21.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/54

1.1

Comitetul constată că, dintre cele patru libertăți consacrate de tratat, libera circulație a lucrătorilor este cea care întâmpină încă cele mai importante piedici în practică.

1.2

Comitetul consideră că exercitarea de către lucrători a liberei circulații, fără obstacole sau discriminări, va contribui la protejarea drepturilor fundamentale, va îmbunătăți competitivitatea UE, productivitatea întreprinderilor și calitatea locurilor de muncă ale lucrătorilor, rămânând un pilon al Strategiei Europa 2020.

1.3

Libera circulație a lucrătorilor în Europa trebuie să rămână o prioritate politică a UE. Comitetul consideră că directiva va contribui la o mobilitate echitabilă și echilibrată.

1.4

CESE sprijină propunerea de directivă a Comisiei, care va facilita egalitatea de tratament și combaterea discriminării pe motiv de naționalitate a lucrătorilor europeni care își exercită dreptul la liberă circulație; cu toate acestea, Comitetul a semnalat în alte avize că persistă alte obstacole care îngreunează mobilitatea.

1.5

Pentru a reduce în continuare obstacolele actuale în calea mobilității, ar trebui luate măsuri suplimentare prin care să se asigure că informațiile legate de dreptul muncii și drepturile sociale sunt puse la dispoziția lucrătorilor mobili, în propria lor limbă. Pe lângă aceasta, ar trebui să se garanteze lucrătorilor un drept specific la consiliere. Structurile de consiliere respective ar trebui să colaboreze strâns cu partenerii sociali și cu EURES și să asigure că lucrătorii mobili sunt informați deja în țara lor de origine despre condițiile sociale și juridice din țările de destinație.

1.6

CESE sprijină obiectivele pe care Comisia le urmărește prin directivă, precum apărarea drepturilor ce decurg din principiul egalității de tratament a lucrătorilor și a familiilor acestora la locul de muncă și în ceea ce privește diverse drepturi sociale, prin: proceduri administrative și juridice; acțiunea asociațiilor, organizațiilor și a altor persoane juridice; desemnarea unor structuri de sprijinire și monitorizare la nivel național; dialogul social și îmbunătățirea informării întreprinderilor și lucrătorilor. Comitetul apreciază faptul că transpunerea în legislațiile naționale se va face cu respectarea procedurilor și a practicilor juridice naționale.

1.7

Comitetul este de acord cu înființarea serviciilor de informare și consiliere cu privire la exercitarea libertății de circulație și a mobilității, venind astfel în sprijinul lucrătorilor. De asemenea, ar fi necesară informarea corespunzătoare a angajatorilor.

1.8

CESE sprijină eforturile Comisiei Europene de modificare și sporire a rolului EURES în vederea facilitării mobilității și a îmbunătățirii corelării competențelor lucrătorilor cu nevoile pieței muncii.

2.1

Raportul lui Mario Monti din mai 2010, intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”, subliniază faptul că, deși constituie un succes din punct de vedere juridic, libera circulație a lucrătorilor este cea mai puțin exercitată dintre cele patru libertăți ale pieței unice. Discrepanța dintre teorie și practică este reflectată și în orientările politice pentru perioada 2010-2014, prezentate de președintele Comisiei Europene, dl Barroso.

2.2

Comisia propune o directivă al cărei obiectiv îl reprezintă îmbunătățirea aplicării legislației UE și înlesnirea exercitării drepturilor acordate lucrătorilor în contextul liberei circulații. Tratatul și legislația europeană în vigoare acordă tuturor cetățenilor europeni dreptul de a se deplasa în mod liber într-un alt stat membru pentru a lucra sau a se stabili, îi protejează împotriva discriminării pe motive de naționalitate în ce privește accesul la locuri de muncă și le garantează egalitatea de tratament.

2.3

În ultimii ani au fost lansate trei Planuri de acțiune (1) pentru mobilitatea lucrătorilor, în 1997, 2002 și 2007. Cu toate acestea, procentul lucrătorilor europeni care își exercită dreptul la mobilitate în UE este de 3 %. Comisia, Parlamentul, Comitetul Regiunilor, CESE și partenerii sociali au semnalat obstacolele care îngreunează exercitarea practică a acestui drept:

2.4

Ca o consecință a acestor probleme, discriminarea pe baza naționalității rămâne de multe ori un obstacol foarte important pentru lucrătorii migranți din UE.

