16.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/1

Secțiunea 1 –

1.

2.

3.

3.1.

3.1.1.

3.1.2.

3.1.3.

3.2.

3.2.1.

3.2.2.

3.2.3.

3.3.

3.3.1.

3.3.2.

3.3.3.

3.3.4.

4.

4.1.

4.2.

4.3.

Secțiunea 2 –

1.

2.

3.

3.1.

3.2.

Secțiunea 3 –

(1)

„aparat de climatizare” înseamnă un dispozitiv care poate să răcească sau să încălzească, sau atât să răcească, cât și să încălzească aerul din interiorul clădirilor utilizând un ciclu de compresie de vapori, acționat de unul sau mai multe compresoare electrice, inclusiv aparatele de climatizare care îndeplinesc funcții suplimentare, cum ar fi dezumidificarea aerului, purificarea aerului, ventilarea sau încălzirea suplimentară a aerului cu ajutorul unei rezistențe electrice, precum și dispozitivele care pot utiliza apa (fie apa condensată care se formează în compartimentul evaporatorului, fie apa adăugată din exterior) pentru evaporare în condensator, cu condiția ca acestea să poată funcționa și fără a folosi apă adițională, respectiv numai cu aer;

(2)

„aparat de climatizare cu conductă dublă” înseamnă un aparat de climatizare în care, în cursul răcirii sau al încălzirii, aerul care intră în condensator (sau în evaporator) este introdus din exterior în unitate printr-o conductă și evacuat în exterior prin altă conductă și care este plasat în întregime în interiorul spațiului pe care îl deservește, lângă un zid;

(3)

„aparat de climatizare cu o singură conductă” înseamnă un aparat de climatizare în care, în cursul răcirii sau al încălzirii, aerul care intră în condensator (sau în evaporator) este prelevat din spațiul în care se află unitatea și este evacuat în afara acestui spațiu;

(4)

„aparat de climatizare reversibil” înseamnă un aparat de climatizare care poate atât să răcească, cât și să încălzească;

(5)

„condiții nominale standard” înseamnă combinația dintre temperatura interioară (Tin) și temperatura exterioară (Tj) care caracterizează condițiile de funcționare, determinând în același timp capacitatea nominală, nivelul de putere acustică, debitul nominal de aer, rata nominală de eficiență energetică (EERrated ) și/sau coeficientul nominal de performanță (COPrated ), astfel cum sunt indicate în tabelul 4;

(6)

„capacitate nominală” (Prated ) înseamnă capacitatea de răcire sau de încălzire a ciclului de compresie de vapori al unității în condiții nominale standard;

(7)

„temperatura interioară” (Tin) înseamnă temperatura termometrului uscat [°C] a aerului interior (umiditatea relativă fiind indicată de temperatura corespunzătoare a termometrului umed);

(8)

„temperatura exterioară” (Tj) înseamnă temperatura termometrului uscat [°C] a aerului exterior (umiditatea relativă fiind indicată de temperatura corespunzătoare a termometrului umed);

(9)

„rata nominală de eficiență energetică” (EERrated ) înseamnă capacitatea declarată de răcire [kW] împărțită la puterea nominală de intrare pentru funcția răcire [kW] a unei unități atunci când aceasta asigură răcirea în condiții nominale standard;

(10)

„coeficientul nominal de performanță” (COPrated ) înseamnă capacitatea declarată de încălzire [kW] împărțită la puterea nominală de intrare pentru funcția de încălzire [kW] a unei unități atunci când aceasta asigură încălzirea în condiții nominale standard;

(11)

„potențial de încălzire globală” (GWP) înseamnă măsura în care se estimează că 1 kg de agent frigorific introdus în ciclul de compresie de vapori contribuie la încălzirea globală, fiind exprimat în kg de echivalent CO2 pe o perioadă de 100 de ani;

Valorile GWP luate în considerare vor fi cele stabilite în partea 2 din anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului  (2).

În cazul agenților frigorifici fluorurați, valorile GWP vor fi cele publicate în al treilea Raport de evaluare (TAR) adoptat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) (valorile GWP pe o perioadă de 100 de ani stabilite de IPCC în 2001)  (3).

Pentru gazele nefluorurate, valorile GWP sunt cele publicate în Prima evaluare efectuată de IPCC pe o perioadă de 100 de ani  (4).

