26.4.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 126/53

1.

salută obiectivul general al propunerii Comisiei de a realiza o piață internă a comunicațiilor electronice, în care cetățenii și întreprinderile să aibă acces la serviciile de comunicații electronice oriunde sunt furnizate în Uniune, fără restricții transfrontaliere sau costuri suplimentare nejustificate, iar întreprinderile care furnizează rețele și servicii de comunicații electronice să poată funcționa și să le poată furniza indiferent de locul în care sunt stabilite în UE și de locul în care se află clienții lor;

2.

este de acord cu obiectivul urmărit de Strategia UE 2020 și de Agenda digitală pentru Europa privind o piață unică dinamică, de succes și în creștere a comunicațiilor electronice, de care să profite toate sectoarele economice;

3.

subliniază importanța conectivității la rețelele electronice de comunicații și a unei integrări sporite pe piață pentru întreprinderi și consumatori și evidențiază marile oportunități pe care le oferă piața unică digitală pentru societatea europeană în ansamblul său;

4.

atrage însă totodată atenția că adaptarea cadrului european pentru comunicațiile electronice trebuie să țină seama în mod corespunzător de condițiile juridice și reale din statele membre și regiuni;

5.

solicită să se țină seama de faptul că, date fiind diviziunea digitală existentă în UE, infrastructura TIC deficitară, condițiile de concurență diverse, diferențele considerabile între nivelurile de bogăție și de venit din statele membre și dintre acestea, dezvoltarea în continuare a societății digitale și atingerea unei convergențe graduale se vor putea realiza doar în mod treptat, printr-un proces cu multiple viteze;

6.

subliniază că unele state membre au adoptat deja reguli pentru a elimina decalajele dintre zonele rurale și orașe în ceea ce privește accesul la bandă largă. Regulile adoptate la nivelul UE trebuie să țină seama de eterogeneitatea situațiilor inițiale din statele membre;

7.

reamintește că autoritățile locale și regionale au un rol-cheie în garantarea unui acces echitabil și la un preț rezonabil la banda largă în zonele în care mecanismele de piață sunt insuficiente, în desfășurarea de proiecte-pilot menite să depășească decalajele de e-accesibilitate și în conceperea de noi abordări, care să permită concentrarea pe utilizator a serviciilor publice online;

8.

reamintește că autoritățile locale și regionale din zonele rurale care sunt considerate de operatorii privați ca fiind puțin rentabile sunt obligate să contribuie la finanțarea infrastructurii digitale. Pentru a garanta tuturor cetățenilor din toate regiunile un acces echitabil la noile tehnologii, Comitetul Regiunilor solicită Comisiei să sprijine autoritățile locale și regionale în eforturile lor de finanțare, permițând, pe de o parte, utilizarea fondurilor structurale europene pentru finanțarea infrastructurii digitale în toate regiunile UE și recunoscând, pe de altă parte, proiectele de deschidere digitală a zonelor rurale slab populate ca servicii de interes economic general;

9.

critică în acest context nivelul scăzut al fondurilor puse la dispoziție pentru dezvoltarea benzii largi în cadrul mecanismului Conectarea Europei (MCE) pentru perioada 2014-2020;

10.

constată că o extindere rapidă și a rețelelor de fibră de sticlă pe „ultimul kilometru” este un pas indispensabil pentru a putea direcționa, de asemenea, sarcina transmiterii datelor de la traficul mobil de date către rețeaua fixă prin rutere corespunzătoare;

11.

este de părere că o reglementare la nivelul UE nu trebuie să dea naștere la dezavantaje concurențiale pentru statele membre cu o populație și o suprafață relativ mici;

12.

reafirmă punctul său de vedere conform căruia tehnologiile informației și comunicațiilor, care susțin bazele unei societăți informaționale deschise tuturor, ar trebui să răspundă necesităților tuturor cetățenilor, inclusiv ale celor expuși riscului de excluziune socială;

13.

subliniază că prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzută în temeiul prezentului regulament ar trebui să intre sub incidența legislației Uniunii și a legislației naționale existente, în special a Directivelor 95/46/CE și 2002/58/CE;

14.

regretă că nu a avut loc o consultare publică cu privire la proiectul de regulament, în care toți participanții să-și fi putut exprima opiniile cu privire la modificările juridice avute în vedere în mod concret;

15.

este convins că este necesară o examinare temeinică a amplelor propuneri si consideră calendarul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a regulamentului începând cu 1 ianuarie 2014 ca fiind extrem de ambițios;

16.