2.5

Comisia a efectuat un program amplu de consultare a statelor membre, a partenerilor sociali, a societății civile și a agențiilor specializate și a conchis că, pentru facilitarea exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații, cel mai bun instrument este directiva, pentru a se asigura respectarea uniformă a drepturilor consacrate de articolul 45 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) și de articolele 1-10 din Regulamentul nr. 492/2011.

2.6

Domeniul de aplicare al directivei privește chestiunile care, în materia liberei circulații a lucrătorilor, sunt acoperite de Regulamentul nr. 492/2011, ce garantează egalitatea de tratament și nediscriminarea în ceea ce privește:

2.7

Directiva va obliga statele membre:

3.1

Uniunea Europeană trebuie să mobilizeze toate capacitățile pieței forței de muncă pentru a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă, să dezvolte pe deplin potențialul pieței unice și să creeze o piață a forței de muncă europene dinamică și incluzivă, cu perspective îmbunătățite de ocupare a forței de muncă pe termen lung. Pentru aceasta, este indispensabil să se înlăture obstacolelor din calea liberei circulații a lucrătorilor și să se garanteze drepturile și responsabilitățile lucrătorilor și ale întreprinderilor.

3.2

CESE salută faptul că, în Anul european al cetățenilor, Comisia a adoptat această propunerea de directivă pentru facilitarea liberei circulații a lucrătorilor europeni. Libera circulație a persoanelor este una dintre cele patru libertăți fundamentale (alături de libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a serviciilor) pe care se sprijină piața unică și este consacrată de tratat, care garantează cetățenilor UE libertatea de a se deplasa în alt stat membru din motive profesionale și dreptul de a nu fi discriminat pe motive de naționalitate.

3.3

Comitetul a elaborat în anul 2011 un aviz exploratoriu (2) la solicitarea Președinției belgiene, în care se analiza rolul imigrației în contextul demografic al UE. CESE conchidea că, din cauza situației demografice negative și a dezechilibrelor pieței forței de muncă, Europa trebuie să-și îmbunătățească mobilitatea internă a lucrătorilor europeni și să faciliteze imigrația din țările terțe.

3.4

La rândul său, Președinția cehă a solicitat în 2009 elaborarea unui aviz exploratoriu (3) în care au fost identificate obstacolele din calea mobilității care persistă pe piața internă. Comitetul considera că, în ciuda tratatului și a legislației europene, cetățenii Uniunii care doresc să se deplaseze sau care se deplasează din motive profesionale în alt stat membru se confruntă în continuare cu numeroase probleme care îngreunează mult exercitarea dreptului la liberă circulație. Avizul afirma, printre altele, că „mobilitatea în Europa trebuie să rămână o prioritate politică pentru UE” și că dispozițiile trebuie să contribuie la o mobilitate echitabilă și echilibrată și la evitarea dumpingului social și a muncii fără forme legale.

3.5

Propunerea de directivă a Comisiei va înlesni egalitatea de tratament și nediscriminarea pe motive de naționalitate pentru lucrătorii europeni care își exercită dreptul la liberă circulație. Persistă însă alte obstacole care pun în dificultate sau periclitează mobilitatea lucrătorilor și care au fost semnalate de CESE în diverse avize (4) în care au fost propuse diverse soluții privind aspecte cum ar fi:

3.6

De asemenea, CESE a elaborat avize (5) privind legislația pentru combaterea discriminării din diverse motive. Comitetul consideră că, atât Regulamentul nr. 492/2011, cât și Directivele antidiscriminare 43/2000 și 78/2000 ar trebui respectate și utilizate pentru eliminarea discriminărilor din legislațiile naționale și din practicile administrative și juridice și din convențiile colective, pentru facilitarea mobilității profesionale în UE.

3.7

Mobilitatea este considerată pozitivă atât pentru întreprinderi, cât și pentru lucrători, dacă se face în mod adecvat, voluntar și echitabil, potrivit declarațiilor BUSINESSEUROPE și ale Confederației europene a sindicatelor. Întreprinderile vor dispune de mai multe oportunități în ce privește angajarea, iar lucrătorii vor putea opta pentru o gamă mai largă de oportunități de încadrare în câmpul muncii.

3.8

Trebuie să se facă distincția între libera circulație a lucrătorilor la care se referă propunerea de directivă supusă examinării și libera prestare de servicii de către întreprinderi. În ce privește ultima propunere de directivă privind deplasarea lucrătorilor în cadrul unei prestări de servicii, CESE a adoptat recent un aviz (6).