(12)

„modul oprit” înseamnă o stare în care aparatul de climatizare este conectat la rețeaua de energie electrică și nu asigură nicio funcție. Sunt asimilate modului oprit și stările care dau doar o indicație a modului oprit, precum și stările care asigură numai funcții destinate garantării compatibilității electromagnetice în temeiul Directivei 2004/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(13)

„modul standby” înseamnă starea în care echipamentul (aparatul de climatizare) este conectat la rețeaua de energie electrică, depinde de alimentarea cu energie de la rețeaua de energie electrică pentru a funcționa astfel cum este prevăzut și asigură numai următoarele funcții, care pot persista pentru o perioadă de timp nedefinită: funcția de reactivare, sau funcția de reactivare și doar o indicație a faptului că funcția de reactivare este activată și/sau afișarea unor informații sau a stării;

(14)

„funcția de reactivare” înseamnă o funcție care permite activarea altor moduri, inclusiv a modului activ, printr-un întrerupător la distanță, inclusiv o telecomandă, un senzor intern, un temporizator pentru intrarea într-o stare care asigură funcții suplimentare, inclusiv funcția principală;

(15)

„afișarea unor informații sau a stării” înseamnă o funcție permanentă care furnizează informații sau indică starea echipamentului pe un ecran, inclusiv ceasurile;

(16)

„nivelul de putere acustică” înseamnă nivelul de putere acustică ponderat cu coeficientul A [dB(A)] în interior și/sau în exterior, măsurat în condiții nominale standard pentru răcire (sau pentru încălzire, dacă produsul nu are funcție de răcire);

(17)

„condiții de proiectare de referință” înseamnă combinația cerințelor privind temperatura de proiectare de referință, temperatura bivalentă maximă și temperatura limită maximă de funcționare, astfel cum sunt indicate în tabelul 5;

(18)

„temperatura de proiectare de referință” înseamnă temperatura exterioară [°C] pentru răcire (Tdesignc) sau încălzire (Tdesignh) stabilită în tabelul 3, la care rata sarcinii parțiale este egală cu 1 și care variază în funcție de sezonul de răcire sau de încălzire desemnat; a se vedea, de asemenea, explicația conceptului dată în anexa A;

(19)

„rata sarcinii parțiale” [pl(Tj)] înseamnă temperatura exterioară minus 16 °C împărțită la temperatura de proiectare de referință minus 16 °C, pentru răcire sau încălzire;

(20)

„sezon” înseamnă unul din cele patru seturi de condiții ambiante (disponibile pentru patru sezoane: un sezon de răcire și trei sezoane de încălzire: mediu/mai rece/mai cald) care indică per interval combinația dintre temperaturile exterioare și numărul de ore în care sunt înregistrate aceste temperaturi per sezon, pentru care unitatea este declarată adecvată pentru funcționare;

(21)

„interval” (cu indexul j) înseamnă o combinație dintre o temperatură exterioară (Tj) și numărul de ore per interval (hj), astfel cum se indică în tabelul 7;

(22)

„numărul de ore per interval” înseamnă numărul de ore per sezon (hj) în care se înregistrează pentru fiecare interval o anumită temperatură exterioară, astfel cum se indică în tabelul 7;

(23)

„rata sezonieră de eficiență energetică” (SEER) este rata generală de eficiență energetică a unității, reprezentativă pentru întregul sezon de răcire, calculată prin împărțirea cererii anuale de referință pentru răcire la consumul anual de energie electrică pentru răcire;

(24)

„cererea anuală de referință pentru răcire” (QC ) înseamnă cererea de referință pentru răcire [kWh/a] pe baza căreia se calculează SEER, calculată ca produsul dintre sarcina nominală de răcire (Pdesignc) și numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (HCE );

(25)

„numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire” (HCE ) înseamnă numărul anual estimat de ore [h/a] în care unitatea trebuie să asigure sarcina nominală de răcire (Pdesignc) pentru a satisface cererea anuală de referință pentru răcire, astfel cum se indică în tabelul 8;

(26)

„consumul anual de energie electrică pentru răcire” (QCE ) înseamnă consumul de energie electrică [kWh/a] necesar pentru a satisface cererea anuală de referință pentru răcire, calculat prin împărțirea cererii anuale de referință pentru răcire la rata sezonieră de eficiență energetică în modul activ (SEERon) și adăugarea consumului de energie electrică al unității în modurile „oprit prin termostat”, standby, oprit și „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter” pe durata sezonului de răcire.

