12.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 327/58

1.1

În general, CESE sprijină inițiativa Comisiei, în special eforturile sale de combatere a șomajului în rândul tinerilor, deși consideră că titlul ambițios al comunicării, „Regândirea educației”, nu este reflectat și de conținutul său.

1.2

Actuala criză economică și socială condiționează deciziile bugetare ale țărilor Uniunii Europene, în special ale celor în care se aplică programe de ajustare bugetară, situație cu atât mai gravă cu cât însuși bugetul Uniunii este afectat de reduceri. CESE avertizează că, din cauza actualelor reduceri ale bugetului pentru educație, există riscul ca inițiative și propuneri considerate drept necesare să devină niște simple declarații de intenție.

1.3

Conștient de faptul că există într-adevăr deficiențe considerabile în cadrul sistemelor educaționale, care se cer remediate, așa cum trebuie îmbunătățită și legătura dintre școală și câmpul muncii, CESE formulează următoarele recomandări:

2.1

Educația ocupă adeseori un loc central în reflecțiile CESE, motiv pentru care Comitetul salută faptul că comunicarea Comisiei afirmă că „Investițiile în educație și formarea profesională (…) sunt esențiale pentru a stimula creșterea (…) și competitivitatea” (1). În același timp, Comitetul împărtășește preocuparea care rezultă din document referitoare la mutațiile importante constatate la ora actuală pe piața forței de muncă, ceea ce face și mai necesară revizuirea sistemelor de învățământ, pentru a se soluționa eventualele lacune sau deficiențe detectate.

2.2

CESE a contribuit la recunoașterea educației ca drept fundamental al omului prin numeroasele sale avize pe această temă (2), în care afirmă că obiectivul central al educației trebuie să rămână în continuare acela de a forma cetățeni liberi, înzestrați cu spirit critic, autonomi și capabili să contribuie la dezvoltarea societății în care trăiesc și conștienți de faptul că împărtășesc anumite valori și o anumită cultură.

2.3

Comitetul este convins că, în cadrul formării profesorilor, trebuie să se acorde atenție competențelor moderne în materie de comunicare, cu ajutorul cărora viața școlară ar putea deveni mai relevantă și mai interesantă (3).

2.4

CESE este de acord cu necesitatea urgentă de a identifica răspunsuri politice coerente și transversale la anumite probleme fundamentale, și anume persistența unei rate ridicate de părăsire timpurie a școlii în Europa, participarea redusă a lucrătorilor la învățarea pe tot parcursul vieții, milioanele de femei și bărbați care încă prezintă un nivel scăzut de școlarizare, competențele insuficiente ale tinerilor de 15 ani în ceea ce privește citirea, precum și șomajul masiv în rândul tinerilor din anumite țări ale UE.

2.5

Cu toate acestea, CESE se teme ca valoarea inițiativelor propuse în cadrul comunicării să nu sufere de pe urma confruntării cu realitatea țărilor europene afectate de criză. Reducerile bugetare, în special ale resurselor destinate educației și formării, riscă să compromită corectarea inegalităților de bază și promovarea unei educații de calitate pentru toți (4).

2.6

Deși răspunderea în materie de educație este de competența statelor membre, Uniunea Europeană are și ea un rol important de jucat, fie prin intermediul metodei deschise de coordonare între diferiții miniștri ai educației, fie prin mecanisme de culegere de date la nivel european sau prin diferitele inițiative educaționale europene cum ar fi procesele de la Bologna și de la Copenhaga, Comunicatul de la Bruges, Sistemul european de credite transferabile (ECTS), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european al calificărilor (CEC) și standardele și orientările europene în domeniul asigurării calității (ESGQA) (5).

