CUPRINS

1........... INTRODUCERE......................................................................................................... 3

2........... EVALUAREA GENERALĂ A PUNERII ÎN APLICARE A FEP......................... 3

2.1........ Execuția financiară în statele membre......................................................................... 4

2.2........ Principalele zone de intervenție pentru FEP............................................................... 4

2.3........ Modificarea regulamentului privind FEP..................................................................... 5

2.4........ Situația acțiunilor întreprinse în urma raportului special al Curții de Conturi Europene 6

2.5........ Auditul punerii în aplicare a regulamentului privind combustibilul.............................. 6

2.6........ Execuția bugetară de către Comisie............................................................................ 6

2.7........ Utilizarea asistenței tehnice de către statele membre.................................................. 7

2.8........ Utilizarea asistenței tehnice de către Comisie............................................................. 7

2.8.1..... Tehnologia informației................................................................................................ 7

2.8.2..... Unitatea de sprijin pentru Rețeaua europeană a zonelor de pescuit (FARNET)........ 7

2.8.3..... Conferințe................................................................................................................... 7

2.8.4..... Activități de comunicare............................................................................................. 7

2.8.5..... Studii............................................................................................................................ 7

2.8.6..... Personal temporar......................................................................................................... 7

2.9........ Coordonarea FEP cu fondurile structurale și cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)...................................................................................................................... 8

3........... EVALUAREA PUNERII ÎN APLICARE A FEP PE AXE..................................... 8

3.1........ Axa 1 – Adaptarea flotei de pescuit a UE.................................................................... 8

3.1.1..... Încetarea permanentă a activităților de pescuit (articolul 23 din regulamentul privind FEP)         9

3.1.2..... Încetarea temporară a activităților de pescuit (articolul 24 din regulamentul privind FEP)           10

3.1.3..... Investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate (articolul 25 din regulamentul privind FEP)          10

3.2........ Axa prioritară 2 – Acvacultura și prelucrarea............................................................ 11

3.2.1..... Acvacultura................................................................................................................. 11

3.2.2..... Prelucrarea.................................................................................................................. 12

3.3........ Axa 3 – Proiecte pilot (articolul 41 din regulamentul privind FEP)........................... 12

3.4........ Axa 4 – Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit.................................................... 13

4........... EXECUȚIA FINANCIARĂ A FEP DE CĂTRE COMISIE ÎN REGIUNILE DE CONVERGENȚĂ ȘI DE NECONVERGENȚĂ......................................................................................... 14

RAPORT AL COMISIEI

AL ȘASELEA RAPORT ANUAL PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A FONDULUI EUROPEAN PENTRU PESCUIT (2012)

1.           INTRODUCERE

În conformitate cu articolul 68 din Regulamentul privind Fondul european pentru pescuit (FEP)[1], Comisia prezintă în fiecare an Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind punerea efectivă în aplicare a FEP pe parcursul anului anterior. Raportul este întocmit pe baza examinării și a evaluării de către Comisie a rapoartelor anuale ale statelor membre și pe baza oricăror alte informații disponibile.

Prezentul raport este organizat în două părți. Prima parte conține o evaluare generală a punerii în aplicare a FEP de către statele membre și Comisie în cursul anului 2012. De asemenea, aceasta ia în calcul tendințele relevante pe baza datelor furnizate de statele membre ca răspuns la solicitările de informații formulate de Comisie în temeiul articolului 40 din regulamentul privind punerea în aplicare a FEP[2].

Cea de-a doua parte oferă o evaluare mai detaliată a punerii în aplicare a măsurilor cheie din cadrul diferitelor axe prioritare ale FEP. Pentru axa 1, aceasta se concentrează pe încetarea permanentă a activităților de pescuit (articolul 23 din regulamentul privind FEP), încetarea temporară a activităților de pescuit (articolul 24 din regulamentul privind FEP), investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate (articolul 25 din regulamentul privind FEP), denumite, în general, modernizarea navelor. Pentru axa 2, raportul abordează numai acvacultura și prelucrarea, pentru axa 3, proiectele pilot (articolul 41 din regulamentul privind FEP), iar pentru axa 4, toate măsurile în vederea dezvoltării durabile a zonelor de pescuit.

2.           EVALUAREA GENERALĂ A PUNERII ÎN APLICARE A FEP

Prezentul raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care utilizează informații din rapoartele anuale privind punerea în aplicare transmise de statele membre pentru a documenta punerea în aplicare a FEP, cu informații detaliate privind execuția financiară[3] în fiecare stat membru.

Datele colectate de la statele membre permit o comparație a gradului de absorbție a fondurilor FEP în două momente: la 31 iulie 2012 și la 31 mai 2013[4]. Aceasta oferă informații utile privind tendințele și tiparele punerii în aplicare a FEP începând din 2007, în special în ceea ce privește angajamentele.

2.1.        Execuția financiară în statele membre

Plățile intermediare certificate transmise de statele membre până la sfârșitul lunii decembrie 2012 s-au ridicat la 41,4 % (1 776 515 076 EUR) din suma globală alocată din FEP, cu o creștere de 49,6 % (588 789 657 EUR) în comparație cu luna decembrie 2011.

La 31 iulie 2012, angajamentele FEP se ridicau la 2,42 miliarde EUR (56,31 % din suma globală alocată din FEP). Aceasta înseamnă o medie de 440,36 milioane EUR/an începând din 2007.

De la 31 iulie 2012 și până la 31 mai 2013, angajamentele au crescut cu 476 de milioane EUR (o creștere de 8 % față de media anuală), la 2,898 miliarde EUR (67,37 % din suma globală alocată din FEP). Aceasta înseamnă o creștere de 20 % într-o perioadă de zece luni, indicând o accelerare semnificativă a punerii în aplicare. Accelerarea se datorează în mare parte calendarului (ținând cont de sfârșitul perioadei de programare), dar aceasta ar putea, de asemenea, să fie explicată în parte de suplimentarea acordată țărilor care fac obiectul unor programe de ajustare financiară (a se vedea secțiunea 2.3 de mai jos).