(27)

„rata sezonieră de eficiență energetică în modul activ” (SEERon) înseamnă rata medie de eficiență energetică a unității în modul activ pentru funcția de răcire, derivată din sarcina parțială și din ratele de eficiență energetică corespunzătoare intervalelor [EERbin(Tj)] și ponderată cu numărul de ore per interval în care se înregistrează condițiile specifice fiecărui interval;

(28)

„sarcina parțială” înseamnă sarcina de răcire [Pc(Tj)] sau de încălzire [Ph(Tj)] [kW] la o anumită temperatură exterioară Tj, calculată prin înmulțirea sarcinii nominale cu rata sarcinii parțiale;

(29)

„rata de eficiență energetică corespunzătoare unui interval” [EERbin(Tj)] înseamnă rata de eficiență energetică specifică fiecărui interval j cu temperatura exterioară Tj dintr-un sezon, derivată din sarcina parțială, din capacitatea declarată și din rata declarată de eficiență energetică [EERd(Tj)] pentru intervalele (j) specificate și calculată pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare și, dacă este necesar, corectată cu ajutorul coeficientului de degradare;

(30)

„coeficientul de performanță sezonier” (SCOP) este coeficientul global de performanță al unității, reprezentativ pentru întregul sezon de încălzire desemnat (valoarea SCOP corespunde unui sezon de încălzire desemnat), calculat prin împărțirea cererii anuale de referință pentru încălzire la consumul anual de energie electrică pentru încălzire;

(31)

„cererea anuală de referință pentru încălzire” (QH ) înseamnă cererea de referință pentru încălzire [kWh/a] care corespunde unui sezon de încălzire desemnat și pe baza căreia se calculează SCOP, calculată ca produsul dintre sarcina nominală de încălzire (Pdesignh) și numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire (HHE ) dintr-un sezon;

(32)

„numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire” (HHE ) înseamnă numărul anual estimat de ore [h/a] în care unitatea trebuie să asigure sarcina nominală de încălzire (Pdesignh) pentru a satisface cererea anuală de referință pentru încălzire, astfel cum se indică în tabelul 8;

(33)

„consumul anual de energie electrică pentru încălzire” (QHE ) înseamnă consumul de energie electrică [kWh/a] necesar pentru a satisface cererea anuală de referință pentru încălzire indicată; acesta corespunde unui sezon de încălzire desemnat și se calculează împărțind cererea anuală de referință pentru încălzire la coeficientul de performanță sezonier în modul activ (SCOPon) și adăugând consumul de energie electrică al unității în modurile „oprit prin termostat”, standby, oprit și „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter” pe durata sezonului de încălzire;

(34)

„coeficientul de performanță sezonier în modul activ” (SCOPon) înseamnă coeficientul mediu de performanță al unității în modul activ pentru sezonul de încălzire desemnat, derivat din sarcina parțială, din capacitatea încălzitorului electric de rezervă (dacă este necesar) și din coeficienții de performanță corespunzători intervalelor [COPbin(Tj)] și ponderat cu numărul de ore per interval în care se înregistrează condițiile specifice fiecărui interval;

(35)

„capacitatea încălzitorului electric de rezervă” [elbu(Tj)] este capacitatea de încălzire [kW] a unui încălzitor electric de rezervă existent sau ipotetic, cu COP egal cu 1, care completează capacitatea declarată de încălzire (Pdh(Tj)) pentru a atinge sarcina parțială de încălzire (Ph(Tj)) în cazul în care Pdh(Tj) este mai mică decât Ph(Tj) pentru temperatura exterioară (Tj);

(36)

„coeficientul de performanță corespunzător unui interval” [COPbin(Tj)] înseamnă coeficientul de performanță specific fiecărui interval j cu temperatura exterioară Tj dintr-un sezon, derivat din sarcina parțială, din capacitatea declarată și din coeficientul de performanță declarat [COPd(Tj)] pentru intervalele (j) specificate și calculat pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare și, dacă este necesar, corectat cu ajutorul coeficientului de degradare;

(37)

