19.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/25

Raportor

dna Daiva MATONIENĖ (LT-CRE) membră a Consiliului local al orașului Šiauliai

Document de referință

Scrisoarea de sesizare a Comisiei Europene din 27 noiembrie 2013

1.

În interesul unei utilizări eficiente a resurselor și al dezvoltării unei economii cu emisii reduse de CO2, în care capitalul natural este protejat și consolidat, iar sănătatea și bunăstarea cetățenilor sunt asigurate, al 7-lea program de acțiune pentru mediu trebuie să îndeplinească obiectivele în materie de mediu și de climă asupra cărora Uniunea a căzut deja de acord, să stabilească temeiul juridic al politicii de mediu până în 2020 și să definească o viziune pe termen lung până în 2050 pentru UE și statele sale membre.

2.

Comisia Europeană a solicitat Comitetului Regiunilor să elaboreze un aviz cu privire la măsurile propuse de punere în aplicare a celor opt obiective ale celui de-al 7-lea program de acțiune pentru mediu și a pus patru întrebări specifice:

3.

În UE, aproximativ 350 de milioane de oameni (70 %) trăiesc în orașe cu peste 5  000 de locuitori. Probabil că până în 2020, 80 % dintre europeni vor locui în orașe. Calitatea vieții, precum și condițiile globale de mediu depind în mod direct de situația mediului urban. Cea mai mare parte a poluanților care ajung în mediul înconjurător provin din orașe.

4.

Multe orașe se confruntă cu provocări de mediu similare: îmbunătățirea calității aerului, reducerea poluării fonice, a traficului congestionat și a emisiilor de gaze cu efect de seră, prevenirea diminuării diversității biologice, a deficitului de apă și a pagubelor cauzate de inundații și furtuni, conservarea spațiilor verzi, reabilitarea suprafețelor contaminate și îmbunătățirea gestionării deșeurilor și a energiei.

5.

CoR subliniază beneficiile tangibile ale punerii în aplicare a unor politici și măsuri durabile, incluzând îmbunătățirea mediului, a sănătății publice, a calității vieții, a certitudinii juridice pentru industrie și mai puține denaturări ale pieței. De asemenea, evidențiază faptul că, potrivit estimărilor, costurile generate de nepunerea în aplicare a legislației de mediu a UE se ridică în mare la 50 de miliarde EUR pe an în costuri pentru sănătate și costuri directe pentru mediu (1).

6.

Subliniază că orașele durabile vor fi definite de capacitatea lor de a îndeplini obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice. Dată fiind concentrația populației în zonele urbane, observă că orașele vor trebui să joace un rol major în reducerea gazelor cu efect de seră astfel încât creșterea globală a temperaturii să nu depășească 2 oC. Orașele sunt cel mai bine plasate pentru a încuraja schimbările comportamentale care trebuie să însoțească transformarea radicală a infrastructurii energetice și de transport. În plus, recunoaște că aptitudinea orașelor de a se adapta la schimbările climatice inevitabile și la condițiile meteorologice extreme va fi decisivă pentru durabilitatea lor economică și socială și astfel pentru competitivitatea Uniunii Europene.

7.

La evaluarea și planificarea acțiunilor UE legate de dezvoltarea orașelor durabile trebuie avute în vedere și contextul mondial. La 22 iunie 2012, în cadrul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă, a fost adoptată Declarația Rio+20, în care se subliniază importanța unei economii ecologice și favorabile incluziunii, precum și obiectivele dezvoltării durabile pentru perioada de după 2015.

8.

În conformitate cu Declarația Rio+20, CoR consideră că un „oraș durabil” este un oraș care promovează o societate durabilă din punct de vedere economic, ecologic și social, care afectează foarte puțin mediul înconjurător, promovează noile tehnologii, creează locuri de muncă, păstrează patrimoniul cultural și natural și oferă protecție socială. Este, de asemenea, un oraș care dă posibilitatea comunității locale să participe la procesul decizional local.

9.

Promovarea unor orașe durabile necesită o abordare globală care permite soluționarea atât a problemelor legate de mediu, cât și a celor de natură socială și economică ale orașelor, și care examinează modul în care acestea își pot consolida reziliența la dezastre. De aceea, conceptul de oraș durabil nu trebuie limitat la protecția mediului. Provocarea constă în asigurarea faptului că criteriile se bazează pe niveluri adecvate de informare în diferite domenii tematice și sunt relevante pentru diversele tipuri de orașe din UE. Acest lucru este esențial pentru a garanta că criteriile sunt ușor de utilizat de către orice oraș care dorește să facă eforturi de consolidare a durabilității sale, și pentru a-i responsabiliza pe cetățeni față de acest proces. O abordare globală și durabilă va constitui o condiție prealabilă a dezvoltării urbane pe viitor. Pentru mai multe propuneri privind politicile urbane și politicile privind reziliența, CoR face trimitere la Avizul privind politica urbană a UE și la Avizul privind gestionarea riscurilor în vederea obținerii rezilienței (2).