2.7

Preocuparea exprimată de numeroase sectoare ale societății civile în legătură cu faptul că competențele actuale ale tinerilor nu sunt corelate cu necesitățile întreprinderilor, precum și cu tranziția anevoioasă de la școală la un loc de muncă sau de la șomaj la încadrarea în câmpul muncii este pertinentă și se cere soluționată. De aceea CESE salută în mod deosebit decizia Comisiei Europene de a consolida partajarea între sistemul de învățământ și întreprinderi a responsabilității de a promova inițiative și acțiuni comune care să faciliteze tranziția de la școală la activitatea profesională, de a reduce obstacolele din calea mobilității pe teritoriul UE, de a îmbunătăți funcționarea pieței forței de muncă și de a garanta egalitatea de șanse. CESE îndeamnă Comisia și statele membre să facă progrese în această direcție, conservând modelul social european și consolidând coeziunea socială.

2.8

CESE salută noul cadru de acțiune pentru încadrarea în muncă a tinerilor, elaborat de partenerii sociali, considerându-l una din componentele esențiale ale programului lor de lucru comun pentru 2012-2014, prezentat pentru prima dată cu ocazia Reuniunii sociale tripartite la nivel înalt de la 14 martie 2013.

3.1

Comitetul salută atenția deosebită pe care Comisia o acordă combaterii șomajului în rândul tinerilor, în cadrul a patru domenii-cheie: o educație și formare profesională de înaltă calitate, includerea unei formări cu caracter practic bazată pe formarea la locul de muncă, introducerea de programe de ucenicie și de modele de formare profesională în alternanță și consolidarea parteneriatelor, astfel încât să se poată atinge un obiectiv comun.

3.2

Titlul comunicării sugerează o ambiție care nu se regăsește în conținut, probabil deoarece Comisia a intenționat să-și axeze reflecția asupra unui singur obiectiv. Cu toate acestea, CESE consideră că s-ar fi putut merge mai departe, abordându-se aspecte sau provocări urgente, precum actuala situație demografică din Europa, chestiunea energetică și migrațiile, care necesită răspunsuri mult mai complexe. În mod similar, pe viitor va trebui să se țină seama și de alte procese de reflecție în domeniu, cum ar fi studiile prezentate recent de ONU și de UNESCO (6).

3.3

În ceea ce privește propunerea Comisiei, CESE atrage atenția asupra pericolului ca educația să fie văzută ca un simplu instrument pentru dezvoltarea competențelor orientate exclusiv către piața forței de muncă și pentru creșterea capacității de inserție profesională (7). CESE își reafirmă convingerea că această capacitate nu depinde numai de dobândirea de competențe de bază și de experiență practică, ci și de calități și atitudini precum cetățenia activă, dezvoltarea personală și starea de bine. Astfel, deși capacitatea de inserție profesională poate fi considerată un obiectiv de dezvoltat în cadrul reevaluării educației, ea nu trebuie interpretată într-un sens prea strict.

3.4

CESE reamintește că, pentru a-și putea atinge pe deplin obiectivele, trebuie ca investițiile în sectorul educației să fie însoțite de politici de ocupare a forței de muncă și de politici sociale și economice care să favorizeze dezvoltarea durabilă și bunăstarea. CESE recomandase deja UE și statelor membre ca, în special în contextul crizei, să finalizeze revizuirea și/sau actualizarea – într-un mod progresist – a politicilor privind ocuparea forței de muncă și serviciile publice de calitate, să se acorde o mai mare atenție grupurilor specifice (copii, persoane cu nevoi speciale, migranți etc.) și să se integreze în toate aceste politici perspectiva de gen și participarea deplină a societății civile organizate (8).

3.5

Odată recunoscut faptul că există o anumită necorelare între competențele care se caută pe piața forței de muncă la ora actuală și cele de care dispun tinerii în general, devine și mai urgentă crearea de legături între lumea școlii și câmpul muncii, astfel încât să se elimine această neconcordanță, chiar dacă se recunoaște în același timp că perioadele dedicate educației și cele consacrate muncii nu sunt aceleași și nici nu ar putea fi.

3.6

CESE salută recenta decizie a Consiliului privind lansarea unei „garanții pentru tineret”, al cărei obiectiv este de a se asigura pentru toți tinerii cu vârsta de până la 25 de ani posibilitatea de a beneficia de o ofertă corespunzătoare de loc de muncă sau de o ofertă de continuare a educației sau de stagiu profesional în cele patru luni imediat următoare încheierii studiilor sau intrării în șomaj.