„capacitatea declarată” [kW] este capacitatea de răcire [(Pdc(Tj)] sau de încălzire [Pdh(Tj)] a ciclului de compresie de vapori al unității, corespunzătoare unei temperaturi exterioare Tj și unei temperaturi interioare (Tin), declarată de fabricant;

(38)

„controlul capacității” înseamnă caracteristica unei unități care constă în modificarea capacității prin modificarea debitului volumetric. Unitățile trebuie indicate ca fiind „fixe” dacă nu își pot modifica debitul volumetric, „în trepte” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de maximum două trepte, sau „variabile” dacă debitul volumetric este modificat sau variat în serii de trei sau mai multe trepte;

(39)

„funcție” înseamnă indicarea capacității unității de a răci, de a încălzi sau atât de a răci, cât și de a încălzi aerul interior;

(40)

„sarcina nominală” înseamnă sarcina declarată de răcire (Pdesignc) și/sau sarcina declarată de încălzire (Pdesignh) [kW] la temperatura de proiectare de referință, respectiv:

(41)

„rata declarată de eficiență energetică” [EERd(Tj)] înseamnă rata de eficiență energetică pentru un număr limitat de intervale (j) cu temperatura exterioară (Tj) specificate, declarată de fabricant;

(42)

„coeficientul de performanță declarat” [COPd(Tj)] înseamnă coeficientul de performanță pentru un număr limitat de intervale (j) cu temperatura exterioară (Tj) specificate, declarat de fabricant;

(43)

„temperatura bivalentă” (Tbiv) înseamnă temperatura exterioară (Tj) [°C] declarată de fabricant pentru încălzire, la care capacitatea declarată este egală cu sarcina parțială și sub care capacitatea declarată trebuie completată cu capacitatea încălzitorului electric de rezervă pentru a atinge sarcina parțială de încălzire;

(44)

„temperatura limită de funcționare” (Tol) înseamnă temperatura exterioară [°C] declarată de fabricant pentru încălzire, sub care aparatul de climatizare nu mai poate furniza o capacitate de încălzire. Sub această temperatură, capacitatea declarată este egală cu zero;

(45)

„capacitatea intervalului ciclic” [kW] este media (ponderată cu timpul) a capacității declarate de răcire (Pcycc) sau de încălzire (Pcych) pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul;

(46)

„eficiența intervalului ciclic în cazul răcirii” (EERcyc) este rata medie de eficiență energetică pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (pornirea și oprirea compresorului), calculată prin împărțirea capacității de răcire integrată pentru intervalul respectiv [kWh] la puterea electrică de intrare integrată pentru același interval [kWh];

(47)

„eficiența intervalului ciclic în cazul încălzirii” (COPcyc) este coeficientul mediu de performanță pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (pornirea și oprirea compresorului), calculat prin împărțirea capacității de încălzire integrată pentru intervalul respectiv [kWh] la puterea electrică de intrare integrată pentru același interval [kWh];

(48)

„coeficientul de degradare” măsoară pierderea de eficiență cauzată de cicluri (pornirea/oprirea compresorului în modul activ) și se stabilește pentru răcire (Cdc) sau încălzire (Cdh), sau se fixează din oficiu la 0,25;

(49)

„modul activ” este modul care corespunde orelor în care există o sarcină de răcire sau de încălzire a clădirii, iar funcția de răcire sau de încălzire a unității este activată. Această stare poate implica existența ciclurilor pornit/oprit ale unității, necesare pentru a atinge sau a menține temperatura cerută a aerului interior;

(50)

„modul «oprit prin termostat»” este un mod care corespunde orelor în care nu există o sarcină de răcire sau de încălzire și, deși funcția de răcire sau de încălzire a unității este activată, unitatea nu funcționează ca urmare a inexistenței unei sarcini de răcire sau de încălzire. Prin urmare, această stare este legată de temperaturile exterioare și nu de sarcinile interioare. Ciclurile pornit/oprit din modul activ nu sunt considerate ca oprire prin termostat;

(51)

„modul de funcționare a încălzitorului uleiului din carter” înseamnă o stare în care unitatea a activat un dispozitiv de încălzire pentru a evita migrarea agentului frigorific către compresor, cu scopul de a limita concentrația de agent frigorific în ulei la pornirea compresorului;

(52)

„consumul de putere în modul «oprit prin termostat»” (PTO ) este consumul de putere al unității [kW] atunci când aceasta se află în modul „oprit prin termostat”;