Contribuția publică națională până la 31 iulie 2012 s-a ridicat la 1,58 miliarde EUR (287,27 milioane EUR pe an). La 31 mai 2013, aceeași contribuție a fost de 1,729 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 149 de milioane EUR în zece luni. Comparativ cu media anuală, cifra indică, de asemenea, o încetinire a cheltuielilor naționale care este compatibilă cu perioada de consolidare fiscală prin care trec multe state membre.

2.2.        Principalele zone de intervenție pentru FEP

Tabelul de mai jos prezintă cele mai importante cinci măsuri (în ceea ce privește angajamentele pentru fiecare măsură) în iulie 2012 și mai 2013.

31 iulie 2012 || 31 mai 2013

Încetare permanentă (19,61 %) || Prelucrare (17,41 %)

Acvacultură (12,98 %) || Încetare permanentă (17,25 %)

Prelucrare (12,79 %) || Acvacultură (14,83 %)

Porturi de pescuit (10,89 %) || Porturi de pescuit (11,46 %)

Încetare temporară (7,67 %) || Încetare temporară (7,40 %)

Tabelul ilustrează o redistribuire importantă a angajamentelor FEP. În prima jumătate a anului 2013, măsurile privind flota de pescuit, cum ar fi încetarea permanentă și temporară a activității, au scăzut în importanță față de investițiile în prelucrare sprijinite prin FEP. Încetarea permanentă a scăzut cu aproape 4 %, iar încetarea temporară s-a redus, de asemenea. Acvacultura rămâne foarte importantă. De asemenea, trebuie remarcată accelerarea modestă a angajamentelor în cadrul axei 4 (7,2 % din angajamente), ceea ce ar putea indica un început de recuperare, după un debut lent. Importanța angajamentelor în proiecte de infrastructură (porturi de pescuit) rămâne stabilă.

Aceasta confirmă, de asemenea, o tendință de concentrare pentru angajamentele FEP. La 31 iulie 2012, cele mai importante 5 măsuri reprezentau 63,96 % din totalul angajamentelor. La 31 mai 2013, acestea au reprezentat 68,86 %, cu o creștere de 6,88 %.

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importanței relative a angajamentelor totale pentru fiecare axă prioritară, cu o accelerare semnificativă a angajamentelor în cadrul axei 2 ca urmare a angajamentelor sporite în sprijinul acvaculturii și al prelucrării:

Axa prioritară || 31 iulie 2012 || 31 mai 2013 || Evoluție

Axa 1 || 33,05 % || 30,42 % || ▼

Axa 2 || 28,96 % || 32,64 % || ▲

Axa 3 || 27,59 % || 27,38 % || ▼

Axa 4 || 7,1 % || 7,2 % || ▲

Axa 5 || 3,29 % || 2,42 % || ▼

Tabelul de mai jos prezintă, pentru fiecare axă prioritară, relația dintre angajamente și cheltuielile planificate pentru perioada de programare. La 31 iulie 2012, axa 1 era cea mai avansată. Până la 31 mai 2013, axa 2 a devenit mai importantă. Accelerarea cheltuielilor pentru măsurile din cadrul axei 2 (+21 de puncte procentuale) se situează semnificativ peste absorbția fondurilor FEP în ansamblu. Axa 3 prezintă, de asemenea, o creștere semnificativă. Datele pentru axa 4 confirmă o evoluție pozitivă. Cu toate acestea, aceasta se află încă mult sub absorbția generală a fondurilor FEP, chiar dacă diferența este redusă.

Axa prioritară || 31 iulie 2012 || 31 mai 2013 || Evoluție (puncte procentuale)

Axa 1 || 67,24 % || 74,36 % || ∆

Axa 2 || 56,6 % || 77,47 % || ▲▲▲

Axa 3 || 57,8 % || 67,31 % || ▲

Axa 4 || 28 % || 44,60 % || ▲▲

Axa 5 || 44,04 % || 44,60 % || ▬

2.3.        Modificarea regulamentului privind FEP

În aprilie 2012, regulamentul privind FEP a fost modificat pentru a permite punerea în aplicare a anumitor dispoziții financiare pentru statele membre afectate sau susceptibile a experimenta dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară[5]. În conformitate cu această modificare, Portugalia a solicitat o sumă mai mare, însemnând 10 puncte procentuale peste rata de co-finanțare aplicabilă fiecărei axe prioritare (suplimentare), pentru cheltuielile nou declarate pentru plățile intermediare. Comisia a acceptat cererea și a efectuat o plată de suplimentare a FEP împreună cu ultima plată din anul 2012 în valoare de 3 886 540,26 EUR pentru regiunile de convergență și de 545 056,63 EUR pentru regiunile de neconvergență. În urma unei cereri similare de aplicare a noilor dispoziții, Grecia a primit o sumă suplimentară cumulată de 8 481 762,10 EUR, din care 8 069 045,80 EUR pentru regiunile de convergență și 412 716,30 EUR pentru regiunile de neconvergență. România a solicitat, de asemenea, aplicarea unei sume mai mari reprezentând 10 puncte procentuale peste rata co-finanțată aferentă cheltuielilor nou declarate pentru plățile intermediare. Cu toate acestea, plățile intermediare nu au fost executate în cursul anului 2012.