salută în principiu simplificarea, urmărită prin introducerea unei autorizații generale la nivelul UE, a procedurilor de autorizare naționale fragmentate, care va favoriza uniformitatea reglementării și previzibilitatea pentru întreprinderile afectate;

17.

solicită să se asigure că o procedură de autorizare unică la nivelul UE nu va duce la o incertitudine juridică mai mare și la o previzibilitate mai scăzută a măsurilor de reglementare;

18.

constată că modificarea propusă a Directivei 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice înseamnă un important transfer de competențe de la autoritățile naționale de reglementare către Uniunea Europeană. În special, dreptul Comisiei Europene de a cere autorităților naționale de reglementare retragerea unor propuneri de măsuri restrânge în mod durabil libertatea de acțiune a acestora;

19.

solicită să se asigure că competența exclusivă a autorității naționale de reglementare a statului de origine de a suspenda sau retrage drepturile unui furnizor european de comunicații electronice [articolul 6 alineatul (1)] nu duce la o „concurență în jos” în domeniul reglementării („race to the bottom”) și nu contribuie la căutarea legislației celei mai favorabile („forum shopping”);

20.

subliniază că spectrul de frecvenţe radio reprezintă un bun public limitat;

21.

împărtășește opinia Comisiei, și anume că o gestionare mai eficientă a spectrului de frecvențe radio este importantă pentru a facilita accesul operatorilor și pentru a promova inovarea și diversitatea culturală;

22.

constată că competenţa prevăzută a Comisiei Europene de a stabili calendare obligatorii pentru gestionarea spectrului de frecvențe radio, precum și de a cere autorităților naționale de reglementare retragerea măsurilor corective propuse reprezintă un transfer amplu de competențe către Uniunea Europeană în domeniul gestionării spectrului de frecvențe radio;

23.

își reafirmă rezervele exprimate deja cu privire la pachetul de reformă privind sectorul telecomunicațiilor din anul 2008, care persistă în legătură cu actuala propunere de regulament cu privire la transferul unor competențe suplimentare către Uniune în domeniul gestionării spectrului de frecvențe radio;

24.

reaminteşte că măsurile programului pentru politica din domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP), printre care bilanțul de realizat până în 2015, nu s-au încheiat și ar trebui mai întâi evaluate;

25.

constată că reglementarea europeană a utilizării spectrului de frecvențe este împiedicată de cerințe juridice și tehnice ale statelor membre care nu pot fi eliminate decât pe termen mediu sau lung;

26.

subliniază că în cazul unei reorganizări la nivelul UE a spectrului de frecvenţe și a procedurii de alocare a acestuia trebuie respectate contractele de licențe cu o durată de până la 20 de ani;

27.

dat fiind că în unele state membre alocarea spectrului de frecvențe în cadrul așa-numitului Decalaj digital II este deja în faza de planificare, fiind prevăzută să aibă loc la sfârșitul lui 2014/începutul lui 2015, consideră că, înaintea reglementării prin intermediul unui regulament, este imperios necesar să se clarifice aspectele relevante cu autoritățile competente ale statelor membre;

28.

subliniază că în state membre şi regiuni trebuie să fie disponibilă o rezervă suficientă de frecvențe pentru aplicații inovatoare;

29.

consideră important să se utilizeze posibilităţile tehnologice și juridice pentru utilizări de tip spectru partajat (shared spectrum) și tehnologii noi inovatoare, precum radioul cognitiv, banda ultralargă și spectrul alb, astfel încât să se îmbunătățească eficiența utilizării spectrelor de frecvențe;

30.

își exprimă îngrijorarea că modificarea propusă a cadrului de reglementare ar putea avea drept consecință o alocare întârziată a frecvențelor în următoarele 12-18 luni;

31.

din aceste motive, respinge măsurile de armonizare a gestionării spectrului de frecvente propuse de Comisia Europeană, sugerând posibilitatea asigurării unei gestionări coerente a spectrului de frecvențe prin intermediul acordurilor internaționale, cu respectarea suveranității statelor membre în acest domeniu;

32.

propune ca înaintea instituirii unui regim european al spectrului de frecvențe să se facă un bilanț al situației actuale a planurilor și a termenelor de alocare a frecvențelor, pentru a elabora pe baza acestor informații un concept de procedură uniformă pe termen lung de alocare a frecvențelor;

33.

recomandă să se definească mai întâi un domeniu central al politicii privind spectrul de frecvențe de importanţă strategică pentru politica UE în domeniul infrastructurii rețelelor și propune concentrarea pe rețelele de telefonie mobilă, posibilitățile corespunzătoare de acces la rețele precum WLAN și o rețea LTE la nivel UE;