(53)

„consumul de putere în modul standby” (PSB ) este consumul de putere al unității [kW] atunci când aceasta se află în modul standby;

(54)

„consumul de putere în modul oprit” (POFF ) este consumul de putere al unității [kW] atunci când aceasta se află în modul oprit;

(55)

„consumul de putere în modul «de funcționare a încălzitorului uleiului din carter»” (PCK ) este consumul de putere al unității [kW] atunci când aceasta se află în modul „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”;

(56)

„numărul de ore de funcționare în modul «oprit prin termostat»” (HTO ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul „oprit prin termostat”, care depinde de sezonul și de funcția desemnate;

(57)

„numărul de ore de funcționare în modul standby” (HSB ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul standby, care depinde de sezonul și de funcția desemnate;

(58)

„numărul de ore de funcționare în modul oprit” (HOFF ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul oprit, care depinde de sezonul și de funcția desemnate;

(59)

„numărul de ore de funcționare în modul «de funcționare a încălzitorului uleiului din carter»” (HCK ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”, care depinde de sezonul și de funcția desemnate;

(60)

„debitul nominal de aer” înseamnă debitul de aer [m3/h] măsurat la racordul de evacuare a aerului al unităților interioare și/sau exterioare (dacă este cazul) ale aparatelor de climatizare în condiții nominale standard pentru răcire (sau pentru încălzire, dacă produsul nu are funcție de răcire);

(61)

„puterea nominală de intrare pentru răcire” (PEER ) înseamnă puterea electrică de intrare [kW] a unei unități atunci când aceasta asigură funcția de răcire în condiții nominale standard;

(62)

„puterea nominală de intrare pentru încălzire” (PCOP ) înseamnă puterea electrică de intrare [kW] a unei unități atunci când aceasta asigură funcția de încălzire în condiții nominale standard;

(63)

„consumul de energie electrică al aparatelor de climatizare cu o singură conductă/cu conductă dublă” (QSD , respectiv QDD ) înseamnă consumul de energie electrică al aparatelor de climatizare cu o singură conductă sau cu conductă dublă pentru funcția de răcire și/sau de încălzire (după caz) [exprimat în kWh/60 min pentru aparatele de climatizare cu o singură conductă și în kWh/60 min pentru aparatele de climatizare cu conductă dublă];

(64)

„rata capacității” înseamnă raportul dintre capacitatea totală declarată de răcire sau de încălzire a tuturor unităților interioare aflate în funcțiune și capacitatea declarată de răcire sau de încălzire a unității sau unităților exterioare, în condiții nominale standard;

(65)

„toleranță” înseamnă abaterea permisă a capacității declarate la temperatura exterioară Tj de la sarcina parțială identificată la aceeași temperatură exterioară Tj, aplicată la calculul capacității unităților cu capacitate reglabilă în trepte sau variabilă.

Pdesignc este sarcina nominală de răcire [kW], egală cu capacitatea declarată de răcire Pdc(Tj) la temperatura exterioară Tj = Tdesignc;

H CE = numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire [ore] indicat în tabelul 8

Q CE este consumul anual de energie electrică pentru răcire [kWh/a], calculat după cum urmează:

Tj este temperatura atribuită intervalului cu indicele j, indicată în tabelul 7;

j este indicele intervalului;

n este numărul de intervale;

hj este numărul de ore atribuit intervalului cu indicele j, indicat în tabelul 7;

Pc(Tj) este sarcina parțială de răcire care corespunde temperaturii intervalului Tj, calculată după cum urmează:

Pdesignc a fost definită mai sus;

pl(Tj) este rata sarcinii parțiale, calculată după cum urmează (și conformă cu: pl(Tj) = 1,00 la Tj=Tdesignc):

Tdesignc este temperatura de proiectare de referință pentru sezonul de răcire, exprimată în °C și indicată în tabelul 5;

EERbin(Tj) este rata de eficiență energetică corespunzătoare intervalului j, care se calculează pentru unitățile cu capacitate fixă, reglabilă în trepte și, respectiv, variabilă utilizând ecuațiile de mai jos.

EERd(Tj) este rata declarată de eficiență energetică la temperatura exterioară Tj specificată, declarată de fabricant în tabelul 1;

Pc(Tj) este sarcina parțială la temperatura intervalului Tj = 30, 25, 20°C, definită în ecuația 5.

