RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1523/2007 de interzicere a introducerii pe piață și a importului în Comunitate sau a exportului din Comunitate de blănuri de pisică și de câine și de produse care conțin asemenea blănuri

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.           Context

Regulamentul (CE) nr. 1523/2007[1] interzice introducerea pe piață și importul în Comunitate sau exportul din Comunitate de blănuri de pisică și de câine și de produse care conțin asemenea blănuri.

Interdicția a fost adoptată pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor europeni, care consideră pisicile și câinii ca fiind animale de companie și, prin urmare, nu doresc să cumpere produse care conțin blănuri de pisică și de câine.

El armonizează măsurile de interzicere a blănurilor de pisică și de câine și a produselor care conțin astfel de blănuri la nivelul UE, întrucât cincisprezece state membre[2] au adoptat legislații naționale pentru a restricționa producția și comerțul cu blănuri de pisică și de câine.

Blănurile de pisică și de câine nu sunt ușor de deosebit de alte tipuri de blănuri sau de materiale sintetice utilizate ca imitație de blană. Acesta este cazul în special al blănurilor utilizate drept căptușeală sau ornament al hainelor (de exemplu, gulerul unei mantale), în jucării sau în accesorii (de exemplu, inele pentru chei cu animale cu blană).

Interdicția privind blănurile de pisică și de câine se aplică în Uniunea Europeană de la data de 31 decembrie 2008.

Articolul 7 din regulament prevede: „Până la 31 decembrie 2010, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, inclusiv activitățile vamale în legătură cu aceasta”. Prezentul raport reprezintă răspunsul Comisiei la respectiva cerere.

Raportul urmărește să ofere o imagine de ansamblu privind punerea în aplicare a interdicției privind blănurile de pisică și de câine în UE în 2009 și 2010. Adoptarea prezentului raport a fost întârziată din cauza necesității ca statele membre să colecteze suficiente informații privind punerea în aplicare a interdicției. Unele date au fost primite doar la începutul anului 2012, ceea ce a permis realizarea unei analize complete doar în cursul anului 2012.

El descrie măsurile de asigurare a punerii în aplicare instituite de statele membre în vederea prevenirii introducerii pe piață, a importării în sau a exportării din Uniune a blănurilor de pisică și de câine și a produselor care conțin astfel de blănuri.

În particular, raportul oferă o prezentare generală a metodelor de analiză utilizate de statele membre pentru identificarea speciei de origine a blănurilor, precum și a sancțiunilor aplicabile în cazul încălcărilor. Raportul evidențiază principalele probleme de punere în aplicare semnalate Comisiei de părțile interesate și de statele membre.

În final, prezentul document raportează impactul aplicării prezentului regulament, astfel cum este perceput de către principalele părți interesate.

2.           Obligațiile statelor membre

Statele membre sunt principalele responsabile de aplicarea interdicției[3].

În plus, ele trebuie:

– să informeze Comisia despre metodele analitice pe care le utilizează pentru identificarea speciei de origine a blănurilor (articolul 5 din regulament);

– să consemneze și să notifice Comisiei reglementările privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării regulamentului (articolul 8 din regulament).

3.           Metodologie

În vederea întocmirii raportului, Comisia a utilizat următoarele surse de informații:

– răspunsurile statelor membre la un chestionar trimis de Comisie în 2011 privind măsurile de asigurare a punerii în aplicare a interdicției privind blănurile de pisică și de câine în 2009 și 2010[4].

– informațiile trimise de statele membre cu privire la sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor regulamentului;

– corespondența părților interesate sau a statelor membre cu Comisia.

– rezultatele unei reuniuni[5] organizate la data de 18 ianuarie 2012 de Comisie pentru a discuta punerea în aplicare a interdicției cu reprezentanți ai statelor membre și principalele părți interesate[6].

4.           Punerea în aplicare a interdicției

4.1.        Controalele efectuate în statele membre

Pentru a pune în aplicare interdicția, a fost necesar ca statele membre să instituie sisteme de controale. Aceasta a însemnat mai ales integrarea verificărilor respectării interdicției în sistemele lor existente de controale, care vor fi descrise în următoarele secțiuni.

