest sens, posibilitățile oferite de sistemul european de e-justiție și de portalul e-justiție ar trebui explorate în mod mai aprofundat, în consultare cu autoritățile relevante.

41.

Implementarea Strategiei europene în domeniul e-justiției necesită participarea aparatului judiciar și a altor practicieni relevanți din domeniul juridic din statele membre. Prin urmare, respectivii practicieni din domeniul juridic ar trebui să fie implicați în discuțiile și în proiectele din domeniul e-justiției europene pentru a se garanta că soluțiile care urmează să fie dezvoltate răspund nevoilor reale ale fiecărui grup-țintă.

42.

În consecință, este esențial ca reprezentanții sistemelor judiciare ale statelor membre să aibă ocazia de a contribui la lucrările privind e-justiția europeană, în special la soluțiile care trebuie implementate pentru e-justiția europeană astfel încât punctele lor de vedere și nevoile lor, în calitate de utilizatori, să poată fi luate în considerare.

43.

De asemenea, este de dorit ca alți practicieni din domeniul juridic, precum avocați, notari, funcționari judiciari și alții, să fie implicați în dezbaterile viitoare referitoare la e-justiția europeană, pentru a garanta faptul că soluțiile care urmează să fie elaborate corespund nevoilor lor reale.

44.

În acest context, ar trebui instituit un mecanism de cooperare cu acești practicieni din domeniul juridic, pentru a se garanta că aspectele de interes comun sunt luate în considerare în contextul Strategiei europene în domeniul e-justiției.

45.

Ar trebui, de asemenea, să se aibă în vedere reunirea punctelor de vedere și a feedback-ului din partea reprezentanților publicului larg, inclusiv a utilizatorilor portalului, precum și a operatorilor economici.

46.

Preocuparea de a acorda acces într-un mod facil la sistemul de e-justiție europeană cetățenilor europeni va implica necesitatea de a avea în vedere acțiuni pe termen lung solide și rentabile în ceea ce privește traducerea. Portalul e-justiție ar trebui să ofere traduceri fiabile ale conținutului său în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

47.

Evoluțiile viitoare din domeniul e-justiției europene vor genera noi provocări la adresa protecției datelor cu caracter personal. Se preconizează că, odată cu implementarea viitoarei strategii privind e-justiția europeană, colectarea și partajarea datelor se vor realiza la o scară mai largă. Pin urmare, protecția datelor cu caracter personal joacă un rol important în acest context. Lucrările viitoare din cadrul e-justiției vor trebui să țină seama de normele privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și de normele privind libera circulație a acestor date.

48.

Ar trebui instituite, după caz, norme privind proprietatea asupra informațiilor, pentru a stabili răspunderea în ceea ce privește conținutul de date care urmează să fie publicat pe portalul e-justiție. În principiu, fiecărui furnizor de conținut îi revine răspunderea exclusivă pentru activitatea sa, precum și obligația de a respecta drepturile de proprietate intelectuală și toate celelalte cerințe juridice aplicabile.

49.

Ar trebui instituite norme similare pentru utilizarea funcționalităților electronice care permit schimbul de informații, inclusiv schimbul de date cu caracter personal, între autoritățile judiciare ale statelor membre, precum și pentru transmiterea pe cale electronică a documentelor care urmează să fie utilizate în cadrul procedurilor judiciare.

50.

În special în acest context, Comisia este invitată să analizeze în continuare necesitatea adoptării unei propuneri privind un instrument legislativ în domeniul e-justiției. Instrumentul ar trebui să definească cadrul juridic global și mijloacele de implementare a unei strategii concrete în domeniul e-justiției la nivel european.

51.

În procesul de implementare a Strategiei europene în domeniul e-justiției ar trebui să se aibă în vedere promovarea funcționalităților disponibile în rândul utilizatorilor sistemelor de e-justiție europeană.

52.

Dezvoltarea e-justiției europene necesită resurse financiare considerabile. Prin urmare, este important să se furnizeze o finanțare adecvată la nivelul UE, în special în vederea:

53.

Finanțarea la nivel european a lucrărilor în domeniul e-justiției (atât la nivel național, cât și la nivel european), inclusiv a unor proiecte concrete care urmează să fie definite și implementate în cadrul viitorului plan de acțiune, trebuie să fie garantate prin cadrul financiar multianual 2014-2020, în special pachetul financiar pentru programul Justiție 2014-2020.

54.

Proiectele referitoare la e-justiție în sensul prezentei strategii și al planului de acțiune conex pot fi finanțate și prin alte programe existente ale Uniunii, în măsura în care îndeplinesc condițiile definite în programele respective (5).

55.

În măsura posibilului, Uniunea și statele sale membre ar trebui să dezvolte cooperarea cu țările terțe în domeniul e-justiției.

56.

Această posibilă cooperare trebuie implementată cu respectarea normelor instituționale stabilite la nivelul Uniunii Europene.

57.

În primul semestru al anului 2014 ar trebui adoptat un plan de acțiune multianual pentru implementarea prezentei strategii și pentru a servi drept ghid practic pentru acțiunile ulterioare implementării. Planul de acțiune ar trebui să conțină o listă a proiectelor preconizate pentru perioada respectivă, să indice în mod clar cine dorește să participe, acțiunile pentru implementarea lor practică și un calendar orientativ care să permită o monitorizare concretă a planului de acțiune de către Grupul de lucru pentru e-legislație (e-justiție) și, după caz, de către factorii interesați relevanți. Rezultatele planului de acțiune multianual privind e-justiția anterior și ale foii de parcurs conexe vor fi luate în considerare, și, dacă este cazul, în cadrul noului plan de acțiune se vor lua măsuri de continuare a acestora.

58.

Grupul de lucru va pregăti planul de acțiune în consultare cu Comisia și va monitoriza, cel puțin o dată pe semestru, implementarea acestuia, aspect care ar trebui adaptat în funcție de evoluțiile curente.

59.

În cazul în care este necesar, se pot reuni grupuri informale ale statelor membre implicate în anumite proiecte pentru a realiza progrese în domeniile de activitate respective. Rezultatele reuniunilor respective ar trebui prezentate Grupului de lucru pentru e-legislație (e-justiție).