3.7

Cu toate acestea, CESE atrage atenția asupra faptului că nivelurile actuale ale șomajului nu-i afectează numai pe tineri, ci și pe lucrătorii în vârstă. De aceea, ar fi oportun să se valorifice cunoștințele acestor lucrători, nu numai pentru a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piața forței de muncă, ci și pentru a le transmite cunoștințe care decurg dintr-o diversitate de experiențe.

3.8

Comitetul regretă că în această comunicare, Comisia a ratat ocazia de a recunoaște rolul pe care îl poate juca educația non-formală, care este complementară educației formale, și atrage atenția asupra îndemnului lansat de participanții la simpozionul de la Strasbourg în sensul angajării unui proces comun pe termen lung și mediu în vederea recunoașterii educației non-formale în Europa (9).

4.1.1

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că „Eforturile trebuie să se concentreze pe dezvoltarea competențelor transversale (…), în special a competențelor antreprenoriale”, dar consideră că primul pas trebuie să fie dobândirea competențelor fundamentale sau de bază de către toată lumea. De asemenea, este de acord că învățarea limbilor străine trebuie să beneficieze în continuare de o atenție deosebită. De fapt, unui tânăr care a dobândit competențe de bază și transversale solide (mai ales capacitatea de a lucra în echipă, cunoașterea mai multor limbi, capacitatea de a utiliza instrumentele informatice, cea de a-și putea forma o opinie și de a o exprima, participarea la luarea de decizii etc.) nu îi va veni greu să se integreze pe piața forței de muncă și să aibă succes în mediul antreprenorial.

4.1.2

„Competențele antreprenoriale” reprezintă în mod cert un element important, cu condiția să nu aibă drept unic obiectiv crearea de întreprinderi. Nu se poate reuși nimic în viață fără o atitudine de „întreprinzător”, mai ales în momente dificile ca cele actuale. Din acest motiv, integrarea acestor competențe în politicile și programele de învățământ este, într-adevăr, binevenită.

4.1.3

Pentru a crea un spirit antreprenorial, dincolo de problemele legate de curriculum, ar putea fi importantă posibilitatea formării la locul de muncă sau în cadrul unei organizații, precum și încurajarea participării întreprinderilor și a organizațiilor la inițiativele promovate de către școli. Comisia și statele membre ar trebui să precizeze în mod mai transparent ce înseamnă un acces echitabil la un învățământ corespunzător și la programele de pregătire pentru dobândirea deprinderilor necesare pentru viață și să instituie un ansamblu coerent de indicatori pentru a realiza comparații la diferite niveluri și pentru a evalua rezultatele, cu participarea partenerilor de dialog social și a societății civile.

4.1.4

Cu toate acestea, CESE este de părere că potențialul spiritului antreprenorial nu va fi valorificat pe deplin decât dacă el este însoțit de un spirit de colaborare în echipă, pe care educația ar trebui să-l încurajeze, de asemenea, în rândul copiilor și al tinerilor.

4.1.5

Cunoștințele în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) (10) trebuie să se bucure în continuare de o atenție deosebită din partea sistemelor de învățământ deoarece continuă să ocupe un loc central într-o societate dominată de tehnologii și de dezvoltarea tehnologică, dar și pentru că cererea de lucrători înalt calificați, dispunând de un nivel ridicat de cunoștințe științifice va continua să crească (11). Este însă important ca aceste teme să fie tratate într-un mod mai accesibil și mai creativ și, prin urmare, și mai atrăgător (12), ceea ce facilitează totodată și asigurarea pe scară tot mai mare a unui echilibru de gen mai bun.