10.

Realizarea unor orașe durabile necesită măsuri viabile de protecție a mediului, care trebuie integrate în toate domeniile politice relevante, precum și cu alte strategii și activități specifice anumitor sectoare, inclusiv cele dedicate creării de locuri de muncă și creșterii economice.

11.

Conform principiului subsidiarității, planificarea orașelor durabile și amenajarea teritoriului sunt de competența statelor membre, acest principiu trebuie neapărat respectat, iar autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate din stadiul cel mai timpuriu posibil în elaborarea politicilor respective, ca și în punerea în aplicare și supravegherea acestora pe teren. Uniunea Europeană poate realiza acțiuni de sprijin și încuraja orașele, regiunile și statele membre să facă schimb de informații, de bune practici și să învețe unele de la altele.

12.

În vreme ce măsurile, dispozițiile financiare și prioritățile UE vizează în special orașele mari cu peste 1 00  000 de locuitori, Comitetul observă că aproximativ 56 % din orașele UE au o populație cuprinsă între 5  000 și 1 00  000 de locuitori. Subliniază importanța efectului cumulativ al realizării caracterului durabil al orașelor de dimensiuni mici și medii, precum și faptul că orașele mai mici au un potențial considerabil în a defini și a pune în aplicare principiile unei dezvoltări urbane durabile.

13.

Subliniază necesitatea unei discuții globale cu privire la direcția pe care o vor urma orașele durabile, în vederea stabilirii unor obiective comune până în 2050.

14.

Orașele sunt responsabile de punerea în aplicare a unor măsuri în domeniul planificării urbane, al politicii de dezvoltare, al protecției mediului și al politicii energetice. De aceea, orașele sunt nivelurile administrative cele mai potrivite pentru punerea în aplicare a măsurilor privind dezvoltarea urbană durabilă într-un mod cât mai rentabil.

15.

Trebuie consolidat principiul guvernanței pe mai multe niveluri, întrucât succesul depinde de cooperarea cu privire la dezvoltarea urbană durabilă și la o abordare unitară, între orașe, care sunt responsabile de dezvoltarea urbană, și celelalte niveluri (regional, național și european), care contribuie la cadrul general al dezvoltării durabile.

16.

În calitatea sa de instituție care reprezintă vocea regiunilor și orașelor din UE și punctul de contact pentru multe rețele locale, CoR ar trebui să constituie un element central al acestui sistem de guvernanță. Aceasta va asigura că dispozițiile legislative ale UE țin seama mai bine de situația și nevoile orașelor și le-ar permite acestora să dezvolte un simț de responsabilitate față de măsurile de dezvoltare urbană durabilă.

17.

Pentru a clădi orașe durabile este nevoie de o abordare combinată ascendentă/descendentă. Inițiativa orașelor nu este suficientă. Este necesară o coordonare comună la nivelul UE cu un grad adecvat de flexibilitate, care să le permită orașelor să realizeze o autoevaluare pe baza criteriilor comune ale orașului durabil și să îndeplinească obiectivele în materie de durabilitate urbană pe baza propriilor măsuri; în acest scop, este, de asemenea, necesar să se faciliteze accesul la mecanismele de finanțare ale UE. Criteriile cu caracter de recomandare ale UE, care ar urma să se bazeze pe „Cadrul de referință pentru orașe durabile” (Reference Framework for Sustainable Cities – RFSC), ar putea fi folosite pentru evaluarea durabilității orașelor, precum și a punctelor lor forte și a punctelor lor slabe. Pornind de la aceste rezultate, orașul și-ar putea stabili direcția de dezvoltare și adopta cele mai adecvate măsuri pentru îmbunătățirea situației sale. Aceste criterii ar putea avea o pondere diferită în funcție de gradul lor de importanță.

18.

Nivelurile local, central și național de guvernanță trebuie să aibă în vedere o coordonare orizontală și verticală, care să includă cooperarea între localități și la nivel transfrontalier și să asigure o abordare cuprinzătoare în domeniul dezvoltării urbane, pentru a evita duplicările și investițiile izolate și necoordonate.

19.

CoR salută noul instrument al „Acordurilor de parteneriat pentru punerea în aplicare” și solicită Comisiei să ofere clarificări și îndrumări cu privire la implicarea autorităților locale și regionale în acest instrument.