Acțiunile întreprinse au fost mai mult sau mai puțin complexe, în funcție de statele membre; în particular, acțiunile privind formarea și procedurile, precum și diseminarea informațiilor, au fost realizate de către un număr limitat de state membre.

Deoarece majoritatea blănurilor de pisică și de câine și a produselor care conțin astfel de blănuri provine din țări terțe, obiectivul principal al sistemelor de control puse în aplicare în statele membre este de a preveni intrarea în UE a importurilor comerciale ilegale de blănuri de pisică și de câine din țări terțe. Nu există dovezi privind existența unei producții de blănuri de pisică și de câine în UE și, prin urmare, probabilitatea existenței unor exporturi este doar teoretică.

4.1.1.     Legislațiile naționale de interzicere a blănurilor de pisici și câini

Legislațiile naționale care interzic blănurile de pisică și de câine în vigoare înainte de adoptarea regulamentului au fost abrogate și/sau modificate în statele membre în cauză. Prin urmare, intrarea în vigoare a regulamentului a permis armonizarea reglementărilor privind interdicția la nivelul UE. Aceasta simplifică sarcinile funcționarilor care efectuează controalele, precum și pe ale operatorilor care desfășoară activități legale de comerț cu blănuri și produse de blănuri sau imitații de blană.

4.1.2.     Sancțiunile aplicabile în caz de încălcări ale interdicției

Statele membre sunt responsabile pentru stabilirea sancțiunilor aplicabile în caz de încălcări ale dispozițiilor regulamentului. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.

Cea mai mare parte a statelor membre modifică legislația lor națională pentru a introduce sancțiuni administrative și/sau penale în cazuri de încălcări ale interdicției. Alte state membre dispun de deja de sancțiuni, în general pentru importarea sau introducerea pe piață de mărfuri ilegale, care s-ar aplica în cazuri de încălcări ale regulamentului.

Sancțiunile administrative constau în principal în amenzi impuse operatorilor, iar ele nu exclud posibilitatea de a utiliza, de asemenea, sancțiuni penale.

Sancțiunile penale necesită în general ca speța să fie prezentată în fața unei instanțe juridice naționale. Astfel cum se arată în tabelul 1, nivelul sancțiunilor aplicabile variază destul de mult între statele membre.

În cele din urmă, toate statele membre au competențele legale de a confisca produsele ilegale și de a solicita distrugerea lor.

Tabelul 1: Sinteză a sancțiunilor aplicabile în statele membre în cazuri de încălcări ale interdicției privind blana de pisică și câine

Sancțiuni || Intervalul sancțiunilor

Sancțiune administrativă || De la 250 – 500 EUR până la 20 000 EUR

Sancțiuni penale || Amenzi de la 1 500 EUR până la 40 000 EUR Închisoare de la 4 luni la 3 ani

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

4.1.3.     Autoritățile competente responsabile cu punerea în aplicare a interdicției

Având în vedere că principalul obiectiv al controalelor a fost de a preveni introducerea în Uniune a importurilor ilegale de blănuri de pisică și de câine din țări terțe, autoritățile vamale sau autoritățile vamale și autoritățile veterinare au fost principalele autorități competente desemnate de statele membre ca fiind responsabile cu punerea în aplicare a interdicției.

Autoritățile vamale au fost responsabile de identificarea transporturilor comerciale potențial ilegale provenite din țări terțe și suspectate a conține blănuri de pisică și câine. Experiența lor dobândită în alte domenii în care se urmărea prevenirea importărilor ilegale a fost esențială pentru a identifica transporturile cu risc. În caz de suspiciune, serviciile vamale vor efectua verificări pentru a o confirma. Prin urmare, procedura de control a importurilor de blănuri de pisică și câine a fost integrată în procedurile vamale generale, care includ deja controale în funcție de riscuri. Din cauza numărului mic de controale efectuate, punerea în aplicare a interdicției este puțin probabil să fi determinat o sarcină suplimentară semnificativă pentru autoritățile vamale.

În cazul în care autoritățile veterinare au fost implicate ele erau, în mare parte, responsabile cu inspecția fizică a transporturilor suspecte, prelevarea de eșantioane și, la nevoie, trimiterea lor pentru analize.