34.

consideră că prin limitarea la spectrul de telefonie mobilă s-ar asigura totodată respectarea principiului subsidiarităţii, deoarece astfel s-ar aloca doar acele frecvențe la nivelul UE în cazul cărora se poate aștepta cu adevărat o eficiență sporită prin acest mod de a proceda;

35.

salută în mod expres propunerea de facilitare a utilizării conexiunilor RLAN publice, care va conduce la o răspândire mai mare a conexiunilor de internet accesibile în mod public;

36.

constată că autorizația generală pentru punerea la dispoziție și operarea unor puncte de acces fără fir discrete – conform definiției caracteristicilor tehnice a Comisiei Europene – și cu rază mică de acțiune restrânge marja de manevră a autorităţilor locale şi regionale;

37.

salută planul Comisiei Europene de a se asigura, prin armonizarea drepturilor utilizatorilor finali de servicii de comunicații electronice, că cetățenii și furnizorii din întreaga Uniune au drepturi și obligații comparabile, putând oferi și achiziționa servicii la nivel transnațional în condiții comparabile;

38.

este de acord cu obiectivul garantării accesului nediscriminatoriu pentru utilizatorii finali la rețelele și serviciile de comunicații furnizate de o întreprindere stabilită într-un alt stat membru;

39.

sprijină eforturile Comisiei Europene de consolidare a protecției consumatorilor și a drepturilor utilizatorilor în domeniul comunicaţiilor electronice, prin informarea detaliată a consumatorilor asupra prețurilor și condițiilor serviciilor;

40.

consideră că principiul neutralității rețelei reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea unui internet inovator cu structuri deschise, dinamice și complexe și a unor condiții echitabile de concurență, în serviciul cetățenilor și întreprinderilor europene;

41.

salută punctul de vedere al Parlamentului European conform căruia propunerile de soluții în domeniul neutralității rețelei pot fi realizate doar printr-o abordare europeană comună și, prin urmare, salută inițiativa Comisiei Europene de a propune reglementări în acest domeniu;

42.

subliniază că caracterul deschis al internetului a reprezentat un motor principal pentru competitivitate, dezvoltare economică și socială și inovare, care a condus la niveluri spectaculoase de dezvoltare a aplicațiilor, conținutului și serviciilor online și, prin urmare, de creștere impresionantă a ofertei și a cererii de conținut și servicii și că internetul a devenit un factor esențial de accelerare a circulației libere a cunoștințelor, ideilor și informațiilor, inclusiv în țările cu acces limitat la informații independente;

43.

este de acord cu Parlamentul European că îndepărtarea de la neutralitatea rețelei și de la principiul „best effort” implică riscuri serioase – cum ar fi: practici anticoncurențiale, blocajul inovațiilor, limitări ale libertății de opinie și ale pluralismului mass-mediei, sensibilizarea insuficientă a consumatorilor și încălcări ale vieții private – și că acestea ar dăuna economiei, consumatorilor și societății democratice în ansamblul său;

44.

este convins că articolul 23 din propunerea Comisiei Europene nu este conform cu principiul neutralității rețelei în această accepțiune și recomandă revizuirea temeinică a acestor prevederi;

45.

subliniază în mod expres riscul încălcării neutralității rețelei prin acorduri între furnizorii de acces și furnizorii de conținuturi cu privire la prestarea de servicii specializate cu o calitate mai bună a serviciilor;

46.

se teme că aplicarea articolului 23 alineatul (2) ar putea duce la privilegierea întreprinderilor cu forță financiară și la dezavantajarea furnizorilor de conținuturi mai mici și a utilizatorilor finali și avertizează împotriva subminării interdicției obstacolelor ca principiu constitutiv al arhitecturii internetului, a limitării capacității de inovare a internetului și a periclitării diversității culturale în rețea;

47.

sprijină solicitarea ca furnizorii de servicii de internet să nu blocheze, să nu discrimineze, să nu împiedice și să nu reducă capacitatea vreunei persoane de a utiliza un serviciu, de a accesa, a utiliza, a trimite, a publica, a primi sau a oferi orice conținut, aplicație sau serviciu pe care îl dorește, indiferent de sursă sau țintă;

48.

de aceea, salută în mod expres interdicția blocării, încetinirii, degradării sau discriminării unui anumit conținut sau a anumitor aplicații sau servicii [articolul 23 alineatul (5)]; subliniază însă că, prin caracterul lor indeterminat și incertitudinea juridică, excepțiile propuse sunt de natură a goli în mare măsură de conținut principiul;

49.