2.4.        Situația acțiunilor întreprinse în urma raportului special al Curții de Conturi Europene

Acțiunile întreprinse ca urmare a raportului Curții de Conturi Europene (CCE)[6] cu privire la măsurile prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din regulamentul privind FEP au inclus o notă orientativă transmisă de către Comisie statelor membre în decembrie 2011 cu privire la interpretarea articolului 25 alineatul (2), care face o distincție între investițiile care nu cresc capacitatea navelor de a captura pește și cele care realizează acest lucru. Pe baza acestei note, statele membre au analizat toate proiectele și până în prezent cele mai multe dintre acestea au retras certificarea cheltuielilor neeligibile. De asemenea, acolo unde a fost cazul, statele membre au revizuit criteriile de selecție relevante, pentru a se asigura că toate investițiile la bordul navelor de pescuit sunt supuse unei evaluări ex ante. Acest lucru a fost completat de o declarație din partea beneficiarului prin care se certifică faptul că proiectul nu contribuie la creșterea capacității de captură a navei și o declarație din partea organismului intermediar responsabil (care implică uneori un expert independent) pentru a se asigura că investiția planificată nu a crescut capacitatea de captură a navei.

2.5.        Auditul punerii în aplicare a regulamentului privind combustibilul

Auditul punerii în aplicare a regulamentului privind combustibilul [Regulamentul (CE) nr. 744/2008 al Consiliului] a sugerat existența unor deficiențe în sistemele naționale de gestiune și control. Comisia s-a asigurat că deficiențele au fost analizate în mod corespunzător de către autoritățile naționale responsabile. Acolo unde a fost necesar, au fost consolidate mijloacele puse în aplicare la nivel național pentru a verifica eligibilitatea măsurilor, în special în ceea ce privește verificarea corectă a numărului de zile pe mare în cadrul încetării definitive a activităților de pescuit sau mijloacele pentru a verifica dacă navele rămân inactive în timpul perioadelor de încetare temporară a activităților de pescuit. În plus, metoda utilizată pentru a verifica conformitatea cu dispozițiile specifice ale regulamentului, cum ar fi cele prevăzute la articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 744/2008 privind cerința conform căreia costurile energiei trebuie să reprezinte cel puțin 30 % din costurile de producție, a fost analizată de către Comisie și revizuită de statele membre, acolo unde a fost cazul.

2.6.        Execuția bugetară de către Comisie

În ceea ce privește angajamentele anuale, în 2012 s-au angajat 15,5 % (667 529 520 EUR) din totalul creditelor pentru 2007-2013 (4 292 990 279 EUR), din care 507 543 231 EUR pentru regiunile de convergență și 159 986 289 EUR pentru regiunile de neconvergență. În privința plăților, în 2012 s-au plătit 11,1 % (474 988 271,6 EUR) din creditele totale, din care 74,6 % pentru regiunile de convergență (354 196 149,01 EUR) și 25,4 % pentru regiunile de neconvergență (120 792 122,59 EUR). Plățile respective au fost efectuate sub formă de plăți intermediare. Informații detaliate sunt furnizate în anexa 1 și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul.

2.7.        Utilizarea asistenței tehnice de către statele membre

În 2012, 21 de state membre au angajat sume de bani alocate din bugetul de asistență tehnică (axa 5). Statele membre cu cele mai mari sume angajate au fost: Țările de Jos (58,3 % din fondurile FEP alocate axei 5), Slovenia (51,6 %), Marea Britanie (51,2 %), Portugalia (38 %), Polonia (15,75 %) și Spania (10,9 %). Printre acțiunile finanțate se numără consolidarea capacității administrative, dezvoltarea tehnologiei informației, publicitate și informare, precum și sprijinirea gestionării și a implementării programelor operaționale.

2.8.        Utilizarea asistenței tehnice de către Comisie

În 2012, Comisia a utilizat 2 892 347,69 EUR din bugetul de asistență tehnică pentru următoarele elemente:

2.8.1.     Tehnologia informației

Comisia a angajat 463 330,89 EUR pentru calculatoare și servicii conexe legate de mentenanța și dezvoltarea sistemelor informatice ale Comisiei, necesare pentru punerea în aplicare a FEP.

2.8.2.     Unitatea de sprijin pentru Rețeaua europeană a zonelor de pescuit (FARNET)

Pentru Unitatea de sprijin FARNET s-a angajat suma de 1 890 841,80 EUR. În 2012, FARNET a continuat să joace un rol major în facilitarea punerii în aplicare a axei 4 a FEP prin acordarea de sprijin metodologic și tematic autorităților de gestionare și grupurilor de acțiune locală pentru pescuit. S-au organizat două seminarii transnaționale: unul în luna iunie, în Olhão (Portugalia), pe tema creșterii ecologice în zonele de pescuit, și unul în noiembrie, în Quiberon (Franța), pe tema pregătirii grupurilor locale de acțiune pentru inițiativa care urmează axei 4 (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime). Publicațiile au inclus două dosare tehnice și două reviste pe aceleași teme. FARNET a contribuit la vizibilitatea axei 4 prin intermediul site-ului său web, inclusiv printr-un cont pe o rețea de socializare, colectarea de exemple de bune practici la nivel de proiect și un buletin informativ periodic.

2.8.3.     Conferințe

În noiembrie 2012, Comisia a organizat o conferință pe tema acvaculturii (49 505,67 EUR) în La Coruña (Spania).

2.8.4.     Activități de comunicare

Comisia a alocat 38 870,45 EUR pentru a produce un videoclip referitor la proiectele din cadrul axei 4 a FEP, disponibil pe site-ul web EUROPA.

2.8.5.     Studii

În 2012, Comisia a alocat 449 799,0 EUR pentru a contracta un studiul „Evaluarea retrospectivă a măsurilor din cadrul FEP privind dezmembrarea navelor și încetarea temporară a activităților de pescuit”.

2.8.6.     Personal temporar

Comisia a angajat 850 000 EUR pentru remunerația personalului temporar implicat în punerea în aplicare a FEP, în special în vederea garantării acoperirii lingvistice adecvate pentru statele membre.