Pdc(Tj) este capacitatea declarată de răcire la temperatura exterioară Tj specificată, declarată de fabricant în tabelul 1;

Cdc este coeficientul de degradare pentru răcire, care este fie fixat din oficiu la 0,25, fie egal cu Cdh (pentru încălzire), fie determinat prin teste și calculat pentru Tj = 20°C după cum urmează:

EERcyc este rata medie de eficiență energetică pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (modul activ + modul oprit), calculată prin împărțirea capacității de răcire integrată pentru intervalul respectiv [kWh] la puterea electrică de intrare integrată pentru același interval [kWh];

Pcycc este capacitatea de răcire livrată medie (ponderată cu timpul) [kW] pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (modul activ + modul oprit);

—

pentru intervalele j cu temperaturile exterioare cuprinse între Tj < 35°C și Tj > 20°C (exceptând Tj = 30°C și Tj = 25°C), valorile EERbin(Tj) se calculează prin interpolare liniară utilizând cele mai apropiate două puncte de ancorare;

—

pentru intervalele j cu o temperatură exterioară Tj mai mare de 35°C, valoarea EERbin(Tj) este egală cu EERbin(Tj=35°C);

—

pentru intervalele j cu o temperatură exterioară Tj mai mică de 20°C, valorile EERbin(Tj) sunt egale cu EERbin(Tj= 20°C).

EERd(Tj)hi și EERd(Tj)lo sunt valorile eficienței declarate din tabelul 1;

Pdc(Tj)hi și Pdc(Tj)lo sunt valorile capacității declarate din tabelul 1;

Pc(Tj) este sarcina parțială pentru intervalul j cu Tj = 20, 25, 30 și 35°C;

Cdc este coeficientul de degradare pentru răcire, care este fie fixat din oficiu la 0,25, fie egal cu Cdh (pentru încălzire), fie determinat prin teste și calculat pentru Tj = 35 °C după cum urmează:

EERcyc și Pcycc sunt cele definite mai sus;

Valorile EERbin(Tj) pentru intervalele j cu temperaturile exterioare Tj altele decât 35, 30, 25 și 20°C se calculează conform regulilor care se aplică unităților cu capacitate fixă.

toleranța, Pdc(Tj), Pdesignc, pl(Tj), EERbin(Tj) și EERd(Tj) sunt cele definite mai sus.

Altfel: se urmează procedura de calcul pentru unitățile cu capacitate reglabilă în trepte.

Pdesignh este sarcina nominală de încălzire [kW], calculată de la punctul bivalent declarat Tbiv (care dă pl(Tj) pentru Tj=Tbiv) și capacitatea declarată Pdh(Tj) pentru Tj=Tbiv. În consecință, Pdesignh declarată în tabelul 1 reprezintă sarcina de încălzire la Tj= Tdesignh, unde pl(Tj) = 1,00;

HHE este numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire [ore], indicat în tabelul 8.

QHE este consumul sezonier de energie electrică pentru încălzire [kWh/a], calculat după cum urmează:

QH este cea definită mai sus;

HTO , HCK , HOFF , HSB reprezintă numărul de ore de funcționare pe sezon (h/a) pentru încălzire în modurile „oprit prin termostat”, „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”, oprit și, respectiv, standby, indicate în tabelul 8;

PTO , PCK , POFF , PSB reprezintă puterea electrică de intrare [kW] în modurile „oprit prin termostat”, „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”, oprit și, respectiv, standby;

SCOPon este coeficientul de performanță sezonier mediu, derivat din coeficienții de performanță specifici intervalelor și ponderat cu numărul de ore pe sezon în care se înregistrează condițiile specifice fiecărui interval și care include consumul de putere al încălzitorului de rezervă atunci când Pdh(Tj) < Ph(Tj):

Tj, j, n și hj sunt cele definite mai sus;

Ph(Tj) este sarcina de încălzire pentru intervalul j, calculată după cum urmează:

Tdesignh este temperatura de proiectare de referință pentru sezonul de încălzire, în °C, indicată în tabelul 5, determinată de sezonul de încălzire desemnat;

elbu(Tj) este capacitatea încălzitorului de rezervă [kW] corespunzătoare intervalului j, necesară pentru a atinge sarcina parțială de încălzire în cazul în care capacitatea declarată nu este suficientă, care se calculează după cum urmează:

Pdh(Tj) este capacitatea declarată de încălzire corespunzătoare intervalului j, care se calculează utilizând valorile declarate ale Pdh(Tj) la punctele de testare Tj = –15, –7, 2, 7, 12°C și/sau Tbiv, disponibilitatea acestora depinzând de sezonul de încălzire desemnat (în tabelul 6 sunt indicate punctele de declarare solicitate pentru fiecare sezon de încălzire). Pdh(Tj) pentru alte intervale decât cele specificate se calculează prin interpolare liniară utilizând capacitățile declarate Pdh(Tj) la cele mai apropiate temperaturi exterioare.

Numai în cazul în care sezonul „mediu” de încălzire și cel „mai rece” de încălzire nu sunt sezoane desemnate (cu alte cuvinte COP (-15) nu este disponibil), se poate face o excepție de la această regulă, în virtutea căreia, pentru unitățile cu capacitate fixă, valorile COPbin(Tj) pentru temperaturile exterioare –8, –9 și –10 °C pot fi calculate prin extrapolare liniară utilizând valorile COPd(Tj) ale punctelor de ancorare de la –7 °C și 7 °C. Pentru unitățile cu capacitate variabilă, aceste valori se calculează prin extrapolare utilizând COPd(-7) și COPd(Tbiv). Dacă Tbiv=–7 °C, se consideră că COP(-8), COP(-9) și COP(-10) sunt egale cu COP(-7).

Dacă sezonul de încălzire desemnat este sezonul „mai rece” și cea mai mică valoare Pdh disponibilă corespunde temperaturii de –15 °C, valorile Pdh pentru Tj<–15 °C se calculează prin extrapolare utilizând valorile Pdh la Tj = –15 °C și –7 °C.

COPbin(Tj) este coeficientul de performanță corespunzător intervalului j, care se calculează pentru unitățile cu capacitate fixă, reglabilă în trepte și, respectiv, variabilă utilizând ecuațiile de mai jos.

COPd(Tj) este coeficientul de performanță la temperatura exterioară Tj specificată, declarat de fabricant în tabelul 1;

Pdh(Tj) este capacitatea de încălzire la temperatura exterioară Tj specificată, declarată de fabricant în tabelul 1;

Ph(Tj) este sarcina parțială în kW la temperatura exterioară Tj specificată, definită în ecuația 5.

Cdh este coeficientul de degradare pentru încălzire, care este fie fixat din oficiu la 0,25, fie egal cu Cdc (pentru răcire), fie determinat prin teste și calculat pentru Tj = 12°C după cum urmează:

COPcyc este coeficientul mediu de performanță pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (modul activ + modul oprit), calculat prin împărțirea capacității de încălzire integrată pentru intervalul respectiv [kWh] la puterea electrică de intrare integrată pentru același interval [kWh];

Pcych este capacitatea de încălzire livrată medie (ponderată cu timpul) [kW] pentru intervalul ciclic pe care se efectuează testul (modul activ + modul oprit);

Valorile COPbin(Tj) pentru alte intervale se calculează după cum urmează:

COPd(Tj) hi și COPd(Tj)lo sunt valorile coeficienților de performanță declarate în tabelul 1;

Pdh(Tj) hi și Pdh(Tj)lo sunt valorile declarate în tabelul 1;

Ph(Tj) este sarcina de încălzire în intervalele j cu Tj = 7, 2, –7, –15 °C (a se vedea notele de subsol 5 și 6);

Cdhlo este coeficientul de degradare pentru încălzire, care este fie fixat din oficiu la 0,25, fie egal cu Cdc (pentru răcire), fie determinat prin teste și calculat pentru Tj = 12 °C după cum urmează:

COPcyc și Pcych sunt cele definite mai sus;

Valorile COPbin(Tj) pentru intervalele j cu temperaturile exterioare Tj altele decât 7, 2, –7, –15 °C (a se vedea notele de subsol 5 și 6) se calculează conform regulilor care se aplică unităților cu capacitate fixă.

toleranța, Pdh(Tj), Pdesignh, pl(Tj), COPbin(Tj) și COPd(Tj) sunt cele definite mai sus;

Altfel: se urmează procedura de calcul pentru unitățile cu capacitate reglabilă în trepte.