20.

Prin urmare, Comitetul Regiunilor propune formularea la nivelul UE a unor obiective comune privind orașul durabil până în 2050, pe baza unui catalog al criteriilor cu caracter de recomandare. Măsurile care sunt necesare pentru atingerea acestor obiective ar trebui incluse deja în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de Comisia Europeană, în care sunt formulate orientări privind modul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Elaborarea criteriilor și a obiectivelor pe termen lung ar trebui să se bazeze pe inițiativele existente în domeniu, în special pe Carta de la Leipzig privind orașele europene durabile.

21.

CoR încurajează autoritățile locale și regionale să discute despre conceptele lor de dezvoltare urbană durabilă cu toate părțile interesate de la diferite niveluri de guvernare. În acest sens, consultările publice deschise cetățenilor sunt un mijloc excelent de implicare a acestora în conceperea viitoarelor strategii. De îndată ce se elaborează criteriile de durabilitate, dezbaterea publică privind realizările evaluate pe baza acestor criterii ar putea încuraja mai multe orașe să urmeze calea spre durabilitate.

22.

Solicită Comisiei Europene să colaboreze cu statele membre la elaborarea unei abordări comune privind măsurile de promovare a dezvoltării orașelor durabile și să adune informații privind mecanismele deja existente care pot asigura o finanțare adecvată. O abordare comună și practici flexibile le-ar permite orașelor ca, pe termen lung, să aleagă cele mai adecvate măsuri în domeniul dezvoltării urbane durabile.

23.

Orașele ar trebui să promoveze un parteneriat inovator și eficient între sectorul public și privat, în vederea implementării optimale a proiectelor bazate pe conceptul de durabilitate urbană.

24.

Pentru sprijinirea proiectelor-pilot trebuie utilizate opțiunile și structurile de finanțare existente, inclusiv cele disponibile în cadrul programului LIFE+. Programul BEI pentru finanțarea măsurilor de eficiență energetică se desfășoară deja cu succes; ar trebui analizată posibilitatea de a dezvolta programe similare în alte domenii relevante pentru durabilitate.

25.

Ar trebui promovată aducerea laolaltă a mai multor proiecte, practică la care se recurge uneori și care constă în regruparea mai multor orașe sub semnul aceluiași obiectiv. Aceasta facilitează finanțarea micilor proiecte care prezintă importanță pentru regiune.

26.

Sensibilizarea publicului și oferirea de stimulente reprezintă unii dintre factorii cei mai importanți pentru punerea în aplicare a conceptului de oraș durabil. Măsurile orientate către economisirea apei, extinderea instalațiilor de reciclare și compostare, sporirea folosirii mijloacelor de transport în comun, economisirea de energie etc. nu sunt suficiente pentru participarea activă și cuprinzătoare a societății la dezvoltarea orașelor durabile. CoR invită Comisia Europeană să ofere consultanță orașelor în privința posibilităților de desfășurare a unor acțiuni de informare vizuală, care să permită o mai bună informare a cetățenilor, în orice moment, cu privire la situația din orașul lor (informații privind poluarea aerului, ambuteiajele etc.).

27.

Comitetul Regiunilor salută lucrările Comisiei Europene care vizează punerea la dispoziție a unui portal web ca punct de informare unic și îi încurajează pe membri să furnizeze informații relevante dacă și atunci când este cazul. Invită statele membre să se asigure că administrațiile orașelor au acces la informații privind criteriile, instrumentele de finanțare și inițiativele. Ar trebui elaborate planuri de comunicare relevante cu implicarea instituțiilor UE, a reprezentanțelor acestora în statele membre, a asociațiilor autorităților locale și regionale și a oricăror altor părți interesate relevante.

28.

Platformele și mecanismele existente, precum și bazele de date și inițiativele lor trebuie conectate la eforturile de la nivelul UE menite să sprijine orașele durabile și folosite pentru încurajarea cooperării dintre acestea, dar și a cooperării dintre orașele și regiunile deja implicate în rețele cum ar fi Convenția primarilor, Cadrul de referință pentru orașe durabile (RFSC), EnergyCities, Eurocities, Rețeaua administrațiilor locale pentru durabilitate (ICLEI) și Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice.

29.

Comisia Europeană ar trebuie să-și revizuiască și să-și consolideze strategia de comunicare în contextul noii perioade de finanțare și să stimuleze statele membre, precum și orașele să utilizeze cei 5 % din FEDR prevăzuți pentru dezvoltarea urbană durabilă.

30.

Comitetul Regiunilor va continua să disemineze informațiile și să promoveze bunele practici legate de orașele durabile și de oportunitățile de finanțare disponibile, punând la dispoziție experiența autorităților locale și regionale pe care le reprezintă și colaborând cu Comisia Europeană și părțile interesate.