4.1.6

În document nu se menționează efectele crizei și ale politicilor de austeritate bugetară asupra științei, cercetării și a actorilor din domeniu (cercetători, personal academic, universități) și nici exodul de creiere care se constată la ora actuală în diferite țări ale UE. În diferite avize (13), CESE și-a exprimat poziția în ceea ce privește importanța progreselor către realizarea Spațiului European de Cercetare, afirmând că libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a tehnologiei ar trebui să constituie cea de-a „cincea libertate” din cadrul pieței unice.

4.2.1

CESE împărtășește îngrijorarea exprimată de Comisie cu privire la faptul că educația nu este corelată cu piața forței de muncă. Este adevărat că un sistem educațional deconectat de piața forței de muncă poate avea drept consecință dobândirea unor competențe incomplete, ba chiar și șomajul (14). CESE admite că trebuie să se acorde o mai mare atenție revizuirii educației și formării profesionale și să se înțeleagă mai bine raporturile dintre activitățile de formare și piața forței de muncă, astfel încât cele dintâi să răspundă cu adevărat la necesitățile celei din urmă, și subliniază importanța participării partenerilor sociali și a societății civile la o formare profesională care să fie relevantă pentru piața forței de muncă (15).

4.2.2

Formarea și certificarea competențelor din domeniul TIC au o uriașă relevanță pentru piața forței de muncă, motiv pentru care trebuie să se investească în programe adecvate, care să garanteze dobândirea acestor competențe, la nivelul învățământului profesional și superior, în special în ceea ce privește tinerele femei. CESE sprijină propunerea privind o marcă de calitate europeană pentru industria, formarea și certificarea din domeniul TIC.

4.2.3

CESE reafirmă dreptul tuturor persoanelor de a poseda un ansamblu de cunoștințe și competențe care să le permită să se integreze pe deplin în viața profesională și socială. Dreptul la o formare profesională nu trebui recunoscut numai tinerilor care se pregătesc să intre în viața activă, ci și tuturor lucrătorilor, astfel încât aceștia să-și poate actualiza în permanență cunoștințele și să facă față provocărilor generate de mutațiile actuale. Capacitatea de inserție profesională nu se referă numai la tineri.

4.2.4

Formarea la locul de muncă și, în special, sistemele de formare profesională în alternanță, care combină învățământul într-o sală de clasă cu experiența de la locul de muncă, pot juca un rol important în cadrul mutațiilor necesare pentru crearea de locuri de muncă (16), însă ele trebuie să facă parte din sistemul educațional, ceea ce necesită clarificarea rolului diferiților actori. Sensibilizarea școlilor și a întreprinderilor în raport cu acest mod de învățare capătă astfel o importanță vitală (17).

4.3.1

Recunoașterea faptului că paradigmele evoluează mai rapid ca oricând (trecerea de la o societate industrială la una bazată pe cunoaștere și, dincolo de ea, la o societate care funcționează în rețea) ne obligă să adoptăm o abordare mai creativă și mai inovatoare, care să creeze legături între diferite domenii ale vieții și diferite activități, recunoscând și punând în valoare succesele obținute, construind punți între cultură, învățământul general, cel profesional și piața forței de muncă, promovând complementaritatea dintre învățarea formală și cea non-formală, precum și egalitatea de șanse.

4.3.2

Stimularea dobândirii de cunoștințe are un sens, cu condiția de a asigura pentru fiecare persoană condițiile necesare în acest scop, fără ca această sarcină să depindă exclusiv de eforturile pe care fiecare poate și trebuie să le facă. În caz contrar, grupurile care sunt deja cele mai defavorizate sau mai marginalizate vor continua să fie victimele unei segregări colective. De aceea, CESE constată cu tot mai mare îngrijorare că participarea la programele de învățare pentru adulți este extrem de deficitară: potrivit Comisiei, participarea medie a adulților din UE la învățarea pe tot parcursul vieții este de 8,9 %, atingând abia 5 % în 7 state membre.