3.9

CESE sprijină noile eforturi de îmbunătățire a funcționării pieței interne a UE, precum și măsurile menite să faciliteze mobilitatea, prin eliminarea obstacolelor existente. Propunerea de directivă va obliga statele membre să-și adapteze legislațiile și instituțiile; CESE sprijină această idee și dorește să se evite birocrația inutilă pentru întreprinderi.

3.10

Autoritățile naționale și organismele de sprijinire și monitorizare asigură în special protecția egalității de tratament a lucrătorilor migranți din UE cu handicap.

4.1

Deși articolul 45 din tratat și Regulamentul (UE) nr. 492/2011 le garantează migranților din UE egalitatea de tratament în cadrul liberei circulații dacă sunt aplicate cum se cuvine la nivelul statelor membre, mai persistă multe probleme la nivelul punerii lor în aplicare. Din această pricină, Comitetul consideră că propunerea de directivă este instrumentul juridic potrivit pentru a înlesni exercitarea drepturilor acordate lucrătorilor, pentru că va permite ca obiectivele urmărite să fie realizate în mod uniform în momentul transpunerii ei în legislațiile naționale. Comitetul dorește ca și Parlamentul și Consiliul să sprijine propunerea de directivă.

4.2

CESE consideră că, prin protecția drepturilor aferente liberei circulații a lucrătorilor europeni și prin garantarea egalității de tratament se va facilita mobilitatea și se va consolida piața unică. Întreprinderile și lucrătorii europeni vor dispune de noi oportunități dacă vor valorifica pe deplin potențialul pieței forței de muncă europene.

4.3

De asemenea, Comitetul consideră că egalitatea de tratament și nediscriminarea vor facilita integrarea lucrătorilor migranți și a familiilor acestora.

4.4

În cadrul Comitetului consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor (7), atât Confederația europeană a sindicatelor, cât și BUSINESSEUROPE și-au exprimat acordul față de propunerea de directivă. CESE întâmpină cu satisfacție eforturile comune ale partenerilor sociali europeni ce vizează susținerea mobilității și migrația economică în UE (8).

4.5

De asemenea, Comitetul tehnic (9) pentru libera circulație a lucrătorilor va trebui să adopte orientări pentru îmbunătățirea mobilității profesionale.

4.6

Pentru a reduce în continuare obstacolele actuale în calea mobilității ar trebui luate măsuri suplimentare, prin care să se asigure că informațiile legate de dreptul muncii și drepturile sociale sunt puse la dispoziția lucrătorilor mobili, în propria lor limbă. Pe lângă aceasta, ar trebui să se garanteze lucrătorilor un drept specific la consiliere. Structurile de consiliere respective ar trebui să colaboreze strâns cu partenerii sociali și cu EURES și să asigure că lucrătorii mobili sunt informați deja în țara de origine despre condițiile sociale și juridice din țările de destinație.

4.7

Începând din momentul în care va fi corect transpusă în legislațiile naționale, directiva va obliga autoritățile publice să garanteze respectarea legislației europene privind libera circulație. Ea va facilita, de asemenea, activitatea angajatorilor și a consilierilor juridici care nu cunosc încă legislația europeană. De asemenea, lucrătorii și familiile acestora vor avea un acces mai ușor la informații, iar drepturile lor vor fi protejate.

4.8

CESE sprijină cele patru obiective identificate de Comisie:

4.9

Comitetul își însușește pe deplin obiectul directivei (articolul 1) privind aplicarea și respectarea uniformă a drepturilor acordate de articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și de articolele 1-10 din Regulamentul nr. 492/2011. De asemenea, CESE este pe deplin de acord cu domeniul de aplicare (articolul 2), aplicabil aspectelor de liberă circulație a lucrătorilor incluse în regulament.

4.10

CESE consideră că regulamentul și directiva protejează drepturile lucrătorilor transfrontalieri, care sunt și ei lucrători europeni care își exercită dreptul la liberă circulație.

4.11

De asemenea, Comitetul susține ideea ca garantarea apărării dreptului la egalitate de tratament, căile de atac și termenele să fie incluse în sistemele și procedurile administrative și judiciare ale fiecărui stat membru (articolul 3). Cu toate acestea, recomandă statelor membre să-și reducă nivelul taxelor pentru procedurile administrative și juridice, astfel încât să fie accesibile lucrătorilor și membrilor familiilor acestora.