2.9.        Coordonarea FEP cu fondurile structurale și cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Programele operaționale demonstrează că toate statele membre sunt conștiente de necesitatea asigurării, la punerea în aplicare a FEP, a coerenței și a coordonării cu fondurile structurale, precum și cu FEADR. Programele operaționale oferă informații despre sistemele înființate (sau în curs de înființare) în statele membre pentru a evita suprapunerea, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 din regulamentul privind FEP. Rapoartele anuale de punere în aplicare ale statelor membre nu se referă la probleme fundamentale de coordonare.

3.           EVALUAREA PUNERII ÎN APLICARE A FEP PE AXE

3.1.        Axa 1 – Adaptarea flotei de pescuit a UE

Cele mai recente date de la statele membre ale UE publicate în Raportul economic anual al flotelor UE din 2013 indică faptul că, în 2011, flota UE a debarcat 4,7 milioane de tone de fructe de mare, în valoare de 6,3 miliarde EUR. Flota de pescuit a UE a debarcat o cantitate mai mică în 2011 față de 2010, însă a generat o valoare mai mare. Flota de pescuit a UE și-a continuat consolidarea și redresarea economică lentă inițiată în ultimii ani. În pofida acestui fapt, aproximativ 45 % din segmentele flotei au fost estimate ca înregistrând pierderi, ceea ce lasă loc pentru ajustări viitoare[7].

În timp ce zilele pe mare ale flotei UE au crescut cu aproximativ 8 % în perioada 2008-2011, consumul total de combustibil a scăzut cu 7,7 % în aceeași perioadă, ceea ce sugerează că flota UE devine mai eficientă din punct de vedere al combustibilului, căutând modalități de a reduce consumul de combustibil pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la combustibil, cum ar fi adaptarea comportamentului de pescuit și schimbarea uneltelor de pescuit.

În 2011, numărul total de pescari angajați în flota UE a scăzut cu 6 % față de 2010, dar, pe de altă parte, salariul mediu a crescut cu 8 %. Există un număr crescut de locuri de muncă cu normă parțială în funcție de statele membre și de segmentul de flotă, cu o incidență deosebită în cazul flotelor costiere artizanale.

Dovezi neconfirmate din raportul economic sugerează că o serie de măsuri finanțate prin FEP, cum ar fi proiectele pilot, sistemele de certificare și trecerea la unelte de pescuit cu un consum mai mic de combustibil au contribuit la îmbunătățirea performanței economice a mai multor flote.

Flotele costiere artizanale: În general, flotele costiere artizanale sunt mai performante decât flotele compuse din nave mai mari. Flotele costiere artizanale au furnizat peste 40 % din totalul locurilor de muncă și, chiar dacă reprezintă, ca greutate, doar 6 % din tonajul brut total și debarcări, acestea au generat 15 % din valoarea debarcărilor și 20 % din profitul net și valoarea adăugată brută (VAB). Comparativ cu restul flotelor, acestea au generat cea mai mare valoare adăugată brută, precum și cel mai mare profit brut și net ca procent din venit.

Această tendință pozitivă este confirmată de rezultatele unui studiu socio-economic recent care a analizat zonele de coastă din Galicia, Scoția, Bretania și Sicilia[8]. Imaginea care se desprinde de aici este că flotele costiere artizanale sunt în general profitabile. Întrucât locurile de muncă sunt adesea cu normă parțială (ceea ce înseamnă că pescuitul nu este singura sursă de venit pentru familie), flotele costiere artizanale sunt, de asemenea, destul de rezistente la dificultăți economice. În ceea ce privește dimensiunea, flotele respective sunt stabile, deși unele sunt în creștere. Creșterea poate fi explicată prin ajustări statistice în unele cazuri, dar și prin înlocuirea navelor mai mari cu unele mai mici, care consumă mai puțin combustibil și pescuiesc stocuri reglementate mai puțin (sau deloc). Revenirea la pescuit a populației locale care înainte de criza economică a renunțat la pescuit pentru locuri de muncă în alte sectoare (de exemplu, construcții, catering), contribuie, de asemenea, la această tendință.

3.1.1.     Încetarea permanentă a activităților de pescuit (articolul 23 din regulamentul privind FEP)

FEP cuprinde măsuri de adaptare a flotei de pescuit din UE, inclusiv sprijin public pentru încetarea permanentă sau temporară a activităților de pescuit. Începând din 31 iulie 2012, s-a înregistrat un număr total de 3 692 operațiuni de încetare permanentă a activităților de pescuit. Au fost angajate 475 de milioane EUR din fondurile FEP (128 657 EUR pe operațiune). La acestea se adaugă contribuția publică națională, care s-a ridicat la 364,44 milioane EUR (98 711 EUR per operațiune). Costul public total pe operațiune a fost de 227 368 EUR. Cu toate acestea, la 31 mai 2013, numărul de operațiuni de încetare permanentă a activităților de pescuit crescuse cu 9,1 %, până la 4 026. Acestea cuprind 3 977 de operațiuni de dezmembrare a navelor (98,78 %) și 49 de reafectări pentru alte activități decât pescuitul (1,22 %). Încetarea permanentă a activităților de pescuit pentru crearea de recife artificiale nu a fost utilizată până în prezent.

În ceea ce privește angajamentele, 486 de milioane EUR din FEP au fost angajate pentru dezmembrări ale navelor (122 233 EUR pe operațiune). La acestea se adaugă contribuția publică națională, care s-a ridicat la 329,9 milioane EUR (82 957 EUR pe operațiune). Costul public total a fost de 205 190 EUR. Prin comparație, costul public mediu pare să fie în scădere.

Evaluarea retrospectivă a măsurilor de încetare permanentă a activităților de pescuit Un studiu recent[9] privind măsurile de încetare permanentă și temporară a activităților de pescuit, din cadrul FEP și din cadrul instrumentului financiar de orientare a activităților de pescuit, a analizat măsurile privind flota într-un eșantion de 9 state membre[10]. Rezultatele preliminare arată ca 2 autorități de gestionare consideră că dezmembrarea navelor este atât ineficace, cât și ineficientă pentru alinierea capacității și a resurselor, în special prin raportare la concesiunile de pescuit transferabile[11]. Alte 5 autorități de gestionare[12] consideră că dezmembrarea navelor este o modalitate eficace, dar în mare parte ineficientă, de a reduce rapid capacitatea de pescuit – în termeni de tonaj brut și kilowați. Aceleași autorități chestionate/intervievate în cadrul studiului consideră, cu toate acestea, că nu există o legătură clară între reducerile capacității și starea resurselor de pescuit. De asemenea, studiul confirmă în mare parte că dezmembrarea navelor a fost utilizată ca un mijloc de a îmbunătăți eficiența economică și, în multe cazuri, de a moderniza flotele[13]. De asemenea, acesta indică faptul că majoritatea autorităților intervievate/chestionate consideră că pe viitor dezmembrarea navelor va fi mai puțin necesară, întrucât restructurarea flotelor, în cea mai mare parte, este aproape finalizată. Au fost, de asemenea, intervievați beneficiari individuali. Mulți dintre aceștia au afirmat că ar fi continuat să pescuiască dacă nu ar fi existat măsurile publice de dezmembrare a navelor. Cu toate acestea, motivația lor de a dezmembra nu avut nimic a face cu starea stocurilor, ci mai degrabă a fost legată, în principal, de lipsa de profitabilitate a afacerii lor și/sau de unii factori precum atingerea vârstei de pensionare etc. De asemenea, studiul arată că un număr semnificativ (22 %) din beneficiarii care au primit sprijin public pentru a-și dezmembra navele de pescuit au reinvestit, de fapt, primele de dezmembrare în sectorul pescuitului, fie prin modernizarea altor nave care le aparțin, fie prin cumpărarea altor nave (există exemple în acest sens în 7 din 9 studii de caz naționale), fie într-o altă zonă a industriei pescuitului. Acest fapt ridică întrebări cu privire la eficiența și eficacitatea programelor de dezmembrare actuale în ceea ce privește echilibrarea flotelor și a resurselor. În cele din urmă, studiul arată că, cel puțin în eșantionul de state membre analizate, flotele costiere artizanale nu au fost, în general, vizate de programele de dezmembrare.

3.1.2.     Încetarea temporară a activităților de pescuit (articolul 24 din regulamentul privind FEP)

În ceea ce privește încetarea temporară a activităților de pescuit, până la 31 iulie 2012, FEP a sprijinit 47 885 operațiuni (57 % din numărul total de operațiuni). Cu toate acestea, sprijinul public pentru fiecare operațiune a fost unul redus, de 6 369 EUR (3 881,5 EUR din FEP și 2 487,5 EUR din fonduri publice naționale). Până la 31 mai 2013, numărul de operațiuni a fost de 54 826 (54,31 % din numărul total de operațiuni de 100 935). Sprijinul public pentru fiecare operațiune a rămas practic neschimbat, în valoare de 6 397 EUR (3 914 EUR din FEP și 2 484 EUR din fonduri publice naționale).

Evaluarea retrospectivă a măsurilor de încetare temporară a activităților de pescuit Evaluarea retrospectivă menționată mai sus a constatat că impactul încetării temporare a activităților de pescuit a fost mai degrabă de natură economică (existând inclusiv unele dovezi cu privire la menținerea locurilor de muncă pe termen scurt), decât de mediu. De asemenea, studiul a concluzionat că, deși au fost puse în aplicare sisteme de încetare temporară datorită opririi obligatorii a activităților de pescuit, finanțarea publică a fost mult mai utilă pentru a face măsurile acceptabile din punct de vedere politic, decât pentru reducerea efectivă a cantităților pescuite.

3.1.3.     Investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate (articolul 25 din regulamentul privind FEP)

În pofida incertitudinilor legate de acțiunile întreprinse ca urmare a raportului Curții de Conturi Europene din decembrie 2011 (a se vedea secțiunea 2.4 de mai sus), în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 25 din regulamentul privind FEP, angajamentele FEP pentru investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate (adesea denumite modernizări) s-au ridicat la 8,7 % din valoarea totală până în iulie 2012 și la aproape 11 % până în mai 2013 (11 341 operațiuni), înregistrând o creștere de aproape 25 % într-o perioadă de zece luni.

De un interes special pentru contribuția la promovarea selectivității pescuitului și la atenuarea schimbărilor climatice sunt:

– înlocuirea motoarelor – până la 31 mai 2013, FEP a sprijinit 1 065 operațiuni de schimbare a motoarelor, reprezentând 1,28 % din totalul de 83 000 de nave de pescuit din UE;

– înlocuirea uneltelor de pescuit – până la 31 mai 2013, au existat 316 operațiuni de sprijin din partea FEP (0,5 % din toate operațiunile sprijinite de FEP).

Efectul de pârghie al celor două măsuri este destul de semnificativ (1 EUR din finanțarea FEP generează în jur de 4 EUR din fonduri naționale, în cea mai mare parte private). Deoarece costul total mediu pe operațiune este destul de modest (24 000 EUR pentru un motor și 11 000 EUR pentru o unealtă de pescuit), este relativ ușor să se obțină efecte de pârghie importante.

3.2.        Axa prioritară 2 – Acvacultura și prelucrarea

3.2.1.     Acvacultura

În UE-28 (inclusiv Croația), producția din sectorul acvaculturii a reprezentat 1,3 milioane de tone în 2011 (cu 0,3 % mai puțin față de 2010), ridicându-se la o valoare de 3,5 miliarde EUR[14]. Deși datele recente sugerează că performanța economică a întreprinderilor din sectorul acvaculturii s-a îmbunătățit, cele mai multe locuri de muncă în sector sunt cu normă parțială și însumează un număr total de 80 000 de persoane care lucrează în 14 000 de întreprinderi, dintre care 90 % sunt microîntreprinderi. Angajarea cu normă parțială este deosebit de importantă în subsectorul pescuitului de crustacee și în subsectorul speciilor de apă dulce.

Astfel cum arată tabelele de la punctul 2, cheltuielile pentru măsurile luate în domeniul acvaculturii rămân printre cele mai mari în ceea ce privește angajamentele FEP. La 31 mai 2013, 429,9 milioane EUR din FEP erau angajate în acvacultură. Datorită efectului de pârghie, contribuția UE a generat o contribuție publică națională de 183,4 milioane EUR și o finanțare privată de 537,8 milioane EUR. Cu alte cuvinte, 1 EUR de finanțare FEP a generat 1,68 EUR din fonduri naționale suplimentare, 0,43 EUR din fonduri publice și 1,25 EUR din fonduri private.

Deși tendințele recente indică o creștere a sprijinului FEP pentru investițiile în acvacultură, producția a stagnat în ultimul deceniu. În prezent, 10 % din consumul de fructe de mare al UE provine din acvacultură, 25 % din pescuit și 65 % din importurile din țări terțe (care includ atât pescuitul, cât și acvacultura). Având în vedere că diferența dintre consum și producția din sectorul capturilor a crescut constant în ultimii ani, acvacultura poate contribui la reducerea decalajului. Comisia estimează că o creștere de 1 % a consumului din acvacultura UE poate contribui la crearea a 3 000 - 4 000 de locuri de muncă cu normă întreagă.

Din aceste motive, Comisia a propus, prin reforma politicii comune în domeniul pescuitului, să se promoveze acvacultura printr-o metodă deschisă de coordonare. Aceasta nu creează noi obligații și nu modifică cadrul legal existent. Metoda se bazează pe adoptarea de orientări strategice de către Comisie, pentru a sprijini statele membre în a-și pregăti planurile strategice naționale multianuale, luând în considerare condițiile de pornire, provocările și potențialul propriu.

Liniile directoare[15] adoptate de Comisie în urma consultărilor cu părțile interesate pe parcursul anului 2012 identifică patru provocări principale pentru creșterea durabilă în cadrul sectorului: 1) identificarea principalelor blocaje pentru creșterea economică; 2) îmbunătățirea planificării spațiale integrate; 3) creșterea competitivității sectorului, inclusiv o utilizare mai eficientă a fondurilor UE; 4) o mai bună exploatare a avantajelor competitive.

3.2.2.     Prelucrarea

În UE, sectorul prelucrării produselor pescărești cuprinde peste 3 500 de întreprinderi care au ca obiect principal de activitate prelucrarea peștelui, reprezentând în total o cifră de afaceri de aproximativ 23 miliarde EUR.

Tabelele de la punctul 2 arată că sprijinul FEP pentru industria de prelucrare este cel mai mare în ceea ce privește angajamentele FEP. Începând cu 31 mai 2013, 504,6 milioane EUR din sprijinul FEP au fost angajate pentru prelucrare. Datorită efectului de pârghie, contribuția FEP a generat 264,88 milioane EUR din contribuția publică națională și alte 1,003 miliarde EUR din finanțare privată. Cu alte cuvinte, 1 EUR din sprijinul FEP a generat 2,51 EUR din fonduri naționale suplimentare, 0,52 EUR din fonduri publice naționale și 2 EUR din fonduri private.

Un total de 4 903 operațiuni au primit sprijinul FEP, sprijinul public mediu pentru fiecare operațiune fiind de aproximativ 361 686 EUR. Dintre aceste operațiuni, aproximativ 1 892 se referă la extinderea sau modernizarea instalațiilor existente (68 619 EUR de sprijin din FEP pentru fiecare operațiune), 1 289 la construirea de noi instalații (173 428 EUR), 739 la modernizarea unităților de comercializare (36 578 EUR) și 173 la construcția de noi unități de comercializare (104 452 EUR).

3.3.        Axa 3 – Proiecte pilot (articolul 41 din regulamentul privind FEP)

În perioada 2007-2012, FEP a sprijinit 453 de operațiuni pentru stimularea inovării. Numărul modest de operațiuni susținute (0,53 % din totalul operațiunilor FEP) poate fi explicat prin costul public relativ ridicat pentru fiecare operațiune, care se numără printre cele mai mari din FEP (273 819 EUR, din care 141 042 EUR din FEP și 132 774 EUR din fonduri publice naționale). Costul total pe operațiune este de 334 327 EUR[16], din care 60 486 EUR reprezintă finanțare privată.

Date mai recente nu indică schimbări foarte importante. Numărul de operațiuni a crescut cu 13 %, până la 504 (0,49 % din total). Efectul de pârghie este, de asemenea, relativ scăzut. 1 EUR din sumele angajate de FEP a generat 1,37 EUR din fonduri naționale, din care doar 0,43 EUR reprezintă finanțare privată (0,94 EUR provenind din fonduri publice naționale). Efectul de pârghie este destul de slab – în special pe partea privată – comparativ cu cel din acvacultură și prelucrare. Cifrele arată că inovarea este costisitoare și reprezintă pentru operatorii privați un risc care nu conduce la câștiguri pe termen scurt. Prin urmare, necesitatea finanțării publice în acest sector este mult mai mare.

3.4.        Axa 4 – Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit

Punerea în aplicare a axei 4 a progresat substanțial în 2012. Până la sfârșitul lunii decembrie, toate cele 21 de state membre care au optat pentru punerea în aplicare axei 4 și-au selectat grupurile de acțiune locale pentru pescuit. Numărul grupurilor astfel selectate a crescut la 303 (cu o creștere de 83 de grupuri față de sfârșitul anului 2011). Dezvoltarea și selecția proiectelor a avansat, de asemenea, considerabil, cu 2 756 de proiecte selectate până la sfârșitul anului 2012, față de 1 625 la sfârșitul anului 2011.

Progresul cu privire la angajamente este, de asemenea, substanțial, numărul de operațiuni crescând de la 2 732 la 31 iulie 2012 la 4 704 la 31 mai 2013, ceea ce înseamnă o creștere de 72 % în 10 luni[17].

O serie de studii de caz aprofundate efectuate de unitatea de sprijin FARNET a arătat că grupurile de acțiune locală au jucat un rol important în unirea comunităților pescărești și creșterea influenței acestora, oferindu-le un punct de intrare în procesul decizional. Numeroase proiecte au contribuit la creșterea veniturilor și la asigurarea locurilor de muncă, prin consolidarea poziției pescarilor în lanțul de aprovizionare – astfel încât să se păstreze la nivel local un procent mai mare din valoarea adăugată – și în economia locală, prin facilitarea integrării între actori și sectoare. Axa 4 a contribuit, de asemenea, la crearea de locuri de muncă pentru populația locală din zonele de pescuit, prin promovarea spiritului antreprenorial și a inovării și prin valorificarea potențialului creșterii maritime și al dezvoltării zonelor de coastă. Grupurile locale de acțiune au jucat, de asemenea, un rol important în mobilizarea resurselor locale și în acordarea de sprijin pentru accesarea altor surse de finanțare.

Comisia va lansa în 2013 un studiu pentru examinarea primelor rezultate concrete ale axei 4 și a eficacității acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă comunitățile de pescuit.

În 2013, provocarea este ca statele membre să ia măsurile necesare pentru a asigura continuitatea parteneriatelor locale în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020.

4.           EXECUȚIA FINANCIARĂ A FEP DE CĂTRE COMISIE ÎN REGIUNILE DE CONVERGENȚĂ ȘI DE NECONVERGENȚĂ ||

|| Țară || || Suma decisă[18] a || Suma angajată b || Suma plătită c || % (b) / (a) || % (c) / (a)

|| Belgia || Perioada 2007-2013 ||  26 261 648.00 ||  21 694 722.00 ||  15 856 227.33 || 82.61% || 60.38%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  4 412 449.00 ||  4 488 923.00 ||  4 612 318.33 ||

|| Republica Bulgaria || Perioada 2007-2013 ||  75 876 747.00 ||  61 059 315.00 ||  24 502 673.70 || 80.47% || 32.29%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  13 084 212.00 ||  13 951 819.00 ||  8 876 800.51 ||

|| Republica Cehă || Perioada 2007-2013 ||  27 106 675.00 ||  22 710 961.00 ||  19 509 468.35 || 83.78% || 71.97%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  4 043 811.00 ||  4 218 249.00 ||  4 751 403.43 ||

|| Danemarca || Perioada 2007-2013 ||  133 675 169.00 ||  113 425 745.00 ||  81 116 203.18 || 84.85% || 60.68%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  19 463 114.00 ||  19 852 376.00 ||  15 682 178.48 ||

|| Germania || Perioada 2007-2013 ||  149 121 176.00 ||  123 796 571.30 ||  66 340 414.55 || 83.02% || 44.49%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  22 443 794.00 ||  22 615 496.00 ||  5 985 395.64 ||

|| Estonia || Perioada 2007-2013 ||  84 568 039.00 ||  69 079 907.00 ||  42 228 804.18 || 81.69% || 49.93%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  12 995 534.00 ||  14 201 298.00 ||  11 253 780.39 ||

|| Irlanda || Perioada 2007-2013 ||  42 266 603.00 ||  34 916 400.00 ||  33 467 120.83 || 82.61% || 79.18%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  7 101 580.00 ||  7 224 661.00 ||  12 876 961.83 ||

|| Grecia || Perioada 2007-2013 ||  207 832 237.00 ||  178 811 400.00 ||  94 864 163.39 || 86.04% || 45.64%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  29 514 336.00 ||  29 278 211.00 ||  26 878 883.21 ||

|| Spania || Perioada 2007-2013 || 1 131 890 912.00 ||  967 521 798.00 ||  599 079 998.75 || 85.48% || 52.93%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  162 654 289.00 ||  163 526 782.00 ||  194 609 146.09 ||

|| Franța || Perioada 2007-2013 ||  215 686 616.00 ||  182 921 534.31 ||  97 093 626.69 || 84.81% || 45.02%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  31 457 343.00 ||  32 086 491.00 ||  9 318 657.31 ||

|| Italia || Perioada 2007-2013 ||  424 342 854.00 ||  360 602 126.00 ||  163 479 766.46 || 84.98% || 38.53%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  61 620 807.00 ||  62 672 067.00 || 0.00 ||

|| Cipru || Perioada 2007-2013 ||  19 724 418.00 ||  16 736 518.00 ||  15 480 209.52 || 84.85% || 78.48%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  2 871 876.00 ||  2 929 314.00 ||  2 202 183.74 ||

|| Letonia || Perioada 2007-2013 ||  125 015 563.00 ||  102 564 209.00 ||  86 400 450.19 || 82.04% || 69.11%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  19 243 706.00 ||  20 816 794.00 ||  21 230 404.72 ||

|| Lituania || Perioada 2007-2013 ||  54 713 408.00 ||  45 381 203.00 ||  28 624 771.79 || 82.94% || 52.32%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  8 161 553.00 ||  8 671 254.00 ||  5 503 907.88 ||

|| Luxemburg || Perioada 2007-2013 || 0.00 || 0.00 || 0.00 || 0.00% || 0.00%

|| Exercițiu financiar: 2012 || 0.00 || 0.00 || 0.00 ||

|| Ungaria || Perioada 2007-2013 ||  34 769 572.00 ||  28 229 202.00 ||  21 439 659.62 || 81.19% || 61.66%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  5 952 501.00 ||  6 241 343.00 ||  8 574 577.79 ||

|| Malta || Perioada 2007-2013 ||  8 372 329.00 ||  6 727 108.00 ||  2 862 430.91 || 80.35% || 34.19%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  1 271 388.00 ||  1 426 192.00 || 736 367.16 ||

|| Țările de Jos || Perioada 2007-2013 ||  48 578 417.00 ||  41 219 646.00 ||  21 203 569.09 || 84.85% || 43.65%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  7 073 021.00 ||  7 214 481.00 ||  8 001 998.59 ||

|| Austria || Perioada 2007-2013 ||  5 259 318.00 ||  4 469 039.00 ||  4 374 761.67 || 84.97% || 83.18%

|| Exercițiu financiar: 2012 || 763 814.00 || 776 936.00 || 729 306.12 ||

|| Polonia || Perioada 2007-2013 ||  734 092 574.00 ||  607 762 267.00 ||  274 047 384.03 || 82.79% || 37.33%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  121 944 858.00 ||  124 084 618.00 ||  63 019 617.70 ||

|| Portugalia || Perioada 2007-2013 ||  246 485 249.00 ||  206 026 617.00 ||  111 789 897.52 || 83.59% || 45.35%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  35 759 773.00 ||  36 332 633.00 ||  28 194 561.04 ||

|| România || Perioada 2007-2013 ||  230 645 644.00 ||  162 928 626.01 ||  32 299 988.49 || 70.64% || 14.00%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  39 257 052.00 ||  42 262 575.00 || 0.00 ||

|| Slovenia || Perioada 2007-2013 ||  21 640 283.00 ||  18 568 490.00 ||  9 136 385.71 || 85.81% || 42.22%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  3 515 536.00 ||  3 298 585.00 ||  3 384 733.19 ||

|| Slovacia || Perioada 2007-2013 ||  13 123 309.00 ||  10 467 782.13 ||  5 170 176.35 || 79.76% || 39.40%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  1 782 386.00 ||  1 971 551.00 || 0.00 ||

|| Finlanda || Perioada 2007-2013 ||  39 448 827.00 ||  33 473 027.00 ||  22 341 700.84 || 84.85% || 56.63%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  5 743 752.00 ||  5 858 627.00 ||  5 914 242.07 ||

|| Suedia || Perioada 2007-2013 ||  54 664 803.00 ||  46 384 052.00 ||  24 999 874.53 || 84.85% || 45.73%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  7 959 199.00 ||  8 118 383.00 || 0.00 ||

|| Regatul Unit || Perioada 2007-2013 ||  137 827 889.00 ||  114 117 078.00 ||  51 946 750.84 || 82.80% || 37.69%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  23 112 801.00 ||  23 409 861.00 ||  32 650 846.38 ||

|| Total || Perioada 2007-2013 || 4 292 990 279.00 || 3 581 595 343.75 || 1 949 656 478.51 || 83.43% || 45.41%

|| Exercițiu financiar: 2012 ||  653 204 485.00 ||  667 529 520.00 ||  474 988 271.60 ||

[1]               Articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, JO L 223, 15.8.2006.

[2]               Regulamentul (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007, JO L120, 10.5.2007.

[3]               Tabelul I. Execuția financiară în regiunile de convergență

Tabelul II. Execuția financiară în regiunile de neconvergență

Tabelul III. Sumele programate din FEP, pe axe de prioritate și pe stat membru.

Tabelul IV. Cheltuielile certificate ale FEP, pe axă de prioritate și pe stat membru.

[4]               Din cauza unor probleme legate de calitatea datelor într-o serie de state membre (Republica Cehă, Danemarca, Finlanda), datele utilizate pentru mai 2013 sunt, de fapt, cele din mai 2012.

[5]               Regulamentul (UE) nr. 387/2012 al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, JO L 129, 16.5.2012.

[6]               Raportul special nr. 12/2011 „Măsurile adoptate de UE au contribuit la adaptarea capacității flotelor la posibilitățile de pescuit disponibile?”

[7]               Informații confirmate de nota privind „Profitabilitatea flotei de pescuit a UE” emisă de Centrul comun de cercetare pentru Parlamentul European - IB/B/PECH/IC/2013-087 - iulie 2013.

[8]               Dimensiuni socio-economice ale pescuitului în UE. Raport comandat de Comisia Europeană, MRAG, august 2013.

[9]               Evaluarea retrospectivă a măsurilor din cadrul FEP privind dezmembrarea navelor și încetarea temporară a activităților de pescuit, raport MRAG comandat de Comisia Europeană, Raport final, noiembrie 2013.

[10]             Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, Suedia și Marea Britanie.

[11]             Danemarca și Marea Britanie.

[12]             Estonia, Franța, Polonia, Portugalia și Suedia.

[13]             În cursul ultimilor 5 ani, vârsta medie a flotelor a crescut cu mai puțin de 2 ani, ceea ce indică faptul că dezmembrarea navelor (cu sau fără sprijin public) încetinește procesul de îmbătrânire a flotelor.

[14]             Date din proiectul de raport economic privind acvacultura din 2013, elaborat de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, incluzând date privind crescătoriile și incubatoarele.

[15]             Linii directoare strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în UE, COM(2013)229.

[16]             Costul pe operațiune este cu mult peste cel al unei operațiuni de încetare permanentă a activităților de pescuit, similar cu cel al operațiunii de prelucrare și mai mic decât cel al unei operațiuni privind porturile de pescuit (475 500 EUR) și reafectările (490 000 EUR), acestea două fiind cele mai scumpe.

[17]             Creșterea numerică este cea mai rapidă în rândul axelor FEP, cu toate acestea, progresul este mult mai modest din punct de vedere al sumelor certificate.

[18]             Sumele pentru perioada 2007-2013 iau în considerare dezangajările.