Pdc(Tj) este capacitatea declarată de răcire, în kW, la condițiile nominale standard, astfel cum se prevede în tabelul 4;

PEER este puterea electrică totală de intrare a aparatului, în kW, la condițiile nominale standard, astfel cum se prevede în tabelul 4.

Pdh(Tj) este capacitatea declarată de încălzire, în kW, (numai a ciclului de compresie de vapori) la condițiile nominale standard, astfel cum se indică în tabelul 4;

PCOP este puterea electrică totală de intrare a aparatului în kW, la condițiile nominale standard, astfel cum se indică în tabelul 4.

HCE, HHE, HTO, HSB, HOFF, HCK reprezintă numărul de ore de funcționare (h) pentru răcire și, respectiv, încălzire, în modurile activ, „oprit prin termonstat”, standby, oprit, și „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”, astfel cum se indică în tabelul 8;

PEER, PCOP, PTO, PSB, POFF, PCK reprezintă valorile medii ale consumului de putere electrică, corespunzătoare puterii nominale de intrare pentru răcire (PEER ) și pentru încălzire (PCOP ) în modurile „oprit prin termostat”, standby, oprit și, respectiv, „de funcționare a încălzitorului uleiului din carter”, declarate de fabricant;

(1)

„ventilator de confort” înseamnă un aparat conceput în principal pentru a genera o mișcare a aerului în jurul corpului uman sau direcționată către o parte a acestuia în scopul asigurării prin răcire a confortului personal, inclusiv ventilatoarele de confort care pot îndeplini funcții suplimentare, cum ar fi iluminatul;

(2)

„puterea de intrare a ventilatorului” (PF) înseamnă puterea electrică de intrare, în wați, a unui ventilator de confort care funcționează la debitul maxim declarat, măsurată cu mecanismul de oscilație activ (dacă/atunci când este cazul).

(3)

„valoarea de uz” (SV) [(m3/min)/W] înseamnă, pentru ventilatoarele de confort, raportul dintre debitul maxim al ventilatorului [m3/min] și puterea de intrare a ventilatorului [W];

(4)

„debitul maxim al ventilatorului” (F) înseamnă debitul de aer al ventilatorului de confort la setarea maximă [m3/min], măsurat la racordul de ieșire din ventilator, cu mecanismul de oscilație (dacă este cazul) oprit;

(5)

„mecanismul de oscilație” înseamnă capacitatea ventilatorului de confort de a schimba automat direcția debitului de aer în timpul funcționării;

(6)

„consumul de energie electrică al ventilatorului”(Q) [kWh/a] înseamnă consumul anual de energie electrică al ventilatorului de confort;

(7)

„nivelul de putere acustică al ventilatorului” înseamnă nivelul de putere acustică ponderat cu coeficientul A al ventilatorului de confort atunci când acesta asigură debitul maxim, măsurat la racordul de ieșire;

(8)

„numărul de ore în modul activ al ventilatorului” (HCE ) înseamnă numărul de ore [h/a] în care se consideră că ventilatorul de confort asigură debitul maxim, indicat în tabelul 10 din partea 2.

F este debitul maxim al ventilatorului [m3/min];

PF este puterea de intrare a ventilatorului [W].

HCE, HSB reprezintă numărul de ore de funcționare în modul activ și, respectiv, standby, indicat în tabelul 10 [h/an];

PF este puterea nominală de intrare a ventilatorului [kW];

PSB este consumul de putere în modul standby [kW].

—

grafice relevante și tabele de valori pentru eșantioanele de temperatură, umiditatea relativă, sarcina parțială, debitul, tensiunea electrică/frecvența/distorsiunea armonică în cursul perioadei sau perioadelor de testare, pentru toate punctele de testare relevante;

—

descrierea metodei sau a metodelor de testare, după caz, a laboratorului și a condițiilor ambiante, a configurării fizice a platformei de testare, precizând poziția dispozitivelor de prelevare a datelor (de exemplu, a senzorilor) și echipamentul de prelucrare a datelor, precum și plaja de funcționare și precizia de măsurare;

—

setările unității testate, descrierea funcției de comutare automată între setări (de exemplu, între modul oprit și modul standby);

—

descrierea secvenței de testare utilizate, de exemplu, pentru a atinge condițiile de echilibru, după caz.