4.12

De asemenea, CESE consideră adecvate prevederile articolului 4, conform cărora „Statele membre se asigură că asociațiile, organizațiile sau alte persoane juridice, care au, în conformitate cu criteriile prevăzute în legislația lor națională, un interes legitim în a se asigura de respectarea dispozițiilor prezentei directive, pot întreprinde, în numele sau în sprijinul lucrătorului și al membrilor familiei acestuia, cu consimțământul său, demersuri judiciare și/sau administrative prevăzute pentru respectarea drepturilor în temeiul articolului 45 din tratat și al articolelor 1-10 din Regulamentul (UE) nr. 492/2011”, fără a aduce atingere normelor de procedură de drept intern cu privire la reprezentarea și apărarea în instanță. În acest sens, este esențial rolul acordat sindicatelor de legislațiile naționale, de care directiva ar trebui să țină seama.

4.13

Comitetul este de acord cu articolul 5, care obligă statele membre să desemneze structuri și organisme pentru promovarea, analiza, monitorizarea și susținerea egalității de tratament. CESE este de acord cu ideea că aceste sarcini concrete pot fi atribuite, în funcție de circumstanțele din fiecare țară, fie structurilor care urmează să se înființeze, fie agențiilor naționale existente, care au obiective similare în materie de egalitate de tratament și nediscriminare. În cadrul sistemelor naționale, partenerii sociali la nivel național ar trebui implicați în mod obligatoriu în luarea acestei decizii. În ambele cazuri, acest nou mandat ar trebui integrat în mod clar printre competențele structurilor și organismelor respective, care vor dispune de resursele umane și financiare adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare. Comitetul propune ca aceste agenții și organisme să fie în întregime independente de guverne. Tot astfel, partenerii sociali de la nivel național și regional trebuie să participe în mod adecvat la activitatea acestor organisme, în cadrul sistemelor naționale.

4.14

Directiva nu menționează rolul inspecției muncii și al autorității publice competente care, în cadrul transpunerii directivei, vor trebui să vegheze la respectarea normelor privind egalitatea de tratament în contractele de muncă, în convențiile colective și în sistemele de protecție socială. Comitetul propune ca directiva să includă acest aspect.

4.15

CESE sprijină cele patru aspecte care trebuie să intre în sfera de competență a acestor organisme [articolul 5 alineatul (2)], precum asistența juridică sau de alt gen, studiile, rapoartele și publicarea de informații.

4.15.1

Sistemul de „puncte de contact unice” poate fi foarte important în vederea facilitării informației și a orientărilor pentru lucrătorii migranți despre modul cum se trăiește și se lucrează în fiecare stat membru. Partenerii sociali trebuie să fie strâns implicați și, în plus, trebuie să colaboreze și cu punctele de informare și asistență existente la nivel regional, național și european, și cu organismele de formare continuă. Este necesar să fie păstrat și sprijinit rolul esențial al portalului EURES, dat fiind că este un instrument important al UE, concentrat în primul rând pe mobilitatea lucrătorilor și pe îmbunătățirea corelării competențelor cu nevoile pieței forței de muncă. Și în acest caz trebuie îmbunătățită și asigurată în continuare participarea partenerilor sociali.

4.16

CESE consideră că dialogul social dintre partenerii de pe piața forței de muncă, dialogul tripartit dintre guvern, organizațiile sindicale și patronate, precum și dialogul cu societatea civilă (10) reprezintă instrumente de o importanță deosebită ale politicilor publice, având efecte pozitive asupra cetățenilor. Prin urmare, sprijină articolul 6, privitor la dialogul social în cadrul sistemelor juridice naționale.

4.17

Diseminarea informațiilor în statele membre (articolul 7) este foarte importantă pentru ca migrația lucrătorilor din UE să se desfășoare în mod corespunzător. Este esențial ca lucrătorii și angajatorii să aibă acces la informații; astfel, piața internă și piața forței de muncă europeană vor funcționa corespunzător. Informarea adecvată și accesibilă poate limita abuzurile angajatorilor și acceptarea pasivă de către lucrători a discriminării.

4.18

CESE îi încurajează pe lucrătorii migranți și pe familiile acestora să utilizeze și sistemele de informare existente, cum ar fi Your Europe și EURES.

4.19

CESE salută faptul că partenerii sociali europeni acordă atenție chestiunii mobilității interne în cadrul UE și migrației din motive economice din țări terțe, în cadrul programului comun de lucru pentru perioada 2012-2014, și recomandă Comisiei Europene să pună în practică noi programe, în colaborare cu Confederația europeană a sindicatelor și cu BUSINESSEUROPE, pentru o mai bună informare a organizațiilor sindicale și a patronatelor de la nivel național, pentru ca libera circulație a lucrătorilor europeni și a familiilor acestora să fie înlesnită și să devină mai justă, iar drepturile lor să fie protejate.