se teme că definiția neclară din punct de vedere juridic a măsurilor de gestionare a traficului poate periclita interdicția care merită salutată a închiderilor rețelei și că includerea fără restricții a punerii în aplicare a unor „dispoziții legislative” [articolul 23 alineatul (5) litera (2)] nu este compatibilă cu principiul proporționalității și cu cerințele protecției datelor;

50.

având în vedere normele deja existente, recomandă să se examineze necesitatea regulilor propuse privind măsurile de gestionare a traficului;

51.

sprijină obiectivul Comisiei Europene de a consolida protecția consumatorilor prin măsuri adecvate, precum și de a spori transparenţa pieţei comunicaţiilor electronice și a facilita participanților pe piață obținerea unor informații obligatorii și inteligibile;

52.

atrage atenția că dispozițiile juridice naționale create prin transpunerea cadrului european privind telecomunicațiile ține seama adesea de particularităţile naționale relevante și propune, pentru a ține seama de această situație, o consultare detaliată a autorităților de reglementare și a organizațiilor consumatorilor de la nivel național;

53.

constată că armonizarea propusă a drepturilor utilizatorilor finali nu ar trebui să conducă la o reducere a nivelului de protecție existent în statele membre și recomandă Comisiei Europene să ia în considerare consolidarea drepturilor utilizatorilor finali prin armonizare minimă;

54.

salută în mod expres reducerea limitelor superioare ale tarifelor pentru conexiunile de roaming reglementate, precum și gratuitatea conexiunilor de roaming pasive și sprijină planul Comisiei Europene de a împiedica în mod durabil suprataxele nejustificate și de a urmări prețuri unitare pentru conexiunile naționale și internaționale în interesul consumatorilor;

55.

sprijină intenția Comisiei Europene, care, prin introducerea posibilității unor acorduri de roaming bilaterale sau multilaterale, urmărește ca tariful aplicabil serviciilor naționale să devină aplicabil atât în cazul serviciilor naționale, cât și în cazul serviciilor de roaming reglementate;

56.

consideră important ca posibilitatea utilizatorului final de a renunța la aplicarea tarifelor naționale în vigoare în favoarea obținerii altor avantaje să nu permită o eludare regulată a roamingului la tarife naționale;

57.

solicită să se asigure că, prin orientările preconizate privind criteriile de utilizare rezonabilă, utilizatorii finali vor putea avea încrederea necesară pentru a își păstra comportamentul de consum din statul lor membru și atunci când călătoresc în alte state membre;

58.

subliniază pericolul unor posibile măriri (compensatorii) ale tarifelor pentru conexiunile naționale și solicită Comisiei Europene să țină seama în mod special de acest aspect la evaluarea Regulamentului (UE) nr. 531/2012;

59.

constată că acordurile de roaming bilaterale sau multilaterale trebuie examinate critic pentru a stabili dacă amenință să restrângă concurența sau să întărească poziția concurențială a furnizorilor care au o poziție puternică pe piață;

60.

este de părere că propunerea de regulament conține numeroase măsuri care trebuie examinate în detaliu în ceea ce privește compatibilitatea cu principiul subsidiarităţii, ca, de exemplu, transferul competențelor de reglementare a spectrului de frecvențe și a procedurilor de alocare a frecvențelor, acordarea de drepturi de veto Comisiei în cazul măsurilor referitoare la operatorii europeni (European Electronic Communications Provider – EECP) și impunerea unui produs de acces la rețea virtual standardizat, care poate avea drept posibilă consecință eliminarea obligației de decuplare fizică a liniilor de acces ale participanților;

61.

subliniază că alegerea regulamentului ca instrument juridic și competența pentru actele de punere în aplicare pentru armonizarea disponibilității spectrului de frecvențe radio, a calendarului alocărilor și a duratei drepturilor de utilizare (Capitolul III – Secțiunea 1 – Coordonarea utilizării spectrului de frecvențe radio în cadrul pieței unice din regulamentul propus) ridică semne de întrebare în ceea ce privește compatibilitatea lor cu principiul proporționalității;

62.

este de altfel de părere că propunerea conține o serie de aspecte individuale a căror adecvare și necesitate pentru crearea pieţei interne digitale trebuie încă examinate în detaliu;

63.

ajunge la concluzia că, având în vedere rezervele menționate, propunerea Comisiei nu poate fi considerată, în mare parte, aptă de adoptare;

64.

propune ca dispozițiile privind eliminarea tarifelor de roaming să intre în vigoare conform calendarului propus și ca celelalte măsuri să fie examinate și revizuite după consultarea celor mai importanți actori, cu luarea în considerare a obiecțiilor menționate.