4.3.3

Trebuie îmbunătățite procedurile, actualmente mult prea formale, de recunoaștere a cunoștințelor dobândite în afara școlii (educație non-formală), însă la fel de necesară este și sublinierea faptului că deciziile trebuie să rezulte din concertarea cu partenerii sociali interesați și cu alte organizații ale societății civile și că statul este cel care trebuie să garanteze calitatea acestei recunoașteri Procedurile de recunoaștere pot contribui în mod mai eficient la creșterea vizibilității beneficiilor aduse de educația non-formală, în special în rândul partenerilor sociali. De asemenea, este important să se pună la dispoziție informații cât mai cuprinzătoare și mai accesibile cu privire la modalitățile de recunoaștere și validare ale competențelor, pentru a se garanta că sunt în beneficiul tuturor.

4.3.4

Într-o perioadă în care se înregistrează niveluri înalte ale șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor, necesitatea de a regândi dobândirea de competențe dintr-o perspectivă mai deschisă și mai flexibilă constituie o provocare fundamentală, pe termen mediu și lung, pentru Europa. Răspunsul la aceste provocări presupune pentru statele membre, printre alte aspecte:

4.3.5

Comitetul sprijină intenția Comisiei de a crea un spațiu european pentru competențe și calificări, care să permită o mai mare convergență și transparență în ceea ce privește recunoașterea competențelor și a calificărilor pe teritoriul UE.

4.4.1

După cum afirmă și comunicarea, CESE recunoaște rolul esențial al profesorilor și al educatorilor în ceea ce privește îmbunătățirea formelor de învățare și stimularea copiilor și a tinerilor astfel încât să dobândească competențele necesare confruntării cu provocările globalizării. În consecință, strategia de a miza pe formarea și angajarea unor profesori și educatori de calitate este necesară și pozitivă.

4.4.2

Totuși, a spune că profesorii și educatorii de calitate pot obține rezultate substanțial mai bune nu înseamnă că activitatea lor determină, doar prin ea însăși, învățarea de către elevi sau că trebuie să se subestimeze contextul socioeconomic în care aceasta are loc.

4.4.3

Într-un context de ample și profunde mutații economice, sociale și tehnologice este urgent ca profesia de cadru didactic să fie privită ca un element-cheie pentru promovarea unei educații de înaltă calitate, capabilă să se adapteze la exigențele epocii în care trăim. În acest context, îmbunătățirea formării academice și profesionale în vederea exercitării acestei profesii, asigurarea unor condiții de remunerare și de carieră corespunzătoare și creșterea atractivității sale în rândul tinerilor devin elemente esențiale pentru a se atinge obiectivul menționat. De asemenea, este extrem de important să se asigure un mai bun echilibru de gen la recrutarea profesorilor.

4.4.4

Comitetul atrage atenția asupra faptului că la recrutarea profesorilor este de dorit să se integreze o dimensiune privind diversitatea, în special din punct de vedere al originii etnice, culturii, religiei, vârstei etc. În plus, într-un context caracterizat de libera circulație a persoanelor și de migrație, este cu atât mai important să se consolideze competențele lingvistice și competențele de comunicare interculturală, atât în rândul copiilor și tinerilor, cât și în cel al profesorilor, astfel încât cooperarea să se îmbunătățească chiar și în situațiile în limbile materne sunt diferite. Profesorii trebuie să beneficieze de o formare corespunzătoare pentru a putea lucra cu elevii care riscă să părăsească timpuriu școala sau care se confruntă cu precaritatea, trăiesc în zone cu probleme sociale sau cu risc de excluziune. De aceea, este nevoie de profesori moderni, capabili să se integreze într-un mediu de învățare multicultural și multidimensional (18).

4.5.1

CESE salută angajamentul Comisiei de a acorda o mai mare atenție finanțării educației, lansând o dezbatere cu actorii cei mai relevanți cu privire la beneficiile investițiilor în sectorul educației (19). De asemenea, salută intenția de a analiza împreună cu partenerii sociali creșterea ofertei de formare la locul de muncă de calitate.