31.

CoR își reafirmă sprijinul pentru dezvoltarea cadrelor de implementare și informare structurate (CIIS) pentru întreaga legislație UE importantă din domeniul mediului și solicită Comisiei Europene să implice autoritățile locale și regionale în CIIS.

32.

Subliniază faptul că mobilitatea urbană durabilă și ecologică joacă un rol important în sustenabilitatea orașelor noastre. Pentru mai multe propuneri privind acest aspect și transportul durabil în orașe, CoR face trimitere la avizul referitor la Pachetul privind mobilitatea urbană (3).

33.

UE ar trebui să sprijine în continuare și, după caz, să extindă inițiativele existente, care promovează inovarea și bunele practici din orașe, precum și constituirea de rețele și schimbul de informații; orașele ar trebui încurajate să preia ele însele rolul de pionier în domeniul dezvoltării durabile a orașelor. În acest context, CoR face trimitere la măsurile inovatoare din domeniul dezvoltării urbane durabile, care trebuie să fie finanțate prin FEDR în perioada 2014-2020. Printre aceste măsuri se numără proiectele-pilot prin care ar trebui să fie testate noi soluții pentru problemele legate de o dezvoltare urbană durabilă care sunt relevante la nivelul UE.

34.

CoR propune, de asemenea, Comisiei Europene să sprijine și să extindă proiectele prezentate de rețelele locale, care au avut succes, cum ar fi evaluarea inter pares și activitățile de învățare reciprocă, inclusiv vizitele pe teren, „înfrățirile ecologice”, îndrumarea și consilierea între parteneri, observarea la locul de muncă, revizuirile și evaluările și sistemele de mobilitate pentru experți în urbanism.

35.

La nivel național, regional și local ar putea fi înființate puncte de contact în domeniul dezvoltării durabile a orașelor. Cu ajutorul acestora, ar fi mai facilă coordonarea acțiunilor individuale, printre altele, a programelor de schimb pentru experți. Agențiile pentru energie și administrațiile regiunilor de dezvoltare de la nivelul NUTS II pot avea un astfel de rol de coordonare. Acestea dispun deja de o rețea de relații bine stabilite cu teritoriile din jurisdicția lor și au experiență în domeniul coordonării programelor Uniunii Europene.

36.

Concursul și titlul „Capitala europeană verde” au avut mult succes și ar trebui dezvoltate în continuare. Exemplul capitalei culturale europene arată că un titlu care are o bază juridică și financiară solidă are un și mai mare potențial de a încuraja orașele să participe și să producă rezultate pe termen lung. CoR se declară în favoarea orientării „Capitalei europene verzi” într-o astfel de direcție.

37.

Unul din aspectele titlului „Capitală europeană verde” care ar trebui reconsiderat este faptul că, în conformitate cu pragul de eligibilitate în vigoare, pot candida doar orașe cu peste 1 00  000 de locuitori. De aceea, CoR sugerează să se aibă în vedere un al doilea titlu pentru orașele cu cel puțin 50  000 de locuitori, oferind astfel mai multe șanse orașelor europene mai mici. Ar fi oportun să se adapteze criteriile pentru obținerea acestui titlu la resursele și nevoile orașelor mai mici, pentru a permite astfel intrarea în competiție a cât mai multor candidați.

38.

CoR pledează pentru consolidarea rețelei capitalelor europene verzi pentru ca laureații și participanții la concursul „Capitala europeană verde” să-și poată prezenta orașele publicului larg, să facă schimb de opinii privind rezultatele vizate și ideile tehnice utilizate și să folosească în acest scop o platformă proprie sau structuri existente deja.

39.

CoR promovează în mod activ titlul „Capitala europeană verde” și sugerează comisarului european responsabil de mediu să transmită o scrisoare care să conțină, printre altele, un apel la sensibilizarea opiniei publice cu privire la titlu în orașe și regiuni, nu numai tuturor statelor membre, ci și organizațiilor de mediu care cooperează îndeaproape cu orașele.

40.

S-ar putea analiza posibilitatea decernării de către Comisie a unui premiu destinat celui mai bun „ecodistrict european”, pentru a promova reabilitarea cartierelor considerate sărace și vulnerabile și a încuraja comunitățile locale să se implice în administrarea districtelor respective.

41.

Pe lângă inițiativele Comisiei Europene, ar putea fi preconizată și acordarea altor distincții („Steagul verde” – Green Flag, premiul pentru conservarea biodiversității, premiul pentru promovarea transportului ecologic etc.) la nivel local, regional și național.