În cazul în care mai multe autorități competente au fost implicate, cele mai multe state membre în cauză au luat măsuri pentru a se asigura că ele cooperează și fac schimb de informații.

4.1.4.     Formarea și procedurile

La nivelul UE, Comisia a inclus măsuri de control în ceea ce privește interdicția în baza de date europeană conținând Tariful Vamal Comun, disponibilă online și denumită TARIC[7].

TARIC este o bază de date multilingvă, disponibilă online funcționarilor și agenților economici, în care sunt integrate în special măsurile referitoare la măsurile privind restricțiile la import și export. În 2009, a fost definită la nivelul UE și integrată în TARIC o listă de produse și coduri din Nomenclatura Combinată (NC) conținând[8] mărfurile despre care se suspectează că ar conține blănuri de pisică și de câine.

Mai multe state membre menționează utilitatea TARIC în a le ajuta la identificarea eventualelor transporturi ilegale. Cu toate acestea, un stat membru a considerat că lista de mărfuri și coduri NC despre care se suspectează că ar conține blănuri de pisică și de câine a fost prea exhaustivă.

Atunci când funcționarii care controlează importurile sau exporturile de blănuri introduc în TARIC un produs sau un cod NC din lista menționată mai sus, baza de date va arăta că este necesar să se verifice dacă agentul economic a bifat o căsuță în declarația sa vamală prin care se atestă că blănurile importate sau exportate nu sunt de pisică și de câine, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1523/2007.

În plus față de TARIC, unele state membre au elaborat ghiduri și informații destinate propriilor funcționari privind punerea în aplicare a interdicției. Acestea includ informații practice privind efectuarea controalelor, precum și informații privind prevederile regulamentului și ale legislației naționale. Un exemplu de astfel de documente este disponibil la următoarea adresă:

https://findok.bmf.gv.at/findok/targetSearchSubmit.do;jsessionid=9605F10870FC605A9F5E848516744BF5

4.1.5.     Metode de analiză pentru identificarea speciei de proveniență a blănurilor

Statele membre utilizează următoarele metode de analiză pentru identificarea speciei de proveniență a blănurilor:

– Identificarea vizuală,

– Identificarea microscopică a părului,

– Analiza ADN-ului (prin reacția în lanț a polimerazei, PCR),

– Identificarea speciilor de animale (Species Identification of Animals – SIAM) prin spectrometria de masă MALDI­TOF.

Lista conținând metodele și laboratoarele utilizate în fiecare stat membru este disponibilă în anexa I la raport.

Statele membre au utilizat cel mai mult microscopia, analiza ADN-ului și identificarea speciilor de animale prin spectrometrie de masă MALDI­TOF. Fiecare dintre aceste metode are avantajele și dezavantajele sale în funcție de tipul de eșantioane prelevate, de nivelul de identificare necesar, de repetabilitate și de costurile implicate.

Identificarea microscopică a părului poate determina dacă eșantionul conține blănuri animale sau sintetice.

Analiza ADN-ului poate confirma că eșantionul nu provine de la o pisică domestică sau de la un câine domestic și poate identifica specia de proveniență a blănurilor cu condiția disponibilității primerilor specifici speciei respective; analiza AND-ului poate diferenția eșantioanele provenite de la câine domestic de cele provenite de la vulpe, coiot, șacal și enot. Totuși, analiza ADN-ului nu poate diferenția blana de pisică domestică de blana provenită de la hibrizii de pisică domestică și pisică de Bengal. Pentru a avea succes, analiza ADN-ului necesită o minimă cantitate și calitate de ADN izolat, ceea ce poate fi dificil de obținut uneori, în cazul în care eșantionul provine de la o blană tratată (de exemplu, vopsită).

Identificarea speciilor de animale prin spectrometria de masă MALDI-TOF permite identificarea unui număr mai mare de specii de proveniență în raport cu analiza ADN-ului și poate depista specia de proveniență a blănurilor chiar dacă acestea sunt tratate.

Detalii suplimentare privind diferitele metode de analiză au fost furnizate în cadrul reuniunii dintre părțile interesate și statele membre, organizată de Comisie la 18 ianuarie 2012, fiind disponibile la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/seminars/docs/methods_analysis_identifying_species_origin_fur_en.pdf

Intervalele de costuri ale metodelor de analiză utilizate pentru identificarea blănurilor de pisică și de câine sunt precizate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2: Costul metodelor de analiză pentru identificare speciilor de proveniență a blănurilor

Metodă || Costuri

Microscopie || 30 – 60 €

Identificarea speciilor de animale (SIAM) prin spectrometria de masă MALDI­TOF || 150 – 250 €

Analiza ADN-ului || 150 – 1075 €

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

Cele mai multe state membre desemnează un laborator pe teritoriul lor la care funcționarii lor pot trimite eșantioanele în vederea depistării blănurilor de pisică și de câine. Câteva state membre au ales sau iau în considerare subcontractarea analizei eșantioanelor într-un laborator situat într-un alt stat membru, din cauza lipsei actuale a cunoștințelor necesare în cadrul laboratoarelor lor și a numărului mic de eșantioane care trebuie analizate.

4.1.6.     Difuzarea informațiilor

După cum s-a menționat anterior, agenții economici pot utiliza baza de date conținând tarifele vamale (TARIC). Prin intermediul TARIC, agenții economici pot avea acces la regulament și pot să fie informați că, pentru a importa sau exporta blănuri, vor trebui să menționeze în declarația lor vamală că mărfurile pe care intenționează să le importe sau exporte nu conțin blănuri de pisică și de câine.

În plus, câteva state membre au furnizat informații potențialilor agenți economici în cauză, importatorilor și comercianților cu amănuntul, precum și consumatorilor. Au fost publicate scrisori de informare în Jurnalul Oficial sau pe site-ul oficial de internet al statelor membre.

4.2.        Rezultatele controalelor

Statele membre și-au concentrat activitățile de control asupra importurilor. În plus, aceste controale au fost finalizate în Uniune prin verificări efectuate în principal în magazinele de vânzare cu amănuntul.

La nevoie, au fost prelevate eșantioane pentru a fi analizate cu scopul de a confirma prezența blănurilor de pisică și câine. Produsele ilegale au fost confiscate și distruse. În caz de încălcări ale legislației au fost aplicate sancțiuni.

Verificările efectuate de către statele membre, precum și rezultatele acestora, sunt prezentate în rezumat în tabelele de mai jos. Statele membre nu au furnizat date specifice privind cantitatea de blănuri de pisică și de câine găsite și sancțiunile aplicate.

Tabelul 3: Controale efectuate pentru a preveni importurile comerciale ilegale de blănuri de pisică și câine

Anul || Numărul de transporturi comerciale importate verificate || Numărul de transporturi comerciale importate de la care s-au prelevat eșantioane pentru analiză || Numărul de transporturi neacceptate pentru importare || Numărul de transporturi confiscate || Numărul de transporturi importate distruse

2009 || 9687 || 0 || 1 || 0 || 0

2010 || 25275 || 5 || 2 || 67 || 0

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

Tabelul 4: Controalele efectuate pentru introducerea ilegală a unor blănuri de pisică și câine pe piața UE

Anul || Numărul de controale efectuate în magazine și la comercianții cu amănuntul || Numărul de transporturi de la care s-au prelevat eșantioane pentru analiză || Numărul de transporturi comerciale confiscate din magazine și de la comercianții cu amănuntul[9] || Numărul de transporturi comerciale distruse provenite din magazine și de la comercianții cu amănuntul[10] || Numărul de verificări țintite ale site-urilor de internet prin care se vând astfel de produse || Numărul de verificări țintite ale pachetelor trimise prin poștă

2009 || 119 || 46 || 66 || 56 || 0 || 0

2010 || 169 || 52 || 40 || 28 || 0 || 0

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

Tabelul 5: Numărul de eșantioane analizate

Stat membru || Numărul de eșantioane analizate

|| 2009 || 2010

Austria || 1 || 10

Republica Cehă || 0 || 1

Germania || 1 ||

Danemarca || 15 pentru 2009 și 2010 împreună

Finlanda || 0 || 2

Franța || 46 (din care 17 neconforme[11]) || 20 (toate eșantioanele conforme)

Italia || 20

Regatul Unit || 0 || 3

Total || 119

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

Numărul controalelor a crescut în 2010 față de 2009, precum și numărul de eșantioane prelevate și trimise pentru analiză. 2009 a fost primul an în care regulamentul a intrat în vigoare și nivelul de punere în aplicare a crescut în 2010, întrucât până la acel moment statele membre au luat măsuri de organizare a controalelor.

Din informațiile trimise de statele membre, mărfurile identificate de statele membre ca putând conține blănuri de pisică și de câine au fost, în principal, jachete și paltoane, eșarfe, fulare, portchei și articole din piele.

5.           Aspecte privind punerea în aplicare

Unele părți interesate au considerat că nu au fost efectuate suficiente controale oficiale în ceea ce privește introducerea pe piața UE a blănurilor de pisică și de câine și, în special, în ceea ce privește vânzările pe internet.

Problema cerințelor de etichetare a fost, de asemenea, discutată în cadrul viitoarei aplicări a Regulamentului (CE) nr. 1007/2011[12] în ceea ce privește etichetarea articolelor de îmbrăcăminte care conțin o mică parte din blană conform cerințelor statelor membre.

Regulamentul (CE) nr. 1007/2011 solicită indicarea prezenței părților netextile de origine animală în etichetarea sau marcarea produselor textile care conțin astfel de părți, astfel încât consumatorii să poată alege în cunoștință de cauză. Etichetarea sau marcarea nu trebuie să fie înșelătoare.

6.           Impactul regulamentului

Principalele părți interesate au evidențiat impactul pozitiv al regulamentului. Interdicția privind blănurile de pisică și de câine este în prezent în vigoare în toate statele membre. Regulamentul armonizează normele și, prin urmare, simplifică activitatea agenților economici care importă sau introduc pe piața UE blănuri sau articole conținând părți de blănuri. În plus, potrivit Asociației europene a crescătorilor de animale pentru blană, interdicția nu a avut un impact negativ asupra comerțului cu blănuri.

Pe baza opiniei părților interesate, se poate presupune că interdicția și controalele efectuate în statele membre asigură faptul că riscul pentru consumatorii europeni de a fi puși în situația de a cumpăra blănuri de pisică și de câine este foarte mic.

7.           Concluzie

Statele membre au instituit un sistem de controale pentru a pune în aplicare interdicția. În principal, ele au integrat verificările respectării interdicției în sistemele lor existente de controale, prin efectuarea următoarelor acțiuni:

– modificarea legislațiilor naționale în vederea abrogării măsurilor naționale anterioare de interzicere a blănurilor de pisică și de câine și a introducerii de sancțiuni;

– desemnarea autorităților competente și a funcționarilor responsabili;

– desemnarea metodelor de analiză și a laboratoarelor care le efectuează, pentru a determina, în caz de suspiciune, dacă blana provine de la un câine domestic sau de la o pisică domestică;

– formarea și elaborarea de proceduri în vederea informării funcționarilor care efectuează controalele;

– difuzarea de informații operatorilor economici și publicului larg.

Obiectivul principal al sistemelor de controale este de a preveni introducerea în Uniune a importurilor comerciale ilegale de blănuri de pisică și de câine din țări terțe, deoarece cea mai mare parte provine din acele țări.

Prin urmare, în 2009 și 2010, controalele efectuate de statele membre s-au concentrat, în principal, asupra prevenirii importurilor ilegale. Implicarea directă a autorităților vamale și utilizarea bazei de date TARIC a Comisiei de către operatorii economici și statele membre permit o punere în aplicare armonizată a interdicției privind importurile ilegale.

În general, aplicarea regulamentului a avut un impact pozitiv, deoarece el simplifică activitatea operatorilor comerciali, înlocuind mai multe interdicții naționale aplicate cu proceduri diferite. În plus, în conformitate cu opinia părților interesate, interdicția a contribuit la limitarea riscurilor pentru consumatorii europeni de a fi puși în situația de a cumpăra blănuri de pisică și de câine sau produse care conțin astfel de blănuri.

ANEXA I : Metode de identificare a blănurilor de pisică și de câine utilizate în statele membre

Nr. || Stat membru || Metodă aplicabilă

1 || Austria || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN a fost luate în considerare

2 || Belgia || Nu au existat informații în răspunsul la chestionar

3 || Bulgaria || Identificarea microscopică a părului + MALDI-TOF

4 || Cipru || MALDI-TOF

5 || Republica Cehă || Analiza ADN

6 || Danemarca || Analiza ADN

7 || Estonia || Identificare vizuală + identificarea microscopică a părului

8 || Finlanda || Identificarea microscopică a părului

9 || Franța || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN

10 || Germania || Analiza ADN + MALDI-TOF

11 || Grecia || Nu s-a răspuns la chestionar

12 || Ungaria || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN

13 || Irlanda || MALDI-TOF

14 || Italia || Identificarea vizuală + identificarea microscopică a părului + analiza ADN + MALDI-TOF

15 || Letonia || Identificarea microscopică a părului

16 || Lituania || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN în curs de luare în considerare

17 || Luxemburg || MALDI-TOF

18 || Malta || Analiza ADN

19 || Țările de Jos || Identificarea microscopică a părului + MALDI-TOF

20 || Polonia || Identificare vizuală + analiza ADN

21 || Portugalia || Laborator subcontractat în străinătate în curs de luare în considerare

22 || România || MALDI-TOF

23 || Slovacia || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN + MALDI-TOF

24 || Slovenia || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN

25 || Spania || Identificarea microscopică a părului + analiza ADN

26 || Suedia || Analiza ADN + MALDI-TOF

27 || Regatul Unit || Analiza ADN

Surse: Răspunsurile statelor membre la chestionarul privind punerea în aplicare, trimis de Comisie

ANEXA II: Lista părților interesate consultate

Denumirea organizației

AEDT, The European Association of Fashion Retailers – Asociația europeană a comercianților cu amănuntul din domeniul modei

COTANCE

GAIA

HSI – Humane Society International

IFTF, International Fur Trade Federation – Federația internațională a comerțului cu blănuri

European Fur Breeders Association – Asociația europeană a crescătorilor de animale pentru blană

Euroleather

UNIC, Unione Nazionale Industria Conciaria – Uniunea națională a industriei tăbăcăriei

Fundația Brigitte Bardot

IFAW, International Fund for Animal Welfare – Fondul internațional pentru bunăstarea animalelor

[1]               Regulamentul (CE) nr. 1523/2007 din 11 decembrie 2007 de interzicere a introducerii pe piață și a importului în Comunitate sau a exportului din Comunitate de blănuri de pisică și de câine și de produse care conțin asemenea blănuri; JO L 343, 27.12.2007, p. 1.

[2]               Raportul se referă la aplicarea regulamentului în perioada 2009 – 2010.

[3]               Interdicția reprezintă „interdicția privind blănurile de pisică și de câine”. Această precizare este aplicabilă restului de text.

[4]               Au răspuns toate statele membre, cu excepția Greciei.

[5]               Agenda și prezentările reuniunii sunt disponibile la adresa:       http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/seminars/docs/agenda_implementation_ban_cat_dog_fur_en.pdf

[6]               Lista organizațiilor care participă la reuniune sunt disponibile în anexa la raport.

[7]               Baza de date TARIC este accesibilă online la următoarea adresă:               http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/customs_duties/tariff_aspects/customs_tariff/index_en.htm

[8]               Atunci când sunt declarate la vamă în Uniune, mărfurile trebuie să fie, în general, clasificate în conformitate cu Nomenclatura Combinată sau NC. Mărfurile importate și exportate trebuie să fie declarate astfel încât să se precizeze la care subpoziție din nomenclatură se încadrează.

[9]               Din transporturile confiscate nu s-au prelevat automat eșantioane pentru analiză deoarece nerespectarea legislației ar fi putut fi constatată din alte motive decât rezultatele pozitive la analiză.

[10]             Din transporturile distruse nu s-au prelevat automat eșantioane pentru analiză deoarece nerespectarea legislației ar fi putut fi constatată din alte motive decât rezultatele pozitive la analiză.

[11]             Neconformitatea înseamnă prezența de blănuri de pisică și de câine.

[12]             Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 septembrie 2011 privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare și marcarea compoziției fibroase a produselor textile (JO L 272, 18.10.2011, p. 1 – 64).