4.5.2

În opinia CESE, este un lucru pozitiv faptul că statele membre promovează dezbateri pe plan național cu privire la mecanismele de finanțare sustenabilă a educației și a formării. Cu toate acestea și în pofida acestei atenții, finanțarea educației și formării este în scădere, în multe state membre (20). CESE subliniază importanța participării ample și permanente a partenerilor sociali și a celorlalte organizații ale societății civile la ansamblul procesului și salută eforturile de implicare a sectorului privat în cofinanțarea sectorului educației, în special a educației și formării profesionale, dar în același timp recomandă să se stabilească criterii clare cu privire la partajarea responsabilităților între diferitele sectoare (public, privat sau de alt tip) în astfel de cazuri. Aceasta nu implică însă anularea responsabilității statului în raport cu obligațiile asumate la nivel național și internațional referitoare la garantarea unor fonduri corespunzătoare și a unei educații de calitate pentru toți (21).

4.5.3

CESE reafirmă cu convingere importanța programelor ca Erasmus, Erasmus Mundus și „Tineretul în acțiune”, a căror contribuție la dezvoltarea personală a tinerilor, atât în ceea ce privește calificările, cât și competențele, a fost unanim recunoscută. De aceea, finanțarea lor se cere consolidată în contextul noului cadru financiar multianual, iar procedura de selecție a participanților trebuie îmbunătățită, astfel încât să se asigure șanse egale, echitabile și reale pentru toți; trebuie ca, prin intermediul diferitelor programe, grupurile expuse unor riscuri specifice să fie încurajate să participe la aceste inițiative și să se ofere soluții pentru depășirea obstacolelor în materie de resurse financiare sau de calificări, cu care se confruntă un mare număr de studenți și de tineri.

4.6.1

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește importanța unei colaborări mai strânse cu diferiții actori și grupuri sociale în materie de educație și de formare. Parteneriatele creează posibilitatea unui schimb bogat de experiențe și oferă oportunitatea de a-i include în procesul educațional pe toți cei care pot aduce și/sau actualiza competențe specifice, în special cele care se caută pe piața forței de muncă.

4.6.2

CESE subliniază importanța implicării în viața școlară a tuturor părților interesate (printre care se numără organizațiile de tineret și cele comunitare, școlile, părinții și educatorii, cadrele didactice, întreprinderile și sindicatele, autoritățile locale și regionale și alte autorități publice naționale), a stabilirii de obiective clare, a efectuării de evaluări periodice și a existenței unor resurse suficiente pentru a asigura caracterul durabil al acestor eforturi. CESE speră ca programul Erasmus pentru toți să contribuie în mod decisiv la sprijinirea, stimularea și promovarea asociațiilor care depun eforturi în vederea asigurării calității educației și a egalității de șanse. Educația, ca urmare a caracterului său holist, este o activitate care necesită un nivel ridicat de orientare profesională, precum și un serviciu de consiliere profesională. Pe de altă parte, este de dorit să se difuzeze bunele practici din numeroase școli care, după cursuri, se transformă în centre de activități culturale, de conferință și de formare continuă și a căror ofertă se adresează diferitelor generații din cadrul populației și unor categorii sociale diferite.

4.6.3

CESE recunoaște valoarea asociațiilor de tineret pentru dinamica participării tinerilor și contribuția lor la soluționarea a numeroase probleme cu care se confruntă tinerii. Printre acestea se numără în mod evident șomajul în rândul tinerilor, ale cărui rate extrem de ridicate sunt absolut inacceptabile. Stabilirea de parteneriate cu aceste organizații, care să permită dezvoltarea competențelor netehnice, legate de organizare, comunicare, conducere, spirit de inițiativă, cunoașterea limbilor străine sau altele, poate reprezenta o strategie pozitivă, cu condiția de a asigura simultan și resursele necesare pentru activitatea acestora (22).

4.6.4

CESE sprijină ideea creării unei garanții pentru tineret în statele membre, finanțate printr-un fond specific și plasate în contextul cadrului de finanțare multianual, însă consideră că suma de 6 miliarde EUR este în mod evident insuficientă, dat fiind că o parte din ea provine din